Scânteia, octombrie 1946 (Anul 3, nr. 640-665)
1946-10-01 / nr. 640
ă ARAI), 30. Sâmbătă 28 Septembrie a avut loc la Arad concursul naţional hipic Cu această ocazie a fost invitat la Arad de prim ministru dr. Petru Groza, plasat pe arena sportivă Gloria, unde a avut loc acest concurs. După aceasta a vizitat sediul B. P. D., precum şi al organizaţiei Frontului Plugarilor. Cu acest prilej de prim ministru a ţinut un discurs spunând printre altele: Acest concurs a fost organizat de armată. Se spunea că raporturile dintre guvern şi armată tac ar fi bune. Iată, eu sunt oaspetele armatei. Am căutat întotdeauna să mă apropii de noua armată, pentrucă de acum armată este a poporului. Niciodată această armată nu va putea fi împinsă într’un război împotriva intereselor poporului. Niciodată ea nu va mai vrea să vadă baioneta în pieptul poporului și nici o palmă pe obrazul ostașilor, pentrucă această armată este armata democrată. Să întărim legătura cu armata. Sunt sigur că împreună cu ea vom distruge tot putregaiul din ţara noastră. Tratând apoi raporturile cu partidele ..Istorice” d-sa a spus: Nu poate exista pace Intre noi şi mişeii cari fac totul pentru a impune României greutăţi cât mai mari în Conferinţa de pace. La prânz a avut loc un banchet la regimentul diviziei de cavalerie. Aci a luat cuvântul generalul Talpă care după ce a rostit cuvântul de bun sosit înaltului oaspete a declarat următoarele : Să spuneţi tuturor din guvern că aci este o divizie de cavalerie Încadrată in armata democrată. Pe această divizie se poate cota. Pe Dvs, vă simpatizăm pentru meritele care le aveţi, pentru că aţi depus atâtea eforturi In slujba neamului. Toţi cavaleriştii din această divizie sunt alături de dvs. Vă încredinţez de tot devotamentul lor cât şi al meu personal, convins că dvs. veţi conduce ţara românească spre o viaţă mai bună. După amiază a avut loc matchul dindi d. prim ministru dr. Petru Groza. D-sa a fost primit de către spectatori cu ovaţii nesfârşite. Aci luând cuvântul a spus referitor la raporturile cu naţiunile conlocuitoare următoarele: Sâmbătă 28 Septembrie crt. a venit spre judecare în faţa judecătoriei de ocol Topoloveni, contestaţia depusă la 18 Septembrie de d. Ion Mihalache, pentru făptui că nu a fost trecut în listele electorale, fiind voluntar de războiu pe frontul de Est. La dosarul cauzei au fost depuse toate actele doveditoare că maiorul de rezervă Ion Mihalache a cerut să lupte de bună voie pe frontul de Răsărit. Procesul nedemnităţii lui Ion Mihalache s'a complicat brusc în defavoarea fostului voluntar de războiu contra U.R.S.S.-ului. La primul termen s'a prezentat d. Craiu, care a introdus o nouă contestaţie împotriva lui Mihalache, invocând fapte şi acte noui, care au surprins apărarea reprezentată de avocatul Victor Popovici din P. N. J. Acest cetăţean era asistat de d. avocat Niţulescu. Din cercurile mihalachiste, întorsătura luată de acest proces în urma pieselor produs® de d. Craiu şi avo-Problema frontierelor nu mai există şi odată această problemă definitiv rezolvată se pune o altă sarcină. Sunt hotârât să luptăm ca să apropiem aceste două popoare, poporul muncitor român Aceste două popoare trebue să contribue prin munca lor paşnici şi productivă la creearea acelei mari familii a popoarelor dunărene care să asigure prosperitatea noastră a tuturor. Satul Niţulescu, a produs o impresie de pesimism absolut. Avocatul Victor Popovici a primit dispoziţii ca desfăşurarea acestei proceduri să fi® păstrată secretă şi să nu mai difuzeze în Bucureşti noua întorsătură a procesului. Ion Mihalache a rămas la Dobreşti şi nu pare probabil să se reîntoarcă până la terminarea procesului său. Victor Popovici a cerut, faţă de noua contestaţie introdusă, un nou termen, în contradictoriu cu av. Niţulescu, care