Scânteia, iunie 1948 (Anul 5, nr. 1135-1157)

1948-06-02 / nr. 1135

Excedente româneşti şi deficite britanice Chiar în ziua şi care tov. Vasile Luca, ministrul Finanţelor, sublinia în cadrul conferinţei pe ţară cu inspectorii şi administratorii finan­ciari, realizarea unor excedente bugetare ce permit investiţii impor­tante, o telegramă sosită din Lon­dra arăta că deficitul comerţului britanic a atins numai în primele patru luni ale anului în curs mai mult de 100 milioane lire sterline. Ori, după prevederile „optimiste” ale d-lui Cripps, prevederi bazate pe „ajutoarele” de peste Ocean, acest deficit urma să nu depă­şească suma de 87 milioane lire sterline, in PRIMELE ŞASE LUNI ALE ANULUI 1918! Acest fapt se adaugă ca o nouă confirmare a declaraţiei tov. Va­sile Luca, prin care se arăta că „noi mergem împreună cu cele­lalte ţări cu democraţie populară spre o înflorire economică, pe când acolo (în Apus N. R.), sub dominaţia planului Marshall, sub dominaţia dolarului, ţările se pră­buşesc în inflaţie, îşi micşorează producţia, decad din punct de ve­dere economic şi financiar, şi prin această decădere îşi pierd in­dependenţa naţională şi econo­mică”. Vane caracatiţa... De curând, un svon venit nu se ştie de unde, a făcut ocolul Danemarcei. Anume, s’a răspândit vestea că la sfârşitul lunii Alai capitala ţării, Copenhaga, va fi „vizitată“ de o escadră a flotei americane. Comandantul escadrei se svonea că ar fi chiar amiralul care comandase forţele navale a­­mericane staţionate pe ţărmurile Greciei şi Italiei. Pe bună drep - tate, şi fără a-şi ascunde îngrijo­rarea, ziarul danez „Lang of Folk“, şi-a pus întrebarea : „Oare nu cumva vom avea ale­geri în luna Mai?“. 485% Echipele conduse de mine­rii Schiller, Trifan şi Fierea au hotărât să pornească o între­cere, având ca obiectiv de­păşirea recordului realizat de echipa lui Mariceak Iosif, care a reuşit să întreacă norma cu 485«/». Precum se ştie, echipa lui Pop Ludovic realizase până acum producţia cea mai ridi­cată, depăşind cu 482«/» norma stabilită, — datorită întrebuin­ţării unei nouă metode de muncă. Astăzi noua metodă este în­suşită mereu de alte echipe de mineri, fiecare în parte căutând să realizeze o pro­ducţie cât mai mare, pentru a da ţării din ce în ce mai mult cărbune. Noua întrecere pornită de cele trei echipe de la Petrila care şi-au propus ca obiectiv depăşirea iltimului record realizat de echipa lui Mari­ceak Iosif, dovedeşte că mi­nerii din ţara noastră sunt ho­­tărîţi să contribuie — prin munca lor — la întărirea eco­nomică a R. P. R. şi să creeze condiţii de viaţă din ce în ce mai bune pentru toţi cei ce muncesc. Be­conui cu planul Marshall, autorităţile franceze imită cu sârguinţă me­todele gangstereşti ale poliţiei americane. Numai astfel se poate explica „expulzarea“ lui Pierre Hervé­y din Casablanca u unde ve­nise să vorbească muncitorilor de la minele de fosfaţi din Khou­­righa. Trebuie menţionat că Pierre Hervé este francez, deputat co­munist şi redactor al ziarului „L’Humanité“. Pierre Hervé n’a fost lăsat să vorbească, pentru simplul motiv că ar fi rostit a­­devărul şi ar fi exprimat indig­narea poporului francez faţă de uneltirile agenţilor imperialişti. Dar nu prin asemenea metode se poate frânge hotărîrea celor ! Pentrucă au cheltuit fără justificare creditele primite pentru producţie şi în­­zestrare li viilori 3 c, au fost trimişi în judecată Cu ocazia ultimelor verificări făcute pe teren de organele Băncii Naţionale, s’au constatat noui abateri dela dispoziţiunile legale privitoare la folosirea cre­ditelor. Credite pentru pro­ducţie folosite la alte scopuri Dăm mai jos câteva din con­travenţiile constatate în interva­­lul de la 21—29 Mai a.c. Firma „DORA“ s.i.n.c., Al. T­­Grîgore. Tut­or Gheorghe şi C­­Firîp, fabrică de încălţăminte, a încasat deja firmele Ion Ioniţă şi M. Brătescu suma de 1­129.373 lei, fără a o înregistra în con­tabilitate. Din