Scânteia, martie 1946 (Anul 3, nr. 464-490)
1946-03-01 / nr. 464
. O punere la punct Ministerul Educaţiei Naţionale comuniciă următoarele : Ziarul Dreptatea, oficiosul partidului Naţional Ţărănesc — Maniu — publică o notă, prin care cere relaţii asupra faptului că d-l P. Mironescu- Mera, Secretar General la acest Departament ar fi ordonat ca fiecare învăţător să cotizeze cu suma de una mie lei pentru Casa învăţătorilor. Se întreabă ziarul: a) . Cum este posibil să se reţină o sumă aşa de mare în total 10 milioane pentru un proces în care este implicată asociaţia cu această casă: b) . şi de ce să trimită învăţătorii suma unui demnitar din Minister şi nu casieriei asociaţiei. Ca să punem, lucrurile la punct comunicăm: 1) . D-l Mironescu-Mera nu este numai un demnitar în Ministerul Educaţiei Naţionale ci este şi preşedinte al asociaţiei generale a învăţătorilor din ţară. 2) . Cotizarea s’a hotărît de către comitetul central. 3) . Nu se realizează 50 de milioane deoarece nu cotizează şi suplinitorii, ci numai titularii şi aceştia benevol, nu obligatoriu. 4) Procesele — nu procesul — pe care le are de suportat asociaţia se ridică la zeci de milioane. 5) . S'a cerut trimiterea sumelor direct preşedintelui, pentru motivul că vechea conducere a asociaţiei, care se dovedise incapabilă a face faţă situaţiei, nu predase încă asociaţia. 6 . Comitetul hotărîse ca sumele ce vor fi încasate în plus—eventual— să fie folosite pentru mărirea Căminului învăţătorilor. Este revoltător însă faptul că susnumitul ziar caută să învnzeze din nou atmosfera de linişte profesională a învăţătorilor, făcând şi de data aceasta demagogie. Nu este nimeni vinovat, în afară de patronul acestui ziar, că învăţătorimea a părăsit în massă P.N.Ţ. şi toată lumea este convinsă că nu cu demagagie de felul acesta, va mai câştiga învăţătorimea. Invăţătorimea a fost dezamăgită de pseudodemocraţia naţional-ţărănistă şi vrea altceva. Este eomplicabilă svârcolirea neurasenică pe care o încearcă Dreptatea — permanent — prin paginile ei în contra învățătorilor conducători de anumite sectoare la Educația Națională, dear este nejustificată. Sunt oameni cu buzunarele foarte pline, dar care n’au alt subiect le discuţie decât: lipsurile, greuăţile, foametea... „Nu se găseşte nimic... ce ne aşteaptă”... etc. Să-i ai, n’au să spuie însă o vorbă despre cei ce au provocat aceste lipsuri şi au profitat de pe urma războiului, după cum profită azi depe urma speculei şi sabotajului. Dumnealor se fac ca şi cum habar n’ar avea că la Paris populaţia a umblat iarna asta fărră ciorapi şi cu pantofi cu talpă de lemn, că la Belgrad nu s’a făcut foc în nici o clădire, că la Budapesta din patru copiii, trei mor de foame şi epidemii, că în India se apropie o foamete cum nu a mai cunoscut lumea, că in Ucraina mii de sate şi oraşe au fost rase de pe suprafaţa pămăntului, că în Anglia s’au micşorat raţiile de pâine, grăsime, etc. Dumnealor n’au aflat nici că la noi a fost o secetă cum n’a mai Eri, oficiosul manist a dezlănţuit un atac furibund împotriva tovarăşului Lotar Rădăceanu, ministru al Muncii şi secretar general al P. S. D. Opinia publică se întreabă cu drept cuvânt: oare atacul oficiosului manist — după ce câteva zile dearândul conducătorii P.S.D. s’au văzut rând pe rând linguşiţi, flataţi, ameninţaţi — nu se datoreşte unei anumite decepţii faţă de orientarea politică a P. S. D. ? Nu e cel puţin „curios” faptul că în timp ce tov. Lotar Rădăceanu — care de un sfert de veac militează în mişcarea muncitorească — e împroşcat cu noroiu, ziarul lui Maniu dă certificate de bună purtare spărgătorilor de grevă trădătorilor clasei muncitoare, de recunoscut ţara