cerea judecata imediat. Instanţa, după desbateri violente, a acordat termen pentru Doi. * Delegaţia permanentă a P. N. T- ului, care trebuia convocată în continuare pentru Joi, a fost amânată din cauză că Ion Mihalache va fi absent din Bucureşti, fiind reţinut de procesul său. D. Iuliu Maniu a dat dispoziţii d-lui N. Penescu să convoace însă neapărat delegaţia pentru ziua de Vineri, în cadrul unor maniestaţii sportive la Arad D. dr. PETRU GROZA a făcut declaraţii politice Judecarea contestaţiei d-lui Mihalache NOUI DOCUMENTE SURSEBITOARE TE IN INSTANTA PREZENTA- ~ - v * Povestea hierocglifelor D. Zaharia Boilă a devenit cercetător de hieroglife. Aşa i se par d-sale lucrurile cari se întâmplă astăzi în Ro- ■ mânia. De ce î se par încurcate, vom înțelege mai bine urmărind ce scria d. Ohăbeanu, cu ani în urmă. _ In „Itontânia Nouă” din 9 Octombrie1940 d. Ohăbeanu semna următoarele rânduri: „...La apelul domnului general Antonescu a răspuns mai întâi mişcarea legionară cu tot elanul. La întrebarea: ce se vor face românii din alte grupări care nu sunt încadraţi în ideologia regimului nou, răspundem clar şi categoric: Azi tot românul de bine doreşte ca noul regim să reuşească şi să realizeze programul său principial. Drept consecinţă nici un patriot nu va face nici cel mai mic neajuns guvernului, cu atât mai puţin va fi îngăduit cuiva să torpileze bunele intenţiuni ale guvernului sau să saboteze opera de regenerare a acestuia”. Iată ce scria unul din „marii rezistenţi” manişti. Scria atunci când nemţii erau în ţară, când teroarea cea mai cumplită domnea la oraşe şi sate, când lagărele şi temniţele gemeau de antifascişti. Dar care erau oare acele programe şi principii pentru care trădătorul Ohăbeanu chema poporul să se a- LV-îr? lui Antonescu . O spune tot el, sub proprie semnătură, în acelaş gazetă din 7 Octombrie. ..De acum înainte, românii dela răsărit şi miazăzi, dela Tiraspol până la Tisa, dela Timoc până la Lemberg aum cu toţii un ideal sacru. Elevul să înveţe mai mult ca până acum pentru pregătire, pentru ziua cea mare. De acum înainte tot românul de la 7 la 70 de ani trebue să se confeidere permanent mobilizat”. Rânduri mai imperialiste şi şovine greu de găsit. Poate doar în presa legionară. Iar „pregătirile” despre care vorbeşte Ohăbanu sunt clare şi ele : este vorba de războiul criminal, cotropitor. Şi ca să nu fie dubiu asupra trădării cumplite de ţară, nu vom cita doar renumitul articol semnat tot doctor G. Ohăbeanu ..Renaştere germană — renaştere română”, ci şi rândurile aceluia? gazetar azi „democrat” care strig Aga de pe coloanele „României Noii nul VII Nr. 55: „Să trăeşti Anton Peter ! Anton Peter e persoana cea mai competentă, fiindcă e conducătorul grupării germane din Banat”. Este vorba de odiosul hitlerist, satrapul Anton Peter, pentru viaţa lungă a căruia închina... Ohăbeanu-Boili. Iată cine îndrăzneşte a vorbi azi de libertate. Iată cine se vaită că... Antonescu ne (auzi, ne trimitea în lagăre ! Opinia publică este pe deplin lămurită. Rămâne numai o singură întrebare: Cum de acest colaboraţionist, trădător şi asmuţitor la război a rămas neepurat din presă 7 Cum de se mai permite să semneze în presa din ţara noastră 7 Cum de se permite să-şi continue opera de trădare, vânzând, denigrând şi calomniind ţară şi regimul democratic 7 N. MORARU Plata în devize Oficiosul manist şi-a luat sarcina de a susţine toate clauzele grele, toate clauzele ruinătoare pe care unele Puteri vor să ni le impună prin tratatul de pace. Rând pe rând foaia d-lui Maniu a luat apărarea principiului despăgubirlor integrale, a clauze naţiunii celei mai favorizate, a vechiului regim al Dunării.. Acum oficiosul manist încearcă să găsească argumente pentru a susţine princpiul plăţii despăgubirilor în devze — adică