Scânteia, iunie 1948 (Anul 5, nr. 1135-1157)
1948-06-02 / nr. 1135
Excedente româneşti şi deficite britanice Chiar în ziua şi care tov. Vasile Luca, ministrul Finanţelor, sublinia în cadrul conferinţei pe ţară cu inspectorii şi administratorii financiari, realizarea unor excedente bugetare ce permit investiţii importante, o telegramă sosită din Londra arăta că deficitul comerţului britanic a atins numai în primele patru luni ale anului în curs mai mult de 100 milioane lire sterline. Ori, după prevederile „optimiste” ale d-lui Cripps, prevederi bazate pe „ajutoarele” de peste Ocean, acest deficit urma să nu depăşească suma de 87 milioane lire sterline, in PRIMELE ŞASE LUNI ALE ANULUI 1918! Acest fapt se adaugă ca o nouă confirmare a declaraţiei tov. Vasile Luca, prin care se arăta că „noi mergem împreună cu celelalte ţări cu democraţie populară spre o înflorire economică, pe când acolo (în Apus N. R.), sub dominaţia planului Marshall, sub dominaţia dolarului, ţările se prăbuşesc în inflaţie, îşi micşorează producţia, decad din punct de vedere economic şi financiar, şi prin această decădere îşi pierd independenţa naţională şi economică”. Vane caracatiţa... De curând, un svon venit nu se ştie de unde, a făcut ocolul Danemarcei. Anume, s’a răspândit vestea că la sfârşitul lunii Alai capitala ţării, Copenhaga, va fi „vizitată“ de o escadră a flotei americane. Comandantul escadrei se svonea că ar fi chiar amiralul care comandase forţele navale americane staţionate pe ţărmurile Greciei şi Italiei. Pe bună drep - tate, şi fără a-şi ascunde îngrijorarea, ziarul danez „Lang of Folk“, şi-a pus întrebarea : „Oare nu cumva vom avea alegeri în luna Mai?“. 485% Echipele conduse de minerii Schiller, Trifan şi Fierea au hotărât să pornească o întrecere, având ca obiectiv depăşirea recordului realizat de echipa lui Mariceak Iosif, care a reuşit să întreacă norma cu 485«/». Precum se ştie, echipa lui Pop Ludovic realizase până acum producţia cea mai ridicată, depăşind cu 482«/» norma stabilită, — datorită întrebuinţării unei nouă metode de muncă. Astăzi noua metodă este însuşită mereu de alte echipe de mineri, fiecare în parte căutând să realizeze o producţie cât mai mare, pentru a da ţării din ce în ce mai mult cărbune. Noua întrecere pornită de cele trei echipe de la Petrila care şi-au propus ca obiectiv depăşirea iltimului record realizat de echipa lui Mariceak Iosif, dovedeşte că minerii din ţara noastră sunt hotărîţi să contribuie — prin munca lor — la întărirea economică a R. P. R. şi să creeze condiţii de viaţă din ce în ce mai bune pentru toţi cei ce muncesc. Beconui cu planul Marshall, autorităţile franceze imită cu sârguinţă metodele gangstereşti ale poliţiei americane. Numai astfel se poate explica „expulzarea“ lui Pierre Hervéy din Casablanca u unde venise să vorbească muncitorilor de la minele de fosfaţi din Khourigha. Trebuie menţionat că Pierre Hervé este francez, deputat comunist şi redactor al ziarului „L’Humanité“. Pierre Hervé n’a fost lăsat să vorbească, pentru simplul motiv că ar fi rostit adevărul şi ar fi exprimat indignarea poporului francez faţă de uneltirile agenţilor imperialişti. Dar nu prin asemenea metode se poate frânge hotărîrea celor ! Pentrucă au cheltuit fără justificare creditele primite pentru producţie şi înzestrare li viilori 3 c, au fost trimişi în judecată Cu ocazia ultimelor verificări făcute pe teren de organele Băncii Naţionale, s’au constatat noui abateri dela dispoziţiunile legale privitoare la folosirea creditelor. Credite pentru producţie folosite la alte scopuri Dăm mai jos câteva din contravenţiile constatate în intervalul de la 21—29 Mai a.c. Firma „DORA“ s.i.n.c., Al. TGrîgore. Tutor Gheorghe şi CFirîp, fabrică de încălţăminte, a încasat deja firmele Ion Ioniţă şi M. Brătescu suma de 1129.373 lei, fără a o înregistra în