Scânteia, octombrie 1946 (Anul 3, nr. 640-665)

1946-10-01 / nr. 640

ă­­ ARAI), 30.­­ Sâmbătă 28 Septembrie a avut loc la Arad concursul naţional hipic Cu această ocazie a fost invitat la Arad de prim­ ministru dr. Petru Groza, plasat pe arena sportivă Gloria, unde a avut loc acest concurs. După aceasta a vizitat sediul B. P. D., precum şi al organizaţiei Frontului Plugarilor. Cu a­­cest prilej de prim ministru a ţinut un discurs spunând printre altele: Acest concurs a fost organizat de armată. Se spunea că raporturile dintre guvern şi armată tac ar fi bune. Iată, eu sunt oas­petele armatei. Am căutat întotdeauna să mă apropii de noua armată, pentrucă de acum armată este a poporului. Ni­ciodată această armată nu va putea fi împinsă într’un război împotriva inte­reselor poporului. Niciodată ea nu va mai vrea să vadă baioneta în pieptul po­porului și nici o palmă pe obrazul osta­șilor, pentrucă această armată este ar­mata democrată. Să întărim legătura cu armata. Sunt sigur că împreună cu ea vom distruge tot putregaiul din ţara noastră. Tratând apoi raporturile cu partidele ..Istorice” d-sa a spus: Nu poate exista pace Intre noi şi mişeii cari fac totul pentru a impune României greutăţi cât mai mari în Conferinţa de pace. La prânz a avut loc un banchet la regimentul diviziei de cavalerie. Aci a luat cuvântul generalul Talpă care după ce a rostit cuvântul de bun sosit înal­tului oaspete a declarat următoarele : Să spuneţi tuturor din guvern că aci este o divizie de cavalerie Încadrată in armata democrată. Pe această divizie se poate co­ta. Pe Dvs, vă simpatizăm pentru meritele care le aveţi, pentru că aţi depus atâtea eforturi In slujba nea­mului. Toţi cavaleriştii din această di­vizie sunt alături de dvs. Vă încredin­ţez de tot devotamentul lor cât şi al meu personal, convins că dvs. veţi con­duce ţara românească spre o viaţă mai bună. După amiază a avut loc matchul din­di d. prim ministru dr. Petru Groza. D-sa a fost primit de către spectatori cu ovaţii nesfârşite. Aci luând cuvântul a spus referitor la raporturile cu na­ţiunile conlocuitoare următoarele: Sâmbătă 28 Septembrie crt. a ve­nit spre judecare în faţa judecăto­riei de ocol Topoloveni, contestaţia depusă la 18 Septembrie de d. Ion Mihalache, pentru făptui că nu a fost trecut în listele electorale, fiind vo­luntar de războiu pe frontul de Est. La dosarul cauzei au fost depuse toate actele doveditoare că maiorul de rezervă Ion Mihalache a cerut să lupte de bună voie pe frontul de Răsărit. Procesul nedemnităţii lui Ion Miha­lache s'a complicat brusc în defa­voarea fostului voluntar de războiu contra U.R.S.S.-ului. La primul termen s'a prezentat d. Craiu, care a intro­dus o nouă contestaţie împotriva lui Mihalache, invocând fapte şi acte noui, care au surprins apărarea re­prezentată de avocatul Victor Po­­povici din P. N. J. Acest cetăţean era asistat de d. avocat Niţulescu. Din cercurile mihalachiste, întorsă­tura luată de acest proces în urma pieselor produs® de d. Craiu şi avo-Problema frontierelor nu mai există şi odată această problemă definitiv re­zolvată se pune o altă sarcină. Sunt hotârât să luptăm ca să apropiem aceste două popoare, poporul muncitor român Aceste două popoare trebue să con­­tribue prin munca lor paşnici şi pro­ductivă la creearea acelei mari familii a popoarelor dunărene care să asigure prosperitatea noastră a tuturor. Satul Niţulescu, a produs o impresie de pesimism absolut. Avocatul Vic­tor Popovici a primit dispoziţii ca desfăşurarea acestei proceduri să fi® păstrată secretă şi să nu mai difuzeze în Bucureşti noua întorsătură a pro­cesului. Ion Mihalache a rămas la Dobreşti şi nu pare probabil să se reîntoarcă până la terminarea pro­cesului său. Victor Popovici a cerut, faţă de noua contestaţie introdusă, un nou termen, în contradictoriu cu av. Ni­­ţulescu, care cerea