această sumă a justficiat numai 150.000 lei. Pen­tru restul de 979.373 lei plus sol­dul cassei de 172.753 lei nu poate justifica utilizarea. Fabrica de zahăr din Banat s.a. a folosit­ în alte scopuri suma de 24.024.958 lei din creditele acor­date pentru campania de fabri­caţie 1947/1948. Firma „SOPEX” S.A.R. din Bucureşti, a dat informaţiuni ne­corespunzătoare cu realitatea, pentru a obţine un credit de 3­ 350.000 lei. Funcţionarii întreprinderii au încasat diverse sume de la cli­enţi, care nu au fost depuse în cassa societăţii. Dela 1 Decemvrie 1947 au fost mărite salariile administratoriitor delegaţi dela 30.000 lei la 50.000 lei lunar, cu toate că societatea are o activitate deficitară. Contabilitatea întreprinderii este în restanţă şi se observă o nepăsare totală din partea con­ducătorilor, ceea ce a făcut ca o mare parte din­ debitori să nu fie urmăriţi. Firma „FRUCTUL ROMANESC” S.A. Bucureşti, a întrebuințat în alte scopuri o parte din creditul de 1.500­ 000 lei ce i s-a acordat pentru procurare de tablă de la „Odester“. A avansat bani fur­nizorilor de fructe care nu au fost decontate. A făcut cheltueli cu imobilul său din Piteşti, care nu foloseşte fabricei. Negustorie cu banii primiţii pentru vite Marin Chiriţă, com­. Strejnic, jud. Prahova, a obţinut un cre­dit de 30.000 lei pentru a cum­păra o vacă. A cheltuit banii în afaceri de comerţ­ Aurelian Popescu, comuna Strejnic, jud. Prahova, a obţinut un împrumut de 30.000 lei pen­­tru a cumpăra doi cai. A între­buinţat banii în comerţ. Toţi aceşti infractori au fost înaintaţi justiţiei, spre a li­­ aplica sancţiunile legale. Un număr de 211 locuitori din comuna B­răneşti, jud. Ilfov, au­ obţinut un credit de 11.000.0001 lei, în scopul de a cumpăra In­­ asociaţie vaci pentru lapte­ Pen-­ tru realizarea acestei operaţiuni, sătenii au dat procură ing. Du­mitru P. ......... ii Ste­fan N. Bobre. C­ei trei justifica utilizarea sumei de­ 1.208.542 lei, au fost arestaţi şi­ trimişi în judecată pentru in-­­ tracţiuni la legea pentru contra-1 Iul utilizării creditelor. Alţi 8 producători agricoli au fost înaintaţi justiţiei deoarece nu au putut justifica modul cum au folosit împrumuturile ce li s’au acordat, iar 24 producători agricoli au primit avertisment şi li s’a cerut restituirea împru­muturilor, fiindcă n’au putut a­­răta cum le-au folosit. In afară de cazurile de mai sus, pentru abateri mai puţin grave, au primit­ avertisment următoarele întreprinderi : „Tecarom“, Bucureşti. „M. An­­gheteseu“, fabrică de produse zaharoase, Bucureşti. Banca Populară din comuna Dudeşti- Ciop­lea, -1 mulţi de a continua lupta pentru o viaţă mai bună. Publicaţiile noastre organizează consfătuiri cu cititorii Două dintre revistele noastre săptămânale, „Contemporanul“ şi „Flacăra“, au luat o iniţiat­ivă deosebit de interesantă , a­­ceea a unor consfătuiri pu­­­­blice cu cititorii lor, consfă­­tuiri în cadrul cărora se poartă discuţii critice asupra revistelor. Redacţia „Flăcării“ a organizat zilele trecute prima consfătuire cu cititorii revistei. S-a putut vedea întâi de toate din a­­ceastă consfătuire, că massele cititoare dobândesc tot mai multă maturitate de gămă­dire şi un simţ eristic, ceea­ ce le permite să facă apre­cierile cele mai juste. Mulţi dintre cititori au subliniat lipsurile revistei şi au dat su­gestii preţioase pentru îmbogă­­ţirea ei. A reeşit deassemeni din această consfătuire preocu­parea tot mai mare a masselor cititoare pentru problemele de artă, de ideologie şi cultură, precum şi necesitatea ca ele să fie tratate într-un stil cât mai accesibil. Au fost atinse nu­meroase probleme, iar redac­­ţia „Flăcări­i“ şi-a însuşit multe din criticile aduse de cititori. Fără îndoială că asemenea consfătuiri nu trebuie să se re­ducă la un fapt izolat şi întâm­plător, ci etc trebuie să continue în mod regulat, pentru însuşi bunul mers al revistelor res­pective. Strângerea