Scânteia, ianuarie 1947 (Anul 4, nr. 715-737)
1947-01-01 / nr. 715
rn dt**MS87 0XDU® Frâu risipei tocaMSe d» eewum wa s'«« putut pj&ng© if® lipsă d® țîietsîelă, îa zileh Cftfcivnui«!. Pretutindeni m«el* «a torit luate cu »»alt, iw cWierii as rrvai prididea« eu c»m®!»zHe. O risipă detăstară, cu totul fstsufctvifa eu tmprejurărUe grei® prin cam fsrecsm, s'a desîăturst în 1®«®rutile de consum de *o»î© categorile. Papsicaţîa muncitoare a primit, de «ce®®, «« deosebită satisiseţie măguriisţsjtmţate de tov. I. Gh. Maurer, de a se închide ! ©colurile de lux ţi da a sa raţiona consumaţii!© ţi în deosebi pâinea te restaurantele de taste esîeperiile. Câteva restaura©!© de lux eu ti fost înch'îe- Altele vor urma. Rămâne aussri că re aplic© movNUe de ratiorstre a ermswrou!ul ti te speciei a pâinii la teat® restaurantele. In ieiul acesta trofeu© să »e puie capăt unei risipe care s» mai poate 3 tolerată astăzi sub nttffw motiv. Farrtdlîstsl tfentocratic al 3,D3'-■£ip&»î!i,, CrâoJcvrul de politică externă »1 .^Dre» lății” — 4-mu ,,M”, vrâiwî să a® ofere pilda unei demoaraţii ideale, a* reemninda... Fanul, caro axe ,,un gjEVer» lpal tatro ţ.iră, liberă”. Cafeteial iranian ESTE legai — no de_iasanstrează eu guanbusluciţi. de logică pM” — pentrucă VA DOVEDI IN ALEGERILE VIÎTOARS că are încrederea poporului. D_I (M” este atât de sigur de re- Mţâtaâu viitoarelor alegeri din Iran, probabil te trrma unei comunicări directe ţi personale a lui Sultameh, c®re, eî, şti© ce stie._ Cât despre .Libertatea Iranului”» [«►trăirii ,41a vuîiii” cronicar l-ar putea iniţia puţin în tainele concesiv.nitor, alle experţilor economici străini şi în «Ut© inaplicaţii micmănătoar«, aşa eon* câteodată, este Sfiită să le cunoască o ţară mică, dar bogată te petrol De altfel şefii parisului lui J iT’ cunosc la peUraţie această teh©I» A Bissi teocrc’4 de antimointert un manist, teribile ale politicii internaţionale — d. Coposu — să ridica în străv? un paradis al democraţiei. Ştiţi ţara al cărei refgim « vrut —* şi ar mai vrea desigur dac’ar depinde de dânsul — să-l hărăzească d. Coposu şi polpornihii romfiii ? Vă spunem noi: Tu reia! O veche cî®7 inţâ $i resslîfăţi r&ouî In numănu] festiv de sărbători al ziarului ,,Patriotul” din Arad, tov. Lucreţiu Paraşcanu patriital un interesant artscoll, în care înfăţişează programul parlementarîilor »Ieşi prin •ncrederta populaţiei arăden©. ’ «UNA DIN SARCINILE PRINCIPALE ALE NOUILOR ALEŞI ESTE STRÂNSUL CONTACT CU MASAALEGATORILOR, CU MAREA MASĂ CETĂŢENEASCA... UN ÎNTREG PROGRAM DE MUNCA ŞI DE REALIZĂRI SE DESCHIDE ÎNAINTEA NOASTEA, IN CALITATE DE REPREZENTANŢI AI JUDEŢELOR, DE MANDATARI AI MASEI ALEGATOARE”. Ca o confirmare parcă « acestei conecpţii comsfiructive, se poate ©etî 'u ©orpisl chiar a,l secluiaș număr, un amplu reportaj despre o Remarcabilă realizare de Interes' obşte«:; construirea liniei ferme Pce'oa—XădTac. O veche dorînţă a jfwnilaţiei judeţului Arad se ideal3 ferâzil te prezent, oria «iRTstrnirca, atest»! drum de fier. Th»t cele două decenii, pirtideni ..Istorice” au exploatat eu schimbul acest OTweeA.. F-Vosie, în tot acest interval, arădenii nu au cules altceva fleo&t... făgâdireli. Aram. gratie anr'jinulu! «nnvernufc. Grapa şi alâegHrt&țlînr aleşi de populaţia jwdetute! Arad. cafa» ferată, va depesxi o neaîHate. eu consecăiţe IrineiTeă.foswe asupfrt economiei judeţului. In această himboS,, îndemnul tov. Taârg'Seann, cu care *e înebee aîfL cTîm care am oftat Ir trcepuUd creste, nete r’păf?. o semnificaţi©’de«TbWă : .SA FA SIM ÎNAINTE ÎNARMATI cr încrederea de care NE-O DATI SCOPURILE INAT,TE PE OARE LE SERVIM. INTERPRET, E AlE POPORULUI NO. ^ratr. O iTi’p.pfura sfmSenfoasea «lAspf ătond Bănăţean” organ al rcdonal«. p. C. B„ P.unHt, publică în ntar&rol său din 21 Decembrie 1946 un apel al organizraţiei P. C. R. din