judecata ime­diat. Instanţa, după desbateri vio­lente, a acordat termen pentru­ Doi. * Delegaţia permanentă a P. N. T- ului, care trebuia convocată în conti­nuare pentru Joi, a fost amânată din cauză că Ion Mihalache va fi absent din Bucureşti, fiind reţinut de proce­sul său. D. Iuliu Maniu a dat dispoziţii d-lui N. Penescu să convoace însă neapă­rat delegaţia pentru ziua de Vineri, în cadrul unor mani­estaţii sporti­ve la Arad D. dr. PETRU GROZA a făcut decl­a­raţii politice Judecarea contestaţiei d-lui Mihalache NOUI DOCUMENTE SURSEBITOARE TE IN INSTANTA PREZEN­TA- ~ - v * ­ Povestea hierocg­lifelor D. Zaharia Boilă a devenit cercetă­tor de hieroglife. Aşa i se par d-sale­­ lucrurile cari se întâmplă astăzi în Ro- ■ mânia. De ce î se par încurcate, vom înțelege mai bine urmărind ce scria d. Ohăbeanu, cu ani în urmă. _­ In „Itontânia Nouă” din 9 Octombrie­­1940 d. Ohăbeanu semna următoarele rânduri: „...La apelul domnului general Anto­­nescu a răspuns mai întâi mişcarea le­gionară cu tot elanul. La întrebarea: ce se vor face românii din alte grupări care nu sunt încadraţi în ideologia re­gimului nou, răsp­undem clar şi catego­ric: Azi tot românul de bine doreşte ca noul regim să reuşească şi să realizeze programul său principial. Drept consecinţă nici un patriot nu va face nici cel mai mic neajuns guver­nului, cu atât mai puţin va fi îngăduit cuiva să torpileze bunele intenţiuni ale guvernului sau să saboteze opera de regenerare a acestuia”. Iată ce scria unul din „marii rezis­ten­ţi” manişti. Scria atunci când nemţii erau în ţară, când teroarea cea mai cumplită domnea la oraşe şi sate, când lagărele­ şi temniţele gemeau de anti­fascişti. Dar care erau oare acele pro­grame şi principii pentru care trădăto­rul Ohăbeanu chema poporul să se a- LV-îr? lui Antonescu . O spune tot el, sub proprie semnătură, în acelaş gazetă din 7 Octombrie. ..De acum înainte, românii dela răsă­rit şi miazăzi, dela Tiraspol până la Tisa, dela Timoc până la Lemberg a­­u­m cu toţii un ideal sacru. Elevul să înveţe mai mult ca până acum pentru pregătire, pentru ziua cea mare. De a­­cum înainte tot românul de la 7 la 70 de ani trebue să se confeidere perma­nent mobilizat”. Rânduri mai imperialiste şi şovine greu de găsit. Poate doar în presa le­gionară.­­ Iar „pregătirile” despre care vorbeşte Ohăb­­anu sunt clare şi ele : este vorba de războiul criminal, cotro­pitor. Şi ca să nu fie dubiu asupra trădării cumplite de ţară, nu vom cita doar re­numitul articol semnat tot doctor G. Ohăbeanu ..Renaştere germană — re­naştere română”, ci şi rândurile ace­luia? gazetar azi „democrat” care strig A­ga de pe coloanele „României Noii nul VII Nr. 55: „Să trăeşti Anton Peter ! Anton Peter e persoana cea mai competentă, fiindcă e conducătorul grupării germane din Banat”. Este vorba de odiosul hitlerist, satra­pul Anton Peter, pentru viaţa lungă a căruia închina... Ohăbeanu-Boili. Iată cine îndrăzneşte a vorbi azi de libertate. Iată cine se vaită că... Anto­­nescu ne (auzi, ne­ trimitea în lagăre ! Opinia publică este pe deplin lămurită. Rămâne numai o singură întrebare: Cum de acest colaboraţionist, trădător şi asmuţitor la război a rămas neepu­rat din presă 7 Cum de se mai permite să semneze în presa din ţara noastră 7 Cum de se permite să-şi continue opera de trădare, vânzând, denigrând şi ca­lomniind ţară şi regimul democratic 7 N. MORARU Plata în devize Oficiosul manist şi-a luat sarcina de a susţine toate clauzele grele, toa­te clauzele ruinătoare pe care unele Puteri vor să ni le impună prin tra­tatul de pace. Rând pe rând foaia d-lui Maniu a luat apărarea principiului despăgubi­r­lor integrale, a clauze naţiunii ce­lei mai favorizate, a vechiului regim al Dunării.. Acum oficiosul manist încearcă să găsească argumente pen­tru a susţine princ­piul plăţii despă­gubirilor în devze — adică tocmai