legăturilor cu massele, urmărirea temeinică a preocupărilor şi a cerinţelor lor, este una din sarcinile prin­cipale ale publicisticii noastre. Un asasinat cu tâlc Cititorii îşi amintesc desigur despre ştirea asasinării lui Geor­ge Polk, corespondent american în Grecia. Uciderea acestuia nu face parte din seria crimelor o­­bişnuite, ci are tâlcul ei. Polk, care difuza adevărul des­pre Grecia, la radio şi prin pre­să, a fost suprimat. Natural că asasinatul a fost comis de „cei în drept“, adică de cei loviţi prin activitatea victimei, respectiv, de către fasciştii greci pentru cari o crimă nu-i decât „manifestarea unui vechi obicei“, cum îi scuză şi-i apără, ca funia pe spânzurat, generoşii gentlemani angio-ame­­ricani. E elocvent însă faptul că şi autorităţile americane au rămas nepăsătoare faţă de soarta lui Polk, care a fost o victimă a naivităţii sale. El credea în „li­bertăţile“ ridicate în slăvi de oa­menii regimului ţării sale şi în acelea ale ţărilor aservite politi­cienilor imperialişti. Iată deci adevărata faţă a „li­bertăţii presei“ aşa de mult trâmbiţată de guvernanţii de pe­ste Ocean. Concediile să fie afişate! In unele întreprinderi, tabelele după care se acordă concediile sunt alcătuite fără ştiinţa munci­torilor, cari sunt încunoştinţaţi că le-a venit rândul la plecare cu o zi sau două înainte de serie. Socotim procedeul nejust. In măsura în care este posibil, con­cediul trebuieşte fixat salariatului la timpul indicat chiar de ei. Bine­înţeles, trebuie să se aibă în ve­dere ca, înainte de toate, conce­diile să nu se aglomereze într’un singur interval de timp, să nu afecteze producţia. Odată întocmit, este bine ca tabloul concediilor să fie afişat la loc vizibil în întreprindere. Astfel, fiecare salariat va cunoaşte di­nainte când îi vine rândul la ple­care, putându-și face din timp pregătirile necesare. In prezenţa reprezentanţi­lo­r Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale, a reprezentanţilor guvernu­lui şi a numeroşi fruntaşi ai vieţii culturale şi artistice A fost inaugurată Casa de Odihnă a scriitorilor Nicolae Bălcescu“ .. Duminică a avut loc la Băl­­ceşti (jud. Argeş), comuna na­tală a marelui scriitor şi luptă­tor revoluţionar Nicolae Bălce­­scu, inaugurarea Casei de Odihnă a scriitorilor „Nicolae Bălcescu“, organizată de Ministerul Artelor şi informaţiilor în vecheia lo­cuinţă a familiei Bălcescu. La această solemnitate au par­ticipat: prof. Constantinescu-Iaşi şi Mihail Sadoveanu, vicepreşe­dinți ai Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale, tov. Ştefan Voi­tec, vice­preşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, d. Octav Live­zeanu,­ ministrul Artelor şi In­formaţiilor, tov. N. Moraru , M. Florescu, secretari generali ai Ministerului Artelor şi in­formaţiilor, tov. L. Rău­tu, Zah­a­ria Stancu preşedintele Societă­ţii Scriitorilor din România, Pe­tre Iosif, M. Novicov, din Mini­sterul Artelor şi Informaţiilor şi alţi numeroşi fruntaşi ai vieţii culturale şi artistice precum un mare număr de săteni din Bălceşti şi comunele alăturate, în frunte cu autorităţile locale. Au luat cuvântul tov. Şt. Voi­­tec, Za­har­ia Stancu, N. Con­­stantinescu prefect al judeţului Argeş şi Const. Radu secretar al organizaţiei judeţene PMR. La sfârşitul cuvântărilor, poetul Radu Boureanu a citit poemul „Imn pentru veacul 1848“. Această casă, care va servi scriitorilor noştri ca loc de o­­dihnă şi de creaţie, este încă una din realizările care traduc în fapt prevederile nouii Con­stituţii a RPR cu privire la sprijinirea creaţiei artistice. In momentul de faţă, primul lot de zece membri ai Societăţii Scriitorilor din România îşi pe­trec vacanţa în casa de odihnă de la Bălceşti. - 26 medici întunerecul alungă şi boala din satele Ilfovului Intre ei se află cinci profesori universitari de vază: D. Danielopol, I. Ţeţu, T. Burgherea, P. Vancea şi C. Vasilescu Când se întâlnesc în şesul