Scȃnteia, martie 1949 (Anul 18, nr. 1363-1388)

1949-03-02 / nr. 1363

1 COLŢUL ZIARELOR PE FEMEIE Doi mecanici construiesc un aparat pentru încălzirea autovehiculelor In gazete de perete a întreprinderii Gaz şi Electricitate-Subcentrul Filaret, a apărut zilele trecute un interesant articol semnat de mecanicul Mustaţă Mihai. El relatează modul în care, împreună cu tovarăşul său Puşcă Ion de la secţia transporturi, a confecţionat un aparat pentru încălzirea cabinelor de şoferi din autovehicule. Iată cum începe articolul • „Cu toate că multora li se pare uşoară, în realitate meseria de şofer este iscată de multe greutăţi. Şoferului i se cere multă seriozitate, atenţie încordată şi pe deasupra el trebue să mai îndure iarna asprimea gerului, iar vara năduful şi praful”. Multe din autovehicule nu sunt înzestrate cu aparate de încălzire şi pentru a remedia această lipsă, Mustaţă Mihai şi Puşcă Ion s’au gândit, au cercetat şi au reuşit să construiască un aparat care pe lângă faptul că nu consumă combustibil, nu cere nici modificarea motorului în cazul in care aparatul este aplicat vehiculului. „Aparatul — scrie Mustaţă Mihai— se bazează pe un principiu simplu. Până acuma căldura produsă de motor se pierdea neforosită, iar şoferul trebuia să îndure frigul in cabină. Datorită, acestui aparat, compus din câteva ţevi cu releu, o pâlnie şi câteva tuburi de cauciuc, căldura dala motor este îndreptată de ventilator in cabina şoferului. De aici, printr’o altă conductă, ajunge la parbriz, iar prin o a treia conductă ajunge la rezervorul de motorină. In felul acesta aerul cald este captat şi folosit acolo unde este nevoe de el. Perfecţionându-se aacest aparat, încheie articolul, şoferii ar putea conduce iarna „fără cojoace şi şube, care le îngreunează mișcările, asigurându-se astfel un control mai sigur asupra conducerii mașinii". Un meşter cismar necinstit demascat într’un alt articol apărut în acelaşi gazetă de perete, lăcătuşul Duhonie Eugen tratează un caz de abatere dela morala proletară. El spune aşa : ,,Meşterul cismar Matei Hârşu dela Centrul nostru a fost mutat pe cupână la întreprinderea Magheru, pentru executarea unei comenzi de dismuliţe speciale pentru echipa, artistică de dansuri. După ce a primit materialul necesar şi a executat o parte din lucrare, tov. Hârşu îmboldit de gânduri nesănătoase s-a prezentat la serviciu, cerând încă 50 de fuse de piele. El a motivat cererea pe motiv că materialul care i s’a repartizat nu este suficient. Cererea sa a părut însă suspectă, iar sindicatul a început imediat o acţiune pentru cercetarea acestui caz. S’a constatat într’adevăr că materialul era suficient şi că meşterul Hârşu făcând această cerere, avea intenții necinstite. In momentul in care el s’a prezentat la cassa pentru ridicarea sumei pentru cele 50 fuse de piele pe care le mai ceruse, el a fost demascat". Articolul relatează mai departe felul in care această abatere gravă a fost sancționată. ★ Aceste două articole extrase din gazeta de perete susmenţionată, arată că această gazetă este preocupată de problemele muncii din întreprindere, de popularizarea realizărilor pozitive şi demascând pe cei cari comit acte nedemne, ia atitudine hotârâA şi deschisă împotriva lor. Organele sanitare din judeţul Iaşi au început o campanie de vaccinare a populaţiei Organele saflitare din judeţul Iaşi au hotarât deschiderea unei campani de vacciniii antivarlolice, antidifterice, anti-tifo-paratifice şi anti-exantematice. Vaccinările anti-variolice se vor efectua în două etape pe intreg cuprinsul judeţului Iaşi. Prima etapă In cursul căreia vor fi vaccinaţi cea. 8.800 copii se va desfăşura In Intervalul 1 Aprilie — 1 Mai. A doua etapă se va desfăşura după acelaş plan In lunile de toamnă. In această perioadă vor fi vaccinaţi 