principiul care s’a dovedit, după răz­boiul trecut, atât de inefica­ce, încât Marii Trei, în conferinţa dela Pots­dam din Iulie 1945, au hotărit ca pla­ta indemnizaţiilor de război să nu mai fie făcută în numerar, ci în na­­turai ad­că în măritori şi servicii. Ce ar însemna pentru noi plata despăgubirilor în devze? Aceasta ar însemna — fiindcă nu avem stocuri de devize— să dăm aurul nostru, lă­sânţi astfel moneta fără acoperire. Şi cum fair am putea achita totul în aur lre-am­ vedea obligaţi să ne vindem mărfurile numai pe pieţele care ne pot plăti în devize, pentru a căpăta cu orice chip mijloacele de plată ne­cesare pentru respectarea obligaţiu­nilor noastre. Am fi deci obligaţi să îndrumăm exportur­le noastre într’un anumit sens, către anumite pieţe, care sar putea profita de monopolul ca i-a­r obţine, pentru a ne plăti pre­ţuri i­ri mai mici pentru produsele noastre. Am pierde deci, în primul rând la preţ. Dar am mai pierde şi a doua oară, la diferenţele de curs, fiindcă o cerere tu­rs de devize ar duce în mod sigur la urcarea cursu­lui acestora Iată de ce, pe drept cuvânt a con­statat V. M. Molotov la Conferinţa Păcii că sistemul plaţii în devize este favorabil ,,acelor ţări care au acumu­lat în timpul războiului dolari şi lire sterline; el duce însă la asuprirea ţărilor slăbite de pe urma războiului” Susţinând principiul plăţi în devi­ze, ofic­esul manist se demască oda­tă mai mult ca duşman furat al in­dependenţei şi refacerii economice a ţarii noastre. încă o probă Oficiosul manist reproduce urmă­toarea frază dintr’un articol al ziaru­lui nostru: „Dreptatea" a dus campanie împo­triva reformei agrare, a sindicatelor, a democratizării aparatului de stat, pedepsirii criminalilor de războiu, a economatelor, a creării unei industrii naţionale, a etatizării Băncii Naţio­nale şi sancţionării speculanţilor, a reformei fiscale şi a statutului func­ţionarilor publici",­­ însoţindu-l de acest comentariu, a­­dresat nouă : „Ai dreptate, ...tovarăşe scrib co­munist ! „Dreptatea" e străină de tot ceea ce ai amintit dumneata, pentru că nu acele frământări, dureri şi nă­zuinţe sunt ale poporului nostru". ...Dacă la cele de mai sus vom mai pomeni şi de exclamaţia „Dreptăţii" din acelaş articol, în care, cu can­doare, sa miră, ce vrem dela Par­tidul Naţional Ţărănesc, — să con­simtă la reforma agrară? — conclu­zia articolului nostru pe care-l citează oficiosul manist apare cu atât mai justificătă. Anume, că­­ „Dreptatea", nu numai că nu e uri ziar democratic, dar nici măcar un ziar ROMANESC". Tui*foui*ătî­rii epiniei publice GRAIUL NOU demască manevrele reacţiunii dela noi, care in strânsă le­gătură ca cea din străinătate caută să întreţină o atmosferă tulbure, răspân­dind svonuri despre un nou război. „Este clar că în asemenea împreju­rări răspunsurile Generalissimului Sta­lin au constituit o lovitură de măciucă şi pentru reacţionarii români. Ei n’au putut să nu simtă cum, datorită preci­­ziunii acestor răspunsuri, s’a năruit tot eşafodajul perspectivelor lor „războini­ce”, iar terenul a început să te fugă de sub picioare. De aceea, cu toate decla­raţiile făţarnice şi elogiile ipocrite, ei nu s’au sfiit să denatureze în comenta­riile lor, în mod perfid, până şi sensul declaraţiilor Generalissimului Stalin, cu scopul vădit de a-şi păstra terenul în vederea continuării acţiunii lor de se­­mănare a confuziei şi nelinişte!. Trudă zadarnică ! Sensul răspunsuri­lor Generalissimului Stalin nu poate fi schimbat printr-o simplă dorinţă a u­­nor reacţionari „istorici”. Pentru că ele se bazează nu pe născocirile bolnăvi­cioase ale unor politicieni discreditaţi şi avizi de putere, ci pe realitatea obiec­tivă bine verificată”. Este însă neîndoios — încheie ziarul­­ că „toate popoarele lumii, iar printre ele şi poporul român, sunt conştiente de a­­cest adevăr şi ştiu să reducă