Trînîşoara, pentru ajutorarea populaţiei din regiunile secetoase, din care extragem : „Organizaţia Universitară de Partid, în dorinţa-i permanentă de a se r ofta In fruntea act-rumitor patriotice, chiamâ le întrecere toate celelalte celule O organizaţii de Partid din Org. Jud. Timiş la întreţinerea copiilor moldoveni. Această întrecere e apreciată de Biroul Organizaţiei ca o întrecere patriotică şi el ţine să-şi dovedească râvna de a face bine. Patriei şi semerilor noştri, râvnă care trebue să ne încălzească până la eroism’'. E acesta un act semnificativ. Mână de la mână, jumătăţi râd bulcată de pâine pentru a o împărţi din un frate înfometat, rmâuritori, funcţionari, ţărani, studenţi răspund, cu conştiinţa împlinirii unei înalte datorii patriotice la acţiunea pentru elutorarea celor în suferinţă. Tovarăşii studenţi din Timişoara afirmă cu tărie prafturi!® educţie patriotică ce au primit-o în cadrul partidului nostru şi dovedesc tuturor ca studenţimea comunistă luptă cu hotărîra pentru întărirea solidăritaţii naţionale. Gaaaal şi gătatării —Vă scriu jalea care o îndurăm stând dela ora 1 noaptea, până la ora 11 ziua, pentru ca să apucăm 5 kffr. gaz la depozitul „Ghirigiu”. Totul se datorește speciei pe care o face distribuitorul, deoarece populației se vinde cel mult 10 kgr. fie persoană pe când găzturilor se vinde câte 70 k.gr. dintr’odată fi chiar de câte două ori pe zi..." Aşa începe una din numeroasele gerisori pa care le primim atipic pe chestia gastului. In daws mai ştiu că aceiaşi poveste d.la depozitul „diirigiui” este asemănătorare cu aceia car® se întâmplă şi la depozitul din faţa Ocării Caraimaniu — Piaţa Domeniilor, — la depozitul din strada Uranu®, la depozitele de pe şoseaua Ştefan cel Mare, la depozitul din faţa cimitirului Boliu şi la multe altele... Mai ştim deasemene© că se poate obţine destul de uşor gazul de cel mai nevoe, dacă ştii şi poţi să mânii cu uşurinţă „darul" pe care distribuitorul respectiv rru-1 cere, dar te obligă totuşi să-i dai-E o situaţie care nu mai poate fi tolerată şi societăţile distribuitoare de petrol au datorie să o remedieze imediat. Mai întâi alelgând pe distribuitori să înceteze afacerile cu găizării ambulanţi, apoi având o grijă deosebită de a aproviziona zilnic cu petrol depozitele de vânzare cu amănuntul. Pentru găzarii ambulanţi se pot fixa foarte bine depozite de gros, în anumite puncte, care să-l aprovizioneze în exclusivitate. M. S. Regel® Mihai î ft eenmat decretul primare tov. Prof. CONSTANTIN BAICOVICI este numit subsecretar de Stat îa CJrniştenil Muncii, Austeaţei şi Asigurărilor Sociale. Decretul a apărat In Monitorul Oficial d® «rf. w Eri dlmteeaiţă a avut loc o consfătuire între d-nii Dr. PETRU GROZA, GH. TATARESCU şi tov. GH. GHEORGHIU-DEJ. S’au examinat diferite chestruni politice şi economice car® preocupă guvernul. Tov. GH. GNEORGHIU-DEJ a făcut o expunere asupra situaţiei ecotomice, arătând şi reaudiatul iîntrevederilor avuta cu reprezentanţii Angliei şi statelor Unite. Miernl în ianuarie 1947 la ora 11 se va oficia la Sft. Patriarhie un Te-deum cu prilejul Anului Nou, în prezenţa Curţii Regale, a membrilorguvernului şi a celorlalţi reprezentanţi ai autorităţilor civile şi militare. O companie cu muzică şidrapel va daonorurile. După Te-deum, d. General de C. de A. Mihail Lascăr, ministru de război, va rosti trupei o cuvântare ocazională. în cursul zilei vor fî deschise registrele de înscriere 1a Palatul Regal. ★ Tom. Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, a primit ori o delegaţie din partea ospătarilor sindicatizaţi în frunte cu tov. DUMITRU SARACU, deputat GRIGORESCU şi GANESCU, în legătură cu închiderea unor localuri de lux, ordonată recent din cauza negonsectării dispoziţiunilor eixinomico-dmfentare. ★ for. dr. S1MION OF.RW • fosî ntt hnti profesor titular la catedra de „chimie biologici" de la Facultatea de Medicină din Bucureşti. ★ Biroul politic al Partidului Social Democrat s-a întrunit dri seară în ora 18 luând în discuţie diferite chestiuni politice la ordinea zilei. ★ Duminică a avut loc la Urşani (Vâlcea), Sinaia şi Bucureşti comemorarea lui I. G. Duca. Au participat familia şi numeroşi membri ai guvernului de frunte cu d. GH. TATARESCU. Primei© tractoare (Urmare din pftfj. l-n) comomie| Naţionale mulţumiri pentru opera realizată, recunoştinţă pentru sforţarea depusă şi felicitări pentru toţi aceia cari au contribuit cu tenacitate, muncă şi pricepere la desăvârşirea acestei rezultat, în euda tuturor ruficitităţilor întâmpinate. „Vă asigur pe toţi cari aţi luat parte la această realizare că se va face tot cu trei mile pentru înlăturarea dificultăţilor, şi pentru a se asigura fabricarea numărului complect de tractoare jr revimite în planul de sprijinire a ageaturii", a spus tov. Maurar. Adresându-se muncitorilor a spus: semne „Deşi vremurile sunt grele totuşi continuând cu hotărâre munca de astăzi şi cunoscând bine calea la sfârşitul căreia se vede posibilitatea îmbunătăţirii situaţiei tuturora, bătălia începută va fi câştigată. „Eu ştiu că în urmele I.A.R. se munceşte; văd rezultatele acestei munci şi trebuie să mărturisesc că aceste rezultate Constituie" o mândrie pentru noi toţi, înfrângând toata dificultăţile vom întări economfta naţională şi vom da poporului tot binele pe care-l merită— încheietov. I. G. Maurer. Curaftwtartfca tov. Vatsiîo Linsa A luat apoi cuvântul tov. Varie Luca care apune printre altele : Tractorul vostn» taie drnmnî mtre independenţa economică ţi national» a României. Până astăzi desvoHares» Industriei noastre naţionale s fost împiedicată de regimurile sub care tun trăit. Rămăşiţele feudale care ţineau ţărănimea in mizerie şi care In felul acesta nn pute® prezenta o bază sănătoasă pentru o desvoltare industrială — boerii cari stăpâneau pământurile ţi auri arcan şi băncile — au folosit totul pentru o exploatare sângeroasă îi speculativă ,şi nu pentru dezvoltarea economică a ţării şi pentru ridicarea nivelului politic şi cultural ai poporului. Când am realizat Reforma Agrară, spune mai departe tov. Vasile Luca, noi a găsit cel mai potrivit lucru să dăm ţăranilor tractoare şi unelte agricole, creind astfel baze sănătoase desvoltării Industriei ţării noastre. A luat apoi cuvăntul Die Trandafîresen, vicepreşedintele sindicatului I. A. R. asigurând pe cei prezenţi de hotărîrea neclintită a tuturor muncitorilor de a munci fără preget pentru îndeplinirea la timp a programului de producţia fixat. ■dBBS ii I JL* Gala Caladion $1 fodor PtfMin Ttuminică dimineaţă, la orele 11 a avtut loc la Ministerul Artelor sărbătorirea scriitorilor Ge,la Galaction şi Tud dr' Arghezi, cu prilejul împlinirii a 20 de ani, de activitate literară. Au luat parte un mare număr de scriitori, ziarişti, artişti şi iubitori ai scrisului românesc, care au ţinut să isiste la această manifestare, aducând, prin prezenţa lor, un cald omagiu sărbătoriţilor. Tovlem Ffts, ministrul Artelor, luând cuvântul de deschidere, a scos in evidenţă munca şi valoarea literară şi operelor celor doi sărbătoriţi, cari au îmbogăţit patrimoniul spiritualităţii romăneşti. Apoi, Ministrul Artelor oferă sărbătoriţilor, ca un omagiu, un premiu de câte 5 milioane lei. A vorbit apoi tov. Mirescu Petre, serdar general la Ministeul Educaţiei Naţionale, care a arătat că, regimul democrat, preţuind la justa valoare operele celor doi sărbători, a retrdus in manualele de curs secundar lngmente caracteristice din opera lor. Au mai luat cuvântul tov. Eugen Jeheieanu, in numele Societăţii Scriitorilor Români şi tov.Marcel Breslaşu, în numele Uniunii Sindicatelor de Artişti, Scriitori şi Ziarişti, subliniând