Scânteia, februarie 1948 (Anul 5, nr. 1034-1059)

1948-02-01 / nr. 1034

Lucrările Camerei Tov. Lucreţiu Patraşcanu a depus proectul pentru modificarea Codului de procedură civila Vicepreşedintele Dumitru Pop a deschis şedinţa de Vineri la ora 17 20. Pe banca ministerială au fost prezenţi prof. Lucreţiu Patraşcanu, prof. ing. N. Profiri, ing. Tudor Ionescu, Griffore Geamanu, dr. Mihail Macavescu. După citirea si aprobarea sumarului şedinţei precedentei s-au luat în discuţie şi adoptat proectele de lege pentru: modificarea art. 115 lit. B. din Legea învăţământului secundar şi deschiderea unui credit extraordinar special pe seama Ministerului Minelor şi Petrolului. Tov. prof. Lucreţiu Patraşcanu, ministrul Justiţiei, a depus pe Biroul Camerei proectul de lege pentru modificarea Codului de procedură civilă. Tov. prof. N. Profiri, ministrul Comunicaţiilor, a depus proectul pentru transferarea si schimbarea titulaturii unor catedre în învățământul superior. Pentru ambele proecte s’a cerut urgenta si Camera a aprobat. D. Berea — F. P. a dat apoi citire raportului Comisiunii speciale de verificare a gestiunii Adunării pe intervalul 11 Decembrie 1917 — 30 Ianuarie 1948. Şedinţa s-a ridicat la ora 18.10. . Cea viitoare are loc Marti la ora 17. Ştiri politice Eri a avut loc un Consiliu de Miniştri sub preşedinţia d-lui dr. Petru Groza. S’au rezolvat lucrări curente şi s’a avizat asupra proecteilor delegi ce vor veni în discuţia Adunării Deputaţilor. ★ Tov. George Macovescu, însărcinat cu afaceri al Republicii Populare Române la Londra, a sosit la București pentru a-și prezenta raportul. Reforma justiţiei construeşte o justiţie populară CE CUPRINDE NOUL COD de procedură civilă Unitteea tuturor legilor şi dispoziţiuntilor procedurale.. Judecătoriile - instanţe de competenţă generală, rolul judecătonlui activ, scutiri de timbru şi asistenţă avocaţială gratuită pentru nevoiaşi. Proul cod de procedură civilă, una din legiuirile de bază e Reformei Justiţiei, a fost depus ori pe biroul Camerii, fiind luat în discuţie de Comisia Legislativă. Deoarece de la 1 Martie 1948 va începe să funcţioneze noua Justiţie, ale cărei prime legi sunt cunoscute, până la această dată noul cod de procedură civilă urmează să intre in vigoare. Unificarea tuturor regilor care reglementau până acum procedura civilă Primul caracter al noului cod da procedură civilă este unifică toate legile şi dispoziţiunile procedurale. Pentru a simplifica judecata, pentru a permite atât magistraţilor câ şi părţilor în proces mijloace de găsire a adevărului cât mai rapide, pentru a împiedeca diferite amânări sau sentinţe nedrepte hotărîte p® baza unor chiţibuşuri aşa zis legale s’a alcătuit un singur cod de procedură civilă. Până acum se judeca in civil ce baza a 4 legi (codul de procedură civilă din 1900, legea accelerării judecăţii, legea judecătoriilor de ocoale, legea Curţii de Casaţie). Prin alcătuirea noului cod de procedură civilă, toate aceste legi s’au unificat întriuna singură. Cele mai nmlte procese vor fi judecate de judecătorii Cea mai importantă inovaţie introdusă în noul cod este aceia că se prevede judecătoria ca instanţă de competenţă generală în civil. In vechiul cod, instanţa de competenţă generală (care judeca cea mai mare parte din procese în primă instanţă), era tribunalul. Inovaţia introdusă este de o deosebită însemnătate şi constitue o aplicare a Principiilor pe baza cărora s’a pornit la Reforma Justiţiei noastre : apropierea de masse, ieftinătatea, rapiditatea în judecată. Cea mai mare parte din procesele civile vor merge în primă instanţă la judecătorii al căror număr prin legea de organizare judecătorească a fost mărit de patru faţă de cel dinainte. ,, Marele