la justa lor valoare toate agitaţiile, şoaptele şi născocirile absurde ale acelora care au făcut din difuzarea larmei războinice unul din principalele lor obiective po­litice”. . ‘yipfe com&weaA&! , Fruntaş străfienist d­in Galaţi •ientypsr de arme, târfi mutare, trotil, etc. In z­ia de in­ noiembrie a. c., or­ganele Poliţiei de Siguranţă din Ga­laţi au efectuat o perchiziţie domici­liată la locuinţa numitului MAZILU EUGEN din Galaţi str. Cazărmii nr. 98, membru in delegaţia permanentă a organizaţiei judeţene Covurlui a Partidului Naţional Liberal-Brăt­aru Şi şeful sectorului 3 Badaium din Galaţi.­­Cu ocazia acestei percheziţii s’au găsit ascunse : 4 pistoale-mitralieră, una carabină Manlicher, un pistol cal. 7.65 mm., un pistol pentru rachete cu 14 rachete, una sută cartuşe ruseşti, circa 1/2 kgf, trotil cu 15 capse, două telefoane militare de campanie, un pa­tefon-valiză sovietic şi o valiză port­­plăei cu 17 plăci, 14 hărţi de stat ma­jor româneşti şi sovietice şi o canti­tate de cablu telefonic de provenienţă militară. In urma acestor descoperiri, Mazilu Eugen a fost înaintat cu actele dre­sate Parchetului Curţii Marţiale Ga­laţi. Curtea Marţială, judecând procesul în ziua de 25 Septembrie a. c., a con­damnat pe Mazilu la 10 ani muncă silnică. Condamnarea unor terorişti la Sibiu SIBIU, 30 (A­gerpres). — Zilele tre­cute, Tribunalul Curţii Marţiale din­­ Sibiu a judecat procesul unor incul­paţi care, aparţinând or­anizaţiei subterane denumită „România Ev­rească“, se ocupau cu pregătirea de acte teroriste şi colportare de ştiri tendenţioase. Astfel, a fost condam­nat Bariu Nicolae la 8 ani muncă silnică, Vaideanu Aron un an î­­chi­­soare corectională plus 30.000 lei cheltueli de judecată, Cârstoin Mir­­cea un an închisoare, Chirilă Ion un an închisoare corectională si 30.000 lei cheltueli d­e judecată, hitleristul Klein Silviu 5 ani muncă silnică și Krasnic Iosif 2 ani închisoare corecţională. Noui demisii din P.N.Ţ. Ziarul „România Liberă” publică ur­mătoarele: „Se cuvine semnalat că In afară de ultimele răsunătoare demisii din P. N. T-L în toată ţara continuă un val de demisii, mai puţin spectaculoase e drept, dar cu atât mai semnificative. Di jude­ţul Braşov de pildă preşedintele orga­nizaţiei naţional ţărăniste din Bran, profesorul Cojan, urmat de circa 120 de membri, au părăsit partidul n.­ţ. tre­când de partea d-lui ministru Anton A­­lexandrescu. O situaţie asemănătoare există în comuna Baciu din acelaş ju­deţ, unde d. Gh. Mărculescu, preşedin­tele organizaţiei P. N. Ţ., a plecat cu întreaga organizaţie. In Braşov situaţia nu este mai puţin gravă pentru P. N. Ţ. Şi subliniem aceasta cu atât mai mult cu cât d. Maniu, în faţa defecţiunilor din vechiul regat, încearcă să refacă moralul partizanilor săi prezentând Ar­dealul ca o cetate naţional ţărănistă in­vulnerabilă. DEMISIILE DIN BRAŞOV AU DARUL SA DEA PE PATA MA­­TATP­, AC®1 INVULNEr­ABILI­ „SCÂNTEIA" „Scânteia“ Organ Central al Partidului Comunist Român Director: MIRON CONSTANTINESCU Redactor responsabil : Sorin Tonta COMITETUL DE DIRECŢIE : • Lucreţiu D. Patraşcanu © Miron Constantinescu © Gh. Vasilichi • L Chişinevschi © L. Râutu • Al. Bulcan © N. Popescu-Doreanu In curând încep tratativele economice cu U.R.S.S- [ Perspective de activitate igi­ensă K­iiru t-dnsira Spirapcw — Se va propune reaizarea unui import de 24 010 îo e bsimb­ac- Acordul­ economic cu Uniunea Sovietică, încheiat la 8 Mai 1945 pe timp de un an și prelungit cu încă 6 luni, expiră peste câteva zile. Pentru încheierea unei nou convenţii comerciale, o delegaţie româna, va părăsi ţara In prima săptămână a acestei luni, plecând la Moscova unde va începe tratativele cu reprezentanţii guvernului Sovietic. Importa de bumbac pentru rtevolefc­ante,’ne * 120530 In cadrul pregătirilor pentru în­cheierea noului acord s’a dat o aten­țiune