7.800 copii. Vaccinările anti-difterice se vor desfăşura deasemeni în două etape. împotriva difteriei vor fi vaccinaţi în cursul acestui an circa 18.000 copii din judeţ. Campania de vaccinare anti-tifoparatifică ae va desfăşura cu mai multă intensitate în zonele considerate ca focare ale acestei maladii, In comunele Prisăcani, Sipote, Costuleni, Leţcani, Aroneanu, Holboca, Româneşti, Belceşti, Podul-Iloaiei şi Tirgul-Frumos. In cadrul acestei acţiuni care a şi început la 18 Februarie vor fi vaccinate 40.000 de persoane. Tot la această dată au inceput: *1 vaccinările anti-exantematice. RADU AUREL Coresp. La 1 Martie a apărut la Bucureşti numărul 5 (32) al ziarului Biroului Informativ al Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară !“ Articolul de fond al ziarului, intitulat „Socialiştii de dreapta — duşmani ai păcii şi democraţiei" demască activitatea trădătoare a socialiştilor de dreapta, participarea lor directă la politica agresivă a blocului anglo-american, politică ce urmăreşte deslanţuirea unui nou război. „Socialiştii de dreapta, se spune un articol, cărora le plăcea pe vremuri să cocheteze cu marxismul, să facă uz de frazeologie revoluţionar, astăzi au rupt-o făţiş cu marxismul, devenind duşmanii declaraţi a tot ce este revoluţionar în clasa muncitoare; devotaţi trup şi suflet burgheziei, ei nu se mulţumesc să justifice şi să mascheze actele de banditism ale imperialismului anglo-american”. Socialiştii de dreapta au aprobat refuzul lui Truman de a Încheia un Pact de Pace, înjghebează cu zei alianţe militaro-politice împotriva U.R.S.S. şi ţărilor de democraţie populară. Bevin, Blum şi Lange, Saragât şi Schumacher şi alţi fruntaşi socialişti de dreapta, părticică nemijlocit la crearea Pactului At. Unite, atrag în orbita pactului alte popoare aţâţă la un „război rece“, persecută pe comuniştii care se potmintt pentru prietenia cu U.R.S.S. Folosind îndelungata lor experienţă pentru a destrăma rândurile clasă muncitoare şi ar otrăvi conştiinţa, socialiştii de dreapta „propovăduesc colaborarea de clasă cu burghezie şi renunţarea la suveranitatea naţională, pângăresc ideea de solidaritate Internaţională a clasei muncitoare. In articol se aduc dovezi incontestabile cu privire la acţiunea de scizionare a socialiştilor de dreapta în mişcarea sindicală, asupra responsabilităţii lor pentru represaliile bestiale împotriva popoarelor ţărilor coloniale, care îşi apără independenţa şi pentru represaliile poliţieneşti, îndreptate împotriva mişcării muncitoreşti în metropole. „Slugărnicia din ce în ce «n vădită şi mai rternetaată faţă de imperialiştii englo-armericani — »« spune mai departe un articol — » trage neapărat după sine o nouă ascuţire a crizei prin care trece social-democraţia de dreapta". Partidele lui Blum şi Saragat duc o existenţă jalnică, socialiştii de dreapta din Japonia suferă o mare înfrângere la alegeri membrii Trade.Ilnionurilor britanice aleg pe comunişti în posturi de conducere şi protestează împotriva scindării Federaţiei Sindicale Mondiale. Un miiăr din ce în cintit mare de socialişti de stânga se înrolează în lupta pentru apărarea Independenţei naţionale «1 • pic#* luptă condusă de Partidele Comuniste. Articolul de fond se termină cu următoarele cuvinte: „Reunind pe toți socialiştii şi democraţii cinstiţi... comuniştii vor lupta cu şi mai multă încredere, energie şi hotărîre împotriva socialiştilor de dreapta, pe care Lenin i-a stigmatizat drept „complici la bestialităţile şi crimele burgheziei”. Intr'un mare articol intitulat :Clica lui Tito — duşmanul cel mai înverşunat al U.R.S.S. şi a ţărilor de democraţie populară”, L Bulatovici analizează politica reacţionară antipopulară a conducerii Partidului Comunist Iugoslav. Câtva timp după publicarea Rezoluţiei Biroului