Scȃnteia, martie 1949 (Anul 18, nr. 1363-1388)

1949-03-02 / nr. 1363

2 Să îmbunătăţim transporturile pentru a asigura îndeplinirea Planului de Stat Sarcinile care stau in fata oamenilor muncii de la căile ferate Muncii personalului căilor fe­rata este o muncă plină de răs­pundere. Ceferiştii trebue să fie conştienţi că în măna lor stă în fiecare clipă, viaţa a suite şi nu­ îi de­­oameni, că­ în mân­a lor sunt­­bunurile obşteşti, care le sunt încredinţate pentru trans­port. De felul cum ceferiştii îşi fac datoria, depinde în mare mă­sură dacă o întreprindere pri­meşte materie primă la timp, dacă agricultura primeşte la vreme seminţe, maşini agricole şi combustibil, dacă muncitorii de la oraşe sunt aprovizionaţi la tim­p cu cele necesare traiului­la*& decs îndeplinirea Planu­lui de Stat este în mare mă­sură în funcţie de felul cum transpiră,ivirile — în special cele feroviare — vor şti sa facă faţă multiplelor cerinţe ale diferi­telor ramuri de activitate eco­nomică. Căile noastre iernate vor trebui­­ să­ transporte în acest an mai mult cu peste un miliard tor / km. neto de marfă şi vor asigura un trafic d© călători cu cel puţin 27,7 la sută mai mare decât cel din 1948... Aceste îmbunătăţiri trebuesc re­­alizate în general cu mijloacele actuale adică fără a se mări în­­tr-o măsură corespunzătoare, pat­eul de material rulant. Trebue deci să crească rapiditatea transport­u­rilor, trebue să se scurteze timpul necesar deplasării vagoanelor. Potrivit acestui obiectiv, — ca­lea ferată are prevăzut în progra­­mul său pe 1949: sporirea vitezei transporturilor cu 11 la sută și scăderea rulajului vagoanelor cu 8 la sută. Aceasta înseamnă că se vor în­­cărca cu 11 la sută mai multe va­­goane pe zi, iar un vagon de mar­­fă, părută în anul 1948­ îi venea rândul la încărcat la 7 zile, va trebui să fie încărcat la fiecare 6­-6 jumătate zile. A CRESCUT TRANSPORTUL DE MĂRFURI 91 CALATOR 1­ 91 SAU FĂCUT ÎNSEMNATE ECONOMII DE COMBUSTIBIL Trebue subliniat faptul că C­ F. R.-ul a făcut progrese tfl arad acesta. Așa de exemplu, in luna ianuarie, parcursul mediu al unei locomotive a depăşit cu 17,9 la sută parcursul mediu din aceeaşi lună a anului 1948. Acest succes se datoreşte în mare măsură mecanicilor şi fo­­ciştilor ,car© au luptat pentru de­­păşirea normei de spălare a loco­motivelor. Astfel, mecanicii Po­pescu Stan şi Săndulescu Mihai şi fochiştii Grigore Haralambie şi Dumitrache Nicolae dela depoul Bucureşti-Triaj au depăşit In luna Ianuarie norma de spălare a loco­motivei dela 4.000 km. Ia 4.341 km. Alţi numeroşi mecanici şi fochişti au Înregistrat deasemenea succese în această direcţie. In aceiaşi măsură au contribuit la aceasta muncitorii cazangii — intre care s’au evidenţiat lones­­cu Luca şi Truţă Dumitru — care au redus cu mai mult de 80 la has fabrica de ghete *Crăiţa* din Vaişcău judeţul Bihor, tru­oadimul întrecerii sorialisite tâ­nărul­ muncitor Pârvo a Nicolae a economisit în cursul lunei trecute 109 fuse de piele, ceea­ce reprezintă materiale pentru confecţionarea a 30 bocanci. El a obţinut­­acest rezultat prin­­tr-o mai mare atenţie la potri­virea tiparelor pentru croitul pielei. Alături de Panda Nicolae sună scurgerile ţevilor fierbătoare la locomotive, ceea ce înseamnă e­­conomii de combustibil, posibilitate de întrebuințare îndelungata a ţevilor, e.c. Transportul mărfurilor a crescut în luna ianuarie 1949 cu 3, 6 la Mită faţă de luna ianuarie 1948. Viteza comercială la., trenurile de călători a crescut cu 12,5 la sută faţă de luna Ianuarie 1948, iar viteza comercială la trenurile de marfă a crescut cu 12,1*7«. In ar­e­e timp, consumul de combustibil pe Int­re­a­ga reţea a fost cu 6,8 la sută mai mic faţă de luna Ianuarie 1948. Aceasta arată că lupta pentru­­reailizerea de economii, care a început a da roade în numeroase întreprinderi şi instituţii­ de Stat, se­­duce cu hotărtre şi la căile ferate. Ce tuseaiţină­ cele cita. 4­ mi­­lioame 200.QOO jet,­­economii reali­zate în luna ianuarie la combus­tibil, uleiuri şi material­ de repa­raţii de către muncitorii şi teh­nicienii de pourfldii Bucure­şti-Triaj şi Bu­cureşti-Călători? Acea­sta înseamnă o contribuţie la inutabilitatea căilor ferate o contribuţie la reglarea, de posi­bilităţi pentru noui investiţii, pen­tru desvoftarea căilor, ferate şi îmbunătăţirea condiţiunilor­ de trai ale sâlsh­aiţilor. Muncitorii ceferişti de la secţii l-s vagoane clasă din Paşcani care au rea­lizat programul de re­paraţii curente ale vagoanelor la 25 ianuarie a. c. — cu şase zile înainte de termen — ca şi atâţia alţii, au contribuit şi ei la mărirea rentabilităţii Căilor ferate. Pe lângă aceste­­ realizări, sunt însă şi deficienţe. NU SE FOLOSEŞTE INGA întreaga capacitate DE TRANSPORT A VAGOANELOR Con mai îawmmată dintre «Ie este lia dirijarea curselor die vagoane goale. Până a­cuini nu •'» «Imn« Imă la o diriiac» ludicioati » vagoanetor snaft«, asH»! încât sä se rn*poete normele iMilIla Se fac tr«i»*ppr. Uri de vatea»» »»»la pe •Hetante de*bn de iruri, o» »wc® detaipun. I«o»roă roșia D» ai­ci urmează el seofiile da misaare teebu» sä de­­pună toata «torturi!» Son­­tnu lichida««» încrucișărilor de vagoane poale Se m», înrtâm­pla apoi ca unele int­repr­indexe să aibă nevoie de vagoane die tun anu­­mitu­ tonaj și să li se tri­imită vagoane de tomaj maiat mare, ceea ce înseamnă că NU SE FOLOSEȘTE ÎNTREAGA CAPACITATE DE TRAN­SPORT A VAGOANELOR. LOCATIILE ÎMPIEDICA MARIREA VOLUMULUI DE TRANSPORTURI SI INCARCA GREU bugetele ÎNTREPRINDERILOR O plasă mar» «sta Insă nslitoare HAS «4 nedsssăro»,­caire realizează zilnic econom­ fi între 4-4,9 la sută din materia­le, #nefii Vekerdy Alexandru şi Hasa Nicafaie cu cari se află in întrecere, obţin d caseri in e­­conomii de tpesfie 3 Ui sută. La secţia­­de richbwt, au ob­ţinut Umipontamte depăşiri de norme tiherele Borza Teodora cu 90 la­­ Milie, Porp Lenuţa cu 90 la sută, Cernăn Iw­ama cu 75 la sută, Feflea Marinaiia ii Herman Marfa cu 50 la sută , rea la timp a vagoanelor, care intră astfel In locație. Aceasta înseamnă că intre- ISi'i­ndcraa plăteşte pamU­ii tocan­e sume neprevăzute, iar cafea ferată este lipsită de o parte din vagoane care aşteaptă descărcarea Uzinele „23 August“ de pildă, au plătit în luna Ianuarie a. c. cca 800.000 Iei pentru locaţie. O sumă care nu este nicăieri prevăzută în bugetul întreprinderii, o sumă care urcă, în loc să scadă preţul de cost al produselor. Zeci şi zeci de întreprinderi sunt în aceeaşi situa­ţie. Ele plătesc sume enorme pen­tru locaţia vagoanelor, din cauza că nu le descarcă la vreme, fie fiindcă vagoanele sosesc seara târ­ziu şi echipele de descărcare nu sunt in fabrică, fie pentru că nu­mărul oamenilor din echipele de descărcare nu e suficient pentru a asigura descărcarea sau încărcarea in timpul prescris. Mutt« ( întreprinderi *• piana ’în«ă că In mod «iste*, m­ortin vatoimale cerut» spre m­airear; »»smo «tei»r» *»» noaptea când incăr»»»«* »* fsee In pondiţiiini mal preta. Astfel'­, ’ de pildă i­ntreprin-' der«a „Ph$vAx‘‘­­fm Baia Mare semnalează că deşi in oara Baia Mare se găsesc cisterne odaie in timpul zilei,­ totuşi ele svau­ mise ,la dispoziţia­ fabricii în timpul serii sau noa.pto®. O­­peraţiunea, de încărcare in tim­pul nopţii fiind periculoasă (ci­sternele sunt încărcate cu arid sulfuric) se face rmiU mai încet Si deci depăşeşte timpul regle­mentar. Afară de aceasta, ci­­sternele — în care înainte s’a transportat păcură — sosesc ne­spălate, etc. Seu­l de pară trabii» lă d»» mir* »»»«rilm­­ul nropu ■»arilor Intraprindarilor pan tru a «iun*» |» timp |» or­­ganele rom »«tente din da. P­arta mentul C F.R. ★ Fiecare vagon care ne ■ eorr­­struește »au se repară în plus, tn­­seamnă