deosebită chestiunii importu­lui de bumbac. Oficiul bumbacului, inului şi câ­nepei (OBIC) a propus să se rea­lizeze un import de 24.000 tone bumbac brut din care 12.000 tone pentru nevoile tone pentru a fi prelucrate şi re­exportate in U.R.S.S. Din această din urmă cantitate de bumbac brut ar rezulta: 2—3000 tone tire, 5000 tone pânzeturi şi ţesături grele, 100 tone tricotaje, 900 tone aţă şi restul fire răsucite. Plata operaţiunilor de prelucrare ar urma să se facă în lei de bază. „avw«1 1- «1 r­,V\ î + rs v/~»»» V\i iw*Vsn nu­­lui brut ce se va importa pentru nevoile interne, precum și pentru rea­lizarea altor importuri. Dacă aceste propuneri vor fi ac­ceptate, se va asigura pentru majo­ritatea întreprinderilor textile o ac­tivitate continuă cu cel puțin 2 e­­chipe. Import de iutii deasemeni se va trata si preia, crarea a HOOO tone iută, in fire si saci, spre a se creia o activi­tate si in această ramură indus­trială, care in anul precedent din causa lipsei de materii prime a lucrat foarte pufin. Ce s’a realizat Sm «sh­'r- Pentru n ri- -„j - mj de iropor­tant:: :r..portului de bumbac din Uniunea Sovietică, vom arăta în câ­teva cuvinte, realizări­le industriei textile în timpul cât a funcționat a­­cordul expirat. Din iunie 1945, şi până în prezent, s’au importat 12.000 tone bumbac pur pentru uzul intern şi aproape 13.000 tone pentru prelucrare şi ex­port în Uniunea Sovietică. Sumele încasate pentru prelucrarea bumbacului exportat au servit la plata bumbacului importat­­ pentru nevoile interne, creind posibilităţi de activitate continuă filaturilor şi ţesă­­toriilor din ţară. Din bumbacul prelucrat pentru nevoile interne s’au distribuit prin economate, ta sate și armată ur­mătoarele produse dirijate: in milioane metri • pânzeturi diferite, 1.tOO.OOP perechi ciorapi, 400.000 tricotaje ca temele, chiloţi, pulo­vere, etc, ccă. » milioane mosoare a­fa, la care se mai adaugă l.fît.OOO I:gr. bumbac țărănesc. Acestea, in afară de cantitățile destinate comerțului şi nevoilor industriale. R. F. Împărţirea titlurilor de proprietate în judeţul Ilfov Duminică a avtut loc în com. Afumaţi din jud. Ilfov, festivitatea înmânării titlurilor de proprietate cel­or 8.500 de ţărani care au primit pământ de pe moşiile expropriate. La fest'v'tete s'i psinicipat d-nul : prof Trn'vi t­e"(!•• - I ministru subse­cretar "de Stat la Departamentul Agri­culturii şi Domeniilor, av. Eugen Gi­­bescu, prefectul judeţului Ilfov Con­stantin Doncea, secretar g-ral al Blo­cului Partidelor Democrate în judeţul Ilfov, prof. Stanciu Stoian, vicepreşe­dintele Frontului Plugarilor din judeţul Ilfov, maior Stănescu, preşedintele B. P. D. Ilfov, I. Petrea, secretarul Came­rei Agricole din Ilfov, maior Spineanu, comandantul legiunii jandarmi, Cristian Ionescu, etc. etc. La Întrunirea organizată de Blocul Partidelor Democratice pe Arena Spor­tivă a comunei Afumaţi, au luat parte un mare­­ număr de săteni veniţi din comunele­­ învecinate din plăşile Hrăneşti, Băieţeşti şi Fierbinţi. întrunirea a­ fost deschisă printr’un serviciu religios oficiat de un sobor de preoţi în frunte cu părintele econom Vasile Ionescu, după care d. Eugen Gi­­bescu, prefectul jud. Ilfov, a arătat sem­nificaţia sărbătoririi. Domnia sa a dat apoi cuvântul d-lui ministru prof. Traian Săvulescu, care a spus între altele. ..Astăzi reforma agrară, înfăptuită de guvernu­l Groza, este un fapt împlinit. Ţăranii îşi muncesc ogoarele lor, fără ca moşierii să mai aibă vreun drept asupra pământurilor. Peste un milion şi jumătate de ha. de Pământ au fost expropriate de la mo­şieri şi date în stăpânire a peste 759.000 de ţărani lipsiţi complect de pământ sau cu pământ puţin. Luând cuvântul, d. prof. Stanciu Sto­ian, vice-preşedintele adjunct al Fron­tului Plugarilor, a salutat plugărimea a­­dunată în numele Comitetului Central al partidului