Scȃnteia, aprilie 1948 (Anul 17, nr. 1087-1108)
1948-04-02 / nr. 1087
'jfffQtfy.yî O tsSÎit 0WîMisjffif O manifestare bulgară de solidaritate cu cauza democraţiei populare din România Alegerile pentru Marea Adunare Naţională, care va vota Constituţia Republicii Populare Române, au stârnit un deosebit interes şi în ţările cu democraţie populară vecine nouă. Numeroase sunt mărturiile acestui interes arătat ţării noastre, şi ele au răzbătut în ziare, în emisiunile radiofonice, precum şi în mesagiile trimise presei române din care multe au apărut în „Scânteia“. Printre aceste mişcătoare mărturii de prietenie, se cuvine să însemnăm emisiunea specială a postului de radio Sofs’n., închinată alegerilor de la noi. Cu acest prilej a vorbit profesorul Sava Ganovski, ministru adjunct al afacerilor străine al Republicii Populare Bulgare, fost ministru al Bulgariei la București, care a găsit aceste cuvinte nimerite pentru a sublinia semnificaţia alegerilor de Duminică ».Poporul român şi-a luat destinele în propriile sale mâini. Acum, independenţa, bunăstarea şi înflorirea poporului român depind numai de el“. Asemenea manifestări care vădesc solidaritatea şi comunitatea de idealuri a popoarelor român şi bulgar, sunt de natură să pecetluiască şi mai trainic o prietenie care PAnc/dirlpa?» nano» în proactă nario O F urmnd. mocmicarea legii chiriilor este actualmente luată în studiu la Ministerul de Justiţie, de către o comisie care studiază tot materialul documentar strâns în acest scop. Păstrând principiile vechii legi, de ocrotire a marei majorităţi a populaţiei — chiriaşii, — legea chiriilor în noua ei formă va căuta să înlăture nemulţumirile provocate de legea veche. Ea va stabili un sistem mai simplu de calculare a chiriilor, afectând in acelaş timp o serie de nedreptăţi reuşite din reaua calculare a valorii locative. In special această ultimă problemă este discutată de organele ministerelor de Justiţie şi Finanţe pentru a se putea stabili soluţia cea mai justă, fără a se atinge interesele Statului. Este probabil ca până la sfârşitul săptămânii comisia de pe lângă Ministerul Justiţiei să-şi Încheie lucrările, noul proect urmând a fi dat publicităţii spre a fi luat in discuţie de opinia publică. „ Reconstructie“ de tip american „Ajutorul“ american care blagosloveşte Turcia de la 12 Martie 1947, a început să-şi dea roadele. Obiectivele urmărite de darnicii şi prea milostivii stăpâni imperialişti din Wall Street de a transforma Turcia într’un focar de fascism — sunt puse din ce în ce mai mult în aplicare . Ziarul turc „Uluss", — şeful de orchestră al presei reacţionare turceşti — a anunţat zilele trecute, pe prima pagină cu un titlu de o şchioapă, ca un fapt important şi foarte „agreabil’, că ministrul de Justiţie al Turciei pregăteşte un vast program în care se prevede construirea a 300 de... noui închisori. Alte ziare reacţionare turceşti salută amenajarea unor noui stabilimente penitenciare. Iar la Istambul se clădeşte o mare închisoare de cel mai modern tip american care va rivaliza cu marile închisori americane. închisorile amenajate după ultima modă a tehnicei americane constitue desigur un detaliu important al „multiplului ajutor” dat de USA Turciei. Conducătorii servili ai Turciei care s’au înhămat la carul imperialismului american nu pot pricepe însă că, oricâte închisori ar construi, nu vor putea închide în ele până la urmă întregul popor turc însetat de libertate. Un aspect interesant al