un vagon care *« poate încărca în plus. Fiecare vagon car* s* încarcă in plus şi la cât mai scurt interval de timp, înseam­nă o nouă lovitură dată duşmanu­­lui de clasă dinlăuntru şi din a­­fa­ră,­­înseamnă o nouă cărămidă pusă la baza­ regimului nostru de democraţie populară, înseamnă un pas înainte spre construirea so­cialismului în ţara noastră. Ajungând la această înţelegere, muncitorii, tehnicienii şi întreg personalul ceferist depune şi tre­ime să depună toate eforturile în scopul îndeplinirii sarcinilor date de Partid şi guvern prin Planul­­de­ Stat, fiind conştient că orice succes al lor înseamnă grăbirea creării artor condiţiuni de trăi din ce în.ce mai bune pentru toţi­ oa­menii muncii. S’au mai evidenţiat tânărul Oorel Gheorghe care lucrează im­­flect«? timp la două maşini, tta una de înşurubat şi la una de bătut cuiele de lemn­ şi Pău­­laş Vftste dela secţia de sul” cuit. Toţi aceşti itfinet( mumei toni ■mni) veniţi din m ateile din îm­prejurimile Vaşcăului şj şi-au însuşit de cu­rând meseria. H. DOLJ­AN coresp. ’ La fabrica „Ianoş Herbak“ s’au afişat listele de înca­drare a muncitorilor potrivit noului sistem de salarizare. In jurul lor s’au strâns mun­citorii din toate secţiile şi s’au înfiripat discuţii. La fabrica de talpă, Iozsa ■ Ştefan citeşte cu glas tare lista. Chiar lângă el, tov. Bota Izidor îşi frământa căciula în mâini. — Hai Bota — Îl îndemnă Iozsa — spune ce ai pe su­flet... — Cum să n’am; toate-s bune, numai că eu cred că puteam să fiu băgat la „a cincea“... — Dar, oare tu ştii să pre­găteşti şi să faci decalcifica­­rea şi samauia, cum se cere la „a cincia" ? — Nu prea, că eu mai mult ştiu la strecuit... — Păi vezi! Uite, indica­torul tarifar de calificare pentru meseria noastră, spune că cel din categoria 5-a, tre­buie să mai ştie să făţuiască cu măna, să sorteze şi să cruponeze. Oare tu ştii? Şi-apoi, vezi, mai cere să cunoşti unele aparate,­­ ca micrometrul... — Ai dreptate, frate, îs prea multe dintr’odată pen­tru mine. Dar nu mă las până nu le învăţ pe toate, ca să mă ridic şi eu la o categorie mai înaltă. — Puţină zăbavă, până începe cursul la şcoala de calificare, unde fiecare va avea posibilitatea să înveţe şi să-şi îmbunătăţească ni­­­velul profesional. Móricz Ion, făţuitor cu mâna, a intervenit in discu­ţie : — Noi, muncitorii mai bă­trâni, am suferit mult, de aceea putem să vă dăm un sfat: faceţi-vă datoria şi în­văţaţi. Pe vremuri, directorul fabricii îmi spunea: „Uite Móricz, trebue să-mi faci 20 de piei „extra“, pe care vreau să le trimit la o expoziţie internaţională". Acum, tova­răşi, eu zic: de ce n’aş face toate pieile „extra“, când ştiu că ele sunt pentru noi, pentru muncitori, şi nu pen­tru huzurul patronilor ? —­ Şi lucrezi mai cu drag acum — a întărit Iozsa. — Aşa e — răspunde Móricz. Iaca, eu am avut 25, 27 lei pe oră şi voiu avea 29,50 lei, căci am fost în­cadrat în categoria 5-a. — Ce să mai zic eu, că-s femeie, şi am tot atâta! — interveni Lucaci Eva. Unde se pomenea pe vremuri ca o femeie să aibă salariul la fel ca un bărbat ? Altădată, pe vremea capitaliştilor, femeia muncea de multe ori la fel ca bărbatul, dar când venea la plată, primea mai puţin. Acum îs tare mulţumită că Partidul mi-a dat posibilita­tea să învăţ şi să mă calific. Altfel, rămâneam tot femeie de serviciu... Aşa, din vorbă iu vorbă, dela una la alta, s’a însu­fleţit discuţia grupului. Iozsa Ştefan explică pe înţeles şi stârneşte pe cami­l la vorbă. N’a durat prea mult toată convorbirea. La sfârşitul ei insă, muncitorii au plecat lămuriţi. — Să nu uităm, tovarăşi — a încheiat Iozsa — că în noul sistem de salarizare, meseria noastră, a tăbăcari­­lor, a fost trecută în grupa a II-a, alături de metalur­­gişti şi unii petrolişti, potrivit condiţiilor mai grele în care muncim. Asta e drept şi constitui pentru noi un