Bărăganului, apele Ialomiţei şi Argeşului închid în unghiul lor Dridu. Comună mare şi întinsă. Dridu cuprinde cinci sate unul l­ângă falitul, şi toate cinci adăpostesc cam zece mii de suflete. E aproape un târguşor Dridu. Totuşi, sărăcimea din cele cinci sate nu a cunoscut până acum prea multe din binefacerile ştiinţei şi civilizaţiei. Moşiile boereşti au înghiţit zeci de ani munca plugarilor, le-au stors piepturile de vlagă. Pentru mulţi, munca la boeri şi traiul de mizerie au însemnat tubercu­loză. Balta Comarnicului aducea în fiecare vară frigurile, porum­bul crud, pelagra, iar neştiinţa îi lăsa pradă sifilisului. „Sănătatea e cel mai scump lucru“, spun bătrânii din Dridu. Şi sănătatea era într’adevăr im lucru foarte scump. Ca s’o păs­trezi îţi trebuiau bani, bani mulţi, pe care sudoarea frunţii unui biet rob boeresc nuă pu­tea cu uşurinţă agonisi. De aceea s’au mirat oamenii din Dridu, şi nu le-a venit a crede, când au început să po­posească în comuna lor. Dumi­nică după Duminică, doctorii dela Bucureşti, să-i caute şi să-i îngrijească fără bani. Dar primii săteni cari au căl­cat pragul şcolii unde se insta­laseră oamenii cu halate albe, au primit­­sfaturi bune şi mulţi din ei s’au vindecat chiar de la primele zile­ De atunci, în fiecare Duminică, doctorii şi surorile lucrează de dimineaţă până sea­ra, fără un ceas de odihnă. Partidul Muncitoresc Român are grijă de sănătatea mulţimii De mult încă, Sectorul Spi­tale din Organizaţia Capitalei a Partidului Muncitoresc Ro­mân îşi pusese în gând a­­ceastă acţiune. Acum, a luat hotărîrea de a porni această bătălie în colaborare cu Mi­nisterului Sănătăţii şi Uniunea Sindicatelor Sanitare. Şi medi­cii de la Spitalul Filantropia au fost primii cari au răspuns: în­tâi mai puţini, apoi tot mai mulţi, au călcat rând p® rând Lipia-Bejdanii, Dridu, Fierbinţii şi Periştil. În ultima Duminică, la 10 Mai, în faţa şcolii, a primă­riei şi dispensarului din Dridu aşteptau câteva sute de să­teni, unii veniţi din satele dim­prejur, deja zeci de kilometri depărtare. Veneau la Dridu 21 doctori şi cu ei , profesori universi­tari de vază: D. Danielopel, I. Teţu, T. Burghelsa,­ P. Vani­­cea şi C. Vasilescu. Din ma­şini a coborît un adevărat spi­tal. Secţii de nas, gât, urechi, stomatologie, dentistică, ochi, chirurgie boli interne radios­­copie, ginecologie şi un mic laborator de analize. Copiii de şcoală, pregătiţi de Dumineca trecută, au fost primii pacienţi. Ei au venit să-şi facă operaţiile pentru nas, gât şi urechi. Mai cu tea­mă la început, au trecut astfel la operaţie şi Constantin Vân­­tilescu şi Gheorghe Eftimie şi Vasilica Androne, cu toţi cei­lalţi 47 de copii. Costi­că al lui Tom­a Chiriţă aşteaptă sănătatea La „boli interne”, majorita­tea pacienţilor sunt tot copii. Constantin al lui Toma Chiri­­ţă are trei ani şi cu o seară înainte a început să aibă căl­duri. L-a adus maică-sa în braţe, mângăindu-i mereu frun­tea înfierbântată. — Uite, domnul doctor o să te facă sănătos. Pentru tine a venit aici, să te faci flăcău voi­nic și frumos. Și feciorul plugarului Toma Chiriță se uită mirat la omul în halat alb, care a venit de departe să-i aducă lui sănătate. Cu câteva minute înainte a trecut prin fața mesei Dumitra Enescu, o doare inima şi sto­macul. Doctorii au examinat-o şi au trimis-o în o masă unde o fată, îmbrăcată şi ea în alb, i-a dat un pacheţel cu câteva pilule. Dumitra le-a cercetat, te-a învelit apoi în basma şi, bucuroasă, „ eşti cu paşi gră­biţi din sală” Din toată lumea adunată în faţa şcolii, un singur om nu e bolnav. Stă totuşi şi priveşte la forfota din jur. E moş Bar­bu Neacşu, omul cu cea mai numeroasă fami­le din sat. Are 11 copii şi a mai avut 4, care au murit. — Să fi fost totdeauna atâta grijă de sănătatea omului, îmi trăiau azi toţi 18 copii. Aud că o să înceapă acum doctorii să colinde satele. Bine ar­e să mai cureţe lumea de sume­denia de boli câte au lăsat