Informativ, naţionaliştii din clica lui Tito jurau făţarnic credinţa U.R.S.S., Partidului Comunist (b) al U. S., se prezentau sub masca de „prieteni“ ai Uniunii Sovietice. Acum, această comedie mârşavă a luat sfârşit. „Acuma — scrie tov. Bulatovici — a început pe faţă târgul. Sire naţionaliştii iugoslavi şi imperialiştii din Apus, în privinţa condiţiilor şi preţului cu care se pot vinde libertatea şi Independenţa Iugoslaviei şi cum să fie legată Iugoslavia de carul lagărului imperialist şi antidemocratic. Arătând absurditatea lozincii lansate de Tito şi acoliţii săi, cu privire la construcţia socialismului în Iugoslavia fără ajutorul U.R.S.S. şi al ţărilor de democraţie populară, autorul citează numeroase fapte .C care atestă că Iugoslavia se transformă din ce în ce mai mult ,într-o ţară marshal - izată depinzând de rechinii Wall Streetului“. Acordul financiar cu Statele Unite, achitarea datoriilor vechilor guverne, mărirea exportului de metale în Statele Unite, cât şi acordurile cu Anglia cu privire la plătirea compensaţiilor pentru bunurile engleze naţionalizate, creşterea balanţei comerciale pasive, recunoaşterea drepturilor englezilor la producţia Întreprinderilor la care participă capital englez, ele. — nu reprezintă decât o parte din faptele Citate de autorul articolului. Intensificând legăturile lor economice cu statele blocului anglo-arterican, clica lui Tito duce o politică duşmănoasă faţă de U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară. Răspunsurile guvernelor U.R.S.S. şi ale ţărilor de democraţie populară la plângerile ipocrite ale naţionaliştilor Iugoslavi cu privire le faptul că n’au fost incluşi în Consiliul de Asistenţă Economică Mutuală s’au bucurat de aprobarea generală a întregului lagăr democratic, înăuntru! ţării, clica lu! Tito intensifică teroarea Împotriva patrioţilor cinstiţi şi a internaţionaliştilor, atrage în organe!» puterii de stat chiaburi, cetnici, propovăduite cu zil pacea între clase, teoria despre chiaburu! „conştient’, care, converto făgăduelilor K' Tito însuşi, va depune armele. Autorul articolului arată intensificarea mişcării de protest a popoarelor Iugoslaviei, care se manifestă în formele cele mai diverse, mergând până la acţiunea unor detaşamente de partizani, ce se ascund în munţi. Amintind de tezele principale ale articolului publicat în „Pravda“ din 8 Septembrie 1948 cu privire la grupul naţionalist al lui Tito, Iov, Bulatovici îşi exprimă convingerea că popoarele Iugoslaviei „vor mătura din drumul lor pe toţi cei care le împiedici să readucă ţara lor in familia frăţească a popoarelor care construesc socialismul, având In fruntea lor Uniunea Sovietică”. Ziarul publică o serie de articole şi materiale consacrate Erei de 8 Martie — ziua internaţională a femeii. Nina Popova, vicepreşedinta Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor, citează în articolul el date Interesante cu privire la desvoltarea mişcării internaţionale a femelor şi cu privire la succesele în lupta pentru pace, împotriva unui nou război. Femeia sovietică, scrie autoarea, a devenit o mare forţă în desvoltarea societăţii socialiste. Femeile reprezintă 43/1 din numărul specialiştilor sovietici cu studii superioare. Faptul că 2015 femei sunt deputate în Sovietul Suprem unional şi în Sovietele Supreme republicane este o mărturie vie a egalităţii în drepturi şi a participării active a femeii sovietice la viaţa politici a ţării cale. Împreună cu întregul popor sovietic, ele luptă consecvent pentru unirea forţelor lagărului democratic, împotriva aţâţătorilor imperialişti de un nou război. Umăr de umăr cu femeile sovietice, luptă femeile din ţările de democraţie populară, care se bucură de drepturi economice, politice şi cetăţeneşti egale cu bărbaţii Referîndu-se de situaţia grea a