însemnătatea acestei sărbătoriri oficiale. După ce d-nii George Vraca şi Ferry Etterle au citit din operele scriitorilor omagiaţi, au luat cuvântul părintele Gala Galacticul şi apoi d. Tudor Arafoezi," Părintele Gala Galacticul a scos te exidenţă suferinţele pe care le-a artri de îndurat de trecut, datorită pprsecuţilior regimurilor ^istorice'* ea» boicotau înadins P® autorii d*mowraţi »ț «ăr«r sen's 11 se părea incomoti. D-sa a încheiat, remarcând că ‘îndreptarea greşelilor rănite intenţionat şi sistematic de către reacţiune faţă de d-sa şi de d. Tudor Ar-ghezi a fost, postit"ÎS mulţumită minta,' regimului democrat de astăzi al României. D. Tudor Arghert a vorbit ultimul. Cu bine ştiuta d-sale frază elastică şi înflorită de imagini neaşteptate, poetul a declarat că iniţiativa luată de oficialităţi, de a-l sărbători pe d-sa şi pe păr, Galaction pentru 50 de ani de muncă literară intensă, este o dovadă că întriadevăr „s’a schimbat ceva" în ţară la noi şi acest fapt indritueşte toate nădejdile de progres. Autorul „Cuvintelor Potrivite" a adăugat, servinduse de o ingenioasă metaforă, că până de curând existenţa sa materială servea drept motor al creaţiei sale artistice pentru ca, în acelaş timp, producţiile sale literare să contribuie adesea deasemeni la consolidarea condiţiilor sale ele viaţă materială. „Aveam un măgar care-mi căra uneltele — a spus d. Arghezi — şi ne călăream reciproc. Acum dvs. mi-aţi dat, In locul măgarului, un cal voinic". Poetul a confirmat In totul spusele „prietenului său de-o viaţă“ părintele Gala Galaction, menţinând că trecutele regimuri nu odată l-au prigonit din causa anumitor intransigenţe ale ţinutei d-sale. Cu aceasta, solemnitatea a luat sfârşit. In numeroasa asistenţă am remarcat printre alţii şi în afară de oficialităţi, pe: d. Camil Petrescu, tov. I. Chişinevschi, tov. Zaharia Stancu, tov. I. Puţuri, St. Pit., etc. Lista gouilor prefecţi In urm» ttemis»! «nor prefecţi de judeţe^ iov. Teohari Goorgiesct», ministrul Afacerilor Internei »ridat rfeîe- Uri?;« pentru comfacerea protectoriter respective următorvtor: La Alija* Frâne« Cornel, prim-pnE tor, Argeş; Nicolae Convtsntin, sirfjprcîsct; Qaia Matei Gheorgh», »«bTM prefefct; Bihor. Gherman Ion, twpcelor administrativ; Făgăraș. Bolcovan ion, subprafect; Borj, Irasinici Alixandru, inspector adrcministeativ; Hunedoara, Priispornvc ion, inspector administrativ ; 011. Crrstocea Ion, subprefect; Furna, Vasiliade Octavian, subprefect; Rădăuți, Scraba Ghaorgi.e, inspector «-I administrativ; R.Sărari, Vlăitescu Florian inapector admi nistra’iv ; Roman, Pratea Temistocle^ inop. administrativ; Sucrava. Teri® Tonosaefee, insp. ad-tiv; T. Mică, Mops Dumîtru, «ubprefect: Dorohoi, Farcașii L’vhif prim pretor. Pentru evacuaţii din Cadriater Direcţiunea Lichidării din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, aduce pe această cale la cunoştinţa evacuaţilor din Cadriater, cari au de primit sume de bani în contul recoltelor abandonate, cele de mai jos, rugând totodată Preţurile şi Primăriile sa aducă această comunicare la cunoştinţa coloniştilor. 1) Plata avansului se suspendă până in ziua de *.1.1947, interval pe timp în care nu vor mai primi nici declaraţii. 2) Antirogul vor mai trimite pentru completarea formularelor şi ridicarea avansurilor, un delegat care va avea ca justificare o împuternicire din parteaa coloniştilor, cercetate de notar. Acesta va avea asupra sa toate datele necesare ca: numele şi pronumele exact al colonistului, comuna de unde a fost evacuat şi recolta abandonată. Deasemenea va avea asupra sa adeverinţele de recolta abandonată, iar in lipsa acestora va aduce cu sine o declarație dată de S martori In fața notarului *î certificată de acesta, de recolta abandonată, odată in care va prezenta și o copie certificată de notar, după actul de proprietate. ,SC1 HTB1** Scânteia" Organ Central aS Petrtldnltd Comun!