tocmai principiul care s’a dovedit, după războiul trecut, atât de ineficace, încât Marii Trei, în conferinţa dela Potsdam din Iulie 1945, au hotărit ca plata indemnizaţiilor de război să nu mai fie făcută în numerar, ci în naturai adcă în măritori şi servicii. Ce ar însemna pentru noi plata despăgubirilor în devze? Aceasta ar însemna — fiindcă nu avem stocuri de devize— să dăm aurul nostru, lăsânţi astfel moneta fără acoperire. Şi cum fair am putea achita totul în aur lre-am vedea obligaţi să ne vindem mărfurile numai pe pieţele care ne pot plăti în devize, pentru a căpăta cu orice chip mijloacele de plată necesare pentru respectarea obligaţiunilor noastre. Am fi deci obligaţi să îndrumăm exporturle noastre într’un anumit sens, către anumite pieţe, care sar putea profita de monopolul ca i-ar obţine, pentru a ne plăti preţuri iri mai mici pentru produsele noastre. Am pierde deci, în primul rând la preţ. Dar am mai pierde şi a doua oară, la diferenţele de curs, fiindcă o cerere turs de devize ar duce în mod sigur la urcarea cursului acestora Iată de ce, pe drept cuvânt a constatat V. M. Molotov la Conferinţa Păcii că sistemul plaţii în devize este favorabil ,,acelor ţări care au acumulat în timpul războiului dolari şi lire sterline; el duce însă la asuprirea ţărilor slăbite de pe urma războiului” Susţinând principiul plăţi în devize, oficesul manist se demască odată mai mult ca duşman furat al independenţei şi refacerii economice a ţarii noastre. încă o probă Oficiosul manist reproduce următoarea frază dintr’un articol al ziarului nostru: „Dreptatea" a dus campanie împotriva reformei agrare, a sindicatelor, a democratizării aparatului de stat, pedepsirii criminalilor de războiu, a economatelor, a creării unei industrii naţionale, a etatizării Băncii Naţionale şi sancţionării speculanţilor, a reformei fiscale şi a statutului funcţionarilor publici", însoţindu-l de acest comentariu, adresat nouă : „Ai dreptate, ...tovarăşe scrib comunist ! „Dreptatea" e străină de tot ceea ce ai amintit dumneata, pentru că nu acele frământări, dureri şi năzuinţe sunt ale poporului nostru". ...Dacă la cele de mai sus vom mai pomeni şi de exclamaţia „Dreptăţii" din acelaş articol, în care, cu candoare, sa miră, ce vrem dela Partidul Naţional Ţărănesc, — să consimtă la reforma agrară? — concluzia articolului nostru pe care-l citează oficiosul manist apare cu atât mai justificătă. Anume, că „Dreptatea", nu numai că nu e uri ziar democratic, dar nici măcar un ziar ROMANESC". Tui*foui*ătîrii epiniei publice GRAIUL NOU demască manevrele reacţiunii dela noi, care in strânsă legătură ca cea din străinătate caută să întreţină o atmosferă tulbure, răspândind svonuri despre un nou război. „Este clar că în asemenea împrejurări răspunsurile Generalissimului Stalin au constituit o lovitură de măciucă şi pentru reacţionarii români. Ei n’au putut să nu simtă cum, datorită preciziunii acestor răspunsuri, s’a năruit tot eşafodajul perspectivelor lor „războinice”, iar terenul a început să te fugă de sub picioare. De aceea, cu toate declaraţiile făţarnice şi elogiile ipocrite, ei nu s’au sfiit să denatureze în comentariile lor, în mod perfid, până şi sensul declaraţiilor Generalissimului Stalin, cu scopul vădit de a-şi păstra terenul în vederea continuării acţiunii lor de semănare a confuziei şi nelinişte!. Trudă zadarnică ! Sensul răspunsurilor Generalissimului Stalin nu poate fi schimbat printr-o simplă dorinţă a unor reacţionari „istorici”. Pentru că ele se bazează nu pe născocirile bolnăvicioase ale unor politicieni discreditaţi şi avizi de putere, ci pe realitatea obiectivă bine verificată”. Este însă neîndoios — încheie ziarul că „toate popoarele lumii, iar printre ele şi poporul român, sunt conştiente de acest adevăr şi ştiu să reducă