contabilitate. Din această sumă a justficiat numai 150.000 lei. Pentru restul de 979.373 lei plus soldul cassei de 172.753 lei nu poate justifica utilizarea. Fabrica de zahăr din Banat s.a. a folosit în alte scopuri suma de 24.024.958 lei din creditele acordate pentru campania de fabricaţie 1947/1948. Firma „SOPEX” S.A.R. din Bucureşti, a dat informaţiuni necorespunzătoare cu realitatea, pentru a obţine un credit de 3 350.000 lei. Funcţionarii întreprinderii au încasat diverse sume de la clienţi, care nu au fost depuse în cassa societăţii. Dela 1 Decemvrie 1947 au fost mărite salariile administratoriitor delegaţi dela 30.000 lei la 50.000 lei lunar, cu toate că societatea are o activitate deficitară. Contabilitatea întreprinderii este în restanţă şi se observă o nepăsare totală din partea conducătorilor, ceea ce a făcut ca o mare parte din debitori să nu fie urmăriţi. Firma „FRUCTUL ROMANESC” S.A. Bucureşti, a întrebuințat în alte scopuri o parte din creditul de 1.500 000 lei ce i s-a acordat pentru procurare de tablă de la „Odester“. A avansat bani furnizorilor de fructe care nu au fost decontate. A făcut cheltueli cu imobilul său din Piteşti, care nu foloseşte fabricei. Negustorie cu banii primiţii pentru vite Marin Chiriţă, com. Strejnic, jud. Prahova, a obţinut un credit de 30.000 lei pentru a cumpăra o vacă. A cheltuit banii în afaceri de comerţ Aurelian Popescu, comuna Strejnic, jud. Prahova, a obţinut un împrumut de 30.000 lei pentru a cumpăra doi cai. A întrebuinţat banii în comerţ. Toţi aceşti infractori au fost înaintaţi justiţiei, spre a li aplica sancţiunile legale. Un număr de 211 locuitori din comuna Brăneşti, jud. Ilfov, au obţinut un credit de 11.000.0001 lei, în scopul de a cumpăra In asociaţie vaci pentru lapte Pen- tru realizarea acestei operaţiuni, sătenii au dat procură ing. Dumitru P. ......... ii Stefan N. Bobre. Cei trei justifica utilizarea sumei de 1.208.542 lei, au fost arestaţi şi trimişi în judecată pentru in- tracţiuni la legea pentru contra-1 Iul utilizării creditelor. Alţi 8 producători agricoli au fost înaintaţi justiţiei deoarece nu au putut justifica modul cum au folosit împrumuturile ce li s’au acordat, iar 24 producători agricoli au primit avertisment şi li s’a cerut restituirea împrumuturilor, fiindcă n’au putut arăta cum le-au folosit. In afară de cazurile de mai sus, pentru abateri mai puţin grave, au primit avertisment următoarele întreprinderi : „Tecarom“, Bucureşti. „M. Angheteseu“, fabrică de produse zaharoase, Bucureşti. Banca Populară din comuna Dudeşti- Cioplea, -1 mulţi de a continua lupta pentru o viaţă mai bună. Publicaţiile noastre organizează consfătuiri cu cititorii Două dintre revistele noastre săptămânale, „Contemporanul“ şi „Flacăra“, au luat o iniţiativă deosebit de interesantă , aceea a unor consfătuiri publice cu cititorii lor, consfătuiri în cadrul cărora se poartă discuţii critice asupra revistelor. Redacţia „Flăcării“ a organizat zilele trecute prima consfătuire cu cititorii revistei. S-a putut vedea întâi de toate din această consfătuire, că massele cititoare dobândesc tot mai multă maturitate de gămădire şi un simţ eristic, ceea ce le permite să facă aprecierile cele mai juste. Mulţi dintre cititori au subliniat lipsurile revistei şi au dat sugestii preţioase pentru îmbogăţirea ei. A reeşit deassemeni din această consfătuire preocuparea tot mai mare a masselor cititoare pentru problemele de artă, de ideologie şi cultură, precum şi necesitatea ca ele să fie tratate într-un stil cât mai accesibil. Au fost atinse numeroase probleme, iar redacţia „Flăcării“ şi-a însuşit multe din criticile aduse de cititori. Fără îndoială că asemenea consfătuiri nu trebuie să se reducă la un fapt izolat şi întâmplător, ci etc trebuie să continue în mod regulat, pentru însuşi bunul mers al revistelor respective. Strângerea