vremurile cele negre, să văd Şi eu, măcar acum la bătrân­e, că nu mai moare omul ca ti­­hăniile, dintr’o vătămătură. Şi peste tot, grupuri, grupuri, strânşi în jurul pomilor, aştep­­tăndu-şi rândul sătenii discutau şi se minunau. — Tot Partidul muncitorilor a făcut-o şi pe asta. Nu degeaba spuneau ei, tovarăşii care vin de la oraş, că încetul cu înce­tul o să fie toate bune. Socoteala unei zile de muncă Seara, profesorii, medicii şi su­rorile au plecat. In urma lor au lăsat sute de oameni, în care boala a suferit prima înfrângere. Intr’o zi de muncă ei au fă­cut : 290 consultaţii interne, 87 consultaţii stomatologice, 43 ex­tracţii dentare, 34 consultaţii de ochi, 21 pregătiri pentru operaţii, 47 operaţii O. R. L„ 175 con­sultaţii O. R. L., 200 radioscopii pulmonare, 35 consultaţii gineco­logice, 280 analize de laborator, 6 intervenţii chirurgicale, în to­­tal 1126 consultaţii şi interven­ţii imediate. ★ Duminicile din Dridu sunt numai un încenut. Alte echipe urmează exemplul medicilor de la „Filantropia”. Incene deci, din iniţiativa Partidului Muncitoresc Român, o nouă campanie, care va adu­­ce în satele noastre sănătatea, alurgată de neştiin­ţa şi mizeria trecutului. V. Negru SCÂNTEIA Nr. 1135 A fost fixată data tslisi flu al Illa Coops donorat I.S.LIJ. In zilele de 29 şi 30 Mai a avut loc la sediul ARLUS, o confe­rinţă de lucru cu principalele fi­liale ARLUS din ţară la care au participat membrii Consiliului Ge­neral de conducere ARLUS, pre­cum şi delegaţi ai următoarelor filiale : Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov, Craiova, Piteşti, Galaţi, Constanţa, Brăila, Bacău, Sibiu, Tg. Mureş, Oradea şi IPIoeşti. In cadrul acestei conferinţe s-a discutat problema convocării celui de-al 11-lea Congres General ARLUS.­­După cum se ştie, pri­mul congres ARLUS, a avut loc în Mai 1945). S-a hotărît ca al 11-lea congres să se ţină în ultimele zile ale Iri­nei Octombrie. Cu acest prilej, vor începe serbările închinate prieteniei Sovieto-Române, care se vor desfăşura, ca şi în anul precedent, între 1 şi 7 Noembrie. In vederea Congresului, tov. N. Popescu-Dorearau, vice-preşe­­dintele Arlus-ukii, C. Papadopol Calimah, secretar general şi tov. Sanda Rangheţ secretar organi­zatoric, au stabilit sarcinile care revin Asociaţiei, în această pe­rioadă de timp. Conferinţa a întocmit planuri concrete de activitate care să li­chideze rămânerile în urmă și inegalitățile de dezvoltare ce s-au constatat la unele filiale. Conferinţa Inspectorilor Regionali şi Şefilor Serviciilor Judeţene Agricole şi Zootehnice a luat sfârşit Duminică 30 Mai s-a ţinut la Liceul Horticol Băneasa, şedinţa de închidere a conferinţei Inspec­torilor Regionali şi Şefilor Ser­viciilor Judeţene Agricole şi Zo­otehnice din întreaga ţară. Conferinţa a fixat programul de muncă al sectoarelor agricol şi zootehnic pe următoarele 6 luni. Au luat cuvântul, cu acest prilej : Ştefan Pavel, Directorul Personalului din Ministerul Agri­culturii Pavel Chirtoacă, consi­lier tehnic, Prof. Ion Berea, di­rectorul învăţământului agricol şi tov. Marian Stancu şi Nicolae Ceauş­escu, secretari generali. Tov. Vasi­le Vaida, ministrul Agriculturii, în cuvântul de în­chidere rostit, a cerut o colabo­rare perfectă între organele a­­gricole şi veterinare, de la cen­tru până jos la comună, pentru aducerea la îndeplinire a sarci­­nelor fixate în cadrul conferin­ței Tov. ing. Alexandra Sido­­rovici, secretară generala a U.F.B.R., a fost nă­mită se­cretar general al Ministeru­lui Minelor si Petrolului. ŞTIRI POLITICE Tov. Miron Constantinescu, potriva conducerii societăţii ministrul Minelor si Petrolului,­­■Creditul Carbonifer , a dat o decizie prin care se numeşte un administrator de supraveghere la societatea ,,Cre­ditul Carbonifer**. Această hotărrîre a fost luată întrucât societatea nu a făcut niciun fel de investiţii, în ul­timii ani. Din cauza aceasta producţia a fost sub nivelul