număr de judecătorii rurale, competenţa asesorilor populari la ţară în materie civilă pentru orice procese, leagă noua Justiţie de massele de la sate şi oraşe, reduce cheltuielile de judecată şi grăbeşte soluţionarea conflictelor. Astfel toate procesele de despăgubiri, divorţurile, etc., nu vor mai sili pe împricinaţi să se deplaseze la tribunale ci vor fi judecate, în primă instanţă, de judecătorii. Judecătorul activ Prin prevederile noului cod se schimbă fundamental rolul judecătorului în proces. Desbaterea procesului nu e numai în mâna părţilor, ca înainte, şi magistratul un spectator care înregistrează probele părţilor. Judecătorul, după noul cod, conduce desbaterile, înainte avea rolul de a soluţiona cele înfățişate de părţile în litigiu. INTERVENŢIA ACTIVA A JUDECĂTORULUI IN DESFĂŞURAREA PROCESULUI. NU E FACULTATIVA, CI OBLIGATORIE. Noul cod prevede textual: „MAGISTRATUL JUDECĂTOR ESTE OBLIGAT SA INTERVINA PRIN TOATE MIJLOACELE PENTRU DESCOPERIREA ADEVĂRULUI SI PREVENIREA ORICĂREI GRESELI IN CUNOASTEREA FAPTELOR. SI VA DA PARTILOR UN AJUTOR ACTIV IN OCROTIREA DREPTURILOR SI INTERESELOR LOR’. După noul cod de procedură civilă, judecătorul va trebui să intervină, de exemplu, în favoarea unui chiriaş care în proces cu proprietarul său nu este bine apărat, nu ştie că trebuie să aducă anumite probe şi riscă să piardă procesul. Intr’un astfel de proces, judecătorul intervine şi atrage atenţia chiriaşului că trebuie să aducă probele necesare, evitând astfel darea unei sentinţe nedrepte, pe baza „justificată“ a anumitor articole de legi. Asistenţă judiciară pentru cei lipsiţi de mijloace Pentru a nu pune în stare de inferioritate în faţa justiţiei pe cei cu mijloace materiale reduse faţă de cei cu posibilităţi mari, noul cod prevede scutiri de timbru judiciar pentru cei nevoiaşi şi asistenţă avocaţială (Colegiile de avocaţi vor pune la dispoziţie apărători celor ce nu îşi vor putea angaja singuri din lipsă de posibilităţi materiale). Astfel, cu un judecător activ, cu scutiri de timbre şi cu apărarea asigurată gratuit, nimeni nu va fi pus în stare de inferioritate în fata Justiţiei. Alte inovaţii Pe lângă inovaţiile cele maiimportante înfăţişate mai sus, noul cod de procedură civilă maicuprinde şi altele. Astfel, se vor simplifica nulităţile procedurale şi decăderile. (Citaţiile, de exemplu, vor trebui să cuprindă mai puţin© lucruri ca înainte şi nu se vor putea anula acţiunile din cauza unor lipsuri sau greşeli neînsemnate d© procedură). Nu se vor mai acorda termene pentru întâmpinări în caz că acestea nu s’au depus în conformitate cu legea Acesta constitue încă un element de la. Editare a judecării, deoarece până acum părțile puteau cere în instanță câteva termene pentru a depune motivele de apel și întâmpinările, tărăgănind astfel procesul. Se introduce perimarea din oficiu. Acestea sunt caracteristicile cele mai importante ale noului cod de procedură civilă, care în noua lui formă va fi încă un instrument în mâna masselor populare, de a-și apăra drepturile. Paul Lupașcu DESCHIDEREA EXPOZIŢIEI I MUH MW Mi Ieri, la orele 17 d. m., s’a deschis la sediul Asociaţiei Româno-Bulgare (B-dul Dacia Nr. 28), într’un cadru festiv, sub auspiciile Ministerului Informaţiilor, expoziţia ••Imagini din Republica Populară Bulgaria“. Au fost de faţă: d. Mihail Sadoveanu, membru al înaltului Prezidiu, precumşi: Octav Livezeanu ministrul Informaţiilor, Teodor Iordăchescu, ministrul Lucrărilor Publice, d. General V. Dombrovschi, primarul general al Capitalei. Din partea Legaţiei Bulgare au participat: Dimităr Ganev, " Ministrul Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti cu d-na, Consilier Kainev, N. Pironechi, secretarul Legaţiei Bulgare şi