«* Somán Director» Mraow CONSTANTINES CU Redactor responsabil I Sorin Toma COMITETUL DE DIRECȚIE: • Lucretiu D. Patrerscanu • Miron Constantînsssu • Gh. Vasilichi © L ChișinevscM • L. Răutu • AI. Bulcan • N. Popescu-Doreanu Şedinţa de la Prefectura judeţului Ilfov Eri după amiază a avut loc la Prefectura judeţului Ilfov o importantă consfătuire la care au participat deputaţii judeţului şi şefii serviciilor anterioare şi exterioare ale Prefecturii. Şedinţa a fost prezidată de d. av. Eugen Gibescu, prefectul judeţului şi - au discutat problemele în legătură cu situaţia economică, a tranporturilor, aprovizionarea, starea sanitară edilitară, bisericească şi şcolară a judeţului. Au participat d-nii Stellaiu Cristescu din partea Frontului Plugarilor. Sfetcu Ioan, P. N. L. Tătărescu, Radnei, tov. N. Doraanu, Nicolae Stan, Marin Sulică, Maior Spineanu comandantul legiunii jandarmi Ilfov, tov. Dem. Teodorescu, Cristian Ionescu, director de cabinet, D. Darabane, directorul serv. financiar, ing. şef Achihăiţei şeful serviciului tehnic, Gh. Marin escu șeful serviciului administrativ, medic privctar Vasilescu șeful serv. veterinar etc. ,,Ostaşi, făfeen spre Miri la nainania eforturile pentru refacerea Armatei şi a Ţârii“ Orte de zi a! ministrului de fiscal cutier Armata, cu prilelu!inului Nou OSTAŞI. Ajunşi la prairiA wmil Anton, gândul meu se îndreaptă ca toată dragostea către voi, ostaşii Ţării, care aţi constituit totdeauna — dar mai alea în vremurile de restrişte — sprijinul cel mai neclintit al Patriei, *1 Poporului şi Mitoartiei. OSTASI. Anul care s’a dus a fost un an plin de lipsuri şi de mari greutăţi, datorată urmărilor unui război nefast, şi fter^’t de poporul nostril, împotriva vertenniste la Răsărit şi a doi ani de cumplită serată. Armata a înţeles cea dintâi aceste greutăţi şi suportând cu stoicism toate Ojmudie materiale, a continuat să-şi îndeplineascâ misiunea ei titra şovăire. Ea a participat, pentru prima oară, la alegerile din 19 Noembrie 1346, prezentându-se ca un bloc de granit alături de forţele denocratice şi progresiote, înţelegând imperativul timpurilor de a fi alături şi în slujba exclusivă a poporului. Din acelaş spirit de «olidaritiste cu popom1, Armata a contribuit, înfcr’o lîss-gă măsură, opera de reconstrucţie a Ţarii Şi de ajut,orara a regiunilor bântuite de secetă. OSTAŞI. Pentru anul viitor, pe care tl •urnim ca pe un nn bun, vit cheu* alături de mine •!»’« « întări Iontascimum eforturile pentru refacerea Armatei fi a Tării. Greutăţile prin care am trecut fi prin care. vom mai trece nu treime •»»* ne descuratexe ei din contră «( pletească voinţa noastră »te a te înfrânau. ' . •—I In primul rând, trefee să îndreptăm, în mod definitiv situaţia materială a ofiţerilor, subofiţerilor şi trupei. — In aî doilea rând, trebue să realizăm o instrucţie serioasă şi o idisciplină de fier, liber consimţită, care să asigure Armatei noastre democrate o forţă snorrală şi materială de nesdruncinat. — Prealel, vom continua fără alUtinl manca de democratizare a Armatei el opera de adânciră a frăfiei de arma cu Armata Iteţia eUbersioare şi prietenă. — Alături de Guvernul Democrat al Ţării şi de toate forţele creeatoare, vom continua lupta pentru reconstrucţia Patriei şi ridicarea Poporului. Bucurându-ite de spri Stral şi dragostea MAJESTAŢII SALE REGELUI BUHAI I-Iu, a Guvernuhri Ihr. Petru Gross» şi ai POPORULUI şi Încrezători în forţele şi patriotismul nostru, avem tot dreptul să privim cu Încredere viitorul şi să fim siguri că vom izbândi în munca noastră. — Să trăiască MAIESTATEA SA REGELE MillaI I. — să trifiasfcă Maiestatea sa REGINA MAMA ELENA. — Să trăiască Guvernul Ţării de frunte cu Domnul IXI. PETRU GROZA. — Să trăiască Armata Română