femeilor muncitoare din ţările capitaliste, Nina Popova scrie că, de multe ţări inclusiv în Statele Unite şi în Anglia, munca femeii este plătită cu mult mai puţin decât cea a bărbatului, accesul femeilor la învăţătură este limitat. In Statele Unite, 5 milioane de copii nu frecventează şcoala. Dar, 500 de milioane de copi, care trăiesc in colonii, 480 de milioane rămân fără carte. Femeile din ţările capitaliste şi coloniale se ridică la lupta pentru eliberarea lor. Lămurind activitatea Organizaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor, autoarea remarcă că, in prezent Federaţia reuneşte peste 80 milioane de femei din 56 de ţări ale lumii. In ultimul timp, uniunile naţionale ale femeilor, care fac parte din Federaţie, au reuşit să obţină succese serioase în lupta pentru pace. In Franţa, Italia, Belgia, Anglia, Olanda, etc. au avut loc manifestaţii de massă ale femeilor pentru apărarea propunerilor de pace ale Uniunii Sovietice. Petiţia adresată O.N.U.ului, petiţie prin care se cerea pacea, purta milioane de semnături: în Germania — 5 milioane, în Cehoslovacia — 3,5 milioane, în Bulgaria — 2.110.000, etc. „Al doilea congres al F.D.I.F., scrie Nina Popova, a constituit o puternică manifestare a creşterii forţelor şi a organizării mişcării democratice a femeilor... In ziua de 8 Martie, milioane de femei din lumea întreagă îşi vor afirma voinţa şi hotărîrea de a se uni şi mai strâns în frontul unic democratic". In articolul „Lupta pentru pâine, lupta pentru pace“, Nella Marcellino, membră în C.S. al P.C. Italian, vorbeşte de situaţia grea a femeilor muncitoare în Italia marshallizată, împreună cu bărbaţii, ele luptă în mod activ împotriva potitirii de înfometare duse de Guvernul de Gasperi, împotriva scăderii salariilor, a concedierilor în massă, pentru pâine şi adăpost pentru copiii lor. Timp de 19 zile a durat greva muncitoarelor agricole dela plantaţiile de orez, timp de 11 zile torcătoarele Cremonei n’au ieşit dintre zidurile fabricilor până ce n’au reuşit să obţină concesii din partea patronilor. La Genova au făcut grevă 2000 de croitorese, reuşind să obţină un concediu anual plătit, împreună cu bărbaţii şi frăţii lor, mii de femei din Ancona, Carbonia, "Pistoia şialte centre"ale Italiei,, au participat la marşurile foamei, la manifestaţiile de massă împotriva „planului Marshall“, împotriva atragerii Italiai în alianţele militare agresive antisovietice. In ziua de 8 Martie vor avea loc în întreaga ţară mii de demonstraţii şi adunări ale femeilor. „Principala lozincă, scrie Marcellino, care va uni femeile, va fi în acea zi lozinca luptei pentru pâine şi pentru pace, împotriva ameninţării războiului, împotriva mizeriei”. „Declaraţia celui de al doilea congres internaţional al femeilor — scrie în articolul său R. Calas — (membru al C.C. al Partidului Comunist Francez) — declaraţie în care se spune că „dacă noi femeile vom lupta toate unite împotriva războiului, nu va fi război" a avut un adânc răsunet în Franţa. Femeile franceze împărtăşesc această convingere. Ele îşi asumă această obligaţie”. Dând exemple vii din istoria luptei femeilor franceze împotriva războiului, Iov, Calas Spune că în prezent lupta pentru pace in Franţa este lupta împotriva politicii de mizerie şi supunere imperialiştilor americani, împotriva şomajului şi legilor antimuncitoreşti. Pentru 8 Martie femeile franceze alcătuesc liste de revendicări pentru mărirea salariilor, reducerea impozitelor şi a scumpetei, etc. „Femeile comuniste, scrie tov. Calas, vor face totul pentru ca manifestaţiile din 6 şi 8 Martie să mobilizeze la luptă femeile franceze“. Femeile din ţările de democraţie populară întâmpină în alte condiţii sărbătoarea lor. Articolul Constanţei Crăciun — preşedinta Uniunii. Femeilor Democrate din România — aduce