G. Pauncev, ataşat de presă. Deasemeni au participat: prof. P. Constantinescu-Iaşi, vice-preşedintele Adunării Deputaţilor şi preşedinte al Asociaţiei româno-bulgare, Achille Barcianu, fost ministru al României la Sofia, Mihai Fârşirotu, vice-preşedinte al Asociaţiei româno-bulgare, deputat, Vasile Vâlcu, prof- Pirin Bogagiev de la Şcoala bulgară, deputat I. Popescu- Puţuri, Ion Paşa, director în Ministerul Artelor, reprezentanţi ai Asociaţiilor ARPOL şi ARJUG, ziarişti români şi străini, precum şi un numeros public. ( Alegerea delegatelor din Prahova Recepţia dată de Minispentru Conferinţa pe ţară a U.F.D.R. A prezidat tov. Alexandra Sidorovici PLOEŞTI, 30 (prin telefon). —ri 29 ort, în sala Teatrului Muncitoresc din Ploeşti a avut loc conferinţa judeţeană a organizaţiilor democrate feminine din Prahova, pentru alegerea delegatelor care vor participa la congresul de unificare. Cele pesrte 500 delegate, precum şi reprezentanţii autorităţilor şi partidelor democrate, au primit cu vii aplauze, sosirea în mijlocul lor a tovarăşei deputați Alexandra Sidorovici, care a venit împreună cu d-na Elena Alexandrescu preşedinta Uniunii Femeilor Române din Franţa. D-na Elena Alexandrescu, în numele femeilor române din Franţa salută conferinţa, şi arată greutăţile şi lipsurile ce le îndură mamele şi copiii în Franţa, din cauza imiperială*. Marfaa americană a guvernului reacţionar Schumann. Au fost alese cu unanimitate de voturi, următoarele delegate : Vidraşcu Maria, Socol Florica, Lucia Nica, Voinea _ Aurelia, Bălana Adela, Zamfirescu Margareta, Filofteia Popescu, Mareana E. şi Lucia Diamandescu. In aplauzele frenetice, a luat apoi cuvânttul tov. Alexandra Sidorovici. După ce a scos în evidenţă munca femeilor din Prahova, pe baza raportului dat, tovarăşa Alexandra Sidorovici, a trasat sarcinile ce stau în faţa membrelor UFDR, arătând că, organizaţia unică de femei va fi o organizație de luptă politică a femeilor, care vor duce 1 tenii Informaţiilor în onoarea artiştilor Operei din Sofia Joi 29 ianuarie la ora 8 jumătate seara, a avut loc în sala U.G.I R. o recepţie dată de Ministerul Informaţiilor în onoarea artiştilor Operei Naţionaledin Sofia, care se află de câteva zile în ţara noastră. Au participat: Octav Livezeanu, ministrul Informaţiilor, Ion Pas, ministrul Artelor cu d-na, Dimitar Ganev, ministrul Republicii Populare Bulgare, cu d-na P. Constantinescu-Iaşi, vicepreşedintele Asociaţiei românobulgare cu d-na. . Mihail Florescu, secretarul general al Ministerului Informaţiilor, Ştefan Tita, secretar general , al Ministerului Artelor. Au asistat deasemeni Atanas Dancev, consilier al Legaţiei bulgare, prof- Stoian Stoiamov, directorul Operei Naţionale din Sofia, secretar de legaţie Cristin Pironechi, ataşat de presă . 1 a- «ixif,-.«. T.m riTonocm. axasax ne presa munca şi lupta alături de Gheorghi Pauncev, colectivul Obad. pentru reconstrucţia Rerierei Naţionale din Sofia, zia Dublicii Populare Române, pen- riştii francezi André« Viollis şi tru apărarea păcii împotriva ai Andre Ulmann, La azi© Somogy, tâtătorilor la moi războaie, dirijor maghiar ca d-na ei alţii. SCÂNTEIA „SCANTEIA“ Organ central al Partidului Comunist Român Director: CONSTANTINESCU Redactor responsabil SORIN TOMA Comitetul de Direcţie • Lucreţiu Patraşcanu • Miron Constantinescu • Gh. Vasilichi • I. Chişinevschi • L. Răutu • Al. Buican • N. Popescu Doreanu MIRON Vasele construite şi renovate de Direcţia Porturilor şi Comunicaţiilor pe Apă (P. C. A.) Anul trecut sau reparat şi renovat de Direcţia Construcţiilor Navale P. C. A: 86 şlepuri. Cu un tonaj total de 70.000 tone; 6 remorchere, reprezentând circa 2.100 H. P. (cad putere) ; 2 elevatoare plutitoare S-au construit în acelaş