Democrată. Vouă dragi ostaşâ, vă «roz din adâncul tomei mele . LA MULŢI ANI ŞI SANATATE. Ministrul de Războii General de Corp de Armată LASCAR MIHAIL lu F. D. F- R. au sosit 17000 de scrisori dela prizonierii români din U. R. S. S. adresate familiilor lor la sediul Cunfrnj nl Fedetriaţiei Trumncvation, Ftrmeilm din România au gasit 17.000 de scrisori dein pTUzonierii români din U.R.S.S. Scrisorile se pot ridica de către cei interemtţi la sediul IP.D.F.R., str. General Berthelot fn p. 29. Scrisorile pentru prizonierivor fi expediate la timpul cel mai scurt prin filialele respective ale F. D. F. I. i focalarurilor ncse se vor deschide conţine muncitoreşti In cuveni mitei de Ieri organele prefecturii poliţiei Capitalei au procedat în baza deciziunii luate de ctttre flimaterul de Interne la inventa deren fi sigilarea următoarelor baruri din Capitală : Fu-Ch»»«, Melody, Don Juan, Monte Cetet©, Cafe-Bucwmli, * Pl»al’». Această măsură a fost luată in urma constatărilor făcute de ctilie autorităţile poliţieneşti că în aceste localuri se practică prostituţia clandestină. In aceste localuri urmează a se înfiinţa cantine muncitoreşti. IN CAPITALA: J Programul sărbătorire! ? lei de 1 Ianuarie 1947 La ora 11 dim. f» va oficia un Te- Deum în Biserica Sf. Patriarhii de către I. P. S. S. Patriarhul României în prezenţa Curţii Regale, a Membrilor Guvernului, a Reprezentanţilor Adunării Deputaţilor, a Corrorhmii Aliate de Control — Reprezentanţii politici şi militari — şi 8 Reprezentanţilor înaltelor Autorităţi Civile şi Militare. O companie de onoare cu drapel şi muzică va da onorurile. La terminarea serviciului religios, Domnul Ministru de Război va vorbi trupei, după care urmează defilarea. INT...RA : La orele 11 din. ro vor oficia Te-Deum-uri în toate bisericile din ţară, la care vor asista Reprezentanţii Autorităţilor Civile şi Militare locale. In toată ţara se va arbora drapelul naţional. ŢINUTA : Pentru civili ai goare, cu palton. Pentru militari: piele, sabia, magistraţi, de manta, centură de - tetervte«i«il M üp. Mw ®nm* tepfS ca de pace $1 prietenie a României democratice fesp®siwii® e«on©mic® Intre țări ® .;r din Bazinul Dunării D. dr. Petru Groza, primul ministru, a acordat corespondentului ziarului cehoslovac „Rownostr" din Brno interviewul pe care îl Publicam mai jos. IM. Dr. PETRU GRO£A tied adevărate, principiilor democratice, noi am realizat pacea intre toate naţionalităţile conlocuitoare din această ţară, lichidând chiar şi procesul milenar dintre Românii şi Ungurii ,ten Ardeal, realizând buna convieţuire cu poporul sârb dn Banat şi înfăptuind astfel prietenia cu ţările vecine. Prin împăcarea cu popoarele conlocuitoare am putut ajunge nu numai la bune relaţiuni, relaţiuni de prieteni*, ci chiar la frăţietate cu consângenii tor de peste graniţă. Prin impticarea şi înfrăţirea naţionalităţii or conlocuitoare am pultul realise sincera prietenie cu țările vecine : BVt.GAKIA, IUGOSLAVIA fi C.VCIRM, cm un început tie colaborare economică fi culturală menită să ducă la constituirea unui sistem «ie conlucrare până la unitatea economică. ÎNTREBARE : Ora swat sarami tie cel© mai importante rare nu presintă poporului Dvs. la anul 1947 ? RĂSPUNS: Sunt cele ale tutuor popoarelor care trăiesc astăzi în condţiuni sanitare : reconstrucţia Pe urmele unui război pustiitor, clădind ţară nouă cu o nouă orănduială, cu mai multă dreptate socială, cu o mai justă repartizare a sarcinilor, cu mai multe eforturi pentru propăşirea materială şi culturală, a poporului şi moaşelor mnioticare, pentru a contribui astfel alături de coleraţie popoare dornice de propăşire, la o linie nouă care înglobează popoarele dornice de pace, lichidând tot ceea ce a despărţit aceste popoare, esteace ne-a înduşmăni pe linia unui şovinism agresiv ţi a unui imperialism