Scȃnteia, decembrie 1948 (Anul 17, nr. 1289-1313)

1948-12-01 / nr. 1289

Lit. Iuni. II Mn si al Timişoara au câştigat campionatele naţionale de cross După un an atletic bogat in realizări şi succese tehnice, campionatele naţionale de cross (alergare pe teren variați) au încheiat sezonul fiind bine organizate, cu trasee variate, cu concurenţi mulţi. Peste 200 participanţi s-au aliniat la startul celor 3 cate­gorii, stabilind un record în materie. Au lipsit doar: ve­­teranul curselor de fond Dinu Cristea şi campioana naţională de anul trecut, plo­­eşteanca Viorica Marinescu (14 ani), căreia, deşi prezentă, nu i s-a îngăduit să-şi apere titlul, la o vârstă sub limita permisă pentru o astfel de competiţie grea... Au fost prezenţi, in schimb, nenumăraţi concurenţi provin­ciali, din Timişoara (care a ob­­ţinut şi un succes tehnic), din Braşov, Constanţa, Ploeşti, etc, ior din Azofia, a venit o echipă de fete de la Noua Fabri­că de Postav, Ed­ith Treybal a fost prima la sosire. A urmări - o foarte aproape Elena Dinescu. Ceferista a încer­cat un atac, mult prea devreme, la 150 m. de sosire, spulberat imediat de câștigătoare. Nu prea departe, Rely Stan (care a terminat epui­zată) și tânăra Jeny Nic­ol­au (care are mari posibilităţi). La juniori, campionul de anul trecut constănţeanul Peter Po­pes­cu a trebuit să cedeze, pe ulti­ma parte, timişorenilor. La 100 m. de sosire l-au între­cut, Pricop şi Mihailovici. A­­cesta din urmă sprint­ează foarte puternic, dar prea târziu şi Pri­cop, student în primul an al In­stitutului Electrotehnic, devine campion. Muncitorul braşovean Emil Pandrea, a stat 10 km. în „plasa“ altora mai avântaţi. Metalurgi­stul Catană s-a detaşat net pe porţiunea de arătură, dar cu un fizic prea slab nu a rezistat vân­tului puternic. Acesta era mai favorabil robuştilor Firea şi Pan­drea, care au intrat primii pe hipodrom. După o scurtă luptă, Pandrea se distanţează şi câştigă uşor, când nimeni nu se aştepta la asta din partea unui demifan­­dist. Ceilalţi, Radu Ioniţă, Teo­­dosiu, Vlăducă şi Nicu Niculae, au concurat tot atât de merituos, Victor Pop a abandonat, iar Tal­­maciu mi şi-a găsit cadenţa pe o distanţă atât de lungă. Pe echipe, să remarcăm succe­sul binemeritat al ucenicilor fe­roviari timişoreni şi al elevilor bucureştenii, la juniori, victoria netă a U. T. M.-iştilor de la Go­­deasiu la fete şi tot aici frumoa­sa figură a echipei Sind îmbră­căminte, care a învins pe C. F. R. R., masiva participare şi frumoa­sa victorie a Armatei, a carei echipă a fost egalată doar de me­­talochimişti, bu­na comportare a braşovenilor de la ,,Steagul Roşu“ şi a telefoniştilor, la seniori.­EZULTATELE TEHNICE FETE: 1. Edith Treybal (Elec­trica) 4:56.3; 2. Elena Dinescu (C.F.R.B.) 4:59.8; 3. Rely Stan (Godeanu) 5:04.7; 4. Jeni Nicolau (God.) 5:04.8; 5. Elena Silvestru (UTM Concordia Pt.) 5:11.0. Pe echipe : 1. A. S­ Godeanu 28 puncte, 2. Sind. îmbrăcăminte 64 p., 3. C.F.R.B. 78 p. JUNIORI: 1. Ion Pricop (Elec­­trics) 11:53.4; 2. Mihailovici (C. F. R. Tim.)­ 11:53.5; 3. P- Pop­escu (SP.T. C-ţa) 11:599; 4. Avram (CFRT) 12:011; 5. N. Georgescu (SP. Scol.) 12:03.3. Pe­ echipe: 1. CFR Timișoara 75 p. 2. S. M C. 85 p. 3. Sp. Şcolăresc 92 p. SENIORI: 1. Emil Pandrea (Steagul Roşu) 33:20.7; 2. Victor Firea (Sind. Constr.) 33:26.4; 8. Catană (S. M. C.) 33:40.2 ; 4. Radu Ioniţă (CFRB) 33:43.0; 5. Teodo­­sin (Telei.) 33:57.1. Pe echipe: 1. C. S. C Armata 59 p., 2 S.M.C. 59 p, 3 Steagul Roşu Braşov 72 p. Un duel pasionant Fotografia a­­lăturată de­monstrează e­­fortul pe care l-a depus Edith Treybal In această cursă. Obosea­la se citeşte pe figura cu­in schimb Ele­na D in e s c u (112) arată mult mai sprintenă, dar va trebui, până la urmă, să cedeze ru­tinei şi rezis­tenţei campioa­nei din Timi­şoara. este 100 juniori au luat plecarea de pe hipodrom într-o cursă lungă şi grea de 3500­­ metri, pe care o va câştiga la capătul unui sprint spectaculos, timişoreanul Pricop .j MUNCITORII DE LA „23 AUGUST" au trecut în locul al doilea în campionatul districtual. T­erenul fabricii Filatura de Bumbac a găzduit Duminică Jo­cul dintre „23 August" şi Leo­­ni­da C.F.R., contând pentru lo­­cul secund­ din seria întâia a categoriei „distincţie"f­ără să atingă un nivel teh­­nic superior, jucătorii au rulptat cu multă ardoare pentru victo­rie, reuşind să ofere un match frumos, desfăşurat într-o at­mosferă de sportivitate. Armaţiile au avut o compor­tare frumoasă şi despre o su­perioritate a uneia din ele nu poate fi vorba A învins totuşi „23 August", prin singurul goal pe care l-a marcat Ghicrvanca, aproape de sfârşitul jocului. Aci, a fost singura greşeală a apărării învinşilor, lucru ce a hotă­rit rezultatul. Ambele îna­intări au atacat frumos, creiând faze clare. Dar apărările au lă­murit la timp situaţiile critice. In­formaţia metalurgiştilor de la uzinele „23 August" s-au re­m­arcat câteva talente tinere, care peste scurtă vreme, — cu condiţia de a urma îndrumă­rile antrenorului, — se vor ri­dica la valoarea tehnică a foş­tilor lor tovarăşi de muncă, astăzi jucători de bază ai echi­pelor din divizie. La Leonida C.F.R. s-au evidenţiat­ centrul înaintaş şi portari, care au a­­rătat lucruri frumoase, rid­icân­­du-se peste valoarea celorlalţi jucători. A­rbitrul T. Bentu a condus corect următoarele forma­ţiii : „23 August" : Marcu, Ghica, M­ilan, Ruse, Dinescu, Tome, Greco, Giumancă, Buruc, La­zăr. „Leonida CM.“: Magheru. Dănoiu, Popa, Iordăchescu, Ma­rin, Ioniţă, Anastasescu, Ivano­­­­vici, Constanti®eseu I, Constan­­tinescu II, Tănase. în deschidere, „Scrisul Liber“ a învins E.F.A. cu 7:0, după un joc în care a dovedit încă odată, că este cea mai bună echipă din pro­moţie. Echipele „23 August" şi „Leonida C. F. R." înainte de match 2000 de studenţi sovietici într’un campionat de volleyball S­tudenţi din 54 de instituţii superioare de învăţământ, şi studenţi ai 24 de tehnriumuri,, toate din Moscova, joacă o curbă în cadrul unui campionat de­ volleyball. .­­ P­articipă circa 255 de echipe cu fceste 2000 de jucători. Nu-­­mărul echipelor participa­­te a crescut faţă de anul trecut, iar jocurile se desfăşoară şi ele la un nivel tehnic mult mai ri­dicat. C­ampionatul se desfăşoară pe grupe şi serii, cu participa­rea unui număr apreciabil de echipe femeinine. Deocamdată, echipa Institutului Aeronautic din Moscova conduce în clasa­mentul primei grupe, echipa feminină a acelui­aș insti­tut fiind fruntașa grupei de echipe fe­­menine In grupa a doua, conduce e­­chipa Institutului de Economie „Plehanov" urma­tă de echipa Institutului Textil. Jocurile sunt conduse de a­roape 100 de arbitri, activişti ai volleyballului. „ La Cluj şi Braşov s-au ţi­nut campionatele regionale de gimnastică. Concurând pentru pri­ma oară sub culorile Smnd. Meta­­lo-Chimic-Bucureşti, Berta Garo­­beanu a câştigat uşor la categoria feminină, urmată de tânăra spe­ranţă Spirescu Marieta de la „Ves­titorul“. La băeţi a surprins în­frângerea lui Saxa Dscar. • primul ciclo-cross de toamnă, organizat de Sind­­rext­l, a revenit — în Hosa­ut Marin Niculescu — lui Io­an Gociman. 0 45 motociclişti — printre­­ani şi cicliştii Norhadian şi N. I. Papu — au concurat la proba de regularitate şi Îndemânare desfă­şurată pe ruta Bucureşti-Snagov- Bucureşti. I no­bi­mu A SPORTIVILOR n această perioadă, când în urma victoriilor dobândite de clasa muncitoare, condusă de Partidul ei, poporul nostru merge cu paşi siguri spre socialism şi sportul trebue să se încadreze in­im­a marilor transformări ce se produc în ţara noastră. C­ompetiţiile de massă angajate până acum — crossurile „Să întâmpinăm 1 Mai“, şi „Să întâmpinăm 7 Noembrie“, „Cupa Unităţii Tineretului“, „Triatloanele populare“, etc. — arată că mişcarea noastră sportivă a pornit acum pe un drum nou, pe drumul desvoltăirii sportului de masse. M­etodelor noui de organizare sportivă de masse, trebue să se corespundă însă şi un sportiv de tip nou, un sportiv conştient, cu un nivel politic şi ideologic ridicat. Mai ales la cadrele sportive, la elementele fruntaşe, care au datoria de a antrena în sport mai mulţi tineri, acest lucru se cere cu deosebire, întreaga comportare a sportivului — in muncă, pe teren, la antrenament — depinde în mare parte de nivelul lui politic şi ideologic. Orientându-se just in diversele situaţii, înţelegând rostul şi importanţa sportului, un asemenea sportiv nu se poate să nu-şi schimbe atitudinea, să li­chideze cu tendinţele de vedetism, să ducă o viaţă ordonată, să fie un activ participant la creiarea sportului de masse în ţara noastră. Prin desvoltarea sportului de masse, prin partici­parea în sport a unui număr din ce în ce mai mare de echipe muncitoreşti, s’au ridicat în ultimul timp numeroase elemente bune, sănătoase. S­ituaţia insă nu este nici pe departe aceia care ar trebui să fie. Mai ales în massa cadrelor sportive, a elementelor fruntaşe din sport, care au fost ani întregi educate de burghezie — prin negustorii care conduceau mişcarea sportivă — într’un spirit cu totul nesănătos, lucrurile stau prost. N­umeroasele încălcări ale regulamentului, desele atitudini ne­sportive, neglijarea disciplinei, — sunt lipsuri provocate tocmai de o insuficientă operă de educare a sportivilor. O bună parte din tinerele elemente nu sunt îndrumate pe o tun­e justă, sănătoasă, în ceea ce priveşte cititul. Dacă mai adău­găm şi faptul că, dintre sportivii mai în vârstă, mulţi îşi rezumă lectura individuală la citirea câtorva cărţi şi ziare diverse, prea puţin instructive, oprindu-se şi aici numai asupra rubricilor spor­tive, vedem că se ridică în mod serios problema educaţiei spor­tivilor, problema ridicării nivelului lor politic şi ideologic. C­hestiunea educării sportiv­lor trebue privită cu toată seriozi­tatea. Ea face parte integrantă şi e o condiţie hotărîtoare în des­voltarea sportului nostru de masse. Fără sportivi ridicaţi, din punct de vedere politic şi ideologic, nu poate fi vorba de un ade­vărat sport de masse. Există cazuri individuale şi chiar de massă când sportivii, din proprie iniţiativă, au trecut la lectura unor opere progresiste şi la studie­rea învăţăturii marxist-feniniste. Câteva organizaţii judeţene O.S.P. au iniţiat cursuri de pregă­tire ideologică a cadrelor de sportivi şi conducători. Aceasta do­vedeşte că există în sportivi tendinţa de a-şi ridica nivelul politic şi ideologic şi că aceasta în parte se face, chiar atunci când lipseşte o îndrumare serioasă din partea forurilor in drept. Iată, de pildă, „Biblioteca O. S. P.“, care în pragul iernei publică... „Tehnica vâslitului“. Apreciem lucrările de ordin teh­­nico-sportiv, dar credem că trebuie dată o atenţie specială lucră­rilor educativ-sportive, care încă nu au găsit loc în programul editurii O. S. P. O . S. P. are datoria de a lua cu toată seriozitatea în mână chestiunea educării sportivilor. Regionalele şi judeţenele O. S. P. trebue să organizeze cursuri de pregătire ideologică a sportivilor, să îndrumeze lectura lor către operele de valoare din tezaurul literaturii sovietice, către operele progresiste ale scriitorilor noştri. Atât O. S. P. cât şi sportivii, trebue să înţeleagă că aceasta nu va veni decât în ajutorul lor. Un sportiv ridicat din punct de ve­dere politic şi ideologic, va fi un element conducător de tip nou în plus în sportul nostru, iar un astfel de conducător sportiv, nu va precupeţi nici un efort pentru a înălţa cât mai sus steagul sportului de masse, pentru a ajuta mişcarea noastră sportivă să progresese, să se desvolte intr’un ritm tot mai viu, mai sănătos. S­portul de masse, ale cărui perspective luminoase cresc me­reu, are nevoie de un cetăţean sportiv de tip nou, ridicat politi­ceşte, conştient de menirea lui în societate. SCÂNTEIA Nr. 128* I.C.O. sa detaşat în clasament şi va fi campion de toamna P­enultima etapă a Divi­ziei A, fără să răscoleaas­că prea mult clasamen­tul, a asigurat locul, de frunte — şi titlul de campion de toa­mnă — echipei ICO Trecând peste POLITECHNI­­CA, orădenii au obţinut un a­­vans de trei puncte asupra ur­mătorilor clasaţi: CFR T. şi DINAMO. In general, etapa nu s’a sol­dat cu surprize. IT­A n'a reu­şit să scoată la Mediaş decât un match nul — şi asta cu multă greutate — iar JIUL a doved­it încă odată, că, pe teren propriu, nu e uşor de twins, chiar dacă joacă cu CFR T. Scorul etapei l-a realizat CSC Armata, care, în faţa lui Metalochimic, s’a arătat net superioară. Matchul de Dumi­nică, disputat pe terenul UCB a opus doi adversari la egali­tate de puncte, care luptă pen­tru evadarea din zona pericu­loasă a clasamentului. înţele­gând importanţa jocului, mili­tarii s’au pregătit atent, pre­­zentându-se cu o formaţie­ în­tinerită şi decisă să scoată un rezultat bun. încă din primele minute de joc, înaintaşii ar­matei au străpuns apărarea ad­versarului care în acest match a avut o comportare lamenta­bilă. In timp ce atacul a mun- C­LASAMENTUL PENULTIMA ETAPA it din răsputeri să organizeze acţiuni periculoase, Ch­eitoiu, Safta şi chiar Voinescu, s’au a­­rătat Indolenţi uneori, fără să se străduiască a opune o rezi­stenţă mai hotărâtă. Asta nu înseamnă că Metalochimic a fost o pradă uşoară pentru CSC Armata. învingătorii s’au price­put însă să concretizeze orice g­reşală sau lipsă a apărării ad­verse, marcând goaluri frumoa­se, din acţiuni bine organizate, (Cu toată insistenţa atacanţilor învinşi, apărarea militarilor a fost greu de trecut, oprind mul­te atacuri periculoase. Au mar­­cat: Moldoveanu (2), Munteanu (2), Papai (2), Merc­ea, respectiv Florea şi Nicuşor.­­ Al doilea match al cuplaju­lui, a adus o nouă victorie lui Di­namo, odată cu locul trei în cla­sament. Ferovierii clujeni, fără Când­rea şi Ferenc­zi în formaţie, au opus totuşi o dârză rezistenţă. Învingătorii au meritat victoria şi dacă n’au reuşit-o cu un scor mai mare, te datoreşte ineficacităţii lui Naciu, Apostol (autorul unicului goal,a min. 44) şi Barta ,care de nai­umărate ori au avut ocazii de goal, dar au tra­s afară sau dea­supra porţii lui Costea. Să nu ui­tăm deasemenea jocul Individual, dăunător echipei pe care continuă să-i practice atacanţii lui Dinamo. În general, matchurile a­­ fost fru­moase, cu faze dinamice, răsplă­tind eroismul spectatorilor, care au înfruntat frigul unei adevărate zile de iarnă. La Petroşani, JIUL a reu­şit o victorie asupra ferovia­rilor timişoreni, dovedind din nou­ că ştia să folosească avan­tajul terenului. Au Înscria: Cri­­covan, Romen şi Nicşa respec­tiv Railter şi Woromkowski (din 11 m.). 