câştig. Un câştig,, pe care-l vom merita îndeplinind şi depăşind sarcinile ce ne re­vin în cadrul­ Planului de Stat. v­ I D. Csonté 09 In­ intitor In Mi do ghete „trăita“ din iilor 9 moil inlio Ioni material pentru to­len­area alert bocanci La fabrica „Janoţ Herbak“ din Cluj După afişarea listelor de încadrare a muncitorilor potrivit noului sistem de salarizare Moşia­nul Seceleanu s cunosc toate satele din Bărăgan. Din Mărculeşti, Traianu, Slobozia, Chimbăşani, Cosâmbeşti, din co­munele sărace ale Brăilei, din cătunele pierdute de la poalele munţilor Buzău, din judeţele Ar­dealului, boerii aducea oameni de muncă, împinşi de mizerie şi foamete să intre slugi la grajdu­rile de vite sau la orezftrla, ori viile Secelenilor. Grâne de sol, leguminoase, plante furajere, industriale, — bumbac, cânepă, sfeclă de za­hăr, — grădini de zarzavat (nu­mai din acestea avea 300 po­goane), sute de hectare de lanuri cu orez, pepiniere de puieţi şi viţe altoite, — creşteau an de an veniturile moşierului N. Sece­leanu. Nici uzina hidroelectrică, moara, piua, bolangeria, fabrica de ţesătorie şi tricotaj, gaterul, fabrica de cărămidă, atelierele mecanice, — nu-i aduceau câşti­guri mai puţine. Se adăuga apoi bogăţia vitelor: cal­arabi şi No­nius, Ardenezi, Ghidrani, mii de porci mangaliţă şi oi­ţigăi, pă­sări de rasă. Numai animalele pe care­ le creştea pentru vânzare consumau anual 50—60 de va­goane porumb. Iată numai o parte din cele ce se găseau la moşia care tăia Bă­răganul deacurmezişul, pe zeci de kilometri, din râul Ialomiţa, până dincolo de calea ferată ce merge dela Bucureşti la Constanţa. N. Seceleanu avea cu ce se mândri, Intr’un memoriu înaintat de el Ministerului Agriculturii, după reforma agrară din 1946, în care se arăta capacitatea de produc­ţie a proprietăţii sale, e scris printre altele : „întocmind acest memoriu, în care am depănat o parte din activitatea mea, am retrăit cu plăcere cea mai frumoasă latura a existenţei mele“. Şi cum să nu-şi fa amintit cu prece?!o de timpul când poţ«« jefui în voie cernim®le cîimul«­­când te pote« îmbogăţi te ad&posi'j; isgăter terii!« da rec« șl«ri sl csprial'st. din vau-via e­e­­ceter 5-4000 de oa­meni pe parei evpteata nn flecar® *n; când f!­»duc®e »mint® «4® lumea Sori». t«ana. furată oamenilor rite MăreHriești', căror» le „astupase gwa’1 ev pămAo­tuit de pe dea'’, — dincolo rin Gur« VW4, sărac, plin de sorpăteri , cAm­i porta p» drumuri « judecăţii trei sate întregi, ea să poate închide la el în moţi® d­omnii judeţean care trec® prin Mărculeşti şi Frăţileşti spre jaadărei ,. când ei era preşedinte ». .Sindic»­tutei” Cultivaturilor de erei şi da ordin® ,ogofeţilor şi pânica­­rilor să »tropească In bătăi şl să «lunge cu două zMe înainte de termenul fixat pentru plată p® muncitori! Fieri şl sezonieri «re lucrau­­» orezărîe şi vii. Viaţa muncitorilor agricoli de­venea tot mai grea, tot mal o.'.pră, pe măsură ce creşteau veniturile, pe mânură ca se des­­volt» gospodăria boerească. CA SA SCAPE DE EXPRO­PRII­RE In 1945, 968 hectare din moşia N. Seceleanu au fost exceptate de la expropriere ca orezărie, con­form articolului­ 8 din Legea Re­formei Agrare.­­ Moşierul Îşi luase, angajamentul se termina cât mai urgent săparea canalelor de iri­gaţie, să execute toate lucrările de amenajare şi pentru restul te­renului, să facă în aşa fel ca pro­prietatea lui să ajute, economia ţării, să fie sprijin şi exemplu pentru ţăranii muncitori din sa­tele vecine. „Voi da proprietăţii m­ers, — scria moşierul in memoriul a­­mintit, — caracterul unei ex­ploatări agricole complexe şi raţionale de „fermă model". Pe temeiul acesta, moşia nu i-a fost expropriată. Şi pentru a da şi mai multă tă­rie promisiunilor sale, Seceleanu a pornit să sape şanţuri dealun­­gul şi dealatul pământului din Lunca Mierculeştilor. Dar din obligaţiunile luate a­ adus