legăturilor cu massele, urmărirea temeinică a preocupărilor şi a cerinţelor lor, este una din sarcinile principale ale publicisticii noastre. Un asasinat cu tâlc Cititorii îşi amintesc desigur despre ştirea asasinării lui George Polk, corespondent american în Grecia. Uciderea acestuia nu face parte din seria crimelor obişnuite, ci are tâlcul ei. Polk, care difuza adevărul despre Grecia, la radio şi prin presă, a fost suprimat. Natural că asasinatul a fost comis de „cei în drept“, adică de cei loviţi prin activitatea victimei, respectiv, de către fasciştii greci pentru cari o crimă nu-i decât „manifestarea unui vechi obicei“, cum îi scuză şi-i apără, ca funia pe spânzurat, generoşii gentlemani angio-americani. E elocvent însă faptul că şi autorităţile americane au rămas nepăsătoare faţă de soarta lui Polk, care a fost o victimă a naivităţii sale. El credea în „libertăţile“ ridicate în slăvi de oamenii regimului ţării sale şi în acelea ale ţărilor aservite politicienilor imperialişti. Iată deci adevărata faţă a „libertăţii presei“ aşa de mult trâmbiţată de guvernanţii de peste Ocean. Concediile să fie afişate! In unele întreprinderi, tabelele după care se acordă concediile sunt alcătuite fără ştiinţa muncitorilor, cari sunt încunoştinţaţi că le-a venit rândul la plecare cu o zi sau două înainte de serie. Socotim procedeul nejust. In măsura în care este posibil, concediul trebuieşte fixat salariatului la timpul indicat chiar de ei. Bineînţeles, trebuie să se aibă în vedere ca, înainte de toate, concediile să nu se aglomereze într’un singur interval de timp, să nu afecteze producţia. Odată întocmit, este bine ca tabloul concediilor să fie afişat la loc vizibil în întreprindere. Astfel, fiecare salariat va cunoaşte dinainte când îi vine rândul la plecare, putându-și face din timp pregătirile necesare. In prezenţa reprezentanţilor Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a reprezentanţilor guvernului şi a numeroşi fruntaşi ai vieţii culturale şi artistice A fost inaugurată Casa de Odihnă a scriitorilor Nicolae Bălcescu“ .. Duminică a avut loc la Bălceşti (jud. Argeş), comuna natală a marelui scriitor şi luptător revoluţionar Nicolae Bălcescu, inaugurarea Casei de Odihnă a scriitorilor „Nicolae Bălcescu“, organizată de Ministerul Artelor şi informaţiilor în vecheia locuinţă a familiei Bălcescu. La această solemnitate au participat: prof. Constantinescu-Iaşi şi Mihail Sadoveanu, vicepreşedinți ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, tov. Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, d. Octav Livezeanu, ministrul Artelor şi Informaţiilor, tov. N. Moraru , M. Florescu, secretari generali ai Ministerului Artelor şi informaţiilor, tov. L. Răutu, Zaharia Stancu preşedintele Societăţii Scriitorilor din România, Petre Iosif, M. Novicov, din Ministerul Artelor şi Informaţiilor şi alţi numeroşi fruntaşi ai vieţii culturale şi artistice precum un mare număr de săteni din Bălceşti şi comunele alăturate, în frunte cu autorităţile locale. Au luat cuvântul tov. Şt. Voitec, Zaharia Stancu, N. Constantinescu prefect al judeţului Argeş şi Const. Radu secretar al organizaţiei judeţene PMR. La sfârşitul cuvântărilor, poetul Radu Boureanu a citit poemul „Imn pentru veacul 1848“. Această casă, care va servi scriitorilor noştri ca loc de odihnă şi de creaţie, este încă una din realizările care traduc în fapt prevederile nouii Constituţii a RPR cu privire la sprijinirea creaţiei artistice. In momentul de faţă, primul lot de zece membri ai Societăţii Scriitorilor din România îşi petrec vacanţa în casa de odihnă de la Bălceşti. - 26 medici întunerecul alungă şi boala din satele Ilfovului Intre ei se află cinci profesori universitari de vază: D. Danielopol, I. Ţeţu, T. Burgherea, P. Vancea şi C. Vasilescu Când se întâlnesc în şesul Bărăganului, apele