interval de timp următoarele vase noui : 6 remorchere a câte 160 H. P. ; 1 remorcher a 350 H. P. ; 1 remorcher a 400 H. P. Aceste realizări au fost posibile, datorită raţionalei repartizări a lucrărilor pe şantiere şi în special, prin utilizarea cooperativelor muncitoreşti şi a micilor ateliere. In prezent, atelierele Direcţiunii Dunării mariime de la Su- Iina, construesc patru noui geamandure pentru semnalizare pe mare. VIAŢA DE PARTID ii Mii É i li É Mu isim In luna Decembrie comuniştii din Ardusat, jud. Satu- Mare, împreună cu membrii Frontului Plugarilor şi cu ali locuitori au construit, prin muncă voluntară 2 poduri, un grajd şi au săpat şanţuri pe marginea drumului. ★ îndrumătorii din com. Lucaceşti jud. Satu-Mare, au făcut propagandă printre ţărani şi i-au convins să înfiinţeze o cooperativă de consum. Deasemeni s’a înfiinţat o cooperativă de consum şi în com. Fersig, tot din iniţiativa şi în urma activităţii politice a comuniştilor ★ îndrumătorii din comn. Aoma, jud. Satu-Mare au ştiut să antreneze ţăranii la munca voluntară pentru pietruirea şoselei naţionale şi a drumurilor comunale. ★ O intensă activitate politică au dus îndrumătorii din com. Pribileşti jud. Satu-Mare reuşind să mobilizeze majoritatea sătenilor la munca voluntară. In cadrul lucrărilor constructive ei au reparat cinci poduri, au pietruit şoseaua şi au mutat moara comunală într’un loc mai bun. ★ Ţăranii din corn. Tamaia, jud Satu Mare, au răspuns la apelul comuniştilor şi au nivelat, prin muncă voluntară, un teren de 10 ha. Astfel ace.*» teren va putea fi cultivat ★ Peste 180 zile de muncă voluntară au prertat sătenii din corn. Telejna, jud. Vaslui, pentru lucrări de interes obştesc. Ei au făcut un drum au re- Bara.” ? podeţe şi au săpat o fantâna. Insufleţitorii şi conducătorii’ lor în această operă au fost îndrumătorii din localitate. ★ La Tribunalul din Ploeşti s’au format echipe de câte 3 îndrumători cari în fiecare zi dau lămuriri ţăranilor care vin la tribunal privitor la pământurile vândute de nevoie în timpul secetei reforma justiţiei rolul asesorilor populari şi alte probleme ce-i frământă pe ţărani. * îndrumătorii din Tăsăud au descoperit 6 speculanţi şi iau dat pe mânia organelor de control. ★ îndrumătorul Hudematon, com. Slătiniţa, jud Năsâud trecând pe lângă câţiva ţăranii şi auzindu-i vorbind despre război s’a băgat Şi el în vorbă. El a arătat acelor ţărani folosindu-se de materialul publicat în „Scânteia“ că forţele păcii sunt cu mult mai puternice decât forţele războinice■ár In com. Floreşti, jud. Ilfov, au fost reparate 3 puţuri 2 podeţe cu tuburi de ciment şi aufost ajutaţi doi ţărani săraci să-şi termine in construcţia caselor. Toate acestea au fost făcute de către săteni prin muncă voluntară, datorită iniţiativei şi activităţii de lămurire politică întreprinse de îndrumătorii din localitate. Lidiui,aşa-i părerea plugarului Constantin din Oancea jud. Covurlui, cu privire la recensământ Ţăranii din Oancea îşi fac datoria cu cinste. „Nu merge aşa pe dibuite”. „Făceau şi boerii numărători, dar numai ca să ştie cum să sporească birurile”. Azi lucrurile şi-au schimbat rostul Drumul de la Vlădeşti, Jud. Covurlui serpueşte printre sălcii, apoi coboară spre lunca Prutului la Oancea. Seara, când se aprind lămpile, satul Pare o puzderie de licurici azvârliţi aşa la voia întâmplării. In casa lui Huzun, despre restul recensământului La marginea Oancei e casa lui Constantin Huzun, om Cu şase copii, cu multe necazuri, fost clăcaş pe moşia lui Mişu Rafalet. Pe’noptat a venit la el . Simion Dragu să-l mai întrebe de sănătate, de i’nncă şi ce veste nouă cu numărătoarea care începuse în ziua aceia. — Am aflat, se grăbi să spună Tudora, nevasta lui