la Îndeplinire, numai şanţu­rile acestea, făcute în grabă, de formă, ca să-şi scape pământul de expropriere, IN „OREZARIE“ LANURI DE BURUIENI. IN GRAJDURI VACI DE „RASA“ CARE DAU 11/sl LITRU ’ DE LAPTE PE ZI O parte din locurile programate pentru orezărie le-a cultivat cu ovăz sau porumb, cu borceag sau duighie. Cea mai mare parte din aceste locu­ri Insă le-a lăsat pâr­loagă, să le năpădească bălăriile. In Lunca Suăiţeana, in locul la­nurilor de orez, au crescut In voie, trei ani la rând, pir, mohor, dracilă, ghiţion, semeţi înalţi de un stat de om ,tufe mari de vă­lătuci. Şanţurile începute pentru canale de irigaţie s’au astupat pe jumătate, — pe marginile lor, cu­cută şi cânepă sălbatică, — do­vadă de agricultura „înaintată" pe care mo­­ierul Seceleanu voia s’o deprindă ţăranii dela el. In ce priveşte creşterea anima­lelor de rasă — nici gând să înde­­plinească angajamentele ce şi le­ a hiat. Nici un fel de investiţii pen­tru producţie. „Ferma mode!“ are 17 vaci albe, de stepă, care abia dics dau trei sferturi de litru de lapte la o mulsoare. Ca hrană „ra­ţionali“ II se dă zilnic un singur fel­ de nutreţ: pale. Aceeaş mân­care se dă boilor de plug, cailor de muncă — pentru că din cei de rasă nu sunt, deşi moşierul dă­­duse toate asigurările că el va căuta nu numai să aclimatizeze ra­­aele de cal­atrăine dar şi să le în­crucişeze cu cele din regiunea Ia­lomiţa. In locul miilor de porci mangaliţă care altădată se creş­teau în condiţiuni bune, acum sunt numai vreo 15—20, parte din el corciţi. ObtigatbunNie tuatte tt’au fose tnde­ptinite nici de cele. talte eeefii — a ru­pe I industrial — moare, «fe­­ficru mecanice, fabrica die edritmidit' taîan­şori­c, ele,,, Moşierul Beceleanu nu voia, n'avea interesul să te înde­­plinească. Pentrucit nu mai erau vremurile „bune" de altădată, vremuri de jaf şi exploatare fără frdu, când storcea câştigul uriaşe din truda miilor de ţărani să­­raci care.i robeau pe moşie. El trebuia să pună ferma sa „model“ in slujba econo­­miei ţării, căci acum nu boerii erau la putere, ci cla­sa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare. Asta nu-i dam’cum­ insă moşieru­lui, Hahota prin toate mij­­loacele, căuta să lipsească poporul muncitor de bunu­­rile pe care le putea pro­­duce ferma. NICI UN FEL DE PREDA­TIRI PENTRU INSAMSN. TARI Campania însămânţar­ilor de primăvară va începe poate câteva zile. Dar la „ferm* model“ din Mărculeşti,Ialomiţa, nu s’a făcut nici un fel de pregătire. Moşteni,­torii lul N. Seceleanu merg pe­ a­­celaş­i drum ca «i înaintaşul lor, drumul sabotajului, să lase locurile tnţelenite să crească buruienile pe­rie, că irosească bogăţiile­­stoarse din sudoarea oamenilor muncitori. Tractoarele n’au nici un fel de combustibil. Gunoiul­ de1! grajd nu s’a cărat la câmp; sămânţa nu a fost asigurată nici până acum. In planul de cultură al fermei e scris că va trebui să Însămânţeze orz, In, cânepă, meii, rfughie. Urmaşii moşierului Seceleanu Insă, nici nu se sinchisesc de aprovizionarea cu aceste seminţe. Vitele de plug sunt slăbite, neîngrijite. Nici munci­torii n’o duc mai bine. Salariu n’au primit de mult. Cantina n’are alimente. Hrana­ servită muncito­rilor e puţină­­şi proastă,­ de două ori pe zi. Desorganizarea, paragina, se intind­ tot mai mult in fermă, iar boierii stau In Capitală şi nu se interesează de nimic. Proprie­tatea lui N. Seceleanu nici pe de­parte nu poate fi numită „ex­ploatare agricolă complexă şi ra­ţională de fermi model’’, ci încă o dovadă de felul cum moşierii, aceşti duşmani înveninaţi ai po­porului muncitor, nu se dau în lă­turi de la cele mai mârşave acte da sabotaj. Nu a îngăduit ca acii cat® văd că acum nu mai au pu­tinţa să s® Îmbogăţească pe spinarea poporului muncitor, din jaf, din exploatare, care văd că nu-şi mai pot face totul în voie, să fi® lăsaţi să- *-rbe­te­ze