Frontului Plugarilor, pre­cum şi în numele preşedintelui parti­dului şi preşedintelui Consiliului de Mi­niştri, d. dr. Petru Groza. D-sa a spus: „Guvernul e înfrăţit cu poporul şi lucrează de comun acord cu Regele ţării, având încrederea şi aju­torul neprecupeţit al Marilor Aliaţi şi In special al Uniunii Sovietice, marea vecină de la răsărit care în tot timpul ne-a ajutat şi ne susţine”. „Datoria noastră este de a şti să păs­trăm drepturile câştigate. Să apărăm pământurile noastre de moşierii care vor să le ia înapoi. Alegerile vor fi exa­menul luptei pe care aţi dus-o şi o du­ceţi pentru apărarea libertăţilor şi drepturilor voastre”. Au mai luat cuvântul d. maior Stă­­nescu, preşedintele B. P. D. Ilfov, avo­cat Untre Suciu din partea Comitetului Central al B. P. D., d-na Lia Cernea, din partea Federaţiei Democrate a Fe­meilor din România, ing. Petrea, direc­torul Camerei Agricole Ilfov, plugarul Nicolae Stan, primarul comunei Coli­­başi, preot Vasile lonescu, în numele preoţimei, maior Tăutu, din partea Ar­matei, iar la sfârşit tov. CONST. DON­CEA, secretar general al B. P. D. Il­fov, care a adus salutul Partidului Co­munist Român, arătând necesitatea în­tăririi vigilenţei şi luptei acum în preajma alegerilor. D-sa arată pericolul pe care-l repre­zintă partidele istorice pentru poporul român., Stăpână de-acum a pământului, sal­­anca primește di­­ mânu și­ lui minis­tru Prof. Traian Săvulescu, Trtlul de împroprietărire. Aprovizionarea cu combustibi — Declaraţiile tov. Tudor lonescu, * »i—­‘j. minîstruî minelor şi petrolului — Intr’o conferinţă de presă care a avut loc ieri la Ministerul Minelor şi Petro­lului, tov. Tudor lonescu, titularul de­partamentului, a dat câteva lămuriri referitoare la situaţia combustibilului. Aprovizionarea gospodăriilor cu lem­ne de foc, in iarna aceasta, va fi mai bună decât iarna trecută. S’au­ făcut e­­forturi mari pentru aprovizionarea ora­şelor cu acest combustibil. In ce priveşte cărbunii, mai toată pro­ducţia este consumată de C. F. R., care, graţie acestui cărbune, poate să facă faţă necesităţilor sporite ale transpor­turilor. Păcura va satisface în iarna aceasta necesităţile şi consumul Casnic, pe lângă necesităţile industriilor. Institu­ţiile publice şi clădirile particulare au asigurate cantităţile de păcură strict necesare. Cu privire la alimentarea oraşelor cu gaz metan, tov. Tudor Ionescu, mi­nistrul Minelor şi Petrolului, preci­zează: In programul de realizări este prevă­zută alimentarea cu gaz metan a tutu­ror oraşelor din apropierea zăcăminte­lor de gaze. Clujul, Alba-Iulia, Dumbrăvenii şi O­­dorhei, sunt oraşele care vor fi alimen­tate în primul rând. Deasemenea va tre­bui să se facă lucrări de utilizarea ga­zului metan în regiunile industriale din Banat şi anume: In primul rând în Hu­­­­nedoara şi Reşiţa şi apoi in Timişoara, I Arad şi Oradea.­­ Actualmente se lucrează la prelungi­rea conductei de gaze a Căilor Ferate, Bucureşti-Sinaia, lucrările fiind aproa­pe terminate pe traseul Sinaia-Râşnov- Făgăraş. Se speră ca aceste lucrări să fie complet gata până la venirea iernii, astfel ca Bucureştiul să poată primi gaz metan din conducta existentă: Noul Sicuesc-Ucea. Alfeajutoare !ovtfe regiunile are sieceră­ toriul pe câte o zi din lună. Valea­ Jiuluii, au organizat în ziua de acţiune, iar puncţionarii au oferit la- 7 Septembrie o serbare în sala Casi­­noului Muncitoresc din Petroşani, be­neficiul ei fiind destinat ajutorării co­piilor din regiunile lovite de secetă din Moldova. Femeile sindicaliste din Petrila au cedat câte o zi din salariu; femeile textiliste din Vulcan 4 ore din sa­lariu şi orele suplimentare ; femeile ceferiste din Petroşani şi Livezehi au dat 4 ore din salariu. Organizaţiile evreeşti au adresat o chemare către toţi evreii din Româ­nia, cerându-le să contribue la ajuto­rarea populaţiei