votului din 28 Martie l-a evidenţiat d. prof. universitar Traian D. Gheorghiu dela Politehnică, preşedintele sindicatului Corpului Didactic dela Politehnică. — ,,Prin votul nostru, — a arătat d. profesor, — surprins de reporterul nostru pe când îşi aştepta rândul La secţia de vot Nr. 84 — rupem definitiv cu vremurile când, în interesul marilor monopolişti din Apus şi al capitaliştilor băştinaşi, România era o ţară înapoiată. Statul nostru, Statul popular, va face tot posibilul pentru a promova desvoltarea economică a ţării. Doar azi nu mai lucrăm a da unei clase de exploatatori câştiguri fabuloase, supte din vlaga şi sângele poporului muncitor. In specialitatea mea, în electricitate şi electrotehnică, se deschid minunate perspective. Imensele rezerve de energie pe care le posedă ţara noastră vor fi folosite într'un viitor foarte apropiat pentru a pune în mişcare fabrici şi uzine. Iată deci, de ce dau votul pentru »,Soare". Cu votul meu contribui astfel şi eu la rupea deplină a lanţurilor care împiedecau în trecut desarea tehnicii în ţara noastră . Undeva pe malurile Mării Negre în jud. Constanţa, e o comună pe nume loan Corvin. Cu ani în urmă dacă ar fi îndrăznit cineva să ceară lumină electrică pentru sătenii acestei comune, apoi acela n’ar fi reuşit altceva decât să stârnească hohotele de râs ale „domnilor”. Auzi? Lumină electrică, — şi tocmai în comuna loan Corvin?! Acum, comuna îşi are viaţa ei, viaţă nouă, ca a întregei ţări. Guvernul i-a ajutat să-şi facă în sat o uzină electrică, iar sătenii Gheorghe Ivanciu şi Dumitru Culea au donat terenul unde s-a construit uzina Cazul din comuna Ioan Corvin e numai un început. Republica Populară Română creează condiţii favorabile pentru ca ţărănimea alături de clasa muncitoare, să se bucure de un trai mai bun. Un nou monopol al frustienilor americanii stupiditatea Panica de care au fost cuprinşi reacţionarii americani faţă de prospectivele întunecate ale lui de Gasper, în apropiatele alegeri din Italia i-a făcut să-şi piardă capul. Numai astfel se explică de ce un înverşunat reacţionar şi aţâţător la război. Martin, preşedintele Camerei Reprezentanţilor din USA, n’a găsit altceva mai bun de făcut decât să propună cetăţenilor americani de origină italiană, să-şi îndemne prin scrisori rudele şi cunoscuţii din Italia să nu voteze cu Frontul Democrat Popular. „Un timbru de ÎS cenţi (preţul unei cărţi poştale) — a spus Martin — ar putea schimba situaţia’’... Milioane şi milioane de dolari americani n’au putut schimba de fel situaţia în favoarea reacţiuni în Grecia, China şi In alte părţi ale lumii. Şi totuşi Martin şi alţii de teapa lui — speră că cei 15 cenţi le vor aduce izbânda. Hotărît lucru , stupiditatea este pe cale de a deveni un monopol al truatmenilor din Statele Unite. Din uzinele şi fabricile metalurgice de pe tot întinsul ţării, continuă să ne sosească veşti despre entuziasmul cu care muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii au primit chemarea la întrecere cu bravii metalurgişti iugoslavi. Prin telegramele şi scrisorile pe care le-au adresat Uniunii Metalo-Chimice tovarăşii metalurgişti îşi exprimă dorinţa de a se prezenta cât mai bine în această întrecere, în care ei văd nu numai un puternic stimulent în efortul lor de a da mai mult fier şi oţel ţării, ci şi încă un prilej de strângere a prieteniei dintre poporul român şi popoarele din Republica Populară Federativă Iugoslavă, st însorit!