casnpcnla însămănţări­or, să »»bate»» Planul de Sfat, să loveazc* în interesele o simeni­t«r munci­i. ■* Oh, CHfttsa La ferma moşierului Seceleanu din Mărculeşti-Ialomiţa, cresc bălăriile în locul lanurilor de orez încă o dovadă de felul cum rămăşiţele moşiereşti sabotează interesele poporului muncitor SCÂNTEIA Nr. 1361 A . nu-ţi îngriji aşa cum trebuie maşina şi a o părăsi în timp ce funcţionează, a­­ceasta înseamnă o gravă lipsă de răspundere faţă de munca proprie şi de bunul mers al întreprinderii în general. Aceasta o dovedeşte cazul petrecut zilele trecute la fa­brica de cherestea din Găi­­neşti, jud. Baia. Gateristul Caba Teodor, părăsindu-și mașina care a rămas numai pe seama ajutorului său, una dintre piese — tuckstanga — s-a sfărâmat, imobilizând astfel gaterul pe timp de o săptămână. De la 10 Februarie până la 17 Februarie, fabrica a lucrat din această cauză numai cu trei gatere, ceea ce a adus importante pagube întreprin­derii. La aceiaşi fabrică, din cauza neglijenţei mecanicului Ignat Gheorghe, care nu a alimentat la timp cu apă cazanul cu aburi, cum şi din cauza lipsei de atenţie a fo­chistului, care fără să vadă că nu e apă în cazan 11 ali­menta mereu cu foc, cazanul s’a spart, întrerupând func­ţionarea gaterelor pe timp de zece zile.­­ A**m*nm iwKS'ijont« greve trebwiasc «piu »«meționate, »sa cum prevede legea. Căci fabri­cile «ort «twn bun­ ori cernim« aâ* cefe« «« mimrete. «­ pro­­due I» fale* vi pape rutei rmune'b tet tl orice pagubă *du»8 pro. dueţf©! «rio­e pagubă adusă tn. fregatei popor muncitor. I. HORIA corasp. V. Bănciuțescu Unde duce lipsa de grijă și răspundere „Republica Socialistă Sovietică Georgia“ Conferinţa tovarăşului I. Niculi Vineri, 25 Februarie a. c., a unit loc la Casa Prieteniei So­viete­ Române, în faţa uniui nu­meros public, conferinţa tovară­şului I. Niculi, vice-preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale, organizată de Centrul de Documentare și Propagandă ARLU5, despre „R. S.­ S. Geor­gieni“, cu ocazia celei de a 28-a­ aniversări a întemeierii sale. Sărbătorirea Anui Chopin în Capitală In cadrul sărbătoririi ANULUI­ CHOPIN­ de către polonezii ‘din Republica Populară Rom­ână,a avut loc, în ziua de Sâmbătă 26 Fe­­bruarie, în­ sala Institutului Polon, din R.P.R., o festivitate inaugura­­tivi, organizată de către Comite­tul Executiv al sărbătoririi ANU­LUI CHOPIN de pe lângă CASA POLONA din R.P.R. Marian Zhaski, de la Ambasada Polonă din Bucureşti, a ţinut o conferinţă despre­ viaţa şi opera marelui compozitor polonez, ■ Fry­deryk Chopin.­­Conferenţiarul­­a subliniat între «Iţei« că numai da­torită instaurării regimului de de­mocraţie populară în Polonia, muzica Iul Chopin poate deveni astăzi un bun al poporului. A urmat apoi un program r­u­­zical în cadrul căruia s'au execu­tat la plan câteva din operele 'Iul Chopin. ' “E ’k­­n cadrul schimbului cultural între Republica Populară ’Română şi Republica Polonă a sosit 1® Bucureşti, venind din " Varţdv la pianiştii polonez WALDEMAR MACISZEWSKI, laureat al Con­cursului BÉLA BARTÓK din Bu­dapesta în Octombrie 1948. Pianistul polonez va participa ca solist la Concertul Filarmonicii de Stat din Bucureşti şi va da un re­­aital la Radio și în sala DALLES. Deschiderea unui club muncitoresc pe lângă Consilu­ Sindical Judeţean Alba Zilele acestea s-a deschis la Alba-lulia clubul muncitoresc al Consiliului Sindical Jude­ţean. . .. ......­­Clubul este înzestrat cu o sală de festivităţi, o biblio­tecă cu aproape 1.000 volu­me, o sală de lectură, o sală de ping-pong, şi o sală cu mese anume confecţionate pentru jocul de şah. Clubul va funcţiona zilnic între orele 13—22, iar de două ori pe săptămână. Marţi şi Joi, se vor ţine aici conferinţe publice, tratând probleme­ de actualitate. . . CONST. DUMITRESCU. coresp. Informaţii culturale Centrul de Documentare şi Pro­pagandă al Asociaţiei­­ Române ,pentru Strângerea legăturilor, cu U. R. S. S.