lovite de secetă şi manifestându-şi întreaga solidaritate cu cei atât de greu loviţi de soartă. Apelul e semnat de: FEDERAŢIA UNIUNILOR DE CO­MUNITĂŢI DIN ROMANIA : Preşe­dinte, Dr. W. Filderman , Şef Rabin, Dr. Al. Şafran ; Secretar General, Av. L Şaraga. , UNIUNEA EVREILOR ROMANI: Preşedinte, Dr. W. Filderman; Se­cretar General, Av. E. Focşăneanu. PARTIDUL EVREESC DIN ROMA­NIA : Comitetul de Direcţie, Av. I. Ebercohn, Av. I. Tumarehin ; Secretar General, Ing. S. Iakerkaner. COMITETUL DEMOCRAT EVRE­ESC : Prezidium, M. H. Maxy, Av. L. Filderman, M. Săruţeanu, Ing. S. Weiss; Secretar General, Prof. P. Iscovici, Av. N. Goldhamer. ORGANIZAŢIA SIONISTA: Pre­şedinţi, Dr. S. Zalman, Dan Ieşeanu ; Secretar General, Elly Rapaport. CONGRESUL MONDIAL EVRE­ESC : Preşedinte. Av. B. Rohrlich ; Director. I Littman. D. Ing. Florea Gr. Valeriu a trimis Confederaţiei Generale a Muncii suma de Lei 5.000 000 pentru regiunile lo­vite de secetă.­­ Salariaţii „Scrisului Liber” do­nat Lei 5.5000.000 şi 500 pâini, iar patronul a dat 5.500.000 lei. AJUTORUL JUDEŢULUI FAGARAŞ Din iniţiativa d-lui ing. Gh. Ga­­nea, prefectul judeţului Făgăraş şi a organizaţiilor sindicale locale, s-a constituit în acest oraş, un comitet de iniţiativă pentru ajutorarea re­giunii Buzăului. O primă delegaţie a plecat din oraşul Făgăraş Indrep­­tându-se spre Buzău, cu care prilej s’au distribuit populaţiei din com. Spătarul, pentru început o cantitate de 1.500 kgr. cartofi. In zilele de 14 şi 15 Septembrie crt. echipe din Făgăraş, împreună cu co­mitetele săteşti au pornit în judeţul Făgăraş, pelectând alimente şi banii destinaţi aceluiaş scop. Din centrali­zarea listelor de subscripţie, pe care s-au înscris 80 de comune, rezultă următoarele: au fost înscrise şi colectate: 177.330 kg. cartofi, 38.845 kg. grâu 20.880 kg. porumb, 16.273 kg. ovăz, 14.429 kg. secară, 4­ 924 kg. orz, 2 046 kg. fasole, 1.057 k­g. ceapă, 28 kg slănină, 89 kg. fuior de cânepă, 14 haine, precum şi suma de lei 6­ 873.000 lei. Deasemeni numeroase familii s-au angajat să îngrijească, atât de hrana cât şi de educaţia a 141 copii până la Viitoarea recoltă. ACŢIUNEA FEMEILOR DIN VALEA JIULUI Femeiile din U.F.A.R. Raionala ★ Pentru ajutorarea populaţiei din Moldova, care a suferit din cauza se­cetei, frizerii din Timişoara, lucrând Duminica trecută pentru strângerea fondurilor destinate acestui scop, au donat suma de 2.775.000 lei. De asemeni, muncitorii de la fabri­ca ,,Dura‘­ împreună cu direcţiunea, au donat 1.000.000 lei pentru acelaşi scop. La apelul lansat de Comitetul pen­­tru ajutorarea regiunilor înfometate din Moldova, organizaţiile dem°crate şi cetăţenii Municipiului Oradea au răspuns cu promptitudine. Astfel, de la începerea campaniei adică de 2 săp­tămâni încoace, au fost subscrise 14.500.000 lei. Următoarele Instituţii au contribuit cu sume mai importante: Episcopia ortodoxă română 2­ 000.000 lei, Apăra­rea Patriotică 5.000.000 lei, Federaţia Democrată a femeilor române filiala Oradea 5 milioane, liceul Emanoil Gojdu 1 milion lei şi 500 kgr. porumb. De menţionat este faptul că muncito­rii din cele mai mite fabrici din Ora­dea au oferit salariul de o oră pe sap-­ Preşedinte, Av. E. Kanner , Secretar rămănă drept contribuţie la această • General, W. Kassler.­­ Apelul organizaţiilor evreeşti NOUA ORGANIZAŢIE SIONISTA 4 miliarde pentru Eforia Spitalelor Civile Ministerul de Finanţe a intervenit la C. E. C. pentru a acorda Eforiei Spite­lelor Civile un credit de 4 miliarde lei, necesar acesteia pentru acoperirea cheltuelelor de întreţinere şi buna funcţionare a aşezămintelor sale. Creditul este garantat de Ministe­rul Finaţelor. De asemenea Ministerul Finanţelor a intervenit la Casa de Depuneri pen­tru a acorda­ Casei de Economie Cre­dit şi Ajutor a Corpului Didactic, un împrumut de 1 miliard lei, necesar pentru aprovizionarea de iarnă a sa­lariaţilor şi membrilor. 