noastră de 70 de ani. Pentru dânşii există un singur vinovat : Guvernul, care a dat pământ ţăranilor pe cari ciocoii îi numesc „puturoşi şi trântori”. Dânşii n’au aflat nici de cele 20 000 vagoane grâu sovietic graţie cărora vom avea pâine până la noua recoltă, şi toţi îmbuibaţii aceştia, dela conducerea partidelor „istorice” se fac că nu ştiu că fără ajutorul sovietic, dela 15 Februarie n’am mai fi avut ce mânca. Citiţi fiţuicile lor, citiţi apelurile d-lui Maniu sau discursul d-lui Brătianu, nu veţi găsi un singur cuvânt despre ajutorul primit din Cartea poporului sovietic. Opinia publică are cel mai bun prilej să cunoască reaua credinţă a acelora care după ce s’au îmbogăţit ori din jefuirea poporului sovietic, astăzi, în timp ce mănâncă pâinea sovietică, bârfesc şi provoacă lut lui Eftimie Gherman pe care îl numeşte „vechiul luptător social-democrat” ? Să fie oare o întâmplare că in acelaş timp, oficiosul brătienist scoate din naftalină şi încearcă să reactualizeze figura sinistrului cioclu al muncitorimii, Ion din oraş ? Şi nu cumva atacul Împotriva tovarăşului Lotar Rădăceanu se datoreşte faptului că d-sa e unul din cei mai hotăriţi susţinători ai unităţii de luptă a clasei muncitoare şi unul care a contribuit în largă măsură la demascarea încercărilor de dezbinare a forţelor democratice, inspirate de cele două partide „istorice” ? AZI CONSILIU DE MINIȘTRI Consiliul de Miniştri ce trebuia să aibă loc ieri, s’a amânat pentru astăzi joi 28 Februarie, la ora 6, cu acelaș program. Pentru afirmaţii mincinoase Prefectura Poliţiei Capital© a dat în judecată conducerea fiţuicii maniste Primim spre publicare: In legătură cu scandalul petrecut în seara zilei de 23 Februarie a. c., în localul din Şos. Crângaşi Nr. 38, unde organizaţia naţional-ţărănistă din Circa 34, dădea un bail, ziarul „Dreptatea“, oficiosul partidului naţional-ţărănesc de sub preşedinţia d-lui Iuliu Maniu, implică în numerele 19, 20 şi 21, numele mai multor persoane şi anume: Dan Constantin zis Cairo, Petre Simionescu, Maria Simionescu zisă Zinca Ţiganca, Marin Anghelescu, Ghiula Fani, Rubinaş şi alţii, ca făcând parte din cadrele poliţiei şi afirmând că participarea lor la acel scandal s’a făcut după directivele primite din partea poliţiei. Prefectura Poliţiei Capitalei considerând că, afiirmaţiunile făcute de oficiosul partidului naţional-ţărănesc de sub preşedinţia d-lui Iuliu Maniu au un caracter calomnios şi de natură a defăima prestigiul unei instituţiuni cu un rol de importanţă în ordinea socială a unui Stat democrat, a luat hotărîrea de A da în judecată pe factorii responsabili ai ziarului „Dreptatea“, deoarece persoanele menţionate mai sus, nu au făcut niciodată şi nu fac parte din cadrele poliţiei. iniunea Femeilor Antifasciste din România înfierează odioasa asasinare a patrioţilor spanioli ţi re-rujă pe toate femeile la luptă împotriva rămăşiţelor fasciste Apelul U. F. A. R.-ului FEMEI, încă nu s’au uscat lacrimile maelor, soţiilor şi fiicelor din lumea treagă; femeile nu şi-au lepădat -ică doliul după fiinţele dragilor, sa■ficate măcelului hitlerist; gospodine nu şi-au reclădit încă vetrele or distruse de armele morţii şi dicatorul Franco a cutezat iarăşi să erse sângele cald al patrioţilor spanioli care au luptat pentru pacea şibertatea popoarelor. Patrioţii spanioli Cristino Garcia ! Manuel Castro Rrodriguez, impreui cu alţi 8 luptători antifascişti, au fst executaţi de Franco pentru vina" de a fi luptat împotriva lui hider şi Mussolini, împotriva politicilor de împilare şi distrugere a venirii şi pentru că s’au opus dictului guvernului spaniol. Azi, când popoarele au pornit la lădirea păcii pe baze de