la justa lor valoare toate agitaţiile, şoaptele şi născocirile absurde ale acelora care au făcut din difuzarea larmei războinice unul din principalele lor obiective politice”. . ‘yipfe com&weaA&! , Fruntaş străfienist din Galaţi •ientypsr de arme, târfi mutare, trotil, etc. In zia de in noiembrie a. c., organele Poliţiei de Siguranţă din Galaţi au efectuat o perchiziţie domiciliată la locuinţa numitului MAZILU EUGEN din Galaţi str. Cazărmii nr. 98, membru in delegaţia permanentă a organizaţiei judeţene Covurlui a Partidului Naţional Liberal-Brătaru Şi şeful sectorului 3 Badaium din Galaţi.Cu ocazia acestei percheziţii s’au găsit ascunse : 4 pistoale-mitralieră, una carabină Manlicher, un pistol cal. 7.65 mm., un pistol pentru rachete cu 14 rachete, una sută cartuşe ruseşti, circa 1/2 kgf, trotil cu 15 capse, două telefoane militare de campanie, un patefon-valiză sovietic şi o valiză portplăei cu 17 plăci, 14 hărţi de stat major româneşti şi sovietice şi o cantitate de cablu telefonic de provenienţă militară. In urma acestor descoperiri, Mazilu Eugen a fost înaintat cu actele dresate Parchetului Curţii Marţiale Galaţi. Curtea Marţială, judecând procesul în ziua de 25 Septembrie a. c., a condamnat pe Mazilu la 10 ani muncă silnică. Condamnarea unor terorişti la Sibiu SIBIU, 30 (Agerpres). — Zilele trecute, Tribunalul Curţii Marţiale din Sibiu a judecat procesul unor inculpaţi care, aparţinând oranizaţiei subterane denumită „România Evrească“, se ocupau cu pregătirea de acte teroriste şi colportare de ştiri tendenţioase. Astfel, a fost condamnat Bariu Nicolae la 8 ani muncă silnică, Vaideanu Aron un an îchisoare corectională plus 30.000 lei cheltueli de judecată, Cârstoin Mircea un an închisoare, Chirilă Ion un an închisoare corectională si 30.000 lei cheltueli de judecată, hitleristul Klein Silviu 5 ani muncă silnică și Krasnic Iosif 2 ani închisoare corecţională. Noui demisii din P.N.Ţ. Ziarul „România Liberă” publică următoarele: „Se cuvine semnalat că In afară de ultimele răsunătoare demisii din P. N. T-L în toată ţara continuă un val de demisii, mai puţin spectaculoase e drept, dar cu atât mai semnificative. Di judeţul Braşov de pildă preşedintele organizaţiei naţional ţărăniste din Bran, profesorul Cojan, urmat de circa 120 de membri, au părăsit partidul n.ţ. trecând de partea d-lui ministru Anton Alexandrescu. O situaţie asemănătoare există în comuna Baciu din acelaş judeţ, unde d. Gh. Mărculescu, preşedintele organizaţiei P. N. Ţ., a plecat cu întreaga organizaţie. In Braşov situaţia nu este mai puţin gravă pentru P. N. Ţ. Şi subliniem aceasta cu atât mai mult cu cât d. Maniu, în faţa defecţiunilor din vechiul regat, încearcă să refacă moralul partizanilor săi prezentând Ardealul ca o cetate naţional ţărănistă invulnerabilă. DEMISIILE DIN BRAŞOV AU DARUL SA DEA PE PATA MATATP, AC®1 INVULNErABILI „SCÂNTEIA" „Scânteia“ Organ Central al Partidului Comunist Român Director: MIRON CONSTANTINESCU Redactor responsabil : Sorin Tonta COMITETUL DE DIRECŢIE : • Lucreţiu D. Patraşcanu © Miron Constantinescu © Gh. Vasilichi • L Chişinevschi © L. Râutu • Al. Bulcan © N. Popescu-Doreanu In curând încep tratativele economice cu U.R.S.S- [ Perspective de activitate igiensă Kiiru t-dnsira Spirapcw — Se va propune reaizarea unui import de 24 010 îo e bsimbac- Acordul economic cu Uniunea Sovietică, încheiat la 8 Mai 1945 pe timp de un an și prelungit cu încă 6 luni, expiră peste câteva zile. Pentru încheierea unei nou convenţii comerciale, o delegaţie româna, va părăsi ţara In prima săptămână a acestei luni, plecând la Moscova unde va începe tratativele cu reprezentanţii guvernului Sovietic. Importa de bumbac pentru rtevolefcante,’ne * 120530 In cadrul pregătirilor pentru încheierea noului acord s’a dat o atențiune