“ Constantin Perpeliuc, un vechiu inginer agronom actual, mente inspector de îndrumare şi control ştiinţific şi technic al staţiunilor experimentale din Transilvania şi Moldova ne expune părerea sa despre alegeri. „Regimul acesta a reuşit să facă în scurt timp un lucru pe care alte regimuri nu l-au putut face: să scoată din sufletul şi mintea intelectualului teama de muncă fizică printr-o politică bazată pe respectarea şi încurajarea muncii de orice fel. Astfel a reuşit să apropie pe muncitorii manuali de cei intelectuali. Eu am votat ca intelectual pentru acelaş viitor ca şi muncitorul manual. — In domeniul Dvs. de lucru, cum vedeţi viitorul? — însorit — răspunde el zâmbind, — o agricultură modernă, mecanizată; ţărănimea lămurită pe baze ştiinţifice asupra problemelor noui ale agriculturii; o producţie agricolă mare şi legaturi rodnice între sat şi oraş. Evoluţia economiei româneşti este titlul unei noui publicaţii pe care o scoate Consiliul Superior Economic, ca supliment trimestrial al revistei „Probleme Economice”. Publicaţia cuprinde un material statistic excepţional de bogat privitor la desfăşurarea vieţii economice româneşti în cursul anului 1947 şi mai ales în a doua jumătate a acelui an. In baza acestui material ,1 cu ajutorul metodei dialectice materialiste, schimbările şi programele înregistrate în economia românească, precum şi tendinţele ce se manifestă, sunt cercetate amănunţit, sub toate aspectele lor. Prin aceasta, noua publicaţie a Consiliului Superior Economic constitue o inovaţie şi reprezintă un mare pas înainte pe calea cercetării ştiinţifice a evoluţiei economiei româneşti. „Când ţara ta e casa ta“ Problema înfrumuseţării Capitalei a aşa ziselor „spaţii verzi", nu mai este astăzi o problemă care să aparţină exclusiv oficialităţilor urbei în locul cheltuelilor de milioane pentru importarea... de plante din străinătate — cum se proceda pe timpul regimurilor trecute — azi, prin munca voluntară a cetăţenilor, se plantează arbuşti şi tufe de flori, care se găsesc din belşug In ţara noastră. Nu puţini sunt acei cetăţeni care au putut vedea în ultimele zile echipe de bărbaţi şi femei săpând pământul, tăind uscăturile şi legând mlădiţele tinere ln Cişmigiu, la Şosea, în faţa Patriarhiei, în toate parcurile şi străzile oraşului. Spiritul nou de gospodărie, de grijă şi dragoste faţă de bunurile care astăzi le aparţin, dorinţa de a-Şi face viaţa cât mai plăcută prin propriile mijloace» manifestartă de pături din o«, ca ce mai largi ala cetăţenilor Capitalei, i-a făcut să sa ia parcă la întrecere cu Primăria fie cărei acţiuni nu pot fi nici ele trecute cu vederea. Pe exemplu» Piaţa 28 Mărire prezintă acum un aspect cu totul nou. Stâlpii susţinători de lămpi, şi-au pus veştmânt de sărbătoare. Albi, cu soclurile albastre, luminează parcă şi siua... Şi aşa, fiecare şi aduce ceva nou, ceva spre mai binele tuturor că ei, deopotrivă autorităţii cetăţeni, ştiu că a ai ţara lor , casa lor ! După primele 10 runde... Recent s’a terminat la Hazaa prima jumătate a campionatului mondial de şah, la care participă 5 jucători din 3 ţări şi anume: Botvrnie, Keres şi Smîslov (URSS) Reshevscki (USA) şi fostul campion mondial dr■ Euwe (Olanda)Câştigătorul primei părţi a campionatului mondial de şah, este marele maestru sovietic Mihail Botvinîc, campion absolut al URSS care a obţinut excelentul rezultat: 6 puncte din 8 partide, nesuferind nîcio înfrângere în cele 10 runde disputate. Ceilalţi mari maeştri sovie- tici, s’au clasat la