mărturii vii, privitoare la desrobirea femeii române şi la participarea ei activă în conducerea şi viaţa economică şi culturală a ţării. Un număr de 32 femei au fost alese deputate în Parlamentul Român — Marea Adunare Naţională, un mare număr de femei lucrează ca primari la oraşe şi sate. Un număr de 76 femei sunt directori de întreprinderi. Femeile muncitoare din România participă în mod activ la realizarea Planului de Stat, sunt în întrecere pentru mărirea producţiei, pentru lichidarea timpilor morţi şi învaţă noui profesiuni. Uniunea Femeilor Democrate din România du ex. o mare munci deeducaţie politiei de lichidare a analfabetismului in rândurile femeilor. Pentru a explica hotărîrile celui de al 2-lea congres mondial al femeilor, au fost organizate peste 15.500 de adunări la care au participat 850.000 de femei, se fac colecte de fonduri pentru democraţii greci. Femeile din România, Sorie tov. Crăciun — „îşi manifestă solidaritatea cu popoarele chinez, spaniol, vietnamez şi Indonezian, care luptă împotriva imperialismului şi pentru independenţă raţîonală**. In articolul „Principalele sarcini ale Partidului Socialist Unit din Germania, şi transformarea lui într'un partid de tip nou” OtTo Grotewohl, preşedintele P.S.U.U., expune principalele sarcini ale partidului in domeniul întăririi ideologice şi organizatorice a partidului, pe care le-a desvoltat în raportul său de la Conferinţa P.S.U. G. ţinută la Berlin. Autorul subliniază că situaţia din Germania se deosebeşte fundamental de situaţia din ţările de democraţie populară, deoarece în Germania nu există dominaţia clasei muncitoare, nu s’a încheiat încă pacea şi nici nu există un stat unic. Deaceea acolo nu se poate vorbi despre un regim de democraţie populară. P.S.U.G. consideră acum ca sarcină principală a sa, întărirea regimului antifascist şi democratic din zona sovietică, ca bază a luptei pentru reconstituirea unităţii Germaniei. Această sarcină poate fi îndeplinită numai de ult partid combativ, revoluţionar. Unificarea P.C.G. cu P.S.U.G. s a dovedit justificată; vechea deosebire ideologică dintre foştii comunişti şi social-democraţi aproape că a dispărut. Majoritatea membrilor P.S.U.G. au ajuns la convingerea că nu poţi fi marxist fără a fi leninist. Conducerea partidului a şi luat măsuri în vederea întăririi ideologice şi organizatorice a partidului. In încheere tov. Urotevo il declară: „entuziasmul cu care întreg Partidul a salutat şi sprijinit nouile sarcini, ne dă siguranţa că le vom îndeplini cu succes”. Tovarăşul Josef Révai, membru în Biroul Politic al Partidului celor ce muncesc din Ungaria, îşi consacră articolul demascării campaniei de aţâţare dusă de imperialişti împotriva Republicii Ungare din cauza condamnării de către tribunalul popular a trădătorului şi spionului Mindszenty. Cercurile conducătoare anglo-americane, care împreună cu Vaticanul conduc această campanie de aţâţare, vor să abată atenţia de la problema esenţială a păcii ridicată de Uniunea Sovietică şi „prin flecăreli cu privire la „persecutarea religiei“ ei caută să semene ura împotriva democraţiilor populare şi a frontului păcii... încearcă să izoleze partizanii păcii, ai democraţiei şi socialismului din ţările lor’’. Autorul încheie spunând că prin condamnarea conducătorului reacţiunii negre din ţara sa, „democraţia ungara a lovit în lagărul internaţional al aţâţătorilor la război”. In articolul tov. Ernst Fischer, secretarul Comitetului Central al Partidului Comunist din Austria, articol intitulat „In ajunul alegerilor din Austria”, se face analiza conjucturei politice interne din momentul de faţă. Autorul arată cum politica proamericană a partidelor conducătoare — populist şi socialist — pierde încrederea poporului, distruge economia ţării şi înrăutăţeşte situaţia