deosebită chestiunii importului de bumbac. Oficiul bumbacului, inului şi cânepei (OBIC) a propus să se realizeze un import de 24.000 tone bumbac brut din care 12.000 tone pentru nevoile tone pentru a fi prelucrate şi reexportate in U.R.S.S. Din această din urmă cantitate de bumbac brut ar rezulta: 2—3000 tone tire, 5000 tone pânzeturi şi ţesături grele, 100 tone tricotaje, 900 tone aţă şi restul fire răsucite. Plata operaţiunilor de prelucrare ar urma să se facă în lei de bază. „avw«1 1- «1 r,V\ î + rs v/~»»» V\i iw*Vsn nului brut ce se va importa pentru nevoile interne, precum și pentru realizarea altor importuri. Dacă aceste propuneri vor fi acceptate, se va asigura pentru majoritatea întreprinderilor textile o activitate continuă cu cel puțin 2 echipe. Import de iutii deasemeni se va trata si preia, crarea a HOOO tone iută, in fire si saci, spre a se creia o activitate si in această ramură industrială, care in anul precedent din causa lipsei de materii prime a lucrat foarte pufin. Ce s’a realizat Sm «sh'r- Pentru n ri- -„j - mj de iroportant:: :r..portului de bumbac din Uniunea Sovietică, vom arăta în câteva cuvinte, realizările industriei textile în timpul cât a funcționat acordul expirat. Din iunie 1945, şi până în prezent, s’au importat 12.000 tone bumbac pur pentru uzul intern şi aproape 13.000 tone pentru prelucrare şi export în Uniunea Sovietică. Sumele încasate pentru prelucrarea bumbacului exportat au servit la plata bumbacului importat pentru nevoile interne, creind posibilităţi de activitate continuă filaturilor şi ţesătoriilor din ţară. Din bumbacul prelucrat pentru nevoile interne s’au distribuit prin economate, ta sate și armată următoarele produse dirijate: in milioane metri • pânzeturi diferite, 1.tOO.OOP perechi ciorapi, 400.000 tricotaje ca temele, chiloţi, pulovere, etc, ccă. » milioane mosoare afa, la care se mai adaugă l.fît.OOO I:gr. bumbac țărănesc. Acestea, in afară de cantitățile destinate comerțului şi nevoilor industriale. R. F. Împărţirea titlurilor de proprietate în judeţul Ilfov Duminică a avtut loc în com. Afumaţi din jud. Ilfov, festivitatea înmânării titlurilor de proprietate celor 8.500 de ţărani care au primit pământ de pe moşiile expropriate. La fest'v'tete s'i psinicipat d-nul : prof Trn'vi te"(!•• - I ministru subsecretar "de Stat la Departamentul Agriculturii şi Domeniilor, av. Eugen Gibescu, prefectul judeţului Ilfov Constantin Doncea, secretar g-ral al Blocului Partidelor Democrate în judeţul Ilfov, prof. Stanciu Stoian, vicepreşedintele Frontului Plugarilor din judeţul Ilfov, maior Stănescu, preşedintele B. P. D. Ilfov, I. Petrea, secretarul Camerei Agricole din Ilfov, maior Spineanu, comandantul legiunii jandarmi, Cristian Ionescu, etc. etc. La Întrunirea organizată de Blocul Partidelor Democratice pe Arena Sportivă a comunei Afumaţi, au luat parte un mare număr de săteni veniţi din comunele învecinate din plăşile Hrăneşti, Băieţeşti şi Fierbinţi. întrunirea a fost deschisă printr’un serviciu religios oficiat de un sobor de preoţi în frunte cu părintele econom Vasile Ionescu, după care d. Eugen Gibescu, prefectul jud. Ilfov, a arătat semnificaţia sărbătoririi. Domnia sa a dat apoi cuvântul d-lui ministru prof. Traian Săvulescu, care a spus între altele. ..Astăzi reforma agrară, înfăptuită de guvernul Groza, este un fapt împlinit. Ţăranii îşi muncesc ogoarele lor, fără ca moşierii să mai aibă vreun drept asupra pământurilor. Peste un milion şi jumătate de ha. de Pământ au fost expropriate de la moşieri şi date în stăpânire a peste 759.000 de ţărani lipsiţi complect de pământ sau cu pământ puţin. Luând cuvântul, d. prof. Stanciu Stoian, vice-preşedintele adjunct al Frontului Plugarilor, a salutat plugărimea adunată în numele Comitetului Central al partidului