locurile 3 şi 4 la numai jumătate punct după Reshevski. Ultimul loc îl ocupă fostul campion mondial dr Euwe cu 1 şi jumătate puncte. A doua jumătate a campionatului se va disputa în cursul lunii Aprilie la Moscova. Şansele de campion mondial sunt tot mai mult de partea lui Botwnic, care în afară de avantajul obţinut, a dovedit in toate partidele un exceptional stil de joc, de o precizie și o siguranță rar întâlnite. . O precizare In legătură cu unele informaţiuni privitoare la alegerea noului Patriarh, apărute într’un ziar de ieri dimineaţă, serviciul de presă al Sfintei Patriarhii este autorizat să facă următoarele precizări: 1. Data alegerii noului Patriarh şi a celorlalţi episcopi şi mitropoliţi pentru scaunele vacante nu a fost încă fixată de forurile competente. 2. Pentru alegerile de episcopi, mitropoliţi şi Patriarh, legile in vigoare n’au prevăzut şi nu prevăd depuneri prealabile de candidaturi. Membrii Marelui Colegiu Electoral Bisericesc desemnează în şedinţă solemnă pe acela pe care îl socotesc vrednic să fie ales. In consecinţă, lista de candidaţi apărută într’un ziar de dimineaţă este lipsită de orice temei şi isvorită din intenţia de a creia confuzii dăunătoare prestigiului înaltului elev şi Bisericii Ortodoxe Române. Consumul de combustibil la C.F.R. a scăzut Datorită bunei exploatări căile ferate române au reuşit să obţină o serie întreagă de re-zultate satisfăcătoare în ceea ce priveşte circulaţia trenurilor. De asemenea la toate acestea se adaugă şi consumul de combustibil care a scăzut, reuşindu-se ca norma de consum la un tren pe un parcurs de 1 km. să ajungă la 7,42 kg. Cardiff față de 7,78 kg. obținându-se astfel o rezervă de combustibil datorită căreia calea ferată a realizat o însemnată economie. SCÂNTEIA Aspecte din ţară de ziua alegerilor Judeţul Clu j. Ţăranii din Caiafa se îndreaptă spre centrul de vot din Zamsâncrai. In frunte vin flăcăi chipeşi călări, apoi două care alegorice ; în primul, brigadierii comunei, care tocmai au terminat clădirea Paletului Cultural; pe urmă, un ţăran ţinând strâns coamele plugului, suit pe car. Urmează 500 de volanţi ai comunei, înveştmântaţi în straie de sărbătoare şi 17 căruţe cu bătrâni şi bolnavi. Drumul le este plăcut, căci de curând voluntarii comunei au reparat şoseaua şi nu mai departe de o zi înainte i-au făcut şanţurile. 2. Femeile moţilor din Someşul Rece au venit în păr la Centrul de votare din Gilău. Şi-au pregătit cartea de alegător în mână şi o ţin strâns de tot, ca pe un dar preţios. Spune Petrişor Ileana (X): ,,Acum nu mai suntem silite să fim proaste. Acum putem face şi noi ce vrem. Fireşte că Soarele îl vom vota !" Si la Bacău La cacau, unae a canaiaai in frunea osiei iov. Liivu Moica, s’au încins în ziua alegerilor hore vesele în mijlocul orașului. Mari serbări populare în ţară în cinstea victoriei F. D. P. în alegeri TR. MĂGURELE, 30. -prin telefon. Vestea despre marea victorie a F. D. P. in alegerile pentru Marea Adunare Naţională a fost primită în oraşul nostru cu mare bucurie. Luni după amiază, în mod spontan, populaţia a organizat o impresionantă manifestaţie pentru sărbătorirea acestei victorii. Grădina publică din centrul oraşului a devenit o mare de capete. Cetăţenii de toate vârstele, bărbaţi, femei, tineret elevi, soldaţi, au venit să asculte cuvântul tov. Olimpia Ţenescu, Nelucă Ion şi Albu Ciofleaca, deputaţi, col. Ştefan Săndulescu, prof. Stănescu, soldat Scarlat Stănicel, etc. Nouii aleşi în