Ialomiţei şi Argeşului închid în unghiul lor Dridu. Comună mare şi întinsă. Dridu cuprinde cinci sate unul lângă falitul, şi toate cinci adăpostesc cam zece mii de suflete. E aproape un târguşor Dridu. Totuşi, sărăcimea din cele cinci sate nu a cunoscut până acum prea multe din binefacerile ştiinţei şi civilizaţiei. Moşiile boereşti au înghiţit zeci de ani munca plugarilor, le-au stors piepturile de vlagă. Pentru mulţi, munca la boeri şi traiul de mizerie au însemnat tuberculoză. Balta Comarnicului aducea în fiecare vară frigurile, porumbul crud, pelagra, iar neştiinţa îi lăsa pradă sifilisului. „Sănătatea e cel mai scump lucru“, spun bătrânii din Dridu. Şi sănătatea era într’adevăr im lucru foarte scump. Ca s’o păstrezi îţi trebuiau bani, bani mulţi, pe care sudoarea frunţii unui biet rob boeresc nuă putea cu uşurinţă agonisi. De aceea s’au mirat oamenii din Dridu, şi nu le-a venit a crede, când au început să poposească în comuna lor. Duminică după Duminică, doctorii dela Bucureşti, să-i caute şi să-i îngrijească fără bani. Dar primii săteni cari au călcat pragul şcolii unde se instalaseră oamenii cu halate albe, au primitsfaturi bune şi mulţi din ei s’au vindecat chiar de la primele zile De atunci, în fiecare Duminică, doctorii şi surorile lucrează de dimineaţă până seara, fără un ceas de odihnă. Partidul Muncitoresc Român are grijă de sănătatea mulţimii De mult încă, Sectorul Spitale din Organizaţia Capitalei a Partidului Muncitoresc Român îşi pusese în gând această acţiune. Acum, a luat hotărîrea de a porni această bătălie în colaborare cu Ministerului Sănătăţii şi Uniunea Sindicatelor Sanitare. Şi medicii de la Spitalul Filantropia au fost primii cari au răspuns: întâi mai puţini, apoi tot mai mulţi, au călcat rând p® rând Lipia-Bejdanii, Dridu, Fierbinţii şi Periştil. În ultima Duminică, la 10 Mai, în faţa şcolii, a primăriei şi dispensarului din Dridu aşteptau câteva sute de săteni, unii veniţi din satele dimprejur, deja zeci de kilometri depărtare. Veneau la Dridu 21 doctori şi cu ei , profesori universitari de vază: D. Danielopel, I. Teţu, T. Burghelsa, P. Vanicea şi C. Vasilescu. Din maşini a coborît un adevărat spital. Secţii de nas, gât, urechi, stomatologie, dentistică, ochi, chirurgie boli interne radioscopie, ginecologie şi un mic laborator de analize. Copiii de şcoală, pregătiţi de Dumineca trecută, au fost primii pacienţi. Ei au venit să-şi facă operaţiile pentru nas, gât şi urechi. Mai cu teamă la început, au trecut astfel la operaţie şi Constantin Vântilescu şi Gheorghe Eftimie şi Vasilica Androne, cu toţi ceilalţi 47 de copii. Costică al lui Toma Chiriţă aşteaptă sănătatea La „boli interne”, majoritatea pacienţilor sunt tot copii. Constantin al lui Toma Chiriţă are trei ani şi cu o seară înainte a început să aibă călduri. L-a adus maică-sa în braţe, mângăindu-i mereu fruntea înfierbântată. — Uite, domnul doctor o să te facă sănătos. Pentru tine a venit aici, să te faci flăcău voinic și frumos. Și feciorul plugarului Toma Chiriță se uită mirat la omul în halat alb, care a venit de departe să-i aducă lui sănătate. Cu câteva minute înainte a trecut prin fața mesei Dumitra Enescu, o doare inima şi stomacul. Doctorii au examinat-o şi au trimis-o în o masă unde o fată, îmbrăcată şi ea în alb, i-a dat un pacheţel cu câteva pilule. Dumitra le-a cercetat, te-a învelit apoi în basma şi, bucuroasă, „ eşti cu paşi grăbiţi din sală” Din toată lumea adunată în faţa şcolii, un singur om nu e bolnav. Stă totuşi şi priveşte la forfota din jur. E moş Barbu Neacşu, omul cu cea mai numeroasă famile din sat. Are 11 copii şi a mai avut 4, care au murit. — Să fi fost totdeauna atâta grijă de sănătatea omului, îmi trăiau azi toţi 18 copii. Aud că o să înceapă acum doctorii să colinde satele. Bine are să mai cureţe lumea de sumedenia de boli câte au lăsat vremurile