Huzun, că de nu mergi la primărie te leagă jândarii și te duce la arest. — Apoi facă ce o crede, răspunse nepăsător bărbat-său. — Ii ştii de Tache Năstase dela Brăneşti? Cică i-a spus un cocon dela Galaţi că dacă diclarăm două perne, una ne-o ia. Drept să fie oare? întrebă Simion Dragu. — Dă, știu eu... Mai scornesc unii și năzbâtii... își dădu cu părerea stăpânul casei. Mai târziu veni și Constantin Alexa, un moșneag chibzuit și sfătos. — Da ce-i, oameni buni de stați parc’ar fi sunat mobilizarea? — Apoi, cu ricesământul ista,’ zise Huam. — Da, mă rog n’ati fost Dumineca trecută la sfat? — Nu! — Apoi vedefi, de aia staţi ca oile în glod. Numărătoarea-i făcută să ştie cârmuirea care-s puterile noastre şi nevoile, ca să ştie ce are de făcut ca treburile să meargă mai cu rost. La lucru bun, trebue socoteală gospodărească. — Şi aşa nu ştie? — Deh, nu se poate aşa pe dibuite. Trebuie întâi socoteală De unde vrei să Ştie statul că la noi, la Oancea, e nevoe de atâtea pluguri, sau că ne-au ars nemţii mai toate casele din sat! Lemn trebue? Trebue! Geamuri trebue? Trebue! Da cât şi unde, nici primăria noastră nu prea ştie. Da mi-te cei dela cârmă! Au stat oamenii până hăt târziu de-au descusut împreună şi gânduri bune si svonuri aduljate de prin târg. Iar până la urmă, s’au hotărît s’o lase până mâine, când s‘or înfăţişa în fata biroului de recensământ. Să nu-mi mai vii cu minciuni In casă, că n’am chef s’ajung de râsul lumii Pe drum, în curtea şi sala Primăriei unde e instalat centrul No. 1 de recensământ, s’au strâns pâlcuri de plugari. Unii aşteptând să le vină rândul la numărătoare, alţii să mai afle cum şi ce se întreabă Bătrânul Vasile Marin, ales delegat de sector pentru a ajuta la lucrările de recensământ, vorbea cu nişte femei. „Ehei, boierii făceau şi ei numărători, dar de alt soi. Pe vremuri noi le ziceam „boclucuri”. Voiau să ştie câte vetre s’au mai ridicat numai ca să poată trimite mai mulţi perceptori şi să pună biruri mai aspre. Azi lucrurile şi-au schimbat rostul. Lucrările de recensământ au fost pregătite d’n ajun. întâi s’a împărţit satul pe sectoare, din fiecare sector s’au ales câţiva delegaţi care să cunoască situaţia plugarilor şi care să ajute pe recenzori, apoi s’a ţinut cu ei sfat. Sătenii au fost anunţaţi din timp în ce zi trebue să vie la recensământ. Dar nerăbdarea şi curiozitatea a făcut ca mai tot satul să se adune la intrarea în Primărie. (Urmare din pag. la mei, prestând 720 ore de lucru, Iuta, cu 176 femei, — 704 ore ; Munca Textilă, 150 femei, — 600 ore, au hotărît să rămână în producţie Sâmbătă după amiază, pentru a mări astfel stocul de pânzeturi, atât de necesar pentru îmbrăcămintea muncitoarelor. » La Standard Telefoane, 220 de femei vor lucra 880 ore la repararea hainelor muncitorilor din fabrică, căci, — şi-au zis ele, — ar fi ruşine ca într'o zi de sărbătoare cineva de la Standard să umbre cu hainele rupte. La Gaz și Electricitate. 1000 de femei au organizat și ele clăei de muncă vo'urvtara. In toate ramurile de produc— Ce te-a întrebat notarul, la Marițo? — Ai spus adevărul, o iscodea altul? — Da de ce să nu-i spun, răspunse înțepată femeia. Să se ştie că-mi trebue vacă şi că plozii n’au opinci şi cărmeşi. Iar când i-a venit rândul lui Constantin Huzun, femeia lui îl aştepta cu inima cât un purice, lângă poarta primăriei. A stat vreo două ore şi mai bine, iar când a dat din nou cu ochii de bărbatu-său, a dat fuga înaintea lui. — Cum îi omule?!... — Cum să fie? Bine!, Şi să nu-mi mai vii cu m nebuni în casă, bre femee, că n’am chef s’ajung de râsul lumii. * Pentru înfăptuirea cât mai dreaptă şi precisă a recensământului, plugarii comunişti din Oancea n’au precupeţit nici o clipă. Ei au fost mereu în