Adunarea Naţională, au mulţumit alegătorilor pentru încrederea acordată şi şi-au luat angajamentul să lupte neobosit pentru îmbunătăţirea vieţii poporului muncitor. După terminarea cuvântărilor, alegătorii şi aleşii manifestându-şi împreună bucuria, au întins în sunetele muzicei, hore numeroase împrejurul grădinei publice. Manifestaţiile au durat până noaptea târziu în mare entuziasm şi veselie. ★ CLUJ, 29. (prin telefon). Din după amiaza zilei de azi, mii de cetăţeni au sărbătorit victoria F. D. P. în alegerile de la 28 Martie. Programul alcătuit din declamaţii, coruri şi scenete, prezentate de artişti ai Teatrului Naţional, ai Operei şi elevi ai şcolilor normale, au impresionat spectatorii din Piaţa Libertăţii, unde s’a desfăşurat serbarea. Abia târziu spre seară cetăţenii Clujului s’au îndreptat spre case plini de bucuria unei victorii fără precedent. De la intrarea în funcţiune a asesorilor populari Ţăranii nu mai sunt loriţi degeaba pe la judecăţi Botoşănenii au început să simtă roadele reformei justiţiei De cind au intrat în funcţiune asesorii populari, sălile judecătoriilor, tribunalelor şi Curţilor de Apel au început a nu me, fi înţesate de săteni târâţi degeaba în faţa justiţiei. In puţinul timp de când au început să judece asesorii populari, au reuşit să se facă iubiţi şi stimaţi. Ţăranul n.u mai merge la judecată cu frica în sân, că ..dreptatea,i a boerului“, toţi cetăţenii ştiu că noua justiţie populară pune capăt fărădelegilor săvârşite de vechea justiţie coruptă. Asesorii populari nu stau „sluj“ în faţa boierilor... In jud. Botoşani unde se prăsiseră vreo 299 moşieri, judecătorii au stat totdeauna „sluj" la ordinele lor. Ţărani, cu totul nevinovaţi, târâţi în faţa tribunalelor, au fost condamnaţi uneori la ani grei de inchisoare pentru că au îndrăznit să ceară acestor moşieri drepturile lor. Având judecătorii de partea lor, boierii tăiau şi spânzurau. Toate banditismele, mari şi mici, cele mai josnice furtişaguri» erau muşamalizate. Acum s’au schimbat vremurile. Boierul Gaby Mavrodin, a avut recept prilejul să se convingă singur de acest adevăr. Gaby Mavrodin proprietar * 366 ha. pădure In Popeni-Leordeni, a vândut mari cantităţi de lemne .„la negru”, sfidând dispoziţiile legale privitoare la tăierea pădurilor. In alte vremuri, „conaşu’’ Gaby ar fi scăpat basma curată, ba ar fi cerut şi despăgubiri acelor care ar fi îndrăznit să-i ştirbească „onoarea”. .Tudecatorii populari l-au condamnat pe boerul Gaby la o lună închisoare şi 10.006 lei amendă- Ei impart dreptatea nouă, dreptatea poporului După cum se ştie, moşierii din Botoşani, au plecat cu trupele hitleriste în retragere. Când s-au reîntors, dânşii au acţionat în judecată pe ţărani pentru că le-a clintit un par sau o cărămidă din conacurile în care-şi duseseră traiul lor trândav. Procesele se ţineau lanţ. Ţăranii erau purtaţi cu lunile pe drumuri, puşi să cheltuiască până la ultimul ban cu avocaţii şi în cele din urmă, abia erau condamnaţi. Astfel, în 14 August 1945, chiaburul Th. Creţu din Bădeni — Iaşi procuratorul moşierului Emil Niţescu din Deleni, a dat în judecată pe sătenii C-tin Agafiţei C. Boeboroz, C. Marian, C. Aguriţoaiei, I Sciurtu, Nicolaie Poruşniuc, I. Opincă, Gh. Marian, Nicolaie Eftimie şi alţii. Toţi aceşti săteni au fost condamnaţi la câte 3 luni închisoare de vechea justiţie. Azi rejudecându-se cazurile Ier, asesorii populari i-au achitat. Sute de asemena cazuri sunt rezolvate atât la Curtea de Apel, la