cele negre, să văd Şi eu, măcar acum la bătrâne, că nu mai moare omul ca tihăniile, dintr’o vătămătură. Şi peste tot, grupuri, grupuri, strânşi în jurul pomilor, aşteptăndu-şi rândul sătenii discutau şi se minunau. — Tot Partidul muncitorilor a făcut-o şi pe asta. Nu degeaba spuneau ei, tovarăşii care vin de la oraş, că încetul cu încetul o să fie toate bune. Socoteala unei zile de muncă Seara, profesorii, medicii şi surorile au plecat. In urma lor au lăsat sute de oameni, în care boala a suferit prima înfrângere. Intr’o zi de muncă ei au făcut : 290 consultaţii interne, 87 consultaţii stomatologice, 43 extracţii dentare, 34 consultaţii de ochi, 21 pregătiri pentru operaţii, 47 operaţii O. R. L„ 175 consultaţii O. R. L., 200 radioscopii pulmonare, 35 consultaţii ginecologice, 280 analize de laborator, 6 intervenţii chirurgicale, în total 1126 consultaţii şi intervenţii imediate. ★ Duminicile din Dridu sunt numai un încenut. Alte echipe urmează exemplul medicilor de la „Filantropia”. Incene deci, din iniţiativa Partidului Muncitoresc Român, o nouă campanie, care va aduce în satele noastre sănătatea, alurgată de neştiinţa şi mizeria trecutului. V. Negru SCÂNTEIA Nr. 1135 A fost fixată data tslisi flu al Illa Coops donorat I.S.LIJ. In zilele de 29 şi 30 Mai a avut loc la sediul ARLUS, o conferinţă de lucru cu principalele filiale ARLUS din ţară la care au participat membrii Consiliului General de conducere ARLUS, precum şi delegaţi ai următoarelor filiale : Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov, Craiova, Piteşti, Galaţi, Constanţa, Brăila, Bacău, Sibiu, Tg. Mureş, Oradea şi IPIoeşti. In cadrul acestei conferinţe s-a discutat problema convocării celui de-al 11-lea Congres General ARLUS.După cum se ştie, primul congres ARLUS, a avut loc în Mai 1945). S-a hotărît ca al 11-lea congres să se ţină în ultimele zile ale Irinei Octombrie. Cu acest prilej, vor începe serbările închinate prieteniei Sovieto-Române, care se vor desfăşura, ca şi în anul precedent, între 1 şi 7 Noembrie. In vederea Congresului, tov. N. Popescu-Dorearau, vice-preşedintele Arlus-ukii, C. Papadopol Calimah, secretar general şi tov. Sanda Rangheţ secretar organizatoric, au stabilit sarcinile care revin Asociaţiei, în această perioadă de timp. Conferinţa a întocmit planuri concrete de activitate care să lichideze rămânerile în urmă și inegalitățile de dezvoltare ce s-au constatat la unele filiale. Conferinţa Inspectorilor Regionali şi Şefilor Serviciilor Judeţene Agricole şi Zootehnice a luat sfârşit Duminică 30 Mai s-a ţinut la Liceul Horticol Băneasa, şedinţa de închidere a conferinţei Inspectorilor Regionali şi Şefilor Serviciilor Judeţene Agricole şi Zootehnice din întreaga ţară. Conferinţa a fixat programul de muncă al sectoarelor agricol şi zootehnic pe următoarele 6 luni. Au luat cuvântul, cu acest prilej : Ştefan Pavel, Directorul Personalului din Ministerul Agriculturii Pavel Chirtoacă, consilier tehnic, Prof. Ion Berea, directorul învăţământului agricol şi tov. Marian Stancu şi Nicolae Ceauşescu, secretari generali. Tov. Vasile Vaida, ministrul Agriculturii, în cuvântul de închidere rostit, a cerut o colaborare perfectă între organele agricole şi veterinare, de la centru până jos la comună, pentru aducerea la îndeplinire a sarcinelor fixate în cadrul conferinței Tov. ing. Alexandra Sidorovici, secretară generala a U.F.B.R., a fost nămită secretar general al Ministerului Minelor si Petrolului. ŞTIRI POLITICE Tov. Miron Constantinescu, potriva conducerii societăţii ministrul Minelor si Petrolului,■Creditul Carbonifer , a dat o decizie prin care se numeşte un administrator de supraveghere la societatea ,,Creditul Carbonifer**. Această hotărrîre a fost luată întrucât societatea nu a făcut niciun fel de investiţii, în ultimii ani. Din cauza aceasta producţia a fost sub nivelul