democraţie libertate, când fascismul a fost învârşit doborît cu preţul vieţii a zeci s milioane de oameni, asasinarea atrioţilor spanioli e o sfidare arurită lumii întregi de acest supravieuitor al dictatorilor sângeroşi care din gestul lui criminal, vrea să renvie epoca apusă a stăpânirii fas'■'ste. Femei, să nu mai îngăduim în arderea tiraniei pe pământ, să apărim libertatea şi pacea câştigate cu Stea jertfe. Strâns unite să opunem arta noastră hotărîtă, tuturor uneltilor şi crimelor fasciste din afara , dinăuntrul ţării noastre» Să nu uităm că Cristina Garcia Şi Manuel Castro Rodriguez au luptat şi au murit în slujba democraţiei pentru libertatea şi fericirea noastră şi a copiilor noştri. Să ne solidarizăm cu toţi luptătorii antifascişti, să ne solidarizăm cu poporul spaniol, care luptă eroic împotriva guvernului Franco, una din ultimele citadele ale fascismului războinic. Să luptăm cu hotărîre împotriva rămăşiţelor fasciste, asigurând popoarelor reconstrucţia lumii pe baze noul, de libertate, pac® şi progres păzind viaţa şi fericirea acelora ce ne sunt atât de dragi: părinţii, soţii şi copiii noştri. Veştejirea actelorhuliganice de la Facultatea de Agronomie Sindicatul salariaţilor Şcolii Politehnice din Bucureşti şi ai Facultăţii de Agronomie, au votat câte o moţiune prin care protestează cu toată energia împotriva actelor huliganice ale celor care au distrus materialul cultural al ARLUS-ului din ofilierul Facultății de Agronomie Ştiri politice D. Egizzio Massini, directorul general al Operei Române din Bucureşti, a avut ieri o audienţă la d. Al. Alexandrui, subsecretar de Stat al Ministerului Finanţelor. Obiectul acestei audienţe a fost discutarea noului buget al Operei Române şi fixarea fondului de construcţie al localului Operei Române. JIL Eri la Tg. Mureş a încetat din viaţă profesorul SIMO GEZA, întemeietorul primului cămin muncitoresc, primul propagator şi luptător al ideilor comuniste în Tg. Mureş. ★ Pentru a-şi recăpăta moşiile expropriate d-nii Angelescu şi Ilie Ionescu din suburbat Craioviţa au stăruit pe lângă primăria municipiului Craiova ca să capete o decizie prin car hotarele municipiului să se întindă şi asupra teritoriilor prexpropriate. Comitetul local de reformă agrară a expediat o telegrame domnilor miniştri Zăroni şi Teohari Georgescu, arătând manoperele celor doi moşieri. (Agerpress). * Treizeci de miliarde au fost puse la dispoziţia judeţelor ţării pentru aprovizionarea cu seminţe necesare campaniei agricole. ★ Comitetul judeţean al FND-uilui din Cluj a pornit o acţiune pentru aducerea gazului metan la Cluj. Acalas comitet a cerut să se cerceteze motivele pentru care societatea Sonametan întârzie efectuarea acestor lucrări, deși a primit comanda lor, de mai multă vreme. (Agerpress). Procesul haltratat prizonierii sovietici Astăzi in faţa completului de judecată prezidat de d. Al. Creţu, apare un nou lot de criminali de război vinovaţi de bestialităţi împotriva prizonierilor sovietici. Toţi criminalii, cari sunt judecaţi astăzi, sunt un produs al unei educaţii de decenii, ce s’a dat în armată dela cel mai înalt grad până la cel din urmă soldat, a unei educaţii în spirit de ură împotriva paşnicelor popoare sovietice. Această educaţie, a pregătit terenul războiului criminal antisovietic purtat de Antonescu în slujba hitlerismului. Judecarea acestor bestii, care au nesocotit cele mai elementare reguli de omenie — tritând pe prizonierii sovietici cu cea mai mare cruzime, punăndu-i la cele mai grele munci, lăsându-i desbrăcaţi în ploaie şi ger, dându-le o hrană mizerabilă, ţinându-i în barăci cu noroiu pe jos şi fără nici un fel de aşternut, provocând epidemii de tifos exantematic şi alte crunte boli şi moartea multora dintre ei — este în acelaş timp şi procesul tuturor acelora care au creat şi dat posibilitate de desvoltare unor astfel de elemente, al tuturor acelora care şi astăzi, când toată omenirea priveşte cu admiraţie uriaşele realizări ale regimului sovietic, caută prin manevre şi zvonuri perfide să impună continuarea „Istoricei" politici dusă de acei cari au fost în fruntea Statului Român de la primul război mondial până la 23 August 1944. Cine sunt criminalii In fruntea lotului este It.