cuceritor. Comntribuţia României la făurirea păcii ÎNTREBARE : Care ar putea, fi după părerea dvs. contribuim poporului român la pacea mondială ? RĂSPUNS : Noi am contribuit deja şi vom continua a contribui înainte pe drumul pe care ne aflăr după 23 August 1944 şi îndeosebi după 8 Martie 1945, fiindcă, credincioşi democra-PRIN ACEASTA POLITICĂ 3T NOASTEA NOI AM CSIEIAT O STARE DE LINIŞTE ŞI DE PI IN BAZINUL DUNĂRII DE Deci cred că este un îsw^ptiti d® contribuţie la pacea generală. Ttx ftceastă împăcare cu popoarele cealocuitoare, noi facem mari eforturi de a elimina utimile i'&nĂsite dt «rt de i'asă şi de sorinism, pieriad dîn suflete buruiana urei şi fwtetesoului pentru a nu încolţi «fin nou pentru tă această încolţire ar dcteemlo« fatal conflictele de mâine. _____ DRAGOSTEA DE OAMUNIT ESTE ARMA POLITICA CEA MAI PUTERNICA SINGURA ARMA CARE DEZARMEAZĂ. Viifîwirl ratHtehpîfaf rr pmâiMHsehe ÎNTREBARE : O aţi dori a* Ssrati mmnoscuti si spuneţi poporului ceherlovac pentru eeul viitor ? RĂSPUNS: Ce alternul decât *£•’ urez prosperitate di» toată inima, cu atât mai sincer cu cât şi reconstrucţia firii noastre, mulţumită unei peHtiri de apropiere Intre ţârii« noastre, ăe intensă colaborare,—este te funcţiune de prosperitatea şi de reconstrucţia cehoslovacă. Cehoslovacia fiind mdujirwitizată in măsură mult mai mere, ar*i va avea un rol tot mai mare mic raportul industrializării ţării noastre agricole. Suntem conştienţi de importanţa aportului ei sub acest aspect. Această unitate economici a ţărilor agrare din Bazinul Dunării de Jos Interesează In primul rând Cehoslovaţii industrializată, spre care privim, aceste ţări agricole, cu mare nădejde, înfrăţirea poporului român cu poporul cehoslovac este pecetluită pe câmpul de luptă şi jertfele acestei lupte pentru idealul comun, ducând la eliberarea ţârilor noastre, obligă la menţinerea legăturilor strânse, schimbăndu-ne produsele noastre materiale şi spirituale şi contribuind astfel reciproc la prosperitatea noastră, compensând prin aceasta jertfele celor căzuţi pe câmpul comun de onoare. Deci in interesul nostru propriei ei urăm pentru anul care vine realizări cât mai mari, şi-a încheiat primul ministru declaraţiile D-sale. Palatul Justiţiei Psihifîcatori simbatori Prin ordonanţă definitivă, Cafp. 4 Instrucţie a trimis în judecata instanţei de sabotaj pe Marin Savancea, Leopole’d Ceaicovski, Sutim Salior Schwartz, Alexandru Bir© şi Reprezintsmtitul întreprinderii Fis&r pentru următoarele fapte: Prinii doi fotosind manopera frauduloase şi acte false, au înşelat sătenii din comunele Stancea-Diov şi Camă I — Ialomiţa, luându-le cu antitertea de 9600 kg. bumbac brut, promiţându-le că le va da în schimb pe jumătate .fire tear®*. Pentru a ca-păI© m/oredic'e« sătenilor Marin Savancea s'a dat drept fratele unui om politic de mare suprafaţă- Bumbacul astfel, obţinut a fost plasat la negru, lui Willim S. Schwartz şi firmei Filsar prin Al. Biro, fără autorizaţii legate, bumbacul — după cum se simte — fiind blocat conf. deciziei ministeriale No. 2.540 din 5 Octombrie 1945. (M. Of. No. 227). Furt complicat Cabinetul 4 Instrucţie enchetatul furtul a 16.000 fr. elv. suetraşi dels Ott© Gartenberg de portarul mecanic Sa,moică Macerai care în coanpCicatate cu Aklei Gheorghe şi Leinou Ionel i-au dat spre preschimbare lui Lac Moscuna care la rândul său îi vinde lui Conteguris Nicolae pentru 341 milioane lei. S. Macovei, Gh. Aldea șii Iranrai sunt depuși la Văcărești. treiwamips!die bmitare arestaţi de brigada volantă Continuând acţiunea pentru stârpirea răufăcătorilor, în cursul zilei de ieri o echipă a brigăzii a V-a volante a arestat la cunoscuţii pungaşi ţ Ştefănescu Gheorghe Şi Enculăscu NicUmaie în timp ce opreau într’un tramvai de pe linia 4. Asupra lor s’au găsit mai multe ceasuri şi stilouri printre