posibilităţilor. S’au realizat, în detrimentul întreprinderii, beneficii impor­tante, care însă au fost irosite în mod neproductiv. Datorită acestui fel de a con­duce, extracţia cărbunilor se face­ la soc. Creditul Carboni­fer, după metodele cele mai înapoiate în tara noastră, iar condiţiunile de muncă si de trai ale salariaţilor întreprin­derii sunt deosebit de grele, ceea ce a determinat repetate reclamaţiuni din partea Sindi­catelor miniere din regiuine. im-* D. Czico Laurenţiu a fost numit secretar general al Ministerului învăţământului Public. Durata serviciului militar pentru toate armele Pr­intr’un D­sk­ret al Prezi­diului Marii Adunări Naţio­nale, durata serviciului mili­­­tar activ se fixează pentru­­ toate armele la doi ani. Aceasta corespunde grij­ei guvernului de a asigura os­taşilor noştri un nivel ridi­cat profesionali și cultural. In consecință seria a 3-a din contingentul 1946 care se află sub arme, urmează a face serviciul militar până la 1 Octombrie 1948. A­legerile de Duminică au consolidat victoria din Februarie a democraţiei cehoslovace Reacfuimea internaţională înregistrează o nouă şi puternică înfrângere.­­ Rezultatul alegerilor din Cehoslovacia întăreşte frontul anti-imperialist al popoarelor iubitoare de pace, democraţie şi libertate Rezultatele alegerilor din Ce­hoslovacia ne arată că popoare­le ceh şi slovac s’au pronunţat — cu o sdrobitoare majoritate— în favoarea listelor de candidaţi ale Frontului Naţional, care este coaliţia partidelor democratice din Cehoslovacia, în frunte cu puternicul Partid Comunist Ce­hoslovac. Aceasta înseamnă că massele populare din Republica Ceho­slovacă au ratificat marea vic­torie pe care a câştigat-o demo­craţia cehoslovacă în luna Fe­bruarie a acestui an, când poli­ticienii de dreapta din partidele socialist-popular, popular şi de­mocrat slovac au fost demascaţi ca unelte trădătoare ale rea­­­ţiunii internaţionale Evenimentele din Februarie sunt proaspete încă în mintea tuturor. Reacţiunea din Ceho­slovacia, instigată de cercurile imperialiste din Statele Unite şi Anglia a încercat atunci să răstoarne guvernul Grefelwald, făcându-şi iluzia că ar putea elimina puternicile forţe demo­cratice, şi mai ales pe repre­zentanţii Partidului Comunist, din conducerea statului. Pe plan intern, manevra începută în Februarie 1948 prin demisia a 12 miniştri reacţionari din gu­vern, ţintea la răsturnarea pu­terii populare şi la împiedica­rea marilor reforme democrati­ce protejate sau pe cale de a fi aplicate de către cabinetul Gottwald : reforma agrară, na­ţionalizările, asigurările naţio­nale, etc­ Pe plan extern, lo­vitura reacţionară pusă la cale în Februarie 1948, urmărea scoaterea Cehoslovaciei din ta­băra statelor democratice şi an­­tiimperialiste, folosirea ei ca o bază a intrigilor şi a planurilor agresive ale imperialiştilor a­­mericani şi englezi îndreptate împotriva Uniunii Sovietice şi a statelor de democraţie popu­lară, precum şi aservirea eco­nomică a Cehoslovaciei de către capitalul monopolist de peste Ocean. Socotelile reacţiunii din Ce­hoslovacia şi din străinătate au dat însă greş. Victoria forţelor democratice din Ceh­stovacia a fost atât de sdrobitoare, încât ea s’a soldat nu numai cu în­frângerea complotului reacţio­nar, dar şi cu scoaterea auto­rilor lui şi a complicilor aces­tora din conducerea de Stat şi discreditarea lor politică. Co­mitetele de Acţiune ale Frontu­lui Naţional au procedat în toată ţara la epurarea elemen­telor reacţionare din aparatul de stat. Partidele politice au exclus ele însele elementele reacţionare din rândurile lor, după care Frontul Naţional (reprezentând forţele democra­tice cehe şi slovace) a fost reconstituit pe baze sănătoase. Compus din reprezentanţii par­tidelor comunist social-demo­crat, socialist popular şi popu­lar. Frontul Naţional s-a pre­zentat în alegeri cu o listă uni­că de candidaţi, exprimând ast­fel unitatea