-col. pensionar Gh. Chihaia, fost comandant al lagărului Nr. 7 de la Bălţi, cu peste 6.000 de prizonieri sovietici, „ajutat“ de maiorul pensionar Alexandru Trandafirescu. în subordinea acestora erau şi sbirii de la detaşamentul Ghindeşti, Gh. Mandea căp. de rezervă şi lt. rezervă Donca Manea Petre. Din cauza neglijenţei lor criminale tifosul exantematic a făcut ravagii printre prizonieri. Lt. col. Constantin Tănăsescu a fost comandant al lagărului Nr. 10 de prizonieri de la Alexandria şi Corbeni. Cei 4000 de prizonieri au avut de îndurat din partea acestui neam cele mai grele încercări. „Locuiau în barăci acoperite cu carton, pentru a nu se înfunda in noroiul din interiorul lor, se foloseau de bolovanii luaţi din râu, pe care îi puneau din distanţă în distanţă, făcând astfel un fel de podeţuri de la „uşă“ şi până la locul unde se culcau“, a declarat martorul la rezervă Vrumosu Nicolae. In timp foarte scurt peste 150 de prizonieri au murit din cauza tratamentului barbar. Lt. rez. Georgescu Dumitru comandantul detaşamentului Căpăţineni, în subordinea col. Tănăsescu, urmând pilda superiorului său, a „activat" la fel. In detaşamentul său tifosul exantematic a făcut mari ravagii fără ca Georgescu Dumitru să ia vreo măsură. Lt. col. Aristide Ursu a comandat lagărul Nr. 1 de la Slobozia-Ialomiţa. Peste 400 prizonieri sovietici, 32 ostaşi din trupa de pază, 4 ofiţeri şi 3 medici au murit de tifos exantematic datorită condiţiunilor în care au trăit, sub comanda acuzatului şi ajutorului său păp. M. Rădidescu, astăzi mort. Lt. col. Toncescu Mihail e ultimul din serie. Un individ degenerat, alcoolic, crud. In primul an al războiului a schingiuit sălbatic 4 paraşitişti sovietici prinşi la Medgidia. Intr’un rând a expediat in Transnistria 50 de evrei emigraţi din Germania cari erau în trecerea prin Constanţa un drum spre Palestina, şi de cari nu se mai ştie nimic. In toamna anului 1942 «flaui cu divizia în cotul Donului, se ocupau cu „anchetarea“ şi schingiuirea prizonierilor pe cari îi chinuia în mod barbar. „îşi bătea victimele cu palmele, le strangula testiculele până se umflau, apoi le lovea cu un creion. îşi despuia anchetaţii şi o ardea cu hârtie“, declară martorul Socean Constantin. Acesta este lotul celor opt, încă opt care sunt produsul regimurilor trecute,bestii ce nu s’au sfiit să desonoreze, să păteze uniforma armatei ţării noastre. Armata de astăzi, soră de arme cu glorioasa Armată Roşie, care şi în timpul războiului dus împotriva ei a dat dovada de omenie nemaiîntâlnită în istoria lumii faţă de prizonierii de războiu, faţă de ostaşii români prizonieri în U. R. S. S., — este pe cale de a introduce în rândurile sale un climat sănătos. Azi începe la Tribunalul Poporului militarilor care au „SGAr! TE ! \u stScânteia“ Organ Central al Partidului Comunist Român Director: MIRON CONSTANTINESCU Redactor responsabili AL Buican. COMITETUL DE DIRECŢIE: © Lucreţiu D. Pătrăşcanu • Miron Constantinescu 9 Gh. Vasilichi ® I. Chişinevschi O L. Răutu © Al. Buican © N. Popescu-Doreanu ii mm I ~ iW iîtai 0 desminţire a Ministerului Agriculturii Ziarul „Liberalul" cu data da 27 Februarie 1949 publică o Informaţie prin care se arată „că se lucrează în prezent la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor un proect de decret lege de expropriere a terenurilor urbane...