Tribunal la judecătoria de pace a oraşului sau la numeroasele judecătorii din judeţ. Fără să se lase influenţaţi de „interpretările“ şi chiţibuşăriile unora din avocaţi, asesorii populari, conştienţi de marea sarcină ce le-a fost încredinţată judecă şi împart dreptatea nouă dreptate a poporui, F. Horia 3 Lista deputaţilor F. D. P. aieş, în Marea Adunare Naţionala ALBA Ion Moga Fleru Crăciun Constanţa Şerban Avram Nariţa Ion Preda Nicolae Megyeri Ludovic ARAD Bunaciu Avram Rangheţ Iosif Belea Miron jun. Cuedan Petre Csákány Bela Geltz Filip Tulucan Lucreţia Suciu Teodor Ardeleanu Ile Mocuţa Petre Czapos Francisc ARGEŞ G-ral Popescu Constantin Mâţă Alexandru Paraschivescu Bălăceanu C-tin Ivănoiu Grigore Alexandrescu Vasie Sandu Alexandru BACAU Chivu Stoica Hagiu Dumitru Muscă V. Ioan Savin Gheorghe Duma Gheorghe Manolescu Eduard Slobozeanu Vasil« Albu Dumitru BAM Col. Burcă Mihail Berea Ion Stratulat Anton Iacob Toma Maxim Gheorghe BIHOR Rădăceanu Lotar Moghioroşi Alexandru Oancea Ioan Banyai Ladîslau Florescu Mihai Silaghi Florian Cartiş Eugen Cziko Laurenţiu Budescu Ştefan Horga Pavel Huszar Alexandru Racz Gheorghe Mihalca Eliza Szics Margareta BOTOŞANI Balmuş Constantin Miron Dumitru Florescu Teodor Manole Ofelia Ungureanu Gheorghe Sandu Spirideanu BRAILA Moraru Mihai Moraru Stelian Câmpeanu Constantin Călinescu Gheorghe Ciocan Neagu Stratulat Ilie Petrila Ştefan BRAŞOV Vinte Ioan Munteanu Dumitru Găină Gheorghe Comnacu Nicolae BUZĂU Dragomirescu Mihai Calcan Gheorghe Hurduban Vasile Răutu Leonte Bobocea Petre Soare Panait Bran I. Ioana Vasil C. Ioan Moraru Nicolae CÂMPULUNG Bodnăraş Emil Pardău Irimie Suhan Trahan CARAŞ Profiri Nicolae Prof. Dalea Mihai Almaján Petru Ionescu Vasile Manu Petre CIUC Kurko Gyárfás Gal Martin Bochis Gheorghe Koszti G. Stefan CLUJ Dr Petru Groza * Vasiu Luca Alexa Augustin Dr. Takats Ludovic Nagy István Dr. Stoica Ion Nyilos Elena Vasiu Nicolae CONSTANTA Steflea Alexandru Stoica Gheorghe Duşa Victor Iliescu Ion Iuga Gheorghe Constantinescu Nicolae Niţescu Anton COVURLUI Constantinescu Miron Tacu Vasile Sandu Constantin Felea Dumitru Stratulat Manole Popescu Gheorghe DAMBOVITA Parhon Constantin Prof. Pârvulescu Constantin Sandu Constantin Ștefănescu Lazăr Lăzărescu Ion Tudorache Elena Sandu Gheorghe Badea Andrei Bănulescu Ion DOLJ Voitec Ştefan Roşianu Mihai Lungu Ion Bică Ion Tiţă Florea Zaman Petre Vintilă Ion Toma Sorin Trenţoiu Florica Lăcraru Nicolae Grigoraş Valeriu Călin Coralia DOROHOIU Stere Gheorghe Mitoşeru Emanoil Roller Mihai Tănase Dumitru Oţetea Andrei FAGARAS Bucur Schiopu Bărbulescu Nicolae Jiga Vasile FALCIU Ralea Mihail Tăutu Mana Găneţ Nicolae GORJ G-ral Petrescu Dumitru Geamănu Grigore Nicolescu Miron Stoian Vasile Iordan Ivan Pănescu Toma HUNEDOARA Apostol Gheorghe Suder Viliam Jurcă Ioan Drăghici Alexandru Peica Andronic Mujic Mihai Sârbu Maria Văran Sabin IALOMIŢA Aglu Constantin Popescu Ioan Col. Floca Arhip Nichifor Stelian Dumitru C. S. Tudor (Mitu Răciuţ) Stelian Tudorica Sandu Ion Bondarenco Pintilie Pencu Petre IAŞI Niculi Ion Ionescu Virgil Lemnaru Gheorghe Feldman Bereu Răşcanu Vasile Constantin Micuţa Susman Emil Zaharia Dumitru Anastasescu Anastase ILFOV Iordăchescu Teodor Popescu Doreanu Nicolae Stancu Nicolae Cristescu Stelian Chişinevschi Liuba Sulică Marin Stroe Andrei Gogioiu Mircea Dan Ştefan Pr. Ionescu Alexandru MARAMUREŞ Cernicica Dumitru Hoţea Mihai Teodorescu Marin Roman Aurel MEHEDINŢI Ghelmegeanu Mihai Cornea