Frontului Plugarilor, precum şi în numele preşedintelui partidului şi preşedintelui Consiliului de Miniştri, d. dr. Petru Groza. D-sa a spus: „Guvernul e înfrăţit cu poporul şi lucrează de comun acord cu Regele ţării, având încrederea şi ajutorul neprecupeţit al Marilor Aliaţi şi In special al Uniunii Sovietice, marea vecină de la răsărit care în tot timpul ne-a ajutat şi ne susţine”. „Datoria noastră este de a şti să păstrăm drepturile câştigate. Să apărăm pământurile noastre de moşierii care vor să le ia înapoi. Alegerile vor fi examenul luptei pe care aţi dus-o şi o duceţi pentru apărarea libertăţilor şi drepturilor voastre”. Au mai luat cuvântul d. maior Stănescu, preşedintele B. P. D. Ilfov, avocat Untre Suciu din partea Comitetului Central al B. P. D., d-na Lia Cernea, din partea Federaţiei Democrate a Femeilor din România, ing. Petrea, directorul Camerei Agricole Ilfov, plugarul Nicolae Stan, primarul comunei Colibaşi, preot Vasile lonescu, în numele preoţimei, maior Tăutu, din partea Armatei, iar la sfârşit tov. CONST. DONCEA, secretar general al B. P. D. Ilfov, care a adus salutul Partidului Comunist Român, arătând necesitatea întăririi vigilenţei şi luptei acum în preajma alegerilor. D-sa arată pericolul pe care-l reprezintă partidele istorice pentru poporul român., Stăpână de-acum a pământului, salanca primește di mânu și lui ministru Prof. Traian Săvulescu, Trtlul de împroprietărire. Aprovizionarea cu combustibi — Declaraţiile tov. Tudor lonescu, * »i—‘j. minîstruî minelor şi petrolului — Intr’o conferinţă de presă care a avut loc ieri la Ministerul Minelor şi Petrolului, tov. Tudor lonescu, titularul departamentului, a dat câteva lămuriri referitoare la situaţia combustibilului. Aprovizionarea gospodăriilor cu lemne de foc, in iarna aceasta, va fi mai bună decât iarna trecută. S’au făcut eforturi mari pentru aprovizionarea oraşelor cu acest combustibil. In ce priveşte cărbunii, mai toată producţia este consumată de C. F. R., care, graţie acestui cărbune, poate să facă faţă necesităţilor sporite ale transporturilor. Păcura va satisface în iarna aceasta necesităţile şi consumul Casnic, pe lângă necesităţile industriilor. Instituţiile publice şi clădirile particulare au asigurate cantităţile de păcură strict necesare. Cu privire la alimentarea oraşelor cu gaz metan, tov. Tudor Ionescu, ministrul Minelor şi Petrolului, precizează: In programul de realizări este prevăzută alimentarea cu gaz metan a tuturor oraşelor din apropierea zăcămintelor de gaze. Clujul, Alba-Iulia, Dumbrăvenii şi Odorhei, sunt oraşele care vor fi alimentate în primul rând. Deasemenea va trebui să se facă lucrări de utilizarea gazului metan în regiunile industriale din Banat şi anume: In primul rând în Hunedoara şi Reşiţa şi apoi in Timişoara, I Arad şi Oradea. Actualmente se lucrează la prelungirea conductei de gaze a Căilor Ferate, Bucureşti-Sinaia, lucrările fiind aproape terminate pe traseul Sinaia-Râşnov- Făgăraş. Se speră ca aceste lucrări să fie complet gata până la venirea iernii, astfel ca Bucureştiul să poată primi gaz metan din conducta existentă: Noul Sicuesc-Ucea. Alfeajutoare !ovtfe regiunile are sieceră toriul pe câte o zi din lună. Valea Jiuluii, au organizat în ziua de acţiune, iar puncţionarii au oferit la- 7 Septembrie o serbare în sala Casinoului Muncitoresc din Petroşani, beneficiul ei fiind destinat ajutorării copiilor din regiunile lovite de secetă din Moldova. Femeile sindicaliste din Petrila au cedat câte o zi din salariu; femeile textiliste din Vulcan 4 ore din salariu şi orele suplimentare ; femeile ceferiste din Petroşani şi Livezehi au dat 4 ore din salariu. Organizaţiile evreeşti au adresat o chemare către toţi evreii din România, cerându-le să contribue la ajutorarea populaţiei lovite