“ Ministerul Agriculturii arată că această informaţie nu corespunde realităţii. încadrarea in produ Pentru încadrarea în producţie a Invalizilor, Văduvelor şi Orfanilor de războiu, Apărarea Patriotică apelează la categoriile de mai sus, care posedă cel puţin 4 clase de liceu, să se prezinte de urgenţă la sediul organizaţiei noastre, din str. Pasului Nr. 3 pentru a li se oferi servicii în următoarele condițiuni: Pentru 6 ore pe zi lucru de birou, salariu 150.000 lei lunar, afară de plata orele suplimentare și alte avantagii. caie a invalizilorvăduvelor și orfanilor de război .....UTTSTR......■-------..................... --------3 Campania de alfabetizare a muncitorilor neştiutori tie carte Campania de alfabetizare a muncitorilor din Capitală, întreprinsă de Ministerul Muncii în colaborare cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Confederaţia Generală a Muncii, se dovedeşte pe zi ce trece, tot mai intensivă şi în măsură să răspundă în chipul cel mai fericit scopului social ce i s’a atribuit, adică acela de a răspândi ştiinţa de carte şi în rândul muncitorilor care din diferite motive nu au putut s’o aibă până în prezent. Din raportul de activitate al organelor de inspecţie a cursurilor de alfabetizare, rezultă că în luna Februarie 1946, nn 165 de fabrici şi alte întreprinderi vizitate au fost găsiţi 4500 neştiutori de carte. Pentru săvârşirea acţiunii întreprinse, au fost organizate 32 centre de alfabetizare iar alte 40 sunt în curs de organizare. Au fost instalaţi 32 învăţători şi 20 urmează a fi instalaţi. Alţi 15 învăţători funcţionează ca pedagogi. Pentru acoperirea nevoilor de personal didactic, mai este nevoe de circa 30 învăţători. Din cifrele prezentate în raportul organelor de inspecţie ale Ministerului Muncii care a pus la dispoziţie imprimatele şi rechizitele necesare, se dovedeşte că acţiunea patronată de acest departament, dă roadele cele mai mulţumitoare. ---—.......1-T-----------1---WH»!. ■'•--ni ------■- -,h~-r. multe sustrase vagoane de la moara cu făină Herdan Comitetul fabricii „Herdan" a sesizat Comisia, locală despre unele nereguli care s-ar săvârşi la moară. Dând curs acestei informaţii, Comisia locală a delegat pe tov. Voiculescu care a întreprins o banchetă minuţioasă. Primele rezultate au arătat că este vorba de un important stoc de făină destinat aprovizionării populaţiei Capitalei, sustras de către morarul şef Vasile Negrea. Pus în faţa faptelor, numitul şi-a recunoscut vina, mărturisind că a sustras mai multe vagoane de făină De asemenea ancheta a mai stabilit Şi alte nereguli comise de acest morar In timp ce militar’mea conştientă munceşte din răsputeri pentru a asigura, hrana populaţie, în timp ce orginde responsabile fac sforţări petru proviziona ' .’plata cu pâine se găsesc criminali care sabotează aceste eforturi. Faţă de gravitatea faptelor, Comisia de disciplină a suspendat din serviciu pe moralul necinstit, sesizând justiţia pentru a deschide acţiune Penală împotriva lui PROTESTUL a9Asocieaţi ai foştilor voluntari români " Armata republicana spaniola" împotriva lui Franco D-LUI TRYGVELIE SECRETAR GENERAL AL O.N.U. Foştii voluntari români în Armata Republicană Spaniolă, cutremuraţi de crimele săvârşite de Franco împotriva eroicului popor spaniol, protestează energic contra executării de către acest lacheu hitlerist a grupului de luptători antifascişti spanioli, în frunte cu Christino Garcia şi Manuel Castro Rodrigues. Asociaţia foştilor