mijlocul mulţimei, au dat lămuriri, au spulberat zvonurile semănate de chiaburi şi speculaţi au ajutat pe recenzori la lucrări. De aceia, zilele de recensământ au fost pentru ei zile de muncă neobosită, patriotică, pentru cucerirea bunei stări a poporului muncitor, pentru înflorirea Republicii Populare Române. Mihail Doraştie, întrecerea e în toiu. Funcţionarele Băncii Naţionale au provocat pe colegele de la alte Bănci, cu lozinca: nici o lucrare să nu rămână nerezolvată până la Conferinţa judeţeană. Ce să mai spunem de gospodinele din cartiere, harnicele brigadiere, care au dovedit atâta zel şi entuziasm în munca voluntară întreagă această campanie din zilele de Sâmbătă şi Duminică, va însuma DOUĂZECI DE MII DE ORE de entuziastă muncă voluntară. Munca unită a femeilor se dovedeşte astfel o forţă tot mai puternică în lupte pentru construirea unei țări noui. pentru întărirea Republicii Populare Române. | Anexa 3 Conferinţa Generală a Arlus- 542 la sate. La 31 Decembrie ului din Ianuarie 1947, a hotărît 1947 numărul organizaţiilor a— după o analiză serioasă a şi prinsese cifra de 6035 în toată tuaţiei interne şi internaţionale ţara — 2659 la oraşe şi 3376 la — să imprime o nouă linie or-saterganizaţiei, să facă din ARLUS. Manifestările ARLUS, s’au în loc de o organizaţie restrânsă înmulţit iar numărul participanie culturală, o puternică organiza pilor a crescut şi el, repede, ţie populară. Sunt cazuri, ca de pildă, însă-Drumul trasat de conferinţă făraşi, când un singur afiş s’a dovedit cel just şi numai în scris de mână — prin care se tr’un an de zile, ARLUS.ul a anUnţă o şezătoare sau a contedevenit una din cele mai mari firii“ — atrage^ lumea în sala şi mai puternice organizaţii care devine neincăpătoare, populare. Pe când în cursul anului 1946 iată câteva cifre comparative TrÂZl l°° îTM mfanif?tări «J -nro „„„t* _______________-„-o 1.165.036 participanţi, m anul numărul manifestărHor a la 29.623 şi al participare arată clar măsura în care a crescut această importantă organizaţie, crescut T ' . . panţilor la 5531.284. La 31 Decembrie 1946, ARLUS-ul număra 143.467 membri La 31 Decembrie 1947, avea 611.913 membri dintre cari. 393.051 la oraşe şi 214.033 la sate — 490.841 sunt bărbaţi şi 121.072, femei. In ceea ce priveşte clasele şi Bibliotecile ARLUS, s’au înmulţit dela 134 la 1362, iar numărul volumelor ce se găsesc în aceste biblioteci a crescut de la 41.172 la 139.191. Deasemenea a crescut şi numărul cititorilor. Iată câteva cifre grăitoare, categoriile sociale, situaţia este care aratcă în jurul Arlusuurma oarea : munc ton 145.100, lui se grupează din ce în ce ţarani 148.350 intelectuali şi mai mulţi oameni, că scopul funcţionari 184.263, studenţi şi de a adânci legăturile de priete, elevi 124.200. ^ nje ^ntre popoarele noastre şi La 31 Decembrie 1946, exis popoarele sovietice, este îmbrătat în total 1222 organizaţii AR ţişat de toţi oamenii conştienţi LUS în ţară — 680 la oraşe şi şi cinstii din ţara noastră. CONFERINŢA GENERAL ARLUS (ZIUA a ) Programul editurii „Cartea Rusă“. Activitatea filialei Bacău. Discuţii. După raportul financiar prezentat de Sorin Dumitriu, dupăamiaza zilei întâia şi ziua a doua au fost rezervate discuţiilor Primul a luat cuvântul delegatul Craiovei Victor Dimitriu care salutând Conferinţa Generală ARLUS şi Republica Populară Română în numele celor 46.000 membri pe care îi numără filiala Dolj-Craiova, d-sa a făcut un scurt raport de activitate arătând printre altei© că organizaţia numără 16.000 membri ţărani, că s-au pus bazele unei şcoli de conferenţiari ARLUS şi că în şcoli şi licee, mai ales în cursul superior, organizaţia se bucură de un frumos prestigiu In încheere, raportorul şi-a luat angajamente