0 Datorită comportării slabe a lui Franciscovici, ICO a obţinut la Timişoara o victorie asupra Politehnicei, ceaa ce l-a asigurat şi titlul de campion de toamnă. Goalurile: Splehnan, Covaci şi V­aczl, respectiv Maria şi Dee. •­­ITA, care până acum a oferit destula puncte echipelor cu care s’a întâlnir­, a făcut a­­celaş lucru şi la Mediaş. Cam­pionii continuă seria jocurilor slabe, neregăsindu-se deloc. Până şi matchurile mile, le ob­ţin destul de greu, în faţa echi­­pelor care înainte se mulţumeau să le reziste onorabil. Carpinet a înscris pentru ITA şi Ldrinczi a egalat situaţia. ULTIMA ETAPA 0 Echipa întinerită a Universi­tăţii şi-a confirmat valoarea, în­vingând RATA la o diferenţă de 3 goal­uri. Jucătorii recent promo-­­vaţi au contribuit la acest succes în mare măsură. Au marcat câte două goaluri: Zehan şi Copil, iar Stroia a înscris punctul de onoare­ al mureşenilor. P­ l. ICO 12 0 2 2 85:20 18 2. CFR T 12 0 1 4 21:10 15 2. Dinamo 12 0 1 2 22:15 15 4. Rata 12 4 2 4 23:21 14 I. CFR C 12 0 1 5 21:41 13 6. CFR B 12 « 1 0 22:14 13 ţj _ U” 12 6 2 5 20:20 12 8. Jiul 11 4 4 3 19:2® 12 ş. ITA 12 2 1 3 14:14 11 10 Politehnic 11 I 1 0 22:17 11 II. CSCA 12 3 4 5 25:32 1e 12. Petrolul 12 8 3 0 16:20 9 12. Metalochimic 12 I 2 7 22:­40 8 14. Vitrometan 12 1 2 1 14:32 5 CFRB — Petrolul 1:1 (1­*1) CSCA.Metalochimic 7:1 (3:0) Dinaino-CFRC 1:0 (1:0) Polite hnlca.ICO 2:3 (1.1) Jiul-CFRT 3:2 (2:1) Universitatea_Rata 4:1 (2:1) Vitrometan-ITA 1:1 (0:1) __________ - - CSCA.Vitrometan Petrolul- „U“ ICO.Jiul CFRT-Dinamo ITA.CFRB rata.Politehnica CFRC.Metlochimi» Deschiderea noului la unele facultăţi şi institute În dimineaţă, la orele 11, a avut loc in localul fostei Şcoa­le Politehnice, solemnitatea deschiderii cursurilor Institutu­­lui de Geologie Şi Tehnică mi­nieră. In cadrul acestei solemni­tăţi, la care au asistat nume­­roşi profesori şi studenţi, a luat cuvântul şi tov. Miron Constantinescu, membru al Biroului Politic al C. C. al P. M. 8, ministrul­ Minelor şi Petrolului . In faţa unei numeroase asis­tenţe alcătuită din studenţi şi profesori, a avut loc ori dimineaţa la ora 10,30 în aula mare a Fa­cultăţii de Ştiinţe Juridico-Admi­nistrative din Bucureşti, deschi­derea festivă a noului an şcolar. D­upă cuvântul reprezentantului U.N.S.R. a vorbit decanul Edgar Ion Oancea, analizând condiţiu­­nile în care a fost realizată refor­ma învăţământului şi relevând conţinutul nou al învăţământului nostru în urma acestei reforme revoluţionare. In încheiere decanil adresând Corpului profesoral şi studenţilor urarea de „spor la muncă“ a declarat deschis noul an şcolar. Vi­eri dimineaţă a mai avut loc deschiderea festivă a noului an şcolar la Facultatea de Far­macie, Institutul de Arhitectură, Institutul de Agronomie şi Insti­tutul de Petrol-Gaze. LA INSTITUTUL DE STIINTE ECONOMICE SI PLANIFICARE şn după amiază, amfiteatrul In­stitutului de Ştiinţe Economice şi Planificare s’a dovedit a fi neîn­căpător, pentru numărul mare de studenţi şi studente, veniţi să asis­te la deschiderea noului an uni­versitar al Institutului lor. Atmos­fera entuziastă, care a domnit in tot timpul festivităţii, sublinia din plin bucuria studenţilor că încep anul şcolar în condiţinu noui, după începerea aplicării reformei învă­ţământului care acordă tineretului studios perspective din cele mai luminoase. R­ectorul Institutului, profesorul Mladenatz, în cuvântul de deschi­dere, a arătat noul rol ce revine Institutului, acel de a da ţării în unul din cele mai însemnate sec­toare — sectorul economic­— ca­dre bine pregătite, devotate cu trup şi suflet, luptei c­asei mun­citoare. A vorbit apoi studentul Virgil Ioanid, secretar al UNSR, care a subliniat profundele schimbări de structură pe care le-a deter­minat reforma învăţământului, atât în compoziţia socială a stu­denţilor şcolilor superioare cât şi în orientarea învăţământului. L­A INSTITUTUL POLITEHNIC într’o atmosferă sărbătorească a avut loc deschiderea cursurilor an şcolar din Capitală la Institutul Politechnic. Ingud­de firea studenţilor, lozincile scanda­­te, discuţiile înflăcărate dintre ei, toate arătau hotărîrea lor de a contribui la aplicarea reformei în­­văţământului public, iniţiată de P.M.R. In cuvântarea ţinută studenţilor, tov. prof. Stoicescu, rectorul In­­stitutului Politehnic, a arătat moş­­tenirea grea pe care au lăsat-o regimurile burghezo-moşiereşti în industria ţării şi în pregătirea teoretică şi practică a inginerilor. D -sa a încheiat făcând apel la studenţi ca să păşească în noul an de studii cu hotărîrea de a munci şi învăţa pentru a deveni construc­tori pricepuţi ai socialsmulu­i în R. P. R­­eprezentantul Comitetului UNSR al Institutului Politehnic, a arătat că în faţa studenţilor se pun sarcini serioase. Dar prin muncă perseverentă prin ridicarea nivelului lor ideologic studenţii vor reuşi să învingă toate greu­tăţile. ot In cursid după amiezii a mai avut loc deschiderea festivă a noului an şcolar la următoarele Institute şi Facultăţi: F­acultatea de Medicină, Facultă­­file de Filologie, Istorie-Geogra­fie, Filosofie, Psihologie şi Peda­gogie, Institutele de Fizico-Mate­­matici, Chimie, Ştiinţe Naturale, Institutul de Construcţii, Institu­tul de Drumuri și Poduri, Insti­tutul de Studii Economice, Infirm­ații Constituirea fondului tolerărilor „Monitorul Oficia­l din 29 Noembrie a. c., publică decretul Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale, privitor la constituirea fon­dului pentru finanţarea lucrărilor de învestiţiuni şi pentru vărsa­rea beneficiilor. Fondul pentru finanţarea lu­crărilor de investiţii va fi folosit, în conformitate cu normele sta­bilite de Consiliul de Miniştri, la propunerea Comisiunii de Stat a Planificării.­ondul se va alimenta, din vărsămitnte din amortismentele cuprinse în preţurile de vânzare ale mărfurilor sau in tarifele de prestaţiuni de serviciu, din alo­caţii din bugetul Statului sau din orice alte vărsăminte ce se vor stabili ulterior. M­inisterul Comerţului şi Ali­mentaţiei, prin ministerele res­pective, va comunica întreprin­derilor, cotele de amortisment cuprinse în preţurile de vânzare cote care trebuesc vărsate la fondul de Investiţii, întreprinderile industriale şi de transport ne­one­­rat Staturii, judeţelor ş­i comunelor vor vărsa: 85 la sută din sumele destinate fondului de investiţii, la Banca de Credit pentru investitiuni şi 15 la sută la Banca Republicii Populare Române, Banca de Stat, la dispoziţia miisterelor tute­lare. Întreprinderile comerciale a­­parţinând Statului, judeţelor şi comunelor vor vărsa integral su­mele destinate fondului de in­vestiţii, la Banca de Credit pen­tru învestiţiuni începând cu data publicării de­cretului, oric în lucrare de in­­vestiţiune, fie pentru mărirea mijloacelor de bază (lucrări de învestiţiuni noi), fie pentru men­ţinerea acestora prin efectuarea lucrărilor de înlocuire a celor a­­junse la limita uzajului sau prin reparaţiuni capitale, nu va putea fi făcută decât cu autori­­zarea prealabilă a organului tute­lar şi cu avizul conform al Co­misiei de Stat a Planificării. F­ondul pentru finanţarea pentru finanţarea de investiţii al lucrărilor de învestiţiuni poate fi folosit numai pentru finanţarea lucrărilor care au de scop fie mărirea, fie men­ţinerea mijloacelor de bază, adică a acelor mijloace le­­pate, direct sau indirect de producţie. D­ecretul mai prevede că lucră­­rile pentru investiţiuni din cate­goria refacerii mijloacelor de ba­ză, deteriorate prin factori im­­ previzibili ca: accidente de for­ ţă majoră şi care necesită o cheltu­ilă imediată în vederea refacerii mijloacelor de bază sau pentru limitarea întinderii de­zastrului, se vor putea executa cu aprobarea Centralei industria­le, respectiv a ministerului tute­lar în raport cu suma necesi­tată. Beneficiile intreprinderilor industriale, comerciale şi de transporturi aparţinând Sta­tului judeţelor şi comunelor, — beneficii incluse, in prețu­­rile de vanzare ale mărfuri­­lor sau in tarifele de presta­­tiuni de servicii, se vor vărsa ănpit .­­O cotă va fi vărsată la­­ Banca Banca de Stat, în contul Ministerului de Fi­­nanțe, făcându-se venit la Stat. O cotă va fi vărsată la Banca R.P.H., Banca de Stat, la disposiția Ministerelor tu­­telare, pentru mărirea fondu­rilor de rulment , iar o cotă va fi vărsată la Banca R.F.H., Banca de Stat, la dispoziția ministerelor tutelare, pentru fondul directorului. P­ână la încheierea bilanţului, sumele vărsate se consideră a­­vansuri în contul beneficiului net, în funcţie de care se vor stabili definitiv sumele cuvenite fondului pentru finanţarea in­­vestiţiunilor.­eneficiile se vor depune tri­mestrial, în termen de 15 zile dela expirarea fiecărui trimestru.­rimele cote de beneficii se vor depune până la 15 Ianuarie 1949 pentru perioada dela publi­carea acestui decret până la 31 Decembrie 1948. Reducerea pe C. F. R. pentru studenţi s’a prelungit până la 1 Decem­brie a. c. D­irecţiunea Generală C.F.R. fară cunosc­u­t dă termenul da înapoiere a studenţilor de la domicilii la centrele uniiversi­­tare din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Tg. Mureş, Craiova Şi Braşov ce fusese fixat intre 10—20 Noembrie a. c. a fost prelungit până la 1 Decembrie a. c. S­tudenţii vor călători cu 50 la suită reducere pe baza ade­verinţelor emise de Comitetul Uniunii Naţionale a Studen­ţilor din România semnate de Secretariatul Centrului Univer­sitar şi a carnetului de mem­bru „U.N.M.R.“ care se va viza de către casierul C.F.R. la e­­miterea biletelor cu 50 la suută reducere. Programările de lemne de foc au trecut asupra Societăţii Comerciale de Stat .„Exportlemn” M­onitorul Oficial de ori publică decizia Ministerului Comerţului şi Alimentaţiei ,potrivit căreia toate programările de lemne de foc, date de către Ministerul Comerţu­lui şi Alimentaţiei şi de către Di­recţiunile comerciale judeţene, la fosta „Casă Autonomă a Păduri­lor Statului“ (C.A.P.S.), la „Regia pentru Exploatarea şi Industriali­zarea Lemnului“ (R.E.I.L.); la ac­tuala „Centrală Industrială a Lem­nului“ (C.I.L.); la „întreprinderile pentru Exploatarea şi Industriali­zarea Lemnului" (I.P.E.I.L.), pre­cum şi la întreprinderile naţionali­zate, trec asupra Societăţii Comer­ciale de Stat „Exportiemn".­ocietatea Comercială de Stat „Exportiemn“ are îndatorirea de a satisface pe beneficiarii progra­mărilor preluate, fie prin livrări din depozitele sale proprii, fie prin livrări loco gara de încărcare, la alegerea beneficiarilor. S­umele depuse ca avansuri de către foștii be­neficiari ai progra­mărilor vor fi lichidate de către Societatea Comercială de Stat „Exporttemn" in modul următor: B­eneficiarilor, consumatori di­recţi, li se vor livra lemne în can­tităţile corespunzătoare sumelor a­­vansate, iar pentru restul cantită­ţilor programate plata se va face direct Societăţii