voluntari români în Armata Republicană Spaniolă consideră aceste crime ca o sfidare adusă întregii omeniri progresiste și face apel la O. N. U. să ia măsuri pentru lichidarea fascismului din Spania. Reglementarea practicei dentare Decizia ministerului Sănătăţii Având în vedere necesitatea de a reglementa practica dentară precum şi numeroasele cereri depuse la Departamentul Sănătăţii, d- ministru prof. dr. D. Bagdasar a dat o decizie care prevede că : Toţi aceia care revendică dreptul de liberă practică dentară şi care nu posedă o autorizaţie definitivă pentru această practică, sunt obligaţi să completeze chestionarul întocmit de ministerul Sănătăţii-Termenul în care trebu® completat şi depus la Direcţia Personalului din ministerul Sănătăţii acest chestionar, este de 30 zile de la data publicării în Monitorul Oficial a prezentei deciziuni. Direcţiunea Personalului va ţine un registru de evidenţă pentru înregistrarea chestionarelor depuse. Casa I.O.V.R. angajează studenţi Casa I.O.V.R. are nevoie de 130 funcţionari pentru 6 ore zilnic, plătiţi cu 150 000 lei lunar. Casa I.O V.R. dorind a angaja aceşti funcţionari din rândurile studenţilor nevoiaşi, Oficiul Universitar anunţă pe toţi studenţii interesaţi să se prezinte la Biroul de informaţii al Oficiului pentru a lua recomandaţii. Devizele aflate in străinătate pot fi întrebuinţate pentru importuri de mărfuri Românii posedă 70 milioane dolari în St.Unite. Negocierile economice cu ţările străine — Declaraţiile d-lui Mircea Solacolu, comisarul comerţului exterior — In „Monitorul Oficial“ de ieri a apărut legea „pentru autorizarea întrebuinţării disponibilului propriu de devize în scopul achiziţionării şi aducerii în ţară de materii prime şi utilaj industrial“. In legătură cu această lege d. MIRCEA SOLACOLU titular al Comisariatului Comerţului Exterior, ne-a făcut următoarele declaraţii: Profjteur'' "®» ecomsmice E ,3 răs‘55 — „Guvernul nostru a fost preocupat de problema satisfacerii necesităţilor de materii prime şi de rezolvarea problemei alimentare. Cu multă înţelegere faţă de nevoile noastre, Uniunea Sovietică ne-a scos din impasul problemei alimentare, prin largul gest de bunăvoinţă al unui împrumut de 50.000 vagoane cereale. Trebue să menţionez că şi Marea Noastră Prietenă resimte încă multe tipsuri de pe urma războiului şi ca atare gestul făcut reprezintă un gest de hotărâtă încredere în guvernul prezidat de d. dr. Petru Groza. Stimularea împartirii In vederea stimulării importului de materii prime şi utilaj industrial, pe lângă măsurile luate până in prezent, guvernul a înţeles că atât disponibilităţile cât şi iniţiativa particulară nu trebuesc neglijate din campania ce o întreprinde. Astăzi a apărut decretul-lege sancţiona de M. S. Regele, referitor la utilizarea disponibilului propriu. Principiile conducătoare ale acestei legi, şi cari stau la baza ei, tind în primul rând să activeze şi să permită ca disponibilităţile particulare da devize să contribue in bune condiţiuni la stimularea importului de materii prime şi utilaj industrial, esenţiale în opera de refacere economică a ţării. îmbinând interesul particular de cel general, al economiei ţării, decretul-lege dă posibilitatea iniţiativei particulare să fie de un real folos în actuala conjunctură. Dispoziţiemite năuci legi Prevederile legii înlătură orice piedică pentru realizarea importului din disponibil propriu, pentru cei cari doresc să efectueze aceste importuri în cadrul legii. Astfel, este prevăzut un termen de trei luni în care se pot solicita autorizaţii de import, timp stabilit pe temeiul că într-o perioadă de 90 de zile se pot concretiza importurile solicitate de