posibilităţilor. S’au realizat, în detrimentul întreprinderii, beneficii importante, care însă au fost irosite în mod neproductiv. Datorită acestui fel de a conduce, extracţia cărbunilor se face la soc. Creditul Carbonifer, după metodele cele mai înapoiate în tara noastră, iar condiţiunile de muncă si de trai ale salariaţilor întreprinderii sunt deosebit de grele, ceea ce a determinat repetate reclamaţiuni din partea Sindicatelor miniere din regiuine. im-* D. Czico Laurenţiu a fost numit secretar general al Ministerului învăţământului Public. Durata serviciului militar pentru toate armele Printr’un Dskret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, durata serviciului militar activ se fixează pentru toate armele la doi ani. Aceasta corespunde grijei guvernului de a asigura ostaşilor noştri un nivel ridicat profesionali și cultural. In consecință seria a 3-a din contingentul 1946 care se află sub arme, urmează a face serviciul militar până la 1 Octombrie 1948. Alegerile de Duminică au consolidat victoria din Februarie a democraţiei cehoslovace Reacfuimea internaţională înregistrează o nouă şi puternică înfrângere. Rezultatul alegerilor din Cehoslovacia întăreşte frontul anti-imperialist al popoarelor iubitoare de pace, democraţie şi libertate Rezultatele alegerilor din Cehoslovacia ne arată că popoarele ceh şi slovac s’au pronunţat — cu o sdrobitoare majoritate— în favoarea listelor de candidaţi ale Frontului Naţional, care este coaliţia partidelor democratice din Cehoslovacia, în frunte cu puternicul Partid Comunist Cehoslovac. Aceasta înseamnă că massele populare din Republica Cehoslovacă au ratificat marea victorie pe care a câştigat-o democraţia cehoslovacă în luna Februarie a acestui an, când politicienii de dreapta din partidele socialist-popular, popular şi democrat slovac au fost demascaţi ca unelte trădătoare ale reaţiunii internaţionale Evenimentele din Februarie sunt proaspete încă în mintea tuturor. Reacţiunea din Cehoslovacia, instigată de cercurile imperialiste din Statele Unite şi Anglia a încercat atunci să răstoarne guvernul Grefelwald, făcându-şi iluzia că ar putea elimina puternicile forţe democratice, şi mai ales pe reprezentanţii Partidului Comunist, din conducerea statului. Pe plan intern, manevra începută în Februarie 1948 prin demisia a 12 miniştri reacţionari din guvern, ţintea la răsturnarea puterii populare şi la împiedicarea marilor reforme democratice protejate sau pe cale de a fi aplicate de către cabinetul Gottwald : reforma agrară, naţionalizările, asigurările naţionale, etc Pe plan extern, lovitura reacţionară pusă la cale în Februarie 1948, urmărea scoaterea Cehoslovaciei din tabăra statelor democratice şi antiimperialiste, folosirea ei ca o bază a intrigilor şi a planurilor agresive ale imperialiştilor americani şi englezi îndreptate împotriva Uniunii Sovietice şi a statelor de democraţie populară, precum şi aservirea economică a Cehoslovaciei de către capitalul monopolist de peste Ocean. Socotelile reacţiunii din Cehoslovacia şi din străinătate au dat însă greş. Victoria forţelor democratice din Cehstovacia a fost atât de sdrobitoare, încât ea s’a soldat nu numai cu înfrângerea complotului reacţionar, dar şi cu scoaterea autorilor lui şi a complicilor acestora din conducerea de Stat şi discreditarea lor politică. Comitetele de Acţiune ale Frontului Naţional au procedat în toată ţara la epurarea elementelor reacţionare din aparatul de stat. Partidele politice au exclus ele însele elementele reacţionare din rândurile lor, după care Frontul Naţional (reprezentând forţele democratice cehe şi slovace) a fost reconstituit pe baze sănătoase. Compus din reprezentanţii partidelor comunist social-democrat, socialist popular şi popular. Frontul Naţional s-a prezentat în alegeri cu o listă unică de candidaţi, exprimând astfel