800.000 kgr. bumbac pentru ţarani şi econo­mate Cttji’i n.r.f­ir.termali 0, B I C. a început distribuirea pentru ţe­sătorii a tranşei a 8-a cotă dirijată şi a 7-a cotă comercială, însumând o can­titate de 1 700.000 kg. fire de bumbac. Din cota dirijată, 300.030 kg­­sunt destinate ţesăturilor pentru săteni, ce se distribuie prin In­­coop și 500.009 kg. pentru pân­­ze tixirile ce se livrează ecotfortri­­telor. Când încep cursurile şi examenele la Universi­tăţi Ministerul Educaţiei Naţionale a a­­mânat pentru ziua de 1 Decembrie a. c. începerea cursurilor şi examenelor la toate universităţile, politeh­nicile, acade­miile comerciale şi şcolile superioare din ţară, pentru a se da răgaz căminelor şi cantinelor să-şi pună la punct organi­zarea. Muncitorii de la Malaxa au construit o şcoală AGERPRES. — Muncitorii fabricei ,,Malaxa", care locuiesc în cartierul gării Căţelu, au construit o şcoală primară pentru copiii lor. Până acum copiii acestor muncitori trebuiau să meargă chilometri întregi, pe ploi şi viscole, până la şcoala din comuna Principele Nicolae, care era cea mai apropiată. Prin străduinţa muncitori­­lor, copiii lor au acum o şcoală a lor, în cartier. Inaugurarea acestei şcoale s’a făcut Duminica trecută, în cadrul unei so­­lemnităţi la care a participat şi pri­marul comunei Principele Nicolae, împreună cu toţi muncitorii din car­tier. înfăptuirile I. U­. D. c­ m Pcsntel^Ofa Un cămin de zi, o baie comimală şi o cooperativă Duminică dimineaţă a avut loc în comuna Pantelimon festivitatea inau­gurării unei mari realizări înfăptuite de membrii B.P.D. din această co­mună. In frunte cu­ tov Vasile Dincă, pri­marul comunei Paa­rlist­on, cetăţe­nii din această comimă s’au străduit să ridice în Pantelimon, trei mari a­­ri de interes şi un­­itate 'gene­­rală. Astfel s’a inaugurat deschiderea unui cămin de zi pentru copii înzes­trat cu o grădiniţă şi un dormitor, în care vor petrece ziua copiii orfani sau cu părinţi săraci, precum şi ai muncitorilor din diferite întreprin­deri din împrejurime. S’a construit o baie comunală în­zestrată cu instalaţii modern­e, care e pusă la dispoziţia populaţiei în mod gratuit. Şi prin străduinţa membrilor I­.P. C. s’au pus bazele unei cooperative pentru aprovizionarea populaţiei Cooperativa numără până acum 100 de membri, fiecare dispunând de un capital de 50.000 lei. Deasemeni a fost înfiinţarea unui centru de distribuţie a petrolului,­aprovizionarea cu acel combustibil făcându-se până acum la distanţe de kilometri de comună. La festivitatea inaugurării acestor realizări care s-a desfătşurat în localul cooperativei, au luat parte cetăţenii comunei Pan­tel­iman, primarul comu­nei şi reprezentanţi ai Blocului par­tidelor Democrate. Au luat cuvântul arătând însemnă­­tatea acestor realizări tov. Vasile Dincă primarul comunei, d. dr. Alexandru Suciu, director în Ministerul Sănă­tăţii, care a vorbit în numele d-nei dr­ Florica Bagdasar, ministrul Sănă­tăţii, şi d. Maximilian, care a vorbit în numele Blocului Partidelor De­mocrate. Noul cantităţi de porumb sovietic sosite la Brăila BRAILA, 30 (AGERPRES). — In portul Brăila a sosit slepul 7174 al Sovromtransportului încărcat cu 85 vagoane porumb pentru INCOOP, provenit din depozitele Armatei so­vietice de la Novisad (Iugoslavia). Concurs pentru clădirea Operei Române Opera de Stat din Bucureşti aduce la cunoştinţă că se deschide concur­sul naţional pentru clădirea Operei, cu începere de la 1 Octombrie 1946. Concursul este deschis tuturor ar­hitecţilor diplomaţi, înscrişi în cole­giul Arhitecţilor. Textul programului de concurs, se poate ridica începând dela 1 Octom­brie, în fiecare zi între orele 9-12, de la Secretariatul Comisiunei de Cons­trucţii, din Direcţiunea Operei de Stat, Piaţa Romană No 3, unde se vor da şi informaţiuni suplimentare.

Next