particulari. Menţionez că autorizaţiile date pot fi prelungite dacă în termenul prevăzut, din motive bine justificate, importul nu a putrut fi efectuat. Valoarea în lei stabilită iniţial va putea fi revizuită de către Comisariatul General al Comerţului Exterior, de comun acord cu Comisariatul General al Preţurilor, dacă preţurile interne au depăşit între timp cele fixate la eliberarea autorizaţiei. O altă dispoziţie a acestei legi prevede că posesori devizelor din disponibil propriu pe care îl vor utiliza pentru importuri de materii prime şi utilaj industrial, nu vor fi cercetaţi sub nici o formă asupra provenienţei acestor devize şi nu vor avea nici o obligaţie de a le ceda Băncii Naţionale a României In anexa acestei legi se găseşte lista materiilor prime care pot fi importate şi care cuprinde următoarele mărfuri: cauciuc, sulf, colofoniu, terbentin.",, tanante, cocs, fontă, oţeluri nobile, semifabricate de oţel, feroaliaje, material refractar, electrozi de grafit, rulmenţi, maşini şi unelte agricole, piese de schimb, instalaţii, maşini şi unelte industriale, maşini şi materiale electrice, autocamioane, medicamente, cereale şi alimente. Enumerarea lor nu este făcută după o ordine a importanţei sau a urgenţei, dat fiind că fiecare articol prevăzut este de primă urgenţă. Considerăm de datoria noastră să arătăm deosebitele avantaje de care se vor bucura particularii şi ţin să subliniez opera naţională care va fi făcută de aceştia şi de care se va ţine seamă. Bunuri româneşti de 70 miiioane dolari in Statele Unite. Solacolu a mai adăugat că această măsură va găsi ecou in rândul particularilor care deţin devize in străinătate deoarece numai in Statele Unite cetăţenii români posedă bunuri in valoare de circa 70 milioane dolari. Referitor la problema compensaţiilor, d. Solacolu a arătat că Direcţiunea Compensaţiilor din Comisariatul Comerţului Exterior este la dispoziţia oricui, întotdeauna, pentru a da lămuriri, atât pentru operaţiile care se vor perfecta, cât şi pentru cele ce s’au efectuat în trecut. Alte tratative cu străinătatea Incheîndu-şi declaraţiile, d. Solacolu ne-a adus la cunoştinţă că va pleca în cursul săptămânii viitoare în Cehoslovacia, unde împreună cu reprezentanţii autorităţilor de acolo va revizui convenţia din 18 Noembrie 1945, şi va căuta mijloacele pentru realizarea celor stabilite, în termenul cel mai scurt posibil. In ceea ce priveşte legăturile economice cu Statele Unite, ele sunt — a spus d-sa — în stadiul discuţiilor, cu reprezentanţii oficiali americani, asupra posibilităţilor şi necesităţilor din cămini muncii BBR CONSFĂTUIREA COMITETELOR de F. N. M. de la S. T. B. Aseară a avut loc la sediul Partidului Comunist Român din Str. Iarceanu Nr. 5 consfătuirea comitetelor de Front Unic Muncitoresc din atelierele şi depourile S. T. B. din Capitală. La această consfătuire au participat şi tovarăşii A. BRAESTER secretarul Organizaţiei Capitalei a P. S. D. şi N. Popescu-Doreanu din Comitetul Regional al P. C. R. Consfătuirea a fost prezidată de tov. DUMITRU CIOC (PSD) din comitetul F.U.M. al Soc. de tramvaie, la ordinea de zi fiind rapoartele de activitate ale comitetului, şi pregătirea alegerilor sindicale. A luat cuvântul Iov N. TANELIAN (PSD) care a arătat că încercările reacţionarilor de a manevra între muncitori, se lovesc şi trebuie să se lovească şi mai puternic, de unitatea muncitorească, garantată de înţelegerea deplina a celor două partide muncitoreşti. Tov. G. NICUIESCU (PCR) demască încercările câtorva cunoscute cozi de topor în slujba reacţiunii, de a pătrunde in comitetele sindicale, încercări cari se lovesc de hotărîrea marei masse de salariaţi mobilizată