unitatea de acţiune a democraţiei cehoslovace victorioase. Se ştie cât au ţipat ziarele şi posturile de radio reacţionare din Apus în legătură cu eşuarea loviturii pe care cercurile imperialiste din Statele Unite şi din Anglia o puseseră la cale în Februarie în Cehoslovacia. Acţiunea forţelor democratice de atunci a fost prezentată ca o lovitură de stat a unei minorităţi. Rezultatele votului de Duminică ţintuesc la stâlpul infamiei toată această propagandă veninoasă. Ziariştii străini trimişi să asiste la operaţiile electorale sunt de acord în a recunoaşte că alegerile au fost cu adevărat libere şi democratice. Niciun incident nu a venit să tulbure desfăşurarea lor. In aceste condiţii imensa majoritate a popoarelor ceh şi slovac Sa pronunţat pentru listele Frontului Naţional, pentru guvernul Gottwald, pentru consolidarea regimului de democraţie populară în Cehoslovacia, împotriva reacţiunii trădătoare de ţară, unealtă servilă a imperialiştilor şi a aţâţătorilor la război de peste hotare, înfăptuirile guvernului Gottwald Guvernul Gottwald şi Frontul Naţional venea în faţa corpului electoral, nu numai cu meritul de a fi sdrobit uneltirile reacţiunii în Februarie 1948, ci şi cu meritul de a fi înfăptuit , după Februarie Reflectând nouile condiţii politice create după evenimentele din Februarie campania electorală a prezentat cu totul alt aspect decât trecutele campanii electorale din Cehoslovacia. In loc să urmărească discursurile demagogice altădată de rigoare în ajunul alegerilor, massele largi ale popoarelor ceh şi slovac au salutat măsurile guvernului, cu scopul de a ridica nivelul de viaţă al oamenilor simpli, de a înlătura greutăţile de după război, de a promova industria, agricultura, arta şi stiinta in Republica Cehoslovacă. Rezultatele pe care le-a obţinut democraţia cehoslovacă pe tărâm politic şi economic se datoresc în primul rând forţei politice conducătoare a acestei democraţii: Partidul Comunist Cehoslovac. Numărând astăzi peste 2 milioane de membri puternicul Partid 1948 — o serie de reforme democratice în folosul masselor populare şi care s’au soldat cu consolidarea regimului da democraţie populară în Cehoslovacia. Activitatea legislativă a fostei Adunări Naţionale a fost într’adevăr extrem de bogată Comunist Cehoslovac a ştiut să ridice conştiinţa de clasă şi nivelul politic al clasei muncitoare din Republica Cehoslovacă, mobilizând în acelaş timp toate forţele democratice in Frontul Naţional, în jurul acţiunii clasei muncitoare, a cărei unitate organizatorică este pe cale de înfăptuire. Poporul român salută cu bucurie rezultatele alegerilor din Cehoslovacia, fiind sigur că orice progres pe calea întăririi regimului de democraţie populară în Cehoslovacia este menit să creieze condiţiile pentru strângerea legăturilor de prietenie şi colaborare dintre ţările noastre şi pentru consolidarea frontului antiimperialist al tuturor popoarelor iubitoare de pace, democraţie şi libertate. A. Cernea după Februarie 1948. Legea asigurărilor naţionale, extinderea reformei agrare prin împărţirea în mâinile ţăranilor a tuturor moşiilor mai mari de 50 ha., extinderea naţionalizărilor şi, mai ale®, noua Constituţie, sunt numai titlurile principalelor înfăptuiri ale guvernului Gottwald. Participarea ntasseloir largi la campania electorală C I T ITI m t i a m o i g c â M A y? î í T 1 » > ^ fei ( hl J .....2^ £ * > v i *■■■ â ţ rí I {N 1.5 1 Â v 4 -•• .. A «v 'v ; : i Âlf®... Marea victorie a democraţiei populare în alegerile din Cehoslovacia (Urmare din pag. 1 a) ce în ce mai clară, entuziasmul cuprindea pieţele. La un moment dat, pe înserat, întreaga Pragă răsuna de cântece şi dansuri. Până noaptea târziu, oamenii au urmărit rezultatele cu deosebită atenţie. Nu s’a rrodus nicăieri nici un incident. In sute de municipii, n’a fost nici o listă albă. Rezultatele pe întreaga Cehoslovacie sunt următoarele : înscrişi 7.204.256. Frontul Naţional 6.431.963 voturi. Lista albă 772.293 voturi. Ceeace reprezintă un procent de 89°/« pentru lista Frontului Naţional. 