Scânteia, iulie 1946 (Anul 3, nr. 562-587)
1946-07-01 / nr. 562
CULTURA ŞI ARTA UN NOU TIP BtfflNCIIM MTOICmU 4“ine a cercetat opera de bază a , lui Fr. Engels: „D. Eugen Dühring revoluţionează ştiinţa” (,,Anti-DÜhring“) apărută de curând în tălmăcire românească in Editura P. C. R., a rămas desigur uimit de uriaşul material pe care-l cuprinde această lucrare şi, in acelaş timp, de caracterul strict ştiinţific — fără nicio urmă din acel diletantism propriu gândirii filosofice speculative. Cu marea modestie a adevaratului om de ştiinţă, Fr. Engels scria totuşi în prefaţa sa l-a ediţie a lui „Anti-Dühring": Nu este vina mea, dacă a trebuit să-l urmez pe „ Dühring în domenii în care eu mă pot mişca doar ca diletant". Engels se socoteşte diletant chiar în unele domenii ale ştiinţelor naturii, cărora — după propria-i mărturisire -,le-a închinatcea mai bună parte a opt ani de viaţă“. Evident, modestia şi prudenţa lui Engels îşi au izvorul în marele său respect pentru ştiinţă, la stăpânirea căreia nu se poate ajunge printr’o instruire neregulată întâmplătoare ci doar prin studiul sistematic şi disciplinat. Deaceea „opt ani de viaţă” i se par totuşi neîndestulători pentru studiul unor discipline ştiinţifice, de aceea în cercetarea fiecărei probleme Engels se va strădui să culeagă şi să aprofundeze nu numai întreaga bibliografie, dar să-şi verifice şi să completeze datele din cărţi cu faptele observate pe teren. Friedrich Engels a fost neîndoios Un mare cercetător de bibliotecă, un spirit format în aceea disciplină pe care o cere studiul adâncit şi sistematic al cărţilor şi documentelor, preîncrezător în fidelitatea memoriei.Engels îşi nota ideile şi datele importante, ţinând in cea mai desăvârşită ordine un vast fişier, preţios instrument de lucru în bibliotecă. ..Ca şi Marx — spune M. Glaser în cartea sa: „Despre metodele de lucru ale clasicilor marxismuluileninismului”, apărută in Editura P. C. R. şi din care extragem aceste amănunte — Engels a fost de părere că literatura de specialitate trebue neapărat citită în original şi nu în traduceri’’. Cunoscător a multor limbi vechi şi moderne, europene şi chiar orientale, Engels îşi găseşte timp să se perfecţioneze necontenit in studiul fiecăreia. Totuşi Engels — având toate calităţile şi posedând întreaga tehnică şi disciplină a cercetătorului de texte — nu este un simplu savant de bibliotecă. Cartea este fără îndoială un auxiliar preţios dar Engels citeşte — pentru continuă verificare şi lărgire a cunoştinţelor — mai ales în marea carte a naturii şi a vieţii. Engels este deci, mai presus de gânditorul de cabinet, un adevărat om de ştiinţă împlântat în realitate şi descifrându-i legile printr-o vastă coordonare de informaţii pozitive. Unind meditaţia filosofică cu experienţa ştiinţifică, pentru a descoperi legile de desvoltare ale naturii şi ale societăţii. Engels este însă şi un luptător pentru eliberarea omenirii — prin cunoaşterea şi stăpânirea acestor legi — de sub jugul naturii şi al contradicţiilor sociale. Luptătorul politic nu este despărţit insă de omul de ştiinţă. Asemenea lui Marx, Engels înfăţişează omenirii un nou tip de muncitor intelectual, la care între teorie şi practică există desăvârşită armonie, la care gândirea se îmbină cu realitatea. Pilda uriaşei lor activităţi teoretice şi politice spulberă legenda izolării obligatorii a intelectualului de problemele realităţii, într’o sterilă specializare, nu numai prin demonstrarea posibilităţii unei asemenea îmbinări rodnice ci mai ales prin dovedirea necesităţii pentru teorie de a căpăta probleme şi certitudine de la întreaga realitate în desfăşurarea ei dialectică. Puterea de previziune, gigantica forţă transformatoare pe care a reprezentat-o şi o reprezintă acest tip de intelectual făurar în mijlocul şi împreună cu poporul al unei mi lumi, i-au sporit enorm prestigiul în rândurile oamenilor frământaţi de războaie sfâşiaţi de indoeli, măcinaţi de neputinţă Fie ca „Anfel-Düihring’’, treaptă înaltă conştiinţei omeneşti, să deschidă pentru intelectualitatea românească o nouă perspectivă luminoasă a depăşirii contradicţiilor, a descătuşării forţelor creatoare. ____ Nestor Ignat NOTE Revista Muncii Zilele acestea a apărut No. 8 din „Revista Muncii", publicaţie lunară editată de Oficiul Muncitoresc de Educaţie şi Cultură. Sub direcţia tov. Mişa Levin, aceasta revistă se strădueşte cu fiecare număr, să fie tot mai bună, pentru a aduce o contribuţie cât mai însemnată la opera de culturalizare şi educare a marilor masse muncitoreşti, în spirit de Front linic Muncitoresc. Acest număr se deschide prin In Editura P. C. R. au apărut : • Vasile Luca — Dietatul dela Vleita şi rezolvarea problemei naţionale. • Teohari Geoescu-1877 Cucerirea şi 1944 redobândirea indepenţei naţionale. 