care şi un ceas de aur în valoare de cca. 30 milioane Iei. Aceeaşi echipă aavartat pe hoaţa de buzunare Valerica Ionescu zisă Vail, ln timp ce sustrăgea domnului Constantin Chivulescu suma de 20 milioane' l®i dintrio servietă în hanglul 5. Servitcwre hoaţe wmWc O echipă a circumscripţiei 27-a de poliţie a arestat ieri pe individele Cristea Maria, Heliana Vasile şi Oftice Vasile, toate cu domicilul în strada Popa Ştefan Nr. 30, care au săvârîât o serie întreagă de furturi în Capitală. Maria Cristea, după ce îşi aregea victimele, se angaja la ele ca servitoare, iar după ce căpăta încnederr® stăpânilor, la prima ocazie când era lăsată singură acasă, aduna lucrurile mai de preţ ,şi dispărea cu ele. Cu ajutorul celorlalte două femei, ea vindea apoi lucrurile furate în diferite locuri. Până «cum s’a putut stabili că, tn toiul «coste a jefuit locuînţsle d-îcr Vasile putureartu, consilier la Curies .5* Apel si farmacist lacob C.Oh.n., Majoritatea obiectelor furate au fost găsite si predate păgubaşilor. TFATR STSpectacole IG8^TMaTCM3R_AFE OPERA ROMANA Marţi : Liliacul Miercuri. Sectorul de balet. Miercuri Lakmé. T. NATIONAL Marti : Iphigenia în Aulide Miercuri şi .Tot mat. Madame Sans Gene. Scara Iphigenia în Aulida. STUDIO Marţi : Nepotul din Giurgiu Miercuri mat . Furtună in Olymp scara Frenezie, Joi mat.: Mitică Popescu, seara Nepotul din Giurgiu. ALHAMBRA Marţi: Prinţesa circului, Miercuri şi Joi mat şi seara: Prinţesa circului. ATENEUL ROMAN Marţi: Nana Miercuri şi Joi mat. şi seara : Nana. ATLANTIC Marţi: Bărbatul nostru, Miercuri şi Joi mat şi seara: Bărbatul nostru. BARAŞEUM Marţi: O fetiţă cu nume, Miercuri şi Joi mat.: şi seara: O fetiţă cu noroc. COMEDIA Marţi: Racheta spre Lună Miercuri mat.: Joc de Societate seara : Racheta spre Lună. Joi mat.: Vis de secătură, seara: Racheta spre Lună. MIC Marţi: Mizerabilii, Mieecuri şi Joi mat şi seara Mizerabilii. MUNICIPAL Marţi : Nevasta pantofarului, Miercuri şi Joi seara: Nevasta pantofarului. MUNCITORESC Marţi: A opta nevastă a lui Barbă-Albastră, Miercuri şi Joi mat.: A opta nevastă a lui Barbă - Albastră, seara: Un sărut în faţa, oglinzii. NOSTRU Marţi: Delta blestemată. Miercuri şi Joi mat.: Danla, seara: Delta blestemată. MARIA FILOTTI Marţi: Caravana, Miercuri şi .Joi mat şi seara: Caravana, VICTORIEI Marţi: Miercuri şi Joi mat.: Nunta, cu repetiţii. ODEON Marţi Ana Karenina, Miercuri şi Joi mat. şi sara: Ana Karenina. TRIANON: „Fetiţa, cu părul de aur”. ARO: „La tentation de Barbizon faggita). SCALA: „Dilemă”. CAPITOL: „Ultima noapte”. EXCELSIOR: „Sten şi Bran, studenţi la Oxford*'. TIVOLI : .Şoapte de iubire1'. FANTASIO: ..PetragradIST?. REGAL: „Beţia simţurilor” lui Viviane Romance. LUXOR: „Cocors- Ul”. FRANKLIN: „Păcate”. FESONAl Misiunea Locotenentului Ferry. OMNIA: „Clubul derbedeilor". NTSRA: „Balaurul cu 7 capete”. ORFEU: „Lepefante du paradis”. SELECT: Man amour rate prAntie tel. CORSO: „Parada Frimivereli”. B. PALACE: pădurea îndră rost. CENTRAL Asasinul CASANDRA: ..Marine«»? VICTORIA: .Stan si Bran sail fideli”. TINERETULUI: „Clandefitine” şi „Zio» aviaţiei. ARTA: „Stan şi Bran rati fideli'' şi „Omni f?ii frica”. PERIFERIE AIDA: Festival Charlie Chaplin şi revistă. RAHOVA: Şoimul blestemat, AMERICAN: Eu am note. DIANA: Seserie Politia. CAI*ANTIRA: MaripsUa. • GLORIA: Aventură TIBANIÎA: Filtere» de pisieă. MARCONT- Dmnîr—a Albastră. MILANO: Silvia și Fantomele. NJ5RO: Pat și Patachon marinari. NONI: Enfallo Bill, seri» XL ODEON: Parada Primăverii. OMNIA Clubul derbedeilor. MODEI.: Gnarbte. RIGOLFTTO: .Tumîla fiarelor. spf.ws^Tn: S comedii cu Cherije Chaplin. VFNtJS : Viva Villa UNIREA: Cele 2 «rfcHne și revistă. VF.RGU: CovfM-ul Fermecat si revistă. VOLGA: Stan și Bran în „ful desertului”. CENTRU 1 Mwmăruî wîitop aî z'*riilwi fvpvec Vi* fjfminență la «rele obișnuite«