materială a oamenilor muncii. Aceste partide încurajează în mod făţiş renaşterea neo-fascismului, contribue la crearea celui de al patrulea partid fascist, pregătind astfel condiţiile pentru transformarea Austriei într-un lagăr militar al imperialismului american. Neavând un program electoral pentru masse, ambele partide intenţionează să facă alegerile parlamentare, care vor avea loc în toamna acestui an, „trâmbiţând calomnii împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară”. Massele largi populare, observă autorul, îşi dau seama totuşi că aceste calomnii „sunt de fapt o propagandă de război". „In cursul ultimilor patru ani, scrie autorul mai departe. Partidul Comunist din Austria și-a strâns rândurile: el a intrat în campania electorală cu totul altul decât în 1945. Cei 150.000 de membri ai săi se deosebesc fundamental prin calităţile lor, de membrii partidului din perioada anului 1945. El este convins că această campanie electorală va uni massele muncitoare în lupta pentru revendicările lor vitale, pentru pace şi democraţie!“ Ziarul publică articolul lui Vittorio Bardini, membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Italian, articol care înfăţişează experienţa organizaţiei de partid din Toscana privitoare la conducerea luptelor de cretă ale muncitorilor, salariaţilor agricoli şi ţaranilor arendaşi din această regiune a Italiei. Autorul enumeră printcipalele manifestaţii ale muncitorimii din Triscafta împotriva concedierilor în massă şi pentru îmbunătăţirea contractelr de muncă, oprindu-se detailat la organizarea solidarităţii între oamenii muncii de la oraşe şi sate. In concluzie, tov. Bardini declară ei muncitorimea »’a convins prin propria sa experienţă că „mimai lupta organizată post« preveni noui încălcări de libertăţi d în partea guvernului şi organelor sale, pus« un staft« reacţionarilor italieni", Tov. Raîko Damtaxw, preşedintele Consiliului Seated de Mană genera« a sindiestelor rmractte« reşti din Bulgarii, sintetizează la articolul său experienţa da fapil a sindicatelor din Bulgaria pentru împlnirea planului cincinal. Articolul „Uneltirii imperiatamului american în Scandinavia“ (autorul Knut Bäekström) demască manevrele cercurilor imperialiste americane şi ale agenturei lor — guverne* „socialiste“ dia ţările scandinave—în vederea antrenării Norvegiei, Suediei şi Danemarcei în blocul Atlantic îndreptat împotriva Onurii Sovietica: Ztenni densemeosa . Informaţia privitoare te conferinţa reprezentanţilor unui miliom de muncitori britanici din Manchester, e®re a adresat muncitorilor din Leningrad apelul de a consolida pacea şi prietenia anglo-sovietica. La meetingul uriaş care a avut loc la 26 Februarie la Leningrad, delegaţi la 1.400.000 de oameni ai munci din regiune au susţinut cu căldură declaraţia muncitorilor britanici şi şi-au exprimat solidaritatea cu aceştia, spunând că sunt gata să întărească prietenia între popoarele celor două ţări. Ziarul publică o informaţie cu privire la plenara din Februarie , C. C. a Partidului Comunist Francez în care tov. Thorez a făcut o importantă declaraţie cu privire la politica Partidului Comunist în lupte pentru pace şi prietenie cu U.R.S.S., o informaţie cu privire le şedinţa solemnă a C C. al Partidului Comunist Cehoslovac, consacrată primei aniversări a victoriei din Februarie asupra reacţiunii, manifestul Comitetului Internaţional de legătură al intelectualilor pentru apărarea păcii, precum şi însemnări şi ştiri cu privire la mişcarea muncitorească a femeilor. RECENZIE Pentru pace trainică, pentru democraţie populară! »■VW '«'in »'» ■■ —■ 'ijJL*'|ra«»wgigi»i«u»iwPuui»wii im«hhijijaSKB 9&SBB9 RĂI NO. 5 C32) La R."Vâlcea s-a înfiinţat un centru anti-tuberculos In localul unui fost sanatoriu particular din Râmnicu-Vâlcea a luat