9 Pavel Chirtoacă — Theoifice Doja. ® Scarlat Calimachi— Pavel Chirtoacă — Tudor Vladimirescu. © N. Popescu Doreanui — Nicolae Bălcescu. © Mihail Roller — Nicolai Zaheu Petrovici. © Constantin Pârvulescu — Dumitru Hlarinescu. 9 Gh. I. Georgescu-Bu23h — Aspecte agrare ale revoluţiei din 1848 în Muntenia. 9 Gheorghe Apostol— Legislaţia muncitorească în România. Eri şi azi. „Unitate şi iar unitate”, fragment dintr’un discurs rostit de tov. Lotar Rădăceanu, ministrul Muncii. Articole Interesante din domeniul politic, sindical, artistic, literar, ştiinţific, etc., semnează tovii: Ion Pas, Mişa Levin, Horia Liman, Paul Teodorescu, Eugen Relgis, I. Felea. „Napoleon” In Editura Cartea Rusă a apărut „Napoleon", de Eugen Jarlé, unul din cei mai străluciţi istorici ai Uniunii Sovietice, Uniunii Sovietice. Pentru prima dată, cititorul român va avea la îndemână o interpretare justă a epocii napoleoniene, în care Napoleon nu este prezentat, ca în biografiile cunoscute până astăzi, ca o personalitate uimitoare, ciudată şi uriaşă, ca o apariţie unică, făuritoare de istorie. Prof. Tarlé vede un Napoleon ceea ce el a fost în realitate : un genial reprezentant al burgheziei franceze şi un neîmpăcat adversar al feudalismului, un produs excepţional al clasei sale şi a condiţiilor economice şi politice ale timpului său. Napoleon a văzut limpede că feudalismul este depăşit odată pentru totdeauna şi a luptat cu energie împotriva nobilimii reacţionare, care căuta să împiedice drumul Franţei către progres. Apariţia acestui volum, cunoscut de mult în întreaga lume şi apreciat de cercurile de specialitate, ca şi de cititorul obişnuit, constituie un adevărat eveniment pentru tipăritura românească şi va oferi cititorilor noştri o imagine justă a ceea ce înseamnă interpretare materialist-istorică, a uneia din cele mai interesante epoci ale istoriei umanităţii. (Urmare din pag. l a) trecuse. Astfel prima convorbire se termină fără incident. Ordinele pe care le transmiteam de fiecare dată erau deosebit de clare, cuprinzând toate amănuntele cu privire la evenimentele ce aveau să se desfăşoare pe front. Stalin indica unităţile, care aveau să acţioneze numele comandanţilor lor, schiţa dispozitivul diferitelor unităţi, arătând cum aveau să manevreze. Am rămas uimit de cunoştinţele tovarăşului Stalin în ale artei militare şi de fenomenala lui memorie, când indica telegrafic comandanţilor de unităţi ca şi cum le ar avea în faţă opoziţia pe care trebuia s-o ocupe fiecare cu unitatea lui. Cuvintele se succedau lin şi curgător, iar când urma un cuvânt mai dificil, tovarăşul Stalin, lua creionul şi mi-l scria pe hârtie, câteva secunde înainte de a-l pronunţa ţinând hârtia în faţa mea ca să pot transmite fără greșală. După ce-și termină îndrumările, Stalin ceru și părerea comandantului frontuluirespectiv. — Pornim la executarea ordinelor, tovarășului stalin , înscria aparatul de panglică. — Vă urez succes. La revedere ! _ încheie tovarășul Stalin convorbirea. Am fpaiîîmis fonte convorbirsie tovarăşului Stalin. In anii rvştia, cât am lucrat la Statul Major, am transmis toate convorbirile tovarăşului Stalin pe firul direct, zi şi noapte, de cele mai multe ori însă în toiul nopţii sau în zorii zilei. In primele luni’ ale războiului s'a întămplat ca tovarăşul Stalin să vorbească de 3-4 ori pe zi cu cele mai diferite sectoare ale frontului, care se întindea de la Marea Albă până la Marea Neagră. Am fost astfel martor de ceas cu ceas al acelei munci titanice pe care o depunea tovarăşul Stalin pentru binder Patriei Sovietice. Uneori, tovarăşul Stalin venea însoţit de tovarăşii Molotov, Voroşilov Beria, Malenkov, Kalinin şi Mihoian Aşa, de pildă în acele zile grele din Octombrie 1941, când nemţii erau în faţa Moscovei. Speranţa şi dragostea întregii ţări era îndreptată atunci spre tovarăşul Statin. Tovarăşii Jucov şi Rocosovschi au fost chemaţi la aparat. Raportul lor arăta cât de gravă era situaţia din faţa Moscovei. Tovarăşul Stalin le dădu îndrumări amănunţite cum să îşi regrupeze forţele, când şi unde anume să-şi arunce în luptă rezervele. Vorbea ca de obiceiu, încet şi calm, fără grabă, urmărind cu atenţie munca mea la aparat. O convorbire istorică Era o convorbire istorică. Ordinele date atunci