de acţiune a demo­craţiei cehoslovace victorioase. Se ştie cât au ţipat ziarele şi posturile de radio reacţionare din Apus în legătură cu eşuarea loviturii pe care cercurile impe­rialiste din Statele Unite şi din Anglia o puseseră la cale în Februarie în Cehoslovacia. Acţiunea forţelor democratice de atunci a fost prezentată ca o lovitură de stat a unei minori­tăţi. Rezultatele votului de Du­minică ţintuesc la stâlpul infa­miei toată această propagandă veninoasă. Ziariştii străini tri­mişi să asiste la operaţiile elec­torale sunt de acord în a recu­noaşte că alegerile au fost cu adevărat libere şi democratice. Niciun incident nu a venit să tulbure desfăşurarea lor. In aceste condiţii imensa ma­joritate a popoarelor ceh şi slovac Sa pronunţat pentru lis­tele Frontului Naţional, pentru guvernul Gottwald, pentru con­solidarea regimului de democra­ţie populară în Cehoslovacia, împotriva reacţiunii trădătoare de ţară, unealtă servilă a impe­rialiştilor şi a aţâţătorilor la răz­boi de peste hotare, înfăptuirile guvernu­lui Gottwald Guvernul Gottwald şi Fron­tul Naţional venea în faţa cor­pului electoral, nu numai cu meritul de a fi sdrobit unelti­rile reacţiunii în Februarie 1948, ci şi cu meritul de a fi înfăptuit ,­ după Februarie Reflectând nouile condiţii po­litice create după evenimentele din Februarie campania electo­rală a prezentat cu totul alt as­pect decât trecutele campanii e­­lectorale din Cehoslovacia. In loc să urmărească discursuri­le demagogice altădată de ri­goare în ajunul alegerilor, massele largi ale popoarelor ceh şi slovac au salutat măsu­rile guvernului, cu scopul de a ridica nivelul de viaţă al oamenilor simpli, de a înlătu­ra greutăţile de după război, de a promova industria, agri­cultura, arta şi stiinta in Re­publica Cehoslovacă. Rezultatele pe care le-a ob­ţinut democraţia cehoslovacă pe tărâm politic şi economic se datoresc în primul rând forţei politice conducătoare a acestei dem­ocraţii: Partidul Comunist Cehoslovac. Numă­rând astăzi peste 2 milioane de membri puternicul Partid 1948 — o serie de reforme de­mocratice în folosul masselor populare şi care s’au soldat cu consolidarea regimului da de­­mocraţie populară în Cehoslo­vacia. Activitatea legislativă a fos­tei Adunări Naţionale a fost într’adevăr extrem de bogată Comunist Cehoslovac a ştiut să ridice conştiinţa de clasă şi nivelul politic al clasei muncitoare din Republica Ce­hoslovacă, mobilizând în ace­­laş timp toate forţele demo­­cratice in Frontul Naţional, în jurul acţiunii clasei muncitoa­re, a cărei unitate organizato­rică este pe cale de înfăptui­re. Poporul român salută cu bu­curie rezultatele alegerilor din Cehoslovacia, fiind sigur că orice progres pe calea întăririi regimului de democraţie popu­lară în Cehoslovacia este me­nit să creieze condiţiile pen­tru strângerea legăturilor de prietenie şi colaborare dintre ţările noastre şi pentru conso­lidarea frontului antiimperia­­list al tuturor popoarelor iubi­toare de pace, democraţie şi libertate. A. Cernea după Februarie 1948. Legea asi­gurărilor naţionale, extinderea reformei agrare pri­n împărţirea în mâinile ţăranilor a tuturor moşiilor mai mari de 50 ha., ex­­tinderea naţionalizărilor şi, mai ale®, noua Constituţie, sunt nu­mai titlurile principalelor înfăp­tuiri ale guvernului Gottwald. Participarea ntasseloir largi la campania electorală C I T ITI m t i a m o i g c â M A y? î í T 1 » > ^ fei ( hl J .....2^ £ * > v i *■■■ â ţ rí I {N 1.5 1 Â v 4 -•• .. A «v 'v ; : i Âlf®... Marea victorie a democraţiei populare în alegerile din Cehoslovacia (Urmare din pag. 1­ a) ce în ce mai clară, entuziasmul cuprindea pieţele. La un mo­ment dat, pe înserat, întreaga Pragă răsuna de cântece şi dansuri. Până noaptea târziu, oamenii au urmărit rezultatele cu deosebită atenţie. Nu s’a r­rodus nicăieri nici un incident. In sute de muni­cipii, n’a fost nici o listă albă. Rezultatele pe în­treaga Cehoslovacie sunt următoarele : înscrişi 7.204.256. Frontul Naţional 6.431.963 voturi. Lista albă 772.293 voturi. Ceeace reprezintă un procent de 89°/« pentru lista Frontu­lui Naţional. 