fiinţă un centru anti-tuberculos. In prezent, medici de specialitate dau zilnic consultaţii bolnavilor, explicând totodată tratamentul necesar. Internaţii se bucură de o atentă îngrijire medicală şi de o bună alimentaţie. În vederea depistării bolilor pulmonare, conducerea centrului a mobilizat pe toţi medicii de circumscripţii din oraş, care au efectuat 30.000 vaccinări şi Intradermni reacţii (Mantoux). Tuberculina necesară a fost preparată în laboratorul de igienă al orașului, ceea ce a ușurat mult această muncă. SCÂNTEIA Nr. IM Ce persoane au drept la locuință în imobilele aparţinând Ministerului învăţământului Public Printr’o decizie a Ministerului învăţământului Public, se prevede cine anume poate locui sau ocupa fără plată, vreun imobil al Statului, reprezentat prin Ministerul învăţământului Public sau închiriat de el, dat In administrarea instituţiilor de orice fel, dependente de acest minister. In asemenea imobile au drept la locuinţă directorii deşcoli preşcolare, elementare, medii şi speciale, subdirectorii şi secretarii, personalul Îndreptăţit la locuinţă prin natura serviciului, administratorii, intendenţii, agronomii fermelor, portarii, paznicii şi personalul de serviciu al instituţiilor şcolare, personalul administrativ şi de serviciu al internatelor, căminelor şi cantinelor studenţeşti (conducători de internate, cantine şi cămine, administratori, secretari, intendenţi, pedagogi, economi, magazioneri, infirmieri, şoferi, mecanici ,bucătari şi oameni de serviciu). Decizia mai prevede deasemeni modul în care pot fi atribuite locuinţele, cum şi felul cum pot fi închiriate alte încăperi disponibile, membrilor corpului didactic şi funcţionarilor Ministerului învăţământului Public. Cum vor funcţiona Institutele de Ştiinţe Economice şi Planificare O decizie a Ministerului Invăţamintului Public, apărută în Monitorul Oficial de ieri, stabileşte modul de funcţionare a Institutelor de Ştiinţe Economice şi Planificare din Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Institutul din Bucureşti va avea o Facultate de Economie Generală una de Planificare şi o Facultate de Finanţe şi Credit. Institutele de Ştiinţe Economice şi Planificare din Braşov şi Iaşi vor funcţiona cu câte o Facultate de Planificare. Prin aceiaşi decizie au fost fixate şi catedrele pentru fiecare din aceste Institute. Studenţii care se pregătesc pentru a intra în învăţământ vor trebui să urmeze în plus cursurile catedrelor de pedagogie şi de limba şi literatura română. Organizarea şi funcţionarea leagănelor de copii Leagănele se află sub îndrumarea şi controlul Ministerului Sănătăţii. In Monitorul Oficial de ori a apărut regulamentul de organizare şi funcţionare a leagănelor de copii. Leagănele sunt Instituţii organizate de Stat, comună sau întreprinderi şi se află sub îndrumarea şi controlul Ministerului Sănătăţii. In leagăn se primesc copii de la vârsta de 45 de zile până la 3 ani a căror mame sunt în câmpul muncii, sau studiază. Leagănele vor fi înzestrate cu cameră de primar şi alăptare; una sau mai multe camere pentru sugari, cameră de joc și odihnă pentru copii mai mari, sală de mese, bucătărie de lapte, cameră de izolare cu cabinet medical, și în plus camere pentru personal, bar, spălătorie, etc. Copilul pentru a fi primit un leagăn, trebue să provină dintr'un mediu familiar în case nu există nici o boală contagioasă acută, fapt certificat de circumscripţia sanitară respectivă. Personalul sanitar al leagănului va controla lunar starea sanitară a familiei, şi, în cazul când se descopera o boală contagioasă acută în familie, copilul va fi oprit acasă şi va reprimit în leagăn după ce nu mai prezintă nici un pericol de contagiune. E! trebue să aibă toate vaccinări* prevăzute de legile sanitare in vigoare. Pe lângă fiecