Scânteia, martie 1946 (Anul 3, nr. 464-490)

1946-03-01 / nr. 464

­. O punere la punct Ministerul Educaţiei Naţionale­ comuniciă următoarele : Ziarul Dreptatea, oficiosul partidu­lui Naţional Ţărănesc — Maniu — pu­blică o notă, prin care cere relaţii asupra faptului că d-l P. Mironescu- Mera, Secretar General la acest De­­partament ar fi ordonat ca fiecare învăţător să cotizeze cu suma de una mie lei pentru Casa învăţătorilor. Se întreabă ziarul: a) . Cum este posibil să se reţină o sumă aşa de mare în total 10 mili­oane pentru un proces în care este implicată asociaţia cu această casă: b) . şi de ce să trimită învăţătorii suma unui demnitar din Minister şi nu casieriei asociaţiei. Ca să punem, lucrurile la punct co­municăm: 1) . D-l Mironescu-Mera nu este nu­mai un demnitar în Ministerul Edu­caţiei Naţionale ci este şi preşedinte al asociaţiei generale a învăţătorilor din ţară. 2) . Cotizarea s’a hotărît de către comitetul central. 3) . Nu se realizează 50 de milioane deoarece nu cotizează şi suplinitorii, ci numai titularii şi aceştia benevol, nu obligatoriu. 4) Procesele — nu procesul — pe care le are de suportat asociaţia se ridică la zeci de milioane. 5) . S'a cerut trimiterea sumelor di­rect preşedintelui, pentru motivul că vechea conducere a asociaţiei, care se dovedise incapabilă a face faţă si­­tuaţiei, nu predase încă asociaţia. 6­ . Comitetul hotărîse ca sumele ce vor fi încasate în plus—eventual— să fie folosite pentru mărirea Cămi­nului învăţătorilor. Este revoltător însă faptul că sus­­numitul ziar caută să înv­­nzeze din nou atmosfera de linişte profesională a învăţătorilor, făcând şi de data a­­ceasta demagogie. Nu este nimeni vinovat, în afară de patronul acestui ziar, că învăţăto­­rimea a părăsit în massă P.N.Ţ. şi toată lumea este convinsă că nu cu d­emagagie de felul acesta, va mai câştiga învăţătorimea. Invăţătorimea a fost dezamăgită de pseu­dodemocraţia naţional-ţără­nistă şi vrea altceva. Este eomplicabilă svârcolirea neuras­­­enică pe care o încearcă Dreptatea — permanent — prin paginile ei în contra învățătorilor conducători de anumite sectoare la Educația Națio­nală, dear este nejustificată. Sunt oameni cu buzunarele foart­e pline, dar care n’au alt subiect le discuţie decât: lipsurile, greu­­ăţile, foametea... „Nu se găseşte nimic... ce ne aşteaptă”... etc. Să-i ai, n’au să spuie însă o vorbă des­pre cei ce au provocat aceste lip­suri şi au profitat de pe urma răz­boiului, după cum profită azi depe urma speculei şi sabotajului. Dumnealor se fac ca şi cum ha­bar n’ar avea că la Paris populaţia a umblat iarna asta fărră ciorapi şi cu pantofi cu talpă de lemn, că la Belgrad nu s’a făcut foc în nici o clădire, că la Budapesta din patru copiii, trei mor de foame şi epide­mii, că în India se apropie o foa­mete cum nu a mai cunoscut lumea, că in Ucraina mii de sate şi oraşe au fost rase de pe suprafaţa pămăn­­tului, că în Anglia s’au micşorat raţiile de pâine, grăsime, etc. Dumnealor n’au aflat nici că la noi a fost o secetă cum n’a mai Eri, oficiosul manist a dezlănţuit un atac furibund împotriva tovarăşului Lotar Rădăceanu, ministru al Muncii şi secretar general al P. S. D. Opinia pu­blică se întreabă cu drept cuvânt: oare atacul oficiosului manist — după ce câteva zile dearândul conducătorii P.S.D. s’au văzut rând pe rând linguşi­ţi, fla­­taţi, ameninţaţi — nu se datoreşte unei anumite decepţii faţă de orientarea po­litică a P. S. D. ? Nu e cel puţin „curios” faptul că în timp ce tov. Lotar Rădăceanu — care de un sfert de veac militează în mişca­­rea muncitorească — e împroşcat cu noroiu, ziarul lui Maniu dă certificate de bună purtare spărgătorilor de grevă­­ trădătorilor clasei muncitoare, de re­cunoscut ţara noastră de 70 de ani. Pentru dânşii există un singur vi­novat : Guvernul, care a dat pă­mânt ţăranilor pe cari ciocoii îi numesc „puturoşi şi trântori”. Dânşii n’au aflat nici de cele 20­ 000 vagoane grâu sovietic gra­ţie cărora vom avea pâine până la noua recoltă, şi toţi îmbuibaţii aceştia, dela conducerea partidelor „istorice” se fac că nu ştiu că fără ajutorul sovietic, dela 15 Februa­rie n’am mai fi avut ce mânca. Citiţi fiţuicile lor, citiţi apelu­rile d-lui Maniu sau discursul d-lui Brătianu, nu veţi găsi un singur cuvânt despre ajutorul primit din Cartea poporului sovietic. Opinia publică are cel mai bun prilej să cunoască reaua credinţă a acelora care după ce s’au îmbo­găţit ori din jefuirea poporului so­vietic, astăzi, în timp ce mănâncă pâinea sovietică, bârfesc şi pro­voacă­ lut lui Eftimie Gherman pe care îl nu­meşte „vechiul luptător social-demo­crat” ? Să fie oare o întâmplare că in acelaş timp, oficiosul brătienist scoate din naf­talină şi încearcă să reactualizeze fi­gura sinistrului cioclu al muncitorimii, Ion din oraş ? Şi nu cumva atacul Împotriva tova­răşului Lotar Rădăceanu se datoreşte faptului că d-sa e unul din cei mai ho­­tăriţi susţinători ai unităţii de luptă a clasei muncitoare şi unul care a contri­buit în largă măsură la demascarea în­cercărilor de dezbinare a forţelor demo­cratice, inspirate de cele două partide „istorice” ? AZI CONSILIU DE MINIȘTRI Consiliul de Miniştri ce trebuia să aibă loc ieri, s’a amânat pentru astăzi joi 28 Februarie, la ora 6, cu acelaș program. Pentru afirmaţii mincinoase Prefectura Poliţiei Capital©­ a dat în judecată conducerea fiţuicii maniste Primim spre publicare: In legătură cu scandalul petrecut în seara zilei de 23 Februarie a. c., în localul din Şos. Crângaşi Nr. 38, unde organizaţia naţional-ţărănistă din Circa 34, dădea un bail, ziarul „Dreptatea“, oficiosul partidului naţional-ţărănesc de sub preşedin­ţia d-lui Iuliu Maniu, implică în numerele 19, 20 şi 21, numele mai multor persoane şi anume: Dan Constantin zis Cairo, Petre Simio­­nescu, Maria Simionescu zisă Zin­ca Ţiganca, Marin Anghelescu, Ghiula Fani, Rubinaş şi alţii, ca făcând parte din cadrele poliţiei şi afirmând că participarea lor la acel scandal s’a făcut după directivele primite din partea poliţiei. Prefectura Poliţiei Capitalei con­siderând că, afiirmaţiunile făcute de oficiosul partidului naţional-ţără­­nesc de sub preşedinţia d-lui Iuliu Maniu au un caracter calomnios şi de natură a defăima prestigiul unei instituţiuni cu un rol de im­portanţă în ordinea socială a unui Stat democrat, a luat hotărîrea de A da în judecată pe factorii res­ponsabili ai ziarului „Dreptatea“, deoarece persoanele menţionate mai sus, nu au făcut niciodată şi n­u fac parte din cadrele poliţiei. ini­unea Femeilor Antifasciste din România înfierează odioasa asasin­are a patrioţilor spanioli ţi re-­rujă pe toate femeile la luptă împotriva rămăşiţelor fasciste Apelul U. F. A. R.-ului FEMEI, încă nu s’au uscat lacrimile ma­­elor, soţiilor şi fiicelor din lumea treagă; femeile nu şi-au lepădat -ică doliul după fiinţele dragi­lor, sa­­■ficate măcelului hitlerist; gospodi­ne nu şi-au reclădit încă vetrele or distruse de armele morţii şi dic­­atorul Franco a cutezat iarăşi să erse sângele cald al patrioţilor spa­­nioli care au luptat pentru pacea şi­bertatea popoarelor. Patrioţii spanioli Cristino Garcia ! Manuel Castro Rrodriguez, impreu­­i cu alţi 8 luptători antifascişti, au fst executaţi de Franco pentru vina" de a fi luptat împotriva lui hid­er şi Mussolini, împotriva politi­­ci­lor de împilare şi distrugere a v­­enirii şi pentru că s’au opus dictulu­­i guvernului spaniol. Azi, când popoarele au pornit la lădirea păcii pe baze de democraţie­­ libertate, când fascismul a fost în­­vârşit doborît cu preţul vieţii a zeci s milioane de oameni, asasinarea atrioţilor spanioli e o sfidare arur­­ită lumii întregi de acest supravie­­uitor al dictatorilor sângeroşi care din gestul lui criminal, vrea să re­­nvie epoca apusă a stăpânirii fas­­'■'ste. Femei, să nu mai îngăduim în­­­ ar­derea tiraniei pe pământ, să apă­­rim libertatea şi pacea câştigate cu Stea jertfe. Strâns unite să opunem arta noastră hotărîtă, tuturor unel­­tilor şi crimelor fasciste din afara ,­ dinăuntrul ţării noastre» Să nu uităm că Cristina Garcia Şi Manuel Castro Rodriguez au luptat şi au murit în slujba democraţiei pentru libertatea şi fericirea noastră şi a copiilor noştri. Să ne solidarizăm cu toţi luptătorii antifascişti, să ne solidarizăm cu po­porul spaniol, care luptă eroic împo­triva guvernului Franco, una din ultimele citadele ale fascismului răz­boinic. Să luptăm cu hotărîre împotriva rămăşiţelor fasciste, asigurând po­poarelor reconstrucţia lumii pe baze noul, de libertate, pac® şi progres păzind viaţa şi fericirea acelora ce ne sunt atât de dragi: părinţii, soţii şi copiii noştri. Veştejirea actelor­­huliganice de la Facultatea de Agronomie Sindicatul salariaţilor Şcolii Poli­tehnice din Bucureşti şi ai Facultăţii de Agronomie, au votat câte o mo­ţiune prin care protestează cu toată energia împotriva actelor huliganice ale celor care au distrus materialul cultural al ARLUS-ului din ofilierul Facultății de Agronomie Ştiri politice D. Egizzio Massini, directorul gene­ral al Operei Române din Bucureşti, a avut ieri o audienţă la d. Al. Ale­xandrui, subsecretar de Stat al Mi­nisterului Finanţelor. Obiectul aces­tei audienţe a fost discutarea noului buget al Operei Române şi fixarea fondului de construcţie al localului Operei Române. JIL Eri la Tg. Mureş a înce­tat din viaţă profesorul SIMO GEZA, întemeieto­rul primului cămin munci­toresc, primul propaga­tor şi luptător al ideilor comuniste în Tg. Mureş. ★ Pentru a-şi recăpăta moşiile expropriate d-nii Angelescu şi Ilie Ionescu din suburbat Craioviţa au stăruit pe lângă primăria municipiului Craiova ca să capete o decizie prin car hotarele municipiului să se în­tindă şi asupra teritoriilor pr­expropriate. Comitetul local de reformă a­­grară a expediat o telegrame domnilor miniştri Zăroni şi Teo­­hari Georgescu, arătând mano­­perele celor doi moşieri. (Ager­­press). * Treizeci de miliarde au fost puse la dispoziţia ju­­deţelor ţării pentru apro­vizionarea cu seminţe ne­cesare campaniei agri­cole. ★ Comitetul judeţean al FND-uilui din Cluj a pornit o acţiune pentru aducerea gazului metan la Cluj. A­­calas comitet a cerut să se cerceteze motivele pentru care societatea Sona­­metan întârzie efectuarea acestor lucrări, deși a primit comanda lor, de mai multă vreme. (Agerpress). Procesul h­­altratat prizonierii sovietici Astăzi in faţa completului­­ de ju­decată prezidat de d. Al. Creţu, apa­re un nou lot de criminali de război vinovaţi de bestialităţi împotriva prizonierilor sovietici. Toţi criminalii, cari sunt judecaţi astăzi, sunt un produs al unei edu­caţii de decenii, ce s’a dat în armată dela cel mai înalt grad până la cel din urmă soldat, a unei educaţii în spirit de ură împotriva paşnicelor po­poare sovietice. Această educaţie, a pregătit terenul războiului criminal antisovietic purtat de Antonescu în slujba hitlerismului. Judecarea aces­tor bestii, care au nesocotit cele mai elementare reguli de omenie — tr­i­­tâ­nd pe prizonierii sovietici cu cea mai mare cruzime, punăndu-i la cele mai grele munci, lăsându-i desbră­­caţi în ploaie şi ger, dându-le o hra­nă mizerabilă, ţinându-i în barăci cu noroiu pe jos şi fără nici un fel de aşternut, provocând epidemii de tifos exantematic şi alte crunte boli şi moartea multora dintre ei — este în acelaş timp şi procesul tuturor ace­lora care au creat şi dat posibilitate de desvoltare unor astfel de elemente, al tuturor acelora care şi astăzi, când toată omenirea priveşte cu admiraţie uriaşele realizări ale regimului sovie­tic, caută prin manevre şi zvonuri perfide să impună continuarea „Isto­ricei" politici dusă de acei cari au fost în fruntea Statului Român de la primul război mondial până la 23 August 1944. Cine sunt criminalii In fruntea lotului este It.-col. pen­sionar Gh. Chihaia, fost comandant al lagărului Nr. 7 de la Bălţi, cu peste 6.000 de prizonieri sovietici, „ajutat“ de maiorul pensionar Alexandru Trandafirescu. în subordinea acestora erau şi sbirii de la detaşamentul Ghin­­deşti, Gh. Mandea căp. de rezervă şi lt. rezervă Donca Manea Petre. Din cauza neglijenţei lor criminale tifosul exantematic a făcut ravagii printre prizonieri. Lt. col. Constantin Tănăsescu a fost comandant al lagărului Nr. 10 de pri­zonieri de la Alexandria şi Corbeni. Cei 4000 de prizonieri au avut de în­durat din partea acestui neam cele mai grele încercări. „Locuiau în barăci acoperite cu car­ton, pentru a nu se înfunda in no­roiul din interiorul lor, se­ foloseau de bolovanii luaţi din râu, pe care îi puneau din distanţă în distanţă, fă­când astfel un fel de podeţuri de la „uşă“ şi până la locul unde se cul­cau“, a declarat martorul la rezervă Vrumosu Nicolae. In timp foarte scurt peste 150 de prizonieri au murit din cauza trata­mentului barbar. Lt. rez. Georgescu Dumitru coman­dantul detaşamentului Căpăţineni, în subordinea col. Tănăsescu, urmând pilda superiorului său, a „activat" la fel. In detaşamentul său tifosul exan­tematic a făcut mari ravagii fără ca Georgescu Dumitru să ia vreo mă­sură. Lt. col. Aristide Ursu a comandat lagărul Nr. 1 de la Slobozia-Ialomiţa. Peste 400 prizonieri sovietici, 32 os­taşi din trupa de pază, 4 ofiţeri şi 3 medici au murit de tifos exantematic datorită condiţiunilor în care au trăit, sub comanda acuzatului şi ajutorului său păp. M. Rădidescu, astăzi mort. Lt. col. Toncescu Mihail e ultimul din serie. Un individ degenerat, al­coolic, crud. In primul an al războ­iului a schingiuit sălbatic 4 paraşi­­­tişti sovietici prinşi la Medgidia. In­­tr’un rând a expediat in Transnistria 50 de evrei emigraţi din Germania cari erau în trecerea prin Constanţa un d­rum spre Palestina, şi de cari nu se mai ştie nimic. In toamna anului 1942 «flaui cu divizia în cotul Donu­lui, se ocupau cu „anchetarea“ şi schingiuirea prizonierilor pe cari îi chinuia în mod barbar. „îşi bătea victimele cu palmele, le strangula testiculele până se umflau, apoi le lovea cu un creion. îşi des­puia anchetaţii şi o ardea cu hârtie“, declară martorul Socean Constantin. Acesta este lotul celor opt, încă opt care sunt produsul regimurilor trecu­te,­­bestii ce nu s’au sfiit­ să desono­­reze, să păteze uniforma armatei ţă­rii noastre. Armata de astăzi, soră de arme cu glorioasa Armată Roşie, care şi în timpul războiului dus împotriva ei a dat dovada de omenie nemai­întâlnită în istoria lu­mii faţă de prizonierii de războiu, faţă de ostaşii români prizonieri în U. R. S. S., — este pe cale de a in­troduce în rândurile sale un climat sănătos. Azi începe la Tribunalul Poporului militarilor care­ au „S­G­A­r! T­E ! \u stScânteia“ Organ Central al Partidului Comunist Român Director: MIRON CONSTANTINESCU Redactor responsabili AL Buican. COMITETUL DE DIRECŢIE: © Lucreţiu D. Pătrăşcanu • Miron Constantinescu 9 Gh. Vasilichi ® I. Chişinevschi O L. Răutu © Al. Buican © N. Popescu-Doreanu ii mm I ~ iW iîtai 0 desminţire a Mi­nisterului Agricul­turii Ziarul „Liberalul" cu data da 27 Fe­bruarie 1949 publică o Informaţie prin care se arată „că se lucrează în prezent la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor un proect de decret lege de expropriere a terenurilor urbane...“ Ministerul Agriculturii arată că a­­ceastă informaţie nu corespunde rea­lităţii. încadrarea in produ Pentru încadrarea în producţie a Invalizilor, Văduvelor şi Orfani­lor de războiu, Apărarea Patriotică apelează la categoriile de mai sus, care posedă cel puţin 4 clase de li­ceu, să se prezinte de urgenţă la sediul organizaţiei noastre, din str. Pasului Nr. 3 pentru a li se oferi servicii în următoarele con­­dițiuni: Pentru 6 ore pe zi lucru de bi­rou, salariu 150.000 lei lunar, a­­fară de plata orele suplimentare și alte avantagii. caie a invalizilor­văduvelor și orfanilor de război ..­...­UTTSTR.­.....■-------..................... --------3 Campania de alfabetizare a muncitorilor neştiutori tie carte Campania de alfabetizare a muncito­rilor din Capitală, întreprinsă de Mi­nisterul Muncii în colaborare cu Minis­terul Educaţiei Naţionale şi Confede­raţia Generală a Muncii, se dovedeşte pe zi ce trece, tot mai intensivă şi în măsură să răspundă în chipul cel mai fericit scopului social ce i s’a atribuit, adică acela de a răspândi ştiinţa de carte şi în rândul muncitorilor care din diferite motive nu au putut s’o aibă până în prezent. Din raportul de activitate al organe­lor de inspecţie a cursurilor de alfabe­tizare, rezultă că în luna Februarie 1946, nn 165 de fabrici şi alte întreprin­deri vizitate au fost găsiţi 4500 neştiu­tori de carte. Pentru săvârşirea acţiunii întreprin­se, au fost organizate 32 centre de alfa­betizare iar alte 40 sunt în curs de or­ganizare. Au fost instalaţi 32 învăţători şi 20 urmează a fi instalaţi. Alţi 15 învăţă­tori funcţionează ca pedagogi. Pentru acoperirea nevoilor de personal didac­tic, mai este nevoe de circa 30 învăţă­tori. Din cifrele prezentate în raportul or­ganelor de inspecţie ale Ministerului Muncii care a pus la dispoziţie impri­matele şi rechizitele necesare, se dove­deşte că acţiunea patronată de acest departament, dă roadele cele mai mul­ţumitoare. ---—.......1-T-----------1---WH»!. ■'•--ni ------■- -,h~-r. multe sustrase vagoane de la moara cu făină Herdan Comitetul fabricii „Herdan" a se­sizat Comisia, locală despre unele ne­reguli care s-ar săvârşi la moară. Dând curs acestei informaţii, Comi­sia locală a delegat pe tov. Voiculescu care a întreprins o b­anchetă minu­ţioasă. Primele rezultate au arătat că este vorba de un important stoc de făină destinat aprovizionării populaţiei Capitalei, sustras de către morarul şef Vasile Negrea. Pus în faţa faptelor, numitul şi-a recunoscut vina, mărturisind că a sustras mai multe vagoane de făină De asemenea ancheta a mai stabilit Şi alte nereguli comise de acest morar In timp ce m­­ili­tar’mea conştientă munceşte din răsputeri pentru a asi­gura, hrana populaţie­, în timp ce orgind­e responsabile fac sforţări petru proviziona ' .’p­lata cu pâi­ne se găsesc criminali care sabotează aceste eforturi. Faţă de gravitatea faptelor, Comi­sia de disciplină a suspendat din ser­viciu pe moralul necinstit, sesizând justiţia pentru a deschide acţiune Pe­nală împotriva lui PROTESTUL a9Asocieaţi ai foştilor volun­­tari români " Armata republicana spaniola" împotriva lui Franco D-LUI TRYGVE­LIE SE­CRETAR GENERAL AL O.N.U. Foştii voluntari români în Armata Republicană Spanio­lă, cutremuraţi de crimele să­vârşite de Franco împotriva eroicului popor spaniol, pro­testează energic contra exe­cutării de către acest lacheu hitlerist a grupului de luptă­tori antifascişti spanioli, în frunte cu Christino Garcia şi Manuel Castro Rodrigues. Asociaţia