89”/« pentru Frontul Naţional reprezintă nu numai victoria poporului cehoslovac vecin şi prieten, dar şi o contribuţie deosebit de importantă la întă­­rirea lagărului antiimperialist, la consolidarea unei păci trai­nice. Traian Şelmaru Unde se fac înscrierile IOVR-iştilor pentru băi Marii mutilaţi vor beneficia de băi, locuinţe şi întreţinere Comisia balneo-climatică de ve­lăngă Casa I. O. V. R­, co­munică: Invalizii, văduvele şi orfanii domiciliaţi în Capitală, aparţi­nând Casei I. O. V. R., care au nevoie să meargă in vara aceasta la băi sau în staţiuni Climaterice, se vor prezenta la Dispensarul Centrului de Orto­pedie din str. General Ange­­lescu nr. 140, unde vor fi exa­minaţi de medici specialişti. Fiecare va aduce o cerere, pe care in urma examinării, me­dicul va face un referat asu­pra gravităţii boalei şi indica­ţiile balneo-climaterice. Cererile împreună cu viza specială vor fi depuse la cancelaria secre­tariatului centrului de ortopedie pavilion­­ (la domnul Băbuş). Cererile I. O. V. R..-iştilor din provincie, având referatele medicului oficial de specialita­te dela Spitalul de Stat din orașul în raza căruia domici­liază, împreună cu un act doveditor al stării materiale —• certificate de Biroul I. O. V. R. local, — vor fi trimise pe adresa centrullui de ortopedie nr. 1 str. General Angelescu nr. 140, București — secreta­riatul pentru comisia de băi. Pentru copiii debilitaţi care au nevoie să meargă în colonii de vară, se va menţiona in ce­rere vârsta copilului, domiciliul exact, anexându-se şi referatul medical. Solicitanţii ale că­ror cereri au fost aprobate de Comisie, vor fi incunoştiinţaţi în scris, arătându-i-se amănunţit staţi­unea aprobată, data când tre­buie să se prezinte şi condiţi­unile de admitere. Vor beneficia de băi, locu­inţă şi întreţinere. BOLNA­VII GRAV, MARII MUTILA­TE BOLNAVII DE TUBER­CULOZA OSOASA, REUMA­TISM POLIARTICULAR AN­­CHILOZANT SI DEFOR­MANT SI BOLNAVII CU OSTBITE DE RĂZBOI FIS­­TULIZATE. Vor beneficia de băi şi lo­cuinţe fără întreţinere, bol­navii cu poliadenite de natu­ră T. B. C., bolnavii de reumatism poliarticular cro­nic şi cei cu debilitate fizică generală. Vor beneficia de locuinţe fără întreţi­nere şi băi, bol­navii cu maladii interne de stomac, ficsrt și rinichi. Poşta redacţiei 9 MARIN DUMITRESCU - Braşov. — Din sindicate nu pot face parte decât acei care trăiesc din salariu, ceea ce nu e cazul la dv. care lucraţi pe cont propriu. In tot cazul adresaţi-vă Consi­liului Sindical Judeţean din oraşul dv. şi veţi primi lămuriri mai ample. «. IONESCU MIRCEA-P. M. R. -Prahova. — Scrie-ne despre succesele tovarăşilor de la „Co­lumbia“. Am vrea mai ales să ştim cum a reuşit tov. Savu Ion împreună cu colectivul său de muncă, să reducă timpul de re­vizuire a cazanelor cu aburi şi cum a influenţat aceasta la scă­derea regiei. • C. IONESCU-Păuneşti-Pra­­hova şi V. GH. CHIMPU-Butnă­­reşti Roman. — Pentru a căpăta lămuririle necesare în chestiunile semnalate vă rugăm să vă adre­saţi Crucii Roşii. * CONSTANTINESCU M. - Acţiunea dv. este lăudabilă. Cu cât­ vor fi mai multe terenuri de sport, cu atât mai viguros va fi tineretul nostru. Suntem nerăb­dători să aflăm despre primele manifestaţii sportive pe noul sta­dion. In ceea ce priveşte lista de subscripţie, „Scânteia” nu obiş­nuieşte să deschidă astfel de liste. Ar fi mult mai nimerit să vă adresaţi Comitetului Central O. S. P. , GRETAS MARIA-coresp. F. R. B. şi MIROIU I.-coresp. S. F. M. — Sunteţi rugaţi să treceţi pe la redacţie în cursul unei du­pă amieze — Secţia Corespon­denţilor. . . , • PALINT IOSIF-Târnăveni. — Corespondenţa d-tale a fost folosită la un reportaj colectiv. Noi îţi mulţumim că ne-ai scris şi te rugăm să continui.

Next