de tovarăşul Stalin au avut drept urmare o schimbare radicală a situaţiei-Nemţii au fost goniţi din faţa Moscovei. Am mai avut de multe ori ocazia să primesc știri tragice de pe front. Adesea avioanele germane făceau să tremure geamurile cabinei telegrafice, eu știam însă că sdrobirea dușmanului nu poate întârzia, căci vedeam cu ochii mei, cum se realizează pas cu pas, planul genial al lui Stalin. Evenimentele se succedau cu repeziciune. Patria a mai avut de îndurat multe zile grele, Comandantul Suprem nu şi-a pierdut însă nici un moment încrederea în poporul său şi în Armata sa Roşie. Cu hotărîre şi fermitate conducea operaţiile de pe front, care dădeau mereu cele mai bune rezultate. Stalingrad Imi amintesc de convorbirea pe firul direct cu frontul Stalingradului. Raportul venit nu era tocmai liniş- j titor. Nemţii atinseseră Volga la Nord I de Stalingrad, ameninţând să taie a- ceasta importantă arteră de comu- j nicaţie. Tovarăşul Stalin ordonă ca inamicul să fie lovit la Sud de Stalingrad pentru a i se lua posibilitatea să-şi întărească trupele din Nord. Şi astfel situaţia de la Stalingrad a fost salvată. Altă dată tovarăşul Stalin a intervenit, pentru a ajuta Leningradul, care-şi trăia cele mai grele zile sub blocadă. Nu mai rămăsese în Leningrad nici o fărâmă de pâine. Nici raţia aceea de foame de 150 grame nu se mai putea distribui populaţiei. Nenumărate avioane de transport au fost trimise atunci să ducă, cu orice preţ, — aşa ordonase tovarăşul Stalin — prin focul inamicului, pâine oraşului asediat. Mersul acestei operaţiuni, autorităţile din Leningrad au (Urmare din pag. 1-a) în trecut şi o predică şi azi „istoricii“, — conducătorii de eri ai României şi vrăjmaşii de azi ai României democrate şi independente. Rezultatul ? — In clpele hotărîtoare din 1640, câte oare din naţionalităţile conlocuitoare au fost îndemnate de această politică „tradiţională“ a guvernanţilor noştri, să-şi îndrepte privirile nu în afara, ci înăuntrul graniţelor noastre şi să le apere cu abnegaţie ? Şi azi , din nou ? învrăjbire? Ştim, e din cale afară de uşor pentru reacţionarii noştri, să sugereze ,oamenilor simpli” de naţionalitate română, că „vinovaţii”, „provocatorii” sunt „ei” — ungurii — „oamenii simpli” de naţionalitate maghiară. Şi invers. Tocmai aceasta constitue tăria aparentă a şovinismului: el împinge popoarele în încăerări în care e greu să spui apoi cine a aruncat prima insultă, cine a dat prima lovitură. Dar poporul a învăţat să ridice ochii. Din mijlocul încăerărilor, să privească şi să vadă pe autorii aţâţărilor. L-a învăţat războiul. Şi aţâţătorii — aţâţătorii NU SE BAT! Ei se întâlnesc calmi în bănoase consilii de administraţie sau în strălucite capitale străine, unde unguri sau români apleacă cu servilitate şi interes urechea la sfaturile bunilor amici reacţionari de peste graniţe. Pot oare românii şi ungurii ardeleni uita pe vechiul inspirator al reacţionarilor români şi unguri, lordul Rothermere, sufletul campaniilor revizioniste pro-maghiare şi sprijinitorul de mai târziu al luiHitler? Şi-şi pot ei oare ’ngădui să uite pe de curând plecatul ziarist reacţionar Markham, — la Bucureşti mentor al şovinismului rranist, — la Cluj, magitator al întemeierii de partide rr zioniste ? Zadarnic am căsuţa astăzi fie-şi cât de slabe indicii ale vreunei lupte reale între reacţionarii români şi ungurî Intre ei există numai un izbitor paralitîsm de acţiune, sub egida trăgătorilor de sfori ai reacţiunii internaţionale şi pe baza unei platforme principiale nemărturisite comune. Această platformă principială cere să NU fie soluţionată definitiv problema paşnicei convieţuiri a românilor şi a ungurilor din Ardeal, să NU se instaureze în această parte a Europei o eră de linişte şi pace creatoare, să NU se consolideze în aceste ţări regimuri hotărîte să asigure ambelor popoare, printr’o democraţie populară şi prin largi reforme, libertatea şi bunăstarea. Să NU se rupă verigile care unesc pe reacţionarii din ţările mari şi mici, şi care împletite într’un lanţ continuu, trebue să ţie ferecate popoarele ce astăzi s'au trezit la viaţă. Dar aceste verigi s’au rupt. Zdrobirea fascismului, regimul de guvernare A POPORULUI PENTRU POPOR statornicit în ţara noastră, influenţa împăciuitoare a U. R S. S şi alipirea irevocabilă a Ardealului , Statul Român, sunt astăzi factorii de care trebue să ţină seamă orice aşezare realistă a relaţiilor dintre români şi unguri în Ardeal. TOCMAI pentru că Ardealul este şi rămâne al României, tocmai pentru că există o agitaţie revizionistă a reacţiunii maghiare şi una şovinistă a reacţiunii române, tocmai pentru că politica Statului Român în Ardeal trebue să fie NAŢIONALA — tocmai de aceea politica guvernului democratic român de asigurare a prieteniei şi egalităţii de drepturi între români şi maghiari este singura realistă, singura justă. Românii şi urigurii ardeleni trebue să convieţuiască în cadrul Statului Român — şi trebue să convieţuiască PAŞNIC. Orice altă soluţie ar însemna eternizarea vrajbei şi ciocnirilor interne şi externe, în folosul celor a căror lozincă este: „dezbină şi stăpâneşte”. Aplicând cu nestrămutată hotărîre Statutul naţionalităţilor, guvernul a creat premizele împăciuirii şi consolidării interne şi internaţionale ale Statului nostru. Pentru a duce însă opera la bun sfârşit, se mai cere ca şi noi şi ungurii din Ardeal să facem, fiecare, curăţenie în faţa casei noastre, cum atât de expresiv a spus tov. Vasile Luca- Să înfundăm fiecare isvoarele reacţionare de aţer de şovină ce zbucnesc otrăvitoare , mijlocul nostru. Restul va fi opera timpului şi a noastră, a tuturor „oamenilor simpli” rom firii şi unguri, din România. Va fi o operă de sistematică reeducare, de combatere a şovinismului, de desvoltere a adevăratului patriotism, lipsit de ură şi de mioapă mărginire şi în această operă de educare a milioanelor de patrioţi români şi de altă naţionailtate ai Patriei Române, va juca un rol hotărîtor înfruptarea, cu drepturi egale, a tuturor acestor fii ai ţării, din binefacerile reformelor democratice şi ale reconstrucţiei naţionale. „Ca să avem patrioţi” — a spus patriotul Bălcescu — „cată să avem fiecare parte din această Patrie”. Că aceasta este cu putinţă, că această cale este reală şi rodnică, a dovedit-o Uniunea Sovietică, tinde — o recunosc până şi cei mai înverşunaţi duşmani ai ei — vechea neîncredere faţă de Ruşi a ucrainienilor şi a altor popoare, înainte asuprite de ţarism, a făcut loc patriotismului înflăcărat şi unităţii. „Iarba fiarelor” poate fi stârpită Ea trebue stârpită. Şi o vom stârpi! Sorii! Tonta Cu Stalin pe front a fost obligate să-l raporteze tovarăşului Stalin în fiecare zi pe firul direct. Şi Leningradul a fost salvat de la înfometare şi moarte. La posturi fără întrerupere... Aşa treceau zilele mele la aparatul telegrafic, participând la viaţa Statului Major, centrul nervos al fronturilor şi al ţării în anii războiului. Din toate părţile veneau conducătorii responsabili chemaţi în diferite împrejurări de Comandantul Suprem. Veneau comandanţii fronturilor, dar şi comandanţi de unităţi, fie ei numai cu grad de căpitan. Veneau şi directorii fabricilor, ingineri, savanţi, diplomaţi străini. Munca continua mereu, fără încetare. Oamenii erau fără întrerupere la posturi, odihnindu-se numai din când în când. Am stat şi eu aproape tot timpul în cabina mea, lângă aparat, ieşind numai câteodată, cel mult pentru o oră la aer. Mă culcam numai atunci, când ştiam că şi tovarăşul Stalin isi întrerupea munca. Astfel am putut afla cât de mult şi cât de încordat lucra, călind victoria asupra duşmanului. Iarba fiarelor „SCÂNTEIA” 1 Flăcări pe culmi e un volum de versuri ce ere destinat să apară în 1944, în săptămânile de după prăbuşirea dictaturilor ce s’au succedat, culminate în cea mai sângeroasă, a lui Antonescu, vasală imperialismului german. Poeziile volumului de faţă — arată autorul în «curta dar cuprinzătoare» prefaţă“ ,sunt glasul unei conştiinţe protestatare, nu anii teroarei hitleriste şi antonesciene“. Intr’adevăr, ceea ce este mai esenţial din culegerea „Flăcări pe culmi" sunt accentele de revoltă, de încredere neclintită în om, de încredere în biruinţa unui alt timp decât acel al desgustului când in fruntea unor state de veche cultură şi înaintate ca technică au fost săltate cele de ucigaşi, tipuri de cruzime excepţională şi au pornit războaie de exterminare, — timpuri când au fost scrise unele din poeme. E o carte care concentrează optimismul unui om ce a ştiut, în cele mai năpraznice timpuri, să nu geamă, să nu se tângue, ci în izolarea la care a fost osândit, să spere, să-şi înnoiască elenul să-l transmită şi altora Este în certe o inscripţie „Omul sub vremi" datată 3 Decembrie 1942, — luna când în jurul Stalingradului erau măcinate trupele încercuite ale armatei a 6-a germane — şi care Inscripţie ar merita să fie pusă ca frontispiciu întregului volum: .Doar cel laş e sub vremi şî adastă. ,Ia-ţi veacul în mâini ca pe o pastă: „Dă-i chip, suflă-i vremn, dă-i scânteie „Şi 'nvins-ai pe Zei, Prometeel“ Cale patru vers şi ar reprezenta poate o ilustrare a sensibilităţii şi technical poetului A. Toma, cuvântul cântărind greu, cioplit sau săpat ca ln piatră cuvântul mânuit şi frânat cu « gstură disciplină, ca să înălţă imnuri muncii, omeniei viitoare, ca să izbucnească în imprecaţii şi să fie turnat în inscripţii ce sună ca proverbele. Poezia lui A. Toma vine din celălalt veac, de la începuturile mişcării socialiste de la noi în ţară şi a îmbrăcat mereu formele potrivite, corespunzătoare gândului şi cântecului : ritmul clasic alexandrin premerge ritmul frânt de om care enumără când ţine un discurs, versul liber în care rimele se anină ca nişte ghirlănzi pe un arc de triumf, versul ce ajunge până la simplicitatea lineară a vorbirii. Este dea sine înţeles o poezie militantă în care autorul îşi afirmă făţiş, direct, încrederea, gândirea, speranţele. Este poezia creată cu arzătoare pasiune în scrâşnet şi sforţare şi cu gândul precis, măcar şi în clipele celei mai adânci singurătăţi, că trebuie să se adreseze masselor largi populare. „Lan de nădejdi culcat de vânt — scria în anul crâncenei încăerări din 1943 poetul — „Guri de învinşi muşcând pământ, „Scrâşnet de robi un crunt frământ. „Cuţit tn piept eu mi-le ’mplănt „Ca si sbucnească roşu cânt. „Talazuri de norod flămând „Bând cântul meu şi renăscând, „Din tarnă fruntea ridicând. „Furtună spre asalt urcând — „Dreptatea ’n mers, Un ţel, un gând, „Şi un steag tot ceru ’mpurpurănd -„Le voiu cânta tot eu curând?" Omul A. Toma nu poate fi despărţit de creaţia sa. Este o consecvenţă nedesminţită în orientarea unui bărbat de convingeri, în făurirea unei poezii, de la debut la forma ei de până astăzi. Poetul nu poate fi disociat de preferinţele omului care se simte un „doinar" al masselor, un rapsod al lor, în cântecele ce le-a turnat în limba cea mai limpede, cea mai pe înţelesul tuturor cu putinţă (deşi această limbă este frământată, căutată să exprime cât mai lapidar. La debutul său a cântat un imn „Comunei din Paris", cel dintâiu tip de stat muncitoresc— poem publicat în „Lumea Nouă", gazeta partidei muncitorilor din România — iar astăzi cântecele sale sunt puse pe muzică, poemele sale sunt recitate, la șezători, în uzine, în ateliere, pretutindeni unde se adună oamenii muncii, ca să înveţe şi să-şi desfete auzul şi văzul cu ceea ce este frumos şi adevărat. E un om care s’a vitalizat aşteptând timpu nostru când massele au cuvânt şi nu sunt sub vremi ci le domină, ca să le dirijeze ca pe nişte trenuri spre ţinte precise. „De-ar fi, — sub steag, — prematur să mă frâng, „Din mâini mi-l smulgă ’n goană luptătorii, „Mă frâng, dar nu mă îndoiesc, nu plâng, „Ştiu, — el va fâlfâi pe ’naltele victorii. „Atunci, din glie m’aş sălta 'n picioare „Prin orice lujer, orice pom in floare, „Şi mii de flori mi-ar fi spre culmi pleoape „Spre ţelul scump care-mi fusese aşa de aproape“. Nu sunt jocuri de pură fantasie în versurile poetului A. Toma, nu sunt sterpe jocuri ingenioase de cuvinte. Vorba este folosită cu zgârcenie, cu aspră stăpânire de sine, ca să spună atât cât cere gândul, atât cât cere sentimentul. O disciplină am zice ostăşească prezidează tâmduiala, conţinutul versului. Poetul crede cu temeinică convingere —nedesminţită în cursul unei vieţi întregi închinată nobilei datorii impuse de propria sa conştiinţă de a învăţa şi îndruma poporul — că există pe pământul nostru „ostaşii dreptăţii" şi că „Chiar zece inimoşi, de ştiu ce vor „Pot merge la foc pentru întreg popor". Poezia sa are deci un caracter social e destinată să fie cetită înţeleasă recitată, dar este poezie, în primul rând. Nu este o lirică ţinând seama de ţesăturile de păianjeniş ale asociaţiilor surprinzătoare de gând, de imagini, legate de persoana proprie, ci de sentimente puternice, obiective, de gânduri curate de viaţă, de viitor împărtăşite de milioane de oameni. Poetul îşi domină artarul printr’o măestrie de graiui de o remarcabilă puritate, prin felul cum nu caută să prindă în vorbe boarea melancoliilor, ceea ce e vag, ceea ce lunecă spre beznă, ci o poezie virilă, limpede, simplă, de un conţinut concentrat, cu toate că această poezie exprimă suferinţa, revolta, elanul, încrederea în viaţa nu numai a omului de aleasă cultură, ci şi a massei cu sentimentul neprefăcut, cu nevoia ei de înălţare spre lumină. „Simt ziua, prin noaptea adâncă. „Spărgăndu-şi drum alb spre pleoape, poate spune cititorul care a închis cartea după ce a memorizat aceea inscripţie a poetului, care descrie viaţa noastră, a tuturor care am gustat regimul fascist, în „Sub teroare“ : „Azi gândul, şoim cu aripi retezate, „Captiv într’un coteţ murdar se sbate, „Cuvântul ce cutează cât de cit — „Căluşul ni-l sugrumă scurt în gât. „Trăim călcaţi în praf de un dârz călcâi, „De lanţ şi cu belciug de nas ne duceau ne strivesc grumazul pe butuc „Sub fulgerarea bardei de călăi. Poetul A. Toma este o figură singulară în literatura noastră modernă; el şi-a urmat fără ocoluri calea dintru început trasată, a înţeles ca nimeni altul datoria de a servi prin versul său noua orientare a ţării smulsă din toropeala dresajului distrugător de Inteligenţe, de voinţe şi caractere al fascismului : „Popor, izvor renăscător „De viaţă şi avânturi, „Din tine vin, cu tine merg „Şi cresc acele cânturi. „Flăcări pe culmi" e o carte de poeme care în afară de bogăţia ei de imagini şi ritmuri aduce aminte de ceea ce nu trebuie să se mai întâmple niciodată: strivirea oamenilor șî popoatelor... IKOftiiC A LU TRARA de ION CALUGARU FLĂCĂRI PE CULMI, de A Toma „Stalin este fericirea noastră” Ori de câte ori intra în cabină, îmi zâmbea, mi se adresa pe un ton glumeţ, se interesa dacă nu obosisem. Văzând pernița de pe divan se arătă îngrijorat de sănătatea mea, ordonându-mi să stau cât mai mult posibil în aer liber. Această grijă a lui Stalin pentru mine m-a mişcat profund şi a făcut să-mi crească şi mai mult admiraţia pentru acest om genial, prietenii oamenilor simpli şi mici. Printre nenumăratele treburi ale Statului în anii grei ai acestui război, Stalin nu uitase nevoile milioanelor de soldaţi eroici de pe front şi ale milioanelor de oameni ai muncii din ţară Cu drept cuvânt a putut spune tovarăşul Molotov In discursul său că STALIN ESTE FERICIREA NOASTRĂ. Da, este o fericire uriaşă. Lui îi datorim victoria. Neobosirii şi energiei sale, înţelepciunii, genialităţii şi simplicităţii sale. N. Fotiamarev In atenţia d-lui comandant al Cercului Teritorial Bucureşti Un grup de cetăţeni s’a prezentat la redacţia noastră, arătându-ne greutăţile pe cari le întâmpină cu vizarea livretelor, la Cercul Teritorial. împărţirea numerelor de ordine se face intr’un mod defectuos, încât cetăţenii sunt nevoiţi să stea de la orele 6 dimineaţa până seara la 7, de multe ori neobţinând nici viza. Ţinând seama de marele număr de cetăţeni cari nu au încă viza şi de dispoziţiile date precum că nu se va mai acorda nici o nouă prelungire, rugăm pe domnul comandant al Cercului Teritorial Bucureşti să ordone măsuri cari să uşureze această operaţiune, întrucât cetăţenii nu-şi pot pierde un timp preţios, în detrimentul îndeletnicirilor şi obligaţiunilor pe cari le au. Farmacii de sericiu Borș Dumitru, str. Vasile Dascăr 42; Benăel Ion, Bd. Schitul Moreanu 5; Calcan Dumitru, șos. Crâng! 49; Dr. Vlăhută Ștefan, Bd. Tachenescu 24; Uleia Elena, str. Maica Danului 53; Berbier Alex., bd. Reg. Carol, 65; Ga Viiu Gheorghe, şos Pantelion 213; Săndulescu Tita Dr. Hamat, t. 13 Septembrie 276. RADIO Dumitrăcă 3B iure !S46 RADIO ROMANIA SI RAIO BUCURESTI; 7.30: Deschiderea emisiunii; Ora exactă; Radio Jurnal; Aietinul de știri române în limba rusă;Rezumatul programului 7.50: Muzica disnelii (dificuri). RADIO ROMANIA: ab: Emisiune în limba maghiară. RAIO BUCUREŞTI: 0.15. Continuarea urzicii de dim. (disc). RADIO ROMANA ŞI RADIO BUCUREŞTI: 8.45 . Da copiilor: 1. Semnal; 2. Radio jurnal Prichindel; 3. „Judecata din pădure” — scenariu de Matei Ghimbăşanu; 4. Pofma copiilor; 5. Semnal. 9.43. Transmisiunea slujbei religioase de la biserica Botraniu; 1.15: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 100 : Deschiderea emisiunii; Ora exactă; Cotele apelor Dunării; OraSatului. 1.00: Ora exactă; Radio Jurnal. 14.20: Crnetul unui bucureştean. 14.25: Radiomagazin. 14.55: Publicitate. 15.00: Orhestra Ionel Vlădescu — voce : Miaraia şi Petre Alexandru. 17.00: Ora ridicală. 17.30- Actualităţi culturale ăvietice. 18.00: Muzica uşoară (disuri). 19.00: Orchestra de Salon Radio bij.c’la Ion Hartularu Darclée. RADIO ROMANIA. 20.00: jurnal pentru provoie. RADIO BUCUREŞTI: 20.00: Jurnal tru Capitală. RADIO ROMANIA. RADIO BUCUREŞTI: 20.10: Rs presei. 20.15: Universitatea Radio Bărăgan” de prof. N. Mihăescu. Rodica Niculescu — acordeon. Ora femeii: 1. Conferinţă: „Feme Cooperaţia de Nfelia Stroeseui. 2. Siluri practice de Lenus Teodorescu. 20.53 Oglinda zilei. 21.00: Dorel Liviani — canto. 21.20: Cronica externă deJorge Ivașcu. 21.35: Recital de canto: Nița Dimitriu, de la Opera Română. 2.55: Un dans spaniol (disc). 22.00: Ora esietă; Radio jurnal. 22.40: Ansamblul Admona Deda — refrenele vocale: Shone Cassian. 23.00: Muzică de dans discuri). 24.00: Ora exactă: închiderea emisiunii. De la orele 14.30—15.30 RAlto DACIA ROMANA pe lungime de ușă 32.4 m. emile pentru străinătate. Lttuni 1 Iulie IS46 RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI. 7.00: Deschiderea emisiunii; Ora exactă; Radio Jurnal; Buletinul ie ştiri române în limba rusă; Rezumați programului. 7.20: Muzica dimineii (discuri). RADIO ROMANIA: 7.30: Emisiune în limba maghiară. RADIo BUCUREŞTI : 7.30: Continuarea muzţiide dim. (discurii) RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI: 8.00: Muzică Vriaţă uşoară (discuri). 9.00: Ora exactă; Prnchiderea emisiunii De la orele 9.00- 9.05 pe RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI, Jurnal în limba bulgară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI: 13.00: Deschiderea emisiunii ; Ora exactă; Cotele apelor Dunării; Duncert de prânz (discuri). 13.55: Publicitate; 14.00: Ora exactă; Radio jurnal. 14.20: Carnetul unui bucureștean. 14.25 : Orchestra I. Dinicu refrenele vocale Ion Luican. 15.00: Publicitate; 15.05: Brio Texas, lemin meteorologic; Rezumatul programului de a doua zi; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI: 18.00: Deschiderea emisiunii; Ora exactă; Fantezii şi potpuriuri din opere (discuri). 18.45: Carnet Cultural : „Cronica dramatică" de Liana Maxy. RADIO ROMANIA: 19.00 : Emisiune în limba maghiară. RADIO BUCUREŞTI: 19.00: Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI: 10.30: Orchestra de mandoline „Estudiantina". 20.00: Muzică uşoară (discuri). 20.15: Orra Naţiunilor Unite : ,,Uniunea Republicelor Socialiste Sovietice”. 20.35: Recital de canto: Lelia Deldebio : Arii din opere. 20.35: Oglinda zilei. 21.00: Josef Prunner-pian și Lucia Burada-vioară. 21.30: Cântă Tito Schipadiscuri). 21.45: Actualitatea în dialog. 22.00: Ora exactă; Radio Jurnal 22.35: Mari dirijori: Bruno Walter (discuri). 23.30: Muzică ușoară (discuri). 24.00: Ora exactă: închiderea emisunii. De la orele 14.30—15.30 RADIO DACIA ROMANA, pe lungime de uindă 32,4 m,efnte pentru străinătate. DUMINICA SPECTACOLEI COMEDIA : Dragostea se învaţă COLORADO . Târgul dragostei GIOCONDA : La răscruce de vânturi MODERN : Al 8-lea păcat. MUNCITORESC : Vicleniile lui Scapin. NOSTRU: Reţeta fericirii. SAVOY : Femei din New-York. GRADINA IZBANDA Comedianta. GRADINA VOLTA BUZESTI : Profesorul de franceză GRADINA GIOCONDA : BalB Savoy. GRADINA COLOS: La răscruce d® vânturi. TEATRUL IKUF (Grădina eni I Astoria) : Vrăjitoarea, GRADINA AUcI HORA (Calea Dudeşti 64) : Apărara rea are cuvântul. CARAVANA (Bd.rin CINEMATOGRAFE ARO : Tineri in lanţuri. SCALĂ :America în mult şi imagine, CAPITOL: Zile şi nopţi, EXCELSIOR : Aşa se iubeşte în America LUXOR : Plutonul de execuţie TIVOLI: Eu am ucis TRIANON : Condamnat la viaţă. DALLES : Simţuri rătăcite. SELECT : Căile destinului FEMINA: Băiat sau fată. VICTORIA: Când dragostea înfloreşte REGAL : Maria Malibran FANTASIO : Volga. Volga. (film sovietic). CENTRAL: Dragoste vinovată. A. R. PA : Viva Villa, BD. PALACE: S’a întâmplat, mâine. CASANDRA : Te voiu iubi mereu. CORSO: Ești cea mai frumoasă. FRANKLIN : Misterele ringului. OMNIA: Romanul contesei Ostrovin. NISSA: S’a întâmplat în Alger AIDA : Primăvara mortală. AMERICAN : Mascatul III. CARMEN SYLVA : Dragostea mea te cheamă. DACIA: Pat şi Patachon aventurieri DIANA: Un muşchetar la mănăstire. ELDORADO: Tarzan stăpânul junglei. FLORIDA: Pilotul minune. GLORIA: Primăvara mortală IZBÂNDA: Spre cer (film sovietic). ILEANA: Pat şi Patachon aventurieri. MARNA: 7 fete îndrăgostite MARCONI:7 păcate. MILANO: Sergentul York MIORIŢA: Sexul slab. MODEL: Taina gheţarilor. NERO : Serenada din valea Soarelui. ODEON : S’a întâmplat în Alger. PACHE: Rembrandt. ROMA : Fantoma albă REX : Coloana V-a. SPLENDID : Răzbunarea calului Rex. TOMIS: Nebunulstrăzii. UNIC : Cetatea sburătoare VOLTA BUZESTI: Tarzan. VENUS : Crăciun în Iulie, VOLGA: TEATRE ■ INFORMAŢI I In cadru! campanîei de susţinere a luptei pporului spaniei pentru pace, libertate şî democraţie, Apatrarea iPatrîotica organizează um spectacol de gală Vineri 5 Iulie erts 20,30 in sala „Aro”. Se va prezenta marele film francez din pro ducţia 1945—1946 ,Mademoiselle Fifa” (Boule de Suif) după nuvelele lui Guy de Maupassant . Biblioteca ARLUS din calea Victoriei Nr. 115 rămâne deschisă în tot cursul verii, funcţionând zilnic între orele 9—14 şi 16—19, din fără de Sâmbăta d. a. . Tov. Ştefan Voitec, ministru educaţiei naţionale, a asistat joi 2 Iunie a. c. la serbarea de sfârşit de an a liceului de fete „Iulia Haşdeu". In cuvântarea ţinută, Iov. Ştefan Voitec a cerut părinţilor elevilor să supravegheze îndeaproape conduit. Iar în timpul vacanţei, Tineretul Progresist anunţă redeschiderea clubului 21 din str. Şelari No. 12—20, et II, în fiecare zi de la ora 16 la 20.