foştilor voluntari români în Armata Republica­nă Spaniolă consideră aceste crime ca o sfidare adusă în­tregii omeniri progresiste și face apel la O. N. U. să ia măsuri pentru lichidarea fas­cismului din Spania. Reglementarea practicei dentare Decizia m­­inisterului Sănătăţii Având în vedere necesitatea de a reglementa practica dentară precum şi numeroasele cereri de­puse la Departamentul Sănătăţii, d- ministru prof. dr. D. Bagdasar a dat o decizie care prevede că : Toţi aceia care revendică drep­tul de liberă practică dentară şi care nu posedă o autorizaţie defi­nitivă pentru această practică, sunt obligaţi să completeze ches­tionarul întocmit de ministerul Sănătăţii-Termenul în care trebu® comple­tat şi depus la Direcţia Personalu­lui din ministerul Sănătăţii acest chestionar, este de 30 zile de la data publicării în Monitorul Oficial a prezentei deciziuni. Direcţiunea Personalului va ţine un registru de evidenţă pentru înregistrarea chestionarelor depuse. Casa I.O.V.R. angajează studenţi Casa I.O.V.R. are nevoie de 130 funcţionari pentru 6 ore zilnic, plătiţi cu 150 000 lei lunar. Casa I.O V.R. dorind a angaja a­­ceşti funcţionari din rândurile stu­denţilor nevoiaşi, Oficiul Univer­sitar anunţă pe toţi studenţii in­teresaţi să se prezinte la Biroul de informaţii al Oficiului pentru a lua recomandaţii. Devizele aflate in străinătate pot fi întrebuinţate pentru importuri de mărfuri Românii posedă 70 milioane dolari în St.­Unite. Negocierile economice cu ţările străine — Declaraţiile d-lui Mircea Solacolu, comisarul comerţului exterior — In „Monitorul Oficial“ de ieri a apărut legea „pentru autorizarea în­trebuinţării disponibilului propriu de devize în scopul achiziţionării şi aducerii în ţară de materii prime şi utilaj industrial“. In legătură cu această lege d. MIRCEA SOLACOLU titular al Co­misariatului Comerţului Exterior, ne-a făcut următoarele declaraţii: Profjteur'' "®» ecomsmice E ,3 răs‘55 — „Guvernul nostru a fost preo­cupat de problema satisfacerii nece­sităţilor de materii prime şi de re­zolvarea problemei alimentare. Cu multă înţelegere faţă de ne­voile noastre, Uniunea Sovietică ne-a scos din impasul problemei alimen­tare, prin largul gest de bunăvoinţă al unui împrumut de 50.000 vagoa­ne cereale. Trebue să menţionez că şi Marea Noastră Prietenă resimte încă multe tipsuri de pe urma războiului şi ca atare gestul făcut reprezintă un gest de hotărâtă încredere în guvernul prezidat de d. dr. Petru Groza. Stimularea împart­ir­ii In vederea stimulării importului de materii prime şi utilaj industrial, pe lângă măsurile luate până in pre­­zent, guvernul a înţeles că atât dis­­poni­bilităţile cât şi iniţiativa parti­culară nu trebuesc neglijate din campania ce o întreprinde. Astăzi a apărut decretul-lege sanc­ţiona de M. S. Regele, referitor la utilizarea disponibilului propriu. Principiile conducătoare ale aces­tei legi, şi cari stau la baza ei, tind în primul rând să activeze şi să per­mită ca disponibilităţile particulare da devize să contribue in bune con­­diţiuni la stimularea importului de materii prime şi utilaj industrial, esenţiale în opera de refacere eco­nomică a ţării. îmbinând interesul particular de cel general, al econo­miei ţării, decretul-lege dă posibili­tatea iniţiativei particulare să fie de un real folos în actuala conjunctură. Dispoziţiemite năuci legi Prevederile legii înlătură orice pie­dică pentru realizarea importului din disponibil propriu, pentru cei cari doresc să efectueze aceste importuri în cadrul legii. Astfel, este prevăzut un termen de trei luni în care se pot solicita auto­rizaţii de import, timp stabilit pe temeiul că într-o perioadă de 90 de zile se pot concretiza importurile