89”/« pentru Frontul Naţional reprezintă nu numai victoria poporului cehoslovac vecin şi prieten, dar şi o contribuţie deosebit de importantă la întărirea lagărului antiimperialist, la consolidarea unei păci trainice. Traian Şelmaru Unde se fac înscrierile IOVR-iştilor pentru băi Marii mutilaţi vor beneficia de băi, locuinţe şi întreţinere Comisia balneo-climatică de velăngă Casa I. O. V. R, comunică: Invalizii, văduvele şi orfanii domiciliaţi în Capitală, aparţinând Casei I. O. V. R., care au nevoie să meargă in vara aceasta la băi sau în staţiuni Climaterice, se vor prezenta la Dispensarul Centrului de Ortopedie din str. General Angelescu nr. 140, unde vor fi examinaţi de medici specialişti. Fiecare va aduce o cerere, pe care in urma examinării, medicul va face un referat asupra gravităţii boalei şi indicaţiile balneo-climaterice. Cererile împreună cu viza specială vor fi depuse la cancelaria secretariatului centrului de ortopedie pavilion (la domnul Băbuş). Cererile I. O. V. R..-iştilor din provincie, având referatele medicului oficial de specialitate dela Spitalul de Stat din orașul în raza căruia domiciliază, împreună cu un act doveditor al stării materiale —• certificate de Biroul I. O. V. R. local, — vor fi trimise pe adresa centrullui de ortopedie nr. 1 str. General Angelescu nr. 140, București — secretariatul pentru comisia de băi. Pentru copiii debilitaţi care au nevoie să meargă în colonii de vară, se va menţiona in cerere vârsta copilului, domiciliul exact, anexându-se şi referatul medical. Solicitanţii ale căror cereri au fost aprobate de Comisie, vor fi incunoştiinţaţi în scris, arătându-i-se amănunţit staţiunea aprobată, data când trebuie să se prezinte şi condiţiunile de admitere. Vor beneficia de băi, locuinţă şi întreţinere. BOLNAVII GRAV, MARII MUTILATE BOLNAVII DE TUBERCULOZA OSOASA, REUMATISM POLIARTICULAR ANCHILOZANT SI DEFORMANT SI BOLNAVII CU OSTBITE DE RĂZBOI FISTULIZATE. Vor beneficia de băi şi locuinţe fără întreţinere, bolnavii cu poliadenite de natură T. B. C., bolnavii de reumatism poliarticular cronic şi cei cu debilitate fizică generală. Vor beneficia de locuinţe fără întreţinere şi băi, bolnavii cu maladii interne de stomac, ficsrt și rinichi. Poşta redacţiei 9 MARIN DUMITRESCU - Braşov. — Din sindicate nu pot face parte decât acei care trăiesc din salariu, ceea ce nu e cazul la dv. care lucraţi pe cont propriu. In tot cazul adresaţi-vă Consiliului Sindical Judeţean din oraşul dv. şi veţi primi lămuriri mai ample. «. IONESCU MIRCEA-P. M. R. -Prahova. — Scrie-ne despre succesele tovarăşilor de la „Columbia“. Am vrea mai ales să ştim cum a reuşit tov. Savu Ion împreună cu colectivul său de muncă, să reducă timpul de revizuire a cazanelor cu aburi şi cum a influenţat aceasta la scăderea regiei. • C. IONESCU-Păuneşti-Prahova şi V. GH. CHIMPU-Butnăreşti Roman. — Pentru a căpăta lămuririle necesare în chestiunile semnalate vă rugăm să vă adresaţi Crucii Roşii. * CONSTANTINESCU M. - Acţiunea dv. este lăudabilă. Cu cât vor fi mai multe terenuri de sport, cu atât mai viguros va fi tineretul nostru. Suntem nerăbdători să aflăm despre primele manifestaţii sportive pe noul stadion. In ceea ce priveşte lista de subscripţie, „Scânteia” nu obişnuieşte să deschidă astfel de liste. Ar fi mult mai nimerit să vă adresaţi Comitetului Central O. S. P. , GRETAS MARIA-coresp. F. R. B. şi MIROIU I.-coresp. S. F. M. — Sunteţi rugaţi să treceţi pe la redacţie în cursul unei după amieze — Secţia Corespondenţilor. . . , • PALINT IOSIF-Târnăveni. — Corespondenţa d-tale a fost folosită la un reportaj colectiv. Noi îţi mulţumim că ne-ai scris şi te rugăm să continui.