pentru viitor : dublarea numărului de membri şi înfiinţarea de cercuri ARLUS în toate comiinele din judeţ. Frivctraisteiul editurii „Cartea Rusă“ A urmat apoi la cuvânt directorul redacţional al Editurii . Cartea Rusă’’, A. Popper care după ce a subliniat realizările Editurii, a anunţat Programul pentru anul acesta. Editura va tipări 100 de volume în limba română, 30 în limba maghiară. In afară de aceasta va edita broşuri destinate popularizării URSS-ului şi politicii sale consecvente de neclintită apărătoare a păcii in lume. Pentru ţărani, „Cartea Rusă” , va tipări in cursul acestui an, următoarele: ,,Apărătorii Păcii“, ,,Electrificarea satelor“, Familia în URSS“, ,,Ştiinţa aplicată în aURSS“, ,,Ştiinţa aplicată în agricultura sovietică“, , „Lupta împotriva analfabetismului în URSS“, etc. In cursul şedinţei de ieri a Conferinţei Generale lA. R . V. S., în urma propunerii delegatului filialei Valea Jiului, prezidiumul Conferinţei a citit,în aplauzele entuziaste ale asistenţei, următoarea telegramă adresată tov. GH GHEORGHEDEJ, secretar general al Partidului Comunist Român. Reprezentanţii filialelor Judeţene A.R.L.U.S., adunaţi în conferinţă generală în Bucureşti, constatând că Partidul Comunist Român sprijină în toată ţara activitatea Asociaţiei noastre, vă aduce Dumneavoastră personal şi Comitetului Central Ea va mai tipări o serie întreagă de broşuri din care desprindem: „Educaţia populară in URSS“, „Principii fundamentale ale Constituţiei Sovietice“, „Conducerea şi planificarea industriei în URSS“, „Organizarea puterii centrale şi locale în Uniunea Sovietică“, etc. iar în colaborare cu Confederaţia Generală a Muncii va edita o serie de broşuri cu caracter muncitoresc Editura pregăteşte apoi editarea unei colecţii „Lectura pentru toţi“, care va pune la îndemâna cititorilor la preţuri foarte mici, cele mai bune nuvele, schiţe şi povestiri, ale scriitorilor sovietici. Raportul filialei Bucureşti Dr. Z. Apostol, secretarul general al Filialei Bucureşti, după ce a arătat că această filială numără 180.000 membri şi 950 de cercuri ARLUS, a făcut o analiză minuţioasă asupra lipsurilor cari mai sunt de îndreptat şi şi-a luat în numele filia ei angajamentul să atingă cifra de 260.000 membri. Au mai luat apoi cuvântul, delegaţi din Tg. Mureş, Muscel şi Fălciu. Raportul filialei Bacău Preşedintele Filialei Bacău, Dionisie Ionescu a făcut o cuprinzătoare expunere asupra activităţii acestei filiale, arătând că în judeţul Bacău, fiecare comună are centru ARLUS, fiecare şcoală secundară are curs de mica rusă. S-au organizat în şcolile secundare concursuri şi întreceri literare şi artistice, obţinându-se succese frumoase In orăşelele Tg Ocna şi Moineşti, cetăţenii în frunte cu membrii ARLUS-ului, construesc două mari monumente în cinstea ostaşilor sovietici, căzuţi acolo în lupta împotriva hitlerismului la încheere, a făcut propunerea de a se organiza excursii în URSS, la care să participe ţărani din diferite judeţe Ae rapoarte Au mai luat parte la discuţii delegaţi din Baia Mediaş, Sibiu, Neamţ, Slatina Oradea, Reşiţa, Arad, Ciuc, Iaşi, etc. Tot în cursul zilei de -iri. 6»,ferinţa asumându-şi rolul de Adunare Generală a modificat câteva puncte din Statut referitoare la chestiuni administrative. Lucrările Conferinţei continuă, ai Partidului Comunist Român, cele mai vii iwuiţtimM. Ne angajăm să muncim cu şi mai multă putere alături de forţele democratice ai® ţfirîî, în fruntea cărora se găseşte Partidul Comunist Român pentru întărirea prieteniei cu U.P.S.S. Trăiască Partidul Comunist Român ! Trăiască Republica Popeaţi Română ! Trăiască Prietenia Româno- Sovietică ! Preşedintele Conferinţei, Sanda Rangheţ Secretar General,, Mihail Magheru LUPTÂND