-ARLUS, în­ colabo­rare cu Casa Prieteniei Sovieto-Româ­­ne, anunţă conferinţa tov. Horia Moldoveanu despre: „LUPTA PENTRU REGIMUL DE ECO­NOMII IN U.R.S.S.". Conferinţa va avea loc Miercuri 2 Martie a. c., ora 18, la Casa Prieteniei Sovieto-Române, strada Batiştei 14. RADIO ROMANIA1'‘ 8.80: Emialun» in limb» ma­­ghi»r­, RADIO ROMANIA $1 RADIO BUCURESTI ; 8.00: Radio Jurnal; 7.00: Rezumatul Radio Jurna­lului; 7.15: Buletinul As ştiţi în limba rusă; 7.30: Citire» artico­lului de ’foind din Blamul Scân­teia’'; 8.00—8.09: Jurnal in limba bulgară; 15-30: Radio Jurnal; RADIO BUCUREŞTI­ II 13.00: 125 de ani;i de la naşterea lui Smetana (discuri); RADIO ROMANŢA -­RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II 14-30: Radio Jurnal; RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI­ I 14.45:" Muzică de Ki­riae­­ (di­scuri); 15.00: Artişti Sovietici in­terpreţi în operetă (discuri); 13.45 — 14.00: Postul pe­­33,4 m. şi Radio România Liberă pa 43,3 m.; Emisiune în limba greacă. RAD­I­O Miercuri 2 Martie 1949 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 1 ,­18.00: Ora Armatei; 18.30: Cure de limba rusă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO -■ -BUCUREŞTI­ 1 , 19.30:. Emisiune pentru Tineret; 20.00: Radio Jurnal; ' ’ RADIO BUCUREŞTI II ., 20.00: Dora Mass­ir­­­deda Ope­ra de Stat; 21.00: Orchestra de Studio dirij. de Io« Hartulary Da relée. radio Romania — radio ; ’BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II Să’.'OO. Radio Jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I '22.15: Buletin­m­ul de ştiri î­n lim­ba rusă; 22.30: Muzică cerută de abonaţi (discuri); 23.30: Radiio JMbrtal RADIO BUCUREŞTI n ^2.15: Miri» Cardi* — pian; • 30,30 —­ 33-30:­ Postul pe 32,4 m.; Portul pe Unda Scurtă pe 25 m, și Radio . România Liberă P« 48,3 m. emit pentru rtrfcinătate; 20.30: Eraisiune in Untba greacă; 21.00: Emisiune în limba sârbă; 31-30: Emisiune in limba rusă; 22.00: Emisiune în limba germa­nă; 22-30: Emisiune în..Momba fran­ceză; 23.00: Emisiune în limba engleză. i BIBLIOGRAFIE jj „GAZETA DE PERETE“ I- EDITURA PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN Relevând faptul că gazeta de perete este una din formele­­• ceî«!; mal vii ale agitaţiei comuniste de m­assă, broşura^ de mai sus arătă o ’ serie de succese şi lipsuri In munca de alcătuire a ga­zetelor de perete şi trasează sarcinile care stau acum în faţa colectivelor ce redactează aceste gazete. Organizaţiile de Partid, cele sindicale şi direcţiile întreprinderilor respective au datoria de a face ca semnalările şi iniţiativele gazetei de perete „sa nu ră­mână glasuri in deşert ci să aibă urmări concrete şi grabnice . Prin indicaţiile precise şi clare pe care le dă, această broşură este­ de un­ real folos pentru îmbunătăţirea muncii de­­ agitaţie desfăşurată prin gazetele de­ perete. Broşura trebue citită şi stu­diată de fiecare om al muncii şi în primul rând de cei care sunt răspunzători pentru redactarea şi apariţia gazelelor de perete. I. Bar« Despre oameni, plante şi unelte Editura Cartea Rusă !-’Lucrarea lui I. V. Banelu »duce o contribuţie la munca de educare ştiinţifici a oamenilor muncii din ţara noastră, explicând o­ serie de probleme ştiinţifice importante şi actuale. Autorul lucrării înfăţişează activitatea rodnică a savanţilor sovietici în diferite d­om­enii ale ştiinţei. El arată cum luptă omul cu natura şi cum poate s’o învingă şi s’o transforme în folosul său. Lucrarea explică: cea mai înaintată dintre teoriile elaborate până astăzi despre originea pământului, teoria academicianului sovietic Schmidt, opera agrobiologică a lui Miciurin, teoria lui Speranski in ceea ce privește natura comună a tuturor bolilor, etc., etc.