de secetă şi manifestându-şi întreaga solidaritate cu cei atât de greu loviţi de soartă. Apelul e semnat de: FEDERAŢIA UNIUNILOR DE COMUNITĂŢI DIN ROMANIA : Preşedinte, Dr. W. Filderman , Şef Rabin, Dr. Al. Şafran ; Secretar General, Av. L Şaraga. , UNIUNEA EVREILOR ROMANI: Preşedinte, Dr. W. Filderman; Secretar General, Av. E. Focşăneanu. PARTIDUL EVREESC DIN ROMANIA : Comitetul de Direcţie, Av. I. Ebercohn, Av. I. Tumarehin ; Secretar General, Ing. S. Iakerkaner. COMITETUL DEMOCRAT EVREESC : Prezidium, M. H. Maxy, Av. L. Filderman, M. Săruţeanu, Ing. S. Weiss; Secretar General, Prof. P. Iscovici, Av. N. Goldhamer. ORGANIZAŢIA SIONISTA: Preşedinţi, Dr. S. Zalman, Dan Ieşeanu ; Secretar General, Elly Rapaport. CONGRESUL MONDIAL EVREESC : Preşedinte. Av. B. Rohrlich ; Director. I Littman. D. Ing. Florea Gr. Valeriu a trimis Confederaţiei Generale a Muncii suma de Lei 5.000 000 pentru regiunile lovite de secetă. Salariaţii „Scrisului Liber” donat Lei 5.5000.000 şi 500 pâini, iar patronul a dat 5.500.000 lei. AJUTORUL JUDEŢULUI FAGARAŞ Din iniţiativa d-lui ing. Gh. Ganea, prefectul judeţului Făgăraş şi a organizaţiilor sindicale locale, s-a constituit în acest oraş, un comitet de iniţiativă pentru ajutorarea regiunii Buzăului. O primă delegaţie a plecat din oraşul Făgăraş Indreptându-se spre Buzău, cu care prilej s’au distribuit populaţiei din com. Spătarul, pentru început o cantitate de 1.500 kgr. cartofi. In zilele de 14 şi 15 Septembrie crt. echipe din Făgăraş, împreună cu comitetele săteşti au pornit în judeţul Făgăraş, pelectând alimente şi banii destinaţi aceluiaş scop. Din centralizarea listelor de subscripţie, pe care s-au înscris 80 de comune, rezultă următoarele: au fost înscrise şi colectate: 177.330 kg. cartofi, 38.845 kg. grâu 20.880 kg. porumb, 16.273 kg. ovăz, 14.429 kg. secară, 4 924 kg. orz, 2 046 kg. fasole, 1.057 kg. ceapă, 28 kg slănină, 89 kg. fuior de cânepă, 14 haine, precum şi suma de lei 6 873.000 lei. Deasemeni numeroase familii s-au angajat să îngrijească, atât de hrana cât şi de educaţia a 141 copii până la Viitoarea recoltă. ACŢIUNEA FEMEILOR DIN VALEA JIULUI Femeiile din U.F.A.R. Raionala ★ Pentru ajutorarea populaţiei din Moldova, care a suferit din cauza secetei, frizerii din Timişoara, lucrând Duminica trecută pentru strângerea fondurilor destinate acestui scop, au donat suma de 2.775.000 lei. De asemeni, muncitorii de la fabrica ,,Dura‘ împreună cu direcţiunea, au donat 1.000.000 lei pentru acelaşi scop. La apelul lansat de Comitetul pentru ajutorarea regiunilor înfometate din Moldova, organizaţiile dem°crate şi cetăţenii Municipiului Oradea au răspuns cu promptitudine. Astfel, de la începerea campaniei adică de 2 săptămâni încoace, au fost subscrise 14.500.000 lei. Următoarele Instituţii au contribuit cu sume mai importante: Episcopia ortodoxă română 2 000.000 lei, Apărarea Patriotică 5.000.000 lei, Federaţia Democrată a femeilor române filiala Oradea 5 milioane, liceul Emanoil Gojdu 1 milion lei şi 500 kgr. porumb. De menţionat este faptul că muncitorii din cele mai mite fabrici din Oradea au oferit salariul de o oră pe sap- Preşedinte, Av. E. Kanner , Secretar rămănă drept contribuţie la această • General, W. Kassler. Apelul organizaţiilor evreeşti NOUA ORGANIZAŢIE SIONISTA 4 miliarde pentru Eforia Spitalelor Civile Ministerul de Finanţe a intervenit la C. E. C. pentru a acorda Eforiei Spitelelor Civile un credit de 4 miliarde lei, necesar acesteia pentru acoperirea cheltuelelor de întreţinere şi buna funcţionare a aşezămintelor sale. Creditul este garantat de Ministerul Finaţelor. De asemenea Ministerul Finanţelor a intervenit la Casa de Depuneri pentru a acorda Casei de Economie Credit şi Ajutor a Corpului Didactic, un împrumut de 1 miliard lei, necesar pentru aprovizionarea de iarnă a salariaţilor şi membrilor. 