so­licitate de particulari. Menţionez că autorizaţiile date pot fi prelungite dacă în termenul pre­văzut, din motive bine justificate, importul nu a putrut fi efectuat. Va­loarea în lei stabilită iniţial va pu­tea fi revizuită de către Comisaria­tul General al Comerţului Exterior, de comun acord cu Comisariatul Ge­neral al Preţurilor, dacă preţurile interne au depăşit între timp cele fixate la eliberarea autorizaţiei. O altă dispoziţie a acestei legi prevede că posesori devizelor din disponibil propriu pe care îl vor utiliza pentru importuri de materii prime şi utilaj industrial, nu vor fi cercetaţi sub nici o formă asupra provenienţei acestor devize şi nu vor avea nici o obligaţie de a le ceda Băncii Naţio­nale a României In anexa acestei legi se găseşte lista materiilor prime care pot fi im­portate şi care cuprinde următoarele mărfuri: cauciuc, sulf, col­o­fon­iu, ter­bentin.",, tanante, cocs, fontă, oţeluri nobile, semifabricate de oţel, feroa­liaje, material refractar, electrozi de grafit, rulmenţi, maşini şi unelte a­­gricole, piese de schimb, instalaţii, maşini şi unelte industriale, maşini şi material­e electrice, autocamioane, medicamente, cereale şi alimente. E­­numerarea lor nu este făcută după o ordine a importanţei sau a urgenţei, dat fiind că fiecare articol prevăzut este de primă urgenţă. Considerăm de datoria noastră să arătăm deosebitele avantaje de care se vor bucura particularii şi ţin să subliniez opera naţională care va fi făcută de aceştia şi de care se va ţine seamă. Bunuri româneşti de 70 miiioane dolari in Statele Unite­­. Solacolu a mai adăugat că a­­ceastă măsură va găsi ecou in rândul particularilor care deţin devize in străinătate deoarece numai in Statele Unite cetăţenii români posedă bunuri in valoare de circa 70 milioane dolari. Referitor la problema compensa­ţiilor, d. Solacolu a arătat că Direc­ţiunea Compensaţiilor din Comisa­riatul Comerţului Exterior este la dispoziţia oricui, întotdeauna, pentru a da lămuriri, atât pentru operaţiile care se vor perfecta, cât şi pentru cele ce s’au efectuat în trecut. Alte tratative cu străinătatea Incheîndu-şi declaraţiile, d. Sola­colu ne-a adus la cunoştinţă că va pleca în cursul săptămânii viitoare în Cehoslovacia, unde împreună cu reprezentanţii autorităţilor de acolo va revizui convenţia din 18 Noembrie 1945, şi va căuta mijloacele pentru realizarea celor stabilite, în termenul cel mai scurt posibil. In ceea ce priveşte legăturile econo­mice cu Statele Unite, ele sunt — a spus d-sa — în stadiul discuţiilor, cu reprezentanţii oficiali americani, asu­pra posibilităţilor şi necesităţilor di­n cămini muncii BBR CONSFĂTUIREA COMITETELOR de F. N­. M. de la S. T. B. Aseară a avut loc la sediul Partidu­lui Comunist Român din Str. I­arceanu Nr. 5 consfătuirea comitetelor de Front Unic Muncitoresc din atelierele şi depourile S. T. B. din Capitală. La această consfătuire au participat şi tovarăşii A. BRAESTER secretarul Organizaţiei Capitalei a P. S. D. şi N. Popescu-Doreanu din Comitetul Regio­nal al P. C. R. Consfătuirea a fost prezidată de tov. DUMITRU CIOC (PSD) din comitetul F.U.M. al Soc. de tramvaie, la ordinea de zi fiind rapoartele de activitate ale comitetului, şi pregătirea alegerilor sindicale. A luat cuvântul Iov N. TANELIAN (PSD) care a arătat că încercările reac­ţionarilor de a manevra între munci­tori, se lovesc şi trebuie să se lovească şi mai puternic, de unitatea muncito­­rească, garantată de înţelegerea deplina a celor două partide muncitoreşti. Tov. G. NICUI­ESCU (PCR) demas­că încercările câtorva cunoscute cozi de topor în slujba reacţiunii, de a pătrun­de in comitetele sindicale, încercări cari se lovesc de hotărîrea marei masse de salariaţi mobilizată în jurul F.U.M. şi Sindicatului. Au mai luat cuvântul Iovil ANTON I (PCR), inginer I. ZAMFIRESCU (PSD) şi alţi tovarăşi cari au subliniat necesitatea unităţii muncitoreşti, pen­tru zdrobirea reacţiunii. Tov. AL. FARCAŞ arată activitatea comitetelor de F.