Gheorghe Popescu Tudor Rădulescu Barbu Popa Ion Mezincescu Florica Jîanu Petre Dr. Macavescu Mihail MUREŞ Lt. col. Neamţu Alexandru Dr. Csögör Ludovic Soos Iosif Ghidiu loan Cosma loan Prunaş Maria Dr. Nanasi loan MUSCEL Pârvulescu Nicolae G-ral Stoenescu Gheorghe Măgureanu Ion Stoica A. Ion NASAUD Popa Emil Nichiti Gheorghe Traian losif Mrenes Nicolae NEAMŢ Zaharia Tănase Onţanu loan Bughici Simion Cerchez Cristea Ailincăi Almaş Dumitru Asaftei Vasile ODORHEI Kacso Sándor Csíki Janos Amets Janos K. OLT Mirto Eduard Ceauşescu Nicolae Popa Dumitru Florea Oală Smarandache Ştefan PRAHOVA Ana Pauker Vasilichi Gheorghe Pas Ion Simion I. Nestor Aurel îng. Nicolau Gheorghe Mateescu Constantin Costache Petre Bârlădeanu Alexandru Pr. Vlaiculescu Al. Ioniţi I. G. Ion Ing. Vişinschi Ion Marusi Gheorghe Tăbârcă Ioan Opriş Constantin Budileanu Maxim PUTNA Vlădescu-Racoasa Gheorghe Coliu Dumitru Cojocaru Ion Cogălniceanu Traian Ladaru Ioan Bâzgă Ioan RĂDĂUŢI Radovanovici Nicolae Prelipceanu Teodor Juravle Dumitru RAMNICU-SARAT Săvulescu Traian Prof. Felea I. Ion Popescu Alexandru Şapcaliu Gheorghe Simion Elena ROMAN Sadoveanu Mihail Mihai Gheorghe Ionescu Florea Marin Bogza Constantin ROMANATI Nicolau Ştefan Prof. Lăcraru Marin Silonescu Iului Văduva Gheorghe Buican Alexandru Eftimie Marin Lupu Petre Dudescu Gheorghe SALAJ Sălăjanu Leontin Pop Nicolae Balog Edgar Vaida Aurel Dr. Solymos Ivan Opriş Ion Roşea Tănase Maior Eremia loan Gutbrod Pavel SATU-MARE Sencovici Alexandru Ţăranu Ioan Hatira Iosif Vass Martin Moldovanul Rozalia Şerban Toma Lazăr Iosif SEVERIN Livezeanu Octav Roiban Constantin Şerban Ion Benari Lenormanda Jura Iulian Geambaş Dumitru Drăgoi Mihai Luca Maria SIBIU Daicovici Constantin Prof. Voina Simion Stroe Andrei Dragoman Valeriu Fleacă Mihail SOMEŞ Vasile Vaida Grigore Botu loan Soltuţiu Nicolae Mureşanu Pavel Kiss SUCEAVA Neagu Andrei Barbă Lazăr Şvabu Ştefan TARNAVA MARE Maurer Gh .loan Ciortea loan Bontea Ştefan Moraru Zahie TARNAVA MICA Romulus Zăroni loan Olteanu Virgil Mărgineanu loan Furman TECUCI Stancu Zaharia Jorăscu loan Maria Rosetti Ion D. Ion TELEORMAN Stanciu Stoian Rădăceanu Eugenia Oprescu Niculae Tenescu Olimpia Barbu Gheorghe Meluca Ion Ciofalea Albu Gala Galaction Lala Pavel Traian Mântulescu TIMIŞ TORONTAL Teohari Georgescu Pescarovici Alexandru Novac Vaier Stanciu Emil Fischler Marcel Miloş Todorov dr. Cinghiţă Emil Iuhasz Ludovic Pandele Eustaţiu Szabó Etel Apostolescu Nicolae Obrad Comanov Murgulescu Ilie prof. TREI SCAUNE Cziko Ferdinand Toth Géza Naghy Victor Szabó Adalbert TULCEA Dr. Florica Bagdasar Vâlcu Vasile Olteanu Dumitru Sârbu Vasile Danilov Dionisie Marinescu Grigore TURDA Angheliu Emilian Lazăr Victor Ioaneş Petru Pinti Mihai Bende Béla Banciu Alexandru TUTOVA Petre Constantinescu-Iaşi Petre Drăgoiescu Gheorghe Pruteanu Prof. Nina Dumbravă VALCEA Anton Alexandrescu Niţulescu Stelian Dr. Alexandru Tocirescu Bădica Marinescu Bogdan Ioan Gheorghe M. Stanică VASLUI, Potop Aurel Dr. Victor Dimitriu Bârlădeanu Nicolae Harabagiu Vasile VLAŞCA Vasile Modoran Pavel Ștefan Bărăitaru Constantin Nicolae Teodorescu Mihalache Gheorghe Babenco Simion Tudor Ion Dr. Gabriel Barbu Candidaţii opoziţiei aleşi BUCUREŞTI Ing. Bejan Petre (PNL) Lupu Gh. N. Dr. (PŢD) ARGEŞ Teodorescu Romulus (PNL) ARAD Tomasie Dr. (PNL) BRAŞOV Dinu Moisescu (PTD) CONSTANŢA Roşculeţ Radu (PNL) DOLJ Vasilescu Zenovie (PNL) TECUCI Teodorescu Nicolae (PNL) VALCEA Mărăcinescu Nicolae (PNL)