800.000 kgr. bumbac pentru ţarani şi economate Cttji’i n.r.fir.termali 0, B I C. a început distribuirea pentru ţesătorii a tranşei a 8-a cotă dirijată şi a 7-a cotă comercială, însumând o cantitate de 1 700.000 kg. fire de bumbac. Din cota dirijată, 300.030 kgsunt destinate ţesăturilor pentru săteni, ce se distribuie prin Incoop și 500.009 kg. pentru pânze tixirile ce se livrează ecotfortritelor. Când încep cursurile şi examenele la Universităţi Ministerul Educaţiei Naţionale a amânat pentru ziua de 1 Decembrie a. c. începerea cursurilor şi examenelor la toate universităţile, politehnicile, academiile comerciale şi şcolile superioare din ţară, pentru a se da răgaz căminelor şi cantinelor să-şi pună la punct organizarea. Muncitorii de la Malaxa au construit o şcoală AGERPRES. — Muncitorii fabricei ,,Malaxa", care locuiesc în cartierul gării Căţelu, au construit o şcoală primară pentru copiii lor. Până acum copiii acestor muncitori trebuiau să meargă chilometri întregi, pe ploi şi viscole, până la şcoala din comuna Principele Nicolae, care era cea mai apropiată. Prin străduinţa muncitorilor, copiii lor au acum o şcoală a lor, în cartier. Inaugurarea acestei şcoale s’a făcut Duminica trecută, în cadrul unei solemnităţi la care a participat şi primarul comunei Principele Nicolae, împreună cu toţi muncitorii din cartier. înfăptuirile I. U. D. c m Pcsntel^Ofa Un cămin de zi, o baie comimală şi o cooperativă Duminică dimineaţă a avut loc în comuna Pantelimon festivitatea inaugurării unei mari realizări înfăptuite de membrii B.P.D. din această comună. In frunte cu tov Vasile Dincă, primarul comunei Paarliston, cetăţenii din această comimă s’au străduit să ridice în Pantelimon, trei mari ari de interes şi unitate 'generală. Astfel s’a inaugurat deschiderea unui cămin de zi pentru copii înzestrat cu o grădiniţă şi un dormitor, în care vor petrece ziua copiii orfani sau cu părinţi săraci, precum şi ai muncitorilor din diferite întreprinderi din împrejurime. S’a construit o baie comunală înzestrată cu instalaţii moderne, care e pusă la dispoziţia populaţiei în mod gratuit. Şi prin străduinţa membrilor I.P. C. s’au pus bazele unei cooperative pentru aprovizionarea populaţiei Cooperativa numără până acum 100 de membri, fiecare dispunând de un capital de 50.000 lei. Deasemeni a fost înfiinţarea unui centru de distribuţie a petrolului,aprovizionarea cu acel combustibil făcându-se până acum la distanţe de kilometri de comună. La festivitatea inaugurării acestor realizări care s-a desfătşurat în localul cooperativei, au luat parte cetăţenii comunei Panteliman, primarul comunei şi reprezentanţi ai Blocului partidelor Democrate. Au luat cuvântul arătând însemnătatea acestor realizări tov. Vasile Dincă primarul comunei, d. dr. Alexandru Suciu, director în Ministerul Sănătăţii, care a vorbit în numele d-nei dr Florica Bagdasar, ministrul Sănătăţii, şi d. Maximilian, care a vorbit în numele Blocului Partidelor Democrate. Noul cantităţi de porumb sovietic sosite la Brăila BRAILA, 30 (AGERPRES). — In portul Brăila a sosit slepul 7174 al Sovromtransportului încărcat cu 85 vagoane porumb pentru INCOOP, provenit din depozitele Armatei sovietice de la Novisad (Iugoslavia). Concurs pentru clădirea Operei Române Opera de Stat din Bucureşti aduce la cunoştinţă că se deschide concursul naţional pentru clădirea Operei, cu începere de la 1 Octombrie 1946. Concursul este deschis tuturor arhitecţilor diplomaţi, înscrişi în colegiul Arhitecţilor. Textul programului de concurs, se poate ridica începând dela 1 Octombrie, în fiecare zi între orele 9-12, de la Secretariatul Comisiunei de Construcţii, din Direcţiunea Operei de Stat, Piaţa Romană No 3, unde se vor da şi informaţiuni suplimentare.