­ M. şi îndeamnă la acţiune unită şi susţinută, împreună cu femeile şi tineretul, pentru triumful democraţiei în alegerile sindicale.. Tov. A. BRAESTER, spune că scopul reacţiunii este să spargă unitatea cla­sei muncitoare, dar înţelegerea le la S. T. B. dintre social democraţi şi co­munişti, precum şi activitatea comună a Comitetului de F. U M. sunt garan­ţia că vom izbuti, nu numai în alege­rile sindicale ce se pregătesc la S.T.B dar şi in sarcinile ce ne aşteaptă în viitor. Apoi tov. N. POPESCU-DOREANU, subliniind deplina înţelegere dintre co­munişti şi social democraţi în Comi­tetele de F.U.M. ale seteriştilor, de­mască metodele de calomnie, intrigă şi provocare folosite de reacţionari, şi în­deamnă la mobilizarea maselor de la STB. pentru îndeplinirea sarcinilor sin­dicale şi politice ale clasei muncitoare, care trebuie să aducă izolarea şi zdro­birea reacţiunii. Consfătuirea s’a închei­t cu mare însufleţire, şi în sunetele Internaţiona­lei. HotărîrS de C. G. M. în cazul clubului Carmen In cazul clubului Carmen, Confe­deraţia Generală a Muncii a hotărît: 1. Clubul „Carmen” neîntrunind condiţiunile prevăzute de C. G. M. pentru a fi numită echipă sindicală, fiind socotit ca o formaţie profesio­nistă, se exclude din rândurile echi­pelor sportive sindicale. 2. In urma atitudinii clubului „Car­men“ faţă de clubul Dinamo­ Tbilissi, — până la noi dispoziţiuni — nicio echipă sindicală nu va juca cu clubul ,,Carmen". 3 Comitetul de fabrică de la între­prinderile „Mociorniţa” va înfiinţa o echipă din muncitorii şi funcţiona­rii întreprinderii, nedând posibilitate niciunuia din membrii actuali să facă parte din noua grupare ce se va în­fiinţa. Femeile muncitoare din fabrici, uzine şi birouri alături de congresul femeilor democrate Femeile muncitoare din toate ramurile de producţie au aflat cu bucurie de congresul femei­lor democrate, care va începe în Bucureşti, la 4 Martie 1946. Din fabrici, uzine, birouri şi maga­zine , femeile trimit salutul lor fierbinte acestui congres. Moţiuni în acest sens au fost vo­tate de femeile muncitoare de la: „Fi­latura Românească de Bumbac ’, Ve­nus, Chiajna, Arly, Jacquard, Agro­­tex, S.A.F.I.M., Adesgo, Agertex, Cerchez, etc. Peste tot, femeile muncitoare îşi iau angajamentul de a sta alături de Congres, de a sprijini guvernul dr. Petru Groza, care a dat femeii drep­turi egale cu ale bărbatului. O Iniţiativă frumoasă Comitetul Fabricei „nie Ciuraru“, a luat iniţiativa de a ajuta o familie săracă cu concursul muncitorilor din fabrică, care au donat suma de lei 21.840. Această familie locuiește în Str. Corabia No. 43 și se numește Tilea­nie. ŞTIRI SINDICALE Ieri au avut loc alegeri sindicale în următoarele întreprinderi: Filatura românească, Moara Gagel, I. C. A. R. Riber, Debera, Venus, Pelişor, Ţesă­­toria manuală, Naţionala, Pintea- Mândruţ, Rössler, Siemens, brută­riile Sănătatea şi Pădureanu şi A. R. L. U. S. Alegerile au decurs în aceiaşi at­mosferă de disciplină şi entuziasm muncitoresc. „ Marţi 26 Februarie crt­, la orele 17 Sadia­dindicalui S. R . A. din Sin­dicatul Ministerului de Război, a ţi­nut o şedinţă plenară în sala Po­potei. Au vorbit: ing. Pascal Popescu, tovarăşa Mihăileanu Valentina, ing. şef Stoica Radu şi Predescu Ion. Oratorii au făcut istoricul zilelor de 16 Februarie 1933 şi 24 Februarie 1945, evidenţiin­d şi importanţa con­gresului femeilor de la 4 Martie crt., când se va constitui Federaţia Fe­meilor Democrate din România.

Next