în jurul F.U.M. şi Sindicatului. Au mai luat cuvântul Iovil ANTON I (PCR), inginer I. ZAMFIRESCU (PSD) şi alţi tovarăşi cari au subliniat necesitatea unităţii muncitoreşti, pentru zdrobirea reacţiunii. Tov. AL. FARCAŞ arată activitatea comitetelor de F. M. şi îndeamnă la acţiune unită şi susţinută, împreună cu femeile şi tineretul, pentru triumful democraţiei în alegerile sindicale.. Tov. A. BRAESTER, spune că scopul reacţiunii este să spargă unitatea clasei muncitoare, dar înţelegerea le la S. T. B. dintre social democraţi şi comunişti, precum şi activitatea comună a Comitetului de F. U M. sunt garanţia că vom izbuti, nu numai în alegerile sindicale ce se pregătesc la S.T.B dar şi in sarcinile ce ne aşteaptă în viitor. Apoi tov. N. POPESCU-DOREANU, subliniind deplina înţelegere dintre comunişti şi social democraţi în Comitetele de F.U.M. ale seteriştilor, demască metodele de calomnie, intrigă şi provocare folosite de reacţionari, şi îndeamnă la mobilizarea maselor de la STB. pentru îndeplinirea sarcinilor sindicale şi politice ale clasei muncitoare, care trebuie să aducă izolarea şi zdrobirea reacţiunii. Consfătuirea s’a încheit cu mare însufleţire, şi în sunetele Internaţionalei. HotărîrS de C. G. M. în cazul clubului Carmen In cazul clubului Carmen, Confederaţia Generală a Muncii a hotărît: 1. Clubul „Carmen” neîntrunind condiţiunile prevăzute de C. G. M. pentru a fi numită echipă sindicală, fiind socotit ca o formaţie profesionistă, se exclude din rândurile echipelor sportive sindicale. 2. In urma atitudinii clubului „Carmen“ faţă de clubul Dinamo Tbilissi, — până la noi dispoziţiuni — nicio echipă sindicală nu va juca cu clubul ,,Carmen". 3 Comitetul de fabrică de la întreprinderile „Mociorniţa” va înfiinţa o echipă din muncitorii şi funcţionarii întreprinderii, nedând posibilitate niciunuia din membrii actuali să facă parte din noua grupare ce se va înfiinţa. Femeile muncitoare din fabrici, uzine şi birouri alături de congresul femeilor democrate Femeile muncitoare din toate ramurile de producţie au aflat cu bucurie de congresul femeilor democrate, care va începe în Bucureşti, la 4 Martie 1946. Din fabrici, uzine, birouri şi magazine , femeile trimit salutul lor fierbinte acestui congres. Moţiuni în acest sens au fost votate de femeile muncitoare de la: „Filatura Românească de Bumbac ’, Venus, Chiajna, Arly, Jacquard, Agrotex, S.A.F.I.M., Adesgo, Agertex, Cerchez, etc. Peste tot, femeile muncitoare îşi iau angajamentul de a sta alături de Congres, de a sprijini guvernul dr. Petru Groza, care a dat femeii drepturi egale cu ale bărbatului. O Iniţiativă frumoasă Comitetul Fabricei „nie Ciuraru“, a luat iniţiativa de a ajuta o familie săracă cu concursul muncitorilor din fabrică, care au donat suma de lei 21.840. Această familie locuiește în Str. Corabia No. 43 și se numește Tileanie. ŞTIRI SINDICALE Ieri au avut loc alegeri sindicale în următoarele întreprinderi: Filatura românească, Moara Gagel, I. C. A. R. Riber, Debera, Venus, Pelişor, Ţesătoria manuală, Naţionala, Pintea- Mândruţ, Rössler, Siemens, brutăriile Sănătatea şi Pădureanu şi A. R. L. U. S. Alegerile au decurs în aceiaşi atmosferă de disciplină şi entuziasm muncitoresc. „ Marţi 26 Februarie crt, la orele 17 Sadiadindicalui S. R . A. din Sindicatul Ministerului de Război, a ţinut o şedinţă plenară în sala Popotei. Au vorbit: ing. Pascal Popescu, tovarăşa Mihăileanu Valentina, ing. şef Stoica Radu şi Predescu Ion. Oratorii au făcut istoricul zilelor de 16 Februarie 1933 şi 24 Februarie 1945, evidenţiind şi importanţa congresului femeilor de la 4 Martie crt., când se va constitui Federaţia Femeilor Democrate din România.