PENTRU ÎNTĂRIREA PRIETENIE! ROMANO-SOVIETICE A. R. L U. S. a inul iipoM mm in Winm uliii a popuiii loisi (Extrase din raportul organizatoric). Telegrama trimisă de Conferinţa Generală .ARLUS Tovarăşului Gheorghe Ghneorgu Hal, Secretar General al Parisului! Opisitlus? La 1 Februarie apare Revistă lunară de studii şi documentare Organ al Consiliului Superior Economic Cu următoorul sumar : ,,Cuvânt înainte’’ de Gh. Gheorghiu-Dej, ,.Economia Agricolă a României democrate’’ de prof. Traian Săvulescu, „Lupta pentru stabilizare” de Miron Constantinescu .Problema transportului în Roroâ*nia” de prof. Ing. N Profiri, ,Industria Metalurgică şi rolul ei în refacerea ţării’’ de B# Nadler,,Industria forestieră’’ de prof Const C. Georgescu, „Electrificarea României” de ing. I. Corodeanu, „Industria chimică” de ing. Mircea Constantinescu. .Problema petrolului românesc” de Schoenfeld .^Industria textilă de Ing. M. Grindea. .Recensământul populaţiei, clădirilor şi locuinţelor“ de Dr. D. C. Georgescu.^Realizarea echilibrului bugetar“ de C N. Rusescu. „U.R.S.S în ajutorul României“ de N. Djamo și P. Corcoveanu, Rubrici : PREOCUPĂRI ACTUALE IN ECONOMIA ROMANEASCA (Reorganizarea Institutului economic românesc) de Virgil Stănescu, REGLEMENTAREA MUNCII IN ACORD (Munca voluntară). LEGISLATIAECONOMICA (Cronica legislativă) de prof Tudor Popescu. STATISTICA (Reorganizarea statisticei româneşti). PROBLEME SOVIETICE (Suprarealizarea planului lncinal) de C. Constantin. EXPERIENŢA ŢARILOR VECINE (Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia). ECONOMIA ŢARILOR CAPITALISTE (Inflaţia şi reformele monetare) CONCENTRAREA CAPITALULUI IN U.S.A. CHARTA DE LA GENEVA. Dări da seamă și bibliografie Palatul Justiţiei Constituiri în bandă practicau operațiinii de evaziune fiscală — linul din inculpaţi a oferit mită 1.5001i19 lei pentru a nu i se dresa acte — D. procuror N. Vlădescu de la Parchetul Trib. Ilfov, a dat ori rechizitor cu concluzii de arestare împotriva următorilor inculpaţi: Ernest Băjescu, din str .-ral Prapargescu 17 şi Zaîtzer Rudolf, din b-dul Brătianu 24, cunoscuţi infractori, şi avocat Manolovici Victor din str. Sfinţilor 8, Kahana Jean, din calea Dudeşti 78, Vaingarter,’ Bernard, din calea Moşilor 21 şi Detuid Leon, din str. Frumoasă 27. Inculpaţii de mai sus începând din luna iulie 1947, constituiţi în bandă practicau operaţiuni de evaziune fiscală. Prezentân du-se la diferite firme, ei i se ofereau să le obţină importante reduceri la plata impozitelor indirecte, reduceri ce mergeau până la 40 la sută din sumele reale cuvenite Statului Inculpaţii Băjescu şi Zaltzer, plăsmuiau chitanţele de plată a impozitului pe care le prezentau apoi proprietarilor firmelor cu care conveniseră să le obţină reducerile de impozit, primind în schimb un comision de 60 la sută din valoarea actului fiscalizat. Totodată, cei doi inculpaţi îşi însuşeau sumele pe care pretindeau a le fi vărsat respectivelor Administraţii Financiare. In felul acesta ei au „lucrat“ cu firmele ..Sincomec“, .Exarta“ ,I.O.R.“, „Mair". ..Jetiin“ Concifer“ ,.Tehnofer“, „Ferotehnica“, „Importul Bănăţean“, etc. Deosebit de Infracţiunile de mai sus inculaptul Băjescu proprietarul frmei „Imperogen“ a mai emis furturi fictive pentru firmele „ Coroana“ ,Prima Banat“ „Vilanul“ etc., pe care le-a fiscalizat deasemeni prin falduri, iar inculpatul Saltzer se mai face vinovat ,şi de prima de dare de mită prin faptul că în momentul arestării sale a oferit mită 1.500.000 lei noui pentru a fi lăsat liber şi pentru a nu i se dresa acte. Prin rechizitor se cere arestarea tuturor celor şase inculpaţi şi cercetarea beneficiilor realizate de conducătorii firmelor de mai sus prin manoperele pe care le practicau.