Şi Ministerul Educaţiei aduce la cunoştinţa celor interesaţi că probele scrise pentru examenul de capacitate li specialităţile învăţământului comercia vor avea loc la Academia Comerciali din Bucureşti in zilele menţionate mai jos, la orele 8: ştiinţele lui îlco-economice. 2 şi 3 Iulie; ştiinţele comerciale. 4 şi 5 Iulie; mărfuri, 5 şi 6 Iutii . „Frontul Intelectualilor Democraţi organizează Duminecă 30 Iunie de la cele 7-24 o mare serbare câmpenească în pădurea Pantelimon pentru ajutorară intelectualilor săraci, Program artistic, muzici dans, concursuri sportive, bufet, atracţiuni tombolă etc. Autobuze S.T.B. vor transporta publicul de la capătul liniei 7, la păduri Invitaţii se găsesc la membrii grupului şi în str. Morilor 53. In „Monitorul Oficial” (din 27 iunie a. c. a apărut un decret-lege car prevede că " ofiţerii reformaţi sau moştenitorii lor vor putea cere revizuirea deriziunilor de reformare, în anumite condiţiuni. " In calculul timpului util la pensii al avocaţilor publici se va socoti şi timpul de exercitare efectivă a profesiunis de avocat, atât cât a fost luat în considerare la încadrare, cu condiţia ca cei interesaţi să dispună în termen de 6 luni, la Casa generală de pensii, sumă egalăi cu reţinerea legală pentru pensie pe perioada respectivă. Un decret-lege în acest sens a apărut în „Monitorul Cfatal" de ieri. # Tinerertul Progresist din circă 26, sectoru 1 3 Albastru, organizeaza 2 ceaiuri dansante în zilele de Sâmbătă 29 şi Duminică 30 Iunie a. c. de la orele 17.30 — 20.30, în grădini restaurantului Carul cu Bere, din str. Justiţiei 54. Băuturi răcoritoare, îngheţate, ceai bufet res. Intrarea lîbeife .~kn Şcoala de ucenici Frizeri-Coafori No. 4, anunţă că serbarea de sfârşit de an va avea loc Duminică 30 Iunie a. c. CONVOGAR E Sindicatul muncitorilor din serviciile casnice din Bucureşti, convoacă pentru astăzi, Duminică 30 Iunie 1046, orele 16 (4), pe toţi muncitorii şi muncitoarele din serviciile şcolilor primare din Bucureşti, la şedinţa, plenară ce va avea loc în Str. Bibescu Vodă Nr. 14, pentru alegerea Comitetului secţiei Şcoli şi a lua în discuţie planul de organizare. Prezenţa obligatorie. © Comisia locală a Sindicatelor Unite din Bucureşti, Secţia Culturală, convoacă pe toţi responsabilii culturali din sindicate, într-o şedinţă plenară, Marţi 2 Iulie 1946, orele 5 d. a. la Expoziţia Gazetelor de Perete din Piaţa Senatului (Palatul Cultural). Prezenţa obligatorie. Îa Sindicatul Sanitar Ilfov, secţia Farmacişti, convoacă pe toţi salariaţii, asistenţi, licenţiaţii, studenţii, elevii, casieriţa şi laboranţii la adunarea generală Marţi 2 Iulie a. c. orele 20 la sediul Sindicatului Splaiul Independenţii Nr. 49. A Sindicatul Unic al Meseriaşilor Patroni Zugravi convoacă pe toţi membrii Sindicatului în Adunare Generală Ordinară, Duminică 30 iunie a. c. ora 9.30 dimineaţa în Str. Calomfirescu Nr. 8. Sindicatul Metalo-Chimic convoacă toate Comitetele de fabrică din cadrul Sindicatului, la adunarea generalla, în vederea alegerii noului comitet al Sindicatului, ce va avea loc Duminică 30 iunie ora 8 dim. în sala cinematografului AIDA din cal. Rahovei. Prezenţa membrilor din comitetele de fabrică este obligatorie. Ei vor putea participa la adunare pe baza delegaţiilor scrise emise de Sindicat. Sindicatul Metalo-chimic, resortul cultural, comunică următoarele : şedinţa convocată cu toate ansamblurile artistice pentru ziua de Luni 1 Iulie a. c, ora 5 d. a din sala Expoziţiei Ziarelor de Perete din Piaţa Senatului se amână pentru Luni 8 Iulie a. c, ora 5 d. a. în acelaş loc Congresul mişcării cooperatiste Al doilea congres al mişcării coopertatve se deschide Joi 4 iulie 1946, ora 9 dimineaţa din localul Academiei Comerciale din Bucureşti. Problemele supuse desbaterii congresului sunt: raport asupra aducerii , îndeplinire a rezoluţiilor primului Congres din 1945 ; problema organizării unităţii cooperative; problemele economice ale mişcării cooperative; problema educaţiei, învăţănăntului şi propagandei cooperative; problema regimului fiscal al coopeaţiei şi a altor, înlesniri necesare co operației.