de Stat „Export­lemn“. Celorlalte categorii de bene­ficiari li se vor restitui avansurile date în numerar. Desfiinţarea Consiliilor economice judeţene P­otrivit unui decret al Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale, pu­blicat în „Monitorul Oficial" de ieri, Consiliile economice judeţene se desfiinţează. C­ontinuarea şi terminarea lu­crărilor începute de către Consi­liile economice judeţene în cadrul atribuţiunilor avute, trec asupra prefecturilor de judeţ respective. Credite pentru debitanţîi O.D­ irecţiunea Generală P. T. T. aduce la cunoştinţă că a hotărît extinderea acordării creditelor pentru debitanţii G.A.M. din toată ţara. Depunerea stocurilor la Centrele de­­ Se aduce la cunoştinţa celor in­­teresaţi că stocurle de licheururi, ţuică şi rachiuri din fructe, tesco­­vină şi drojdie de vin blocate la fabricanţi şi debitanţi, conform legii Nr. SIS publicată în Monito­­rul Oficial Nr. 263/84S se vor de­pune în Bucureşti, începând de Marţi 31 Noembrie 1948, contra plată, la centrele de colectare M.A.T. arătate mai jos: Licheururile, romul şi coniacul, se vor depune la centrul special de colectare M.A.T. „Dealul Zori­­lor“ din Str. Povernei Nr. 19—21. Ţuica şi rachiurile din fructe, tescovină şi drojdie de vin, se vor depune la următoarele centre de colectare M.A.T.: Sect. I Galben, la centrul de colectare Paraschiv Georgescu, din Str. Vaselor Nr. 60. Sect. II Negru la centrul Gh. Galeş Dorobanţu,­ din Str. A­dria No. I Sect. III Albastru, la centrul de colectare N. Constantinescu, din Galea Rahovei Nr 330. Sect. IV Roşu, la centrul de co­lectare din Str. Petru Rareş Nr 15. In provincie, licheururile, romul şi coniacurile, se vor depune cu începere de la 6 Decembrie 1948, la depozitele judeţene M.A.T. iar ţuica şi rachiurile naturale se vor depune atăt la depozitele judeţene M A.T.­ cât şi la centrele de co­ de băuturi spirtoase Colectare „M.A.T.” lectare M.A.T. Băuturile vor fi depuse­ neapărat in termen de 10 zile. Băuturile taxate vor circula in­­soţite de declaraţia de stoc şi e­­ventual de documentele de plată a taxelor achitate in trecut, iar băuturile de la producător vor fi însoţite de bilete de liberă circu­­laţie, în creditare de taxe. La 1 Decembrie vor fi puse în circula­ţie două trenuri auto­motoare quadruple D­irecţiunea Generală C. F. R., aduce la cunoştinţa publicului că­lător că, începând de la 1 Decem­brie a. c. va pune în circu­lţie un automotor rapid quadrip­u, pe distanţa Bucureşti — Iaşi şi retur, în locul actualului auto­motor, cu acelaşi număr 65/66. Plecarea din Gara de Nord a automotorului 65, va fi la ora 6,25 şi sosirea la Iaşi la ora 12,42, iar plecarea din Iaşi a automoto­rului 66 va fi la ora 15:45 şi va sosi la Bucureşti Nord la ora 22:07. La acest automotor, se vor vinde legitimaţii de călătorie pen­tru toate clasele. T­axele vor fi cele tarifare, ca şi la celelalte trenuri rapide, j Cotele de seminţe de floarea soarelui pot fi predate până la 20 Decembrie a. c. Comisţiunea de Stat pentru colectări a hotărît că producă­torii pot preda cotele de semin­ţe de floarea soarelui, până , data de 20 Decembrie a. c. Cotele de predare vor fi apli­cate, ţinăndu-se seama de în­treaga­ recoltă de floarea soare­lui, iar plata muncilor in na­tură se va face cu ulei din cantitatea rămasă producători­­lor­in cazul când — dată fiind noua repartizare a preselor — este­ mai avantajos pentru pro­ducători a prelucra seminţe la plită presă decât cea stabilită iniţial în procesele-verbale, co­misiile comunale de colectări pot modifica procesele-verbale, indicând producătorilor noua presă.

Next