­­.In lucrarea sa, autorul se conduce permanent de ideea legăturii strânse care trebue să existe între munca teoretică , practică şi tratează problema colaborării o murii de ştiinţă cu tehnicienii şi muncitori. . Scrisă pe Înţelesul masselor muncitoare, cartea Iui I. Banelu are darul de a trezi şi a stimula Interesul pentru preocupările ştiinţifice Cătăuia Bibliotecari­ui No. 6 Buietim lunar pentru îndrumarea SişKatseariei. Numărul pe luna Februarie a revistei „Călăuza Bibliotecarului“ aduce un material bogat, atrăgător şi foarte folositor pentru răspân­direa cărţii şi pentru organizarea bibliotecilor. Editorialul arată că ea sunt sarcinile generale care revin bibliotecarilor in cadrul trumei de realizare a Planului de Stat. Intr'o serie de alte articole cum sunt: „Importanţa prelucrării cărţilor de tehnică agricolă“, „îndrumarea cititorilor şi evidenţa căr­ţilor împrumutate“, „Din experienţa bibliotecilor sindicale din Cluj”, „Câteva mijloace pentru popularizarea romanului „DESCULŢ“, etc. se dau sfaturi practice bibliotecarilor, se uşurează schimbul de ex­perienţă intre biblioteci. Urmă este În această privinţă şi prezentarea critică a unor biblioteci de pe lângă o serie de Cămine Culturale, a bibliotecilor din ju­d. Braşov şi a bibliotecii Universitare din Cluj. Revista dă importanţa cuvenită bibliotecilor săteşti prin diferite arti­cole, informaţii şi rubrici Acelaş scop îl serveşte Instructivul reportaj a Cupa bibliotecilor Armatei Sovietice.­­ Binevenite sunt, pentru atrân­gerea­­ legătuilor dintre revistă și massa bibliotecarilor, rubrică«­­ „Răspunsuri la Chestionar“­­[ „Cu­vântul bibliotecarilor“ și „De vorbă cu bibliotecarii“. De mare folos este „Bibliografia“, rubrică in care sunt prezentate pe scurt cele mai importante cărţi cu care trebue să fie înzestrate bibliotecile. Revista publică o planşă detaşabilă, reprezentând in culori fru­moase coperţile celor mai importante cărţi apărute în ultimul timp. Aceste planşe pot fi expuse de bibliotecari, ajutându-se astfel în miunea de popularizare a celor mai bune cărți. AU APĂRUT în Editura Partidului Muncitoresc Român P. N. POSPELOVs Sub steagul măreț a! lui Lenin. Stalin spre victoria comunis- ** ! • - - mulul. * P. N. .POSPELOVs .- Partidul ljii Lenin și Stalin conducătorul și educatorul po­• - - , litic al poporului. Prof. F. V. GONSTAN-Rolul ideilor înaintate in des- TINOV: voltarea socială. Gazeta de perete Colecţia I In ajutorul agitatorului M. I. KALININ: Despre educaţia comunistă. GALAŞNIGOV: Trăsăturile esenţiale ale agita­ţiei bolşevice. B. GORELIC: Agitatorul şi gazeta de perete ION NIGULI: înfăptuirea planului consoli-1 . dează independența țării. ________­_________________Luptele din Februarie 1933 Cititi Anul n Nr. 1 (Ianuarie 1949) din .......­­ Sumarul " Răspunsurile date de Ge­­neralissimul I. V. STALIN la întrebările lui Kingsbury Smith. E. Jucov : Criza sis­temului colonial al imperia­lismului după al doilea răz­boi mondial. V. Lutki : Pe­tițiul si strategia anglo-ame­­ricană in Orientul apropiat. D. Melnicov : „Plănul qua­drienal“ de marshallizare a Germaniei apusene. A. Ale­­xeiev : Cit costă cursa Înar­mărilor. E. G. Sorokin : Pla­nificarea socialistă, lege a desvoltării economiei sovie­tice. * * *: Prevederile pe 1948 ale planului cincinal stalinist au fost realizate şi depăşite. COMENTARII. DO­CUMENTAR: Declaraţia Mi­nisterului de Externe al U. R. S. S. asupra Pactului Atlanticului de Nord. — Pro­clamaţia Biroului Executiv al Federaţiei Sindicale Mon­diale. —­ Condiţiile Partidului Comunist Chinez. Emisiuni regniste în limba idiş la posturile noastre de radio Începând din ziua de 4 Martie a. c. posturile noastre de Radio România pa 1875 m. şi București •II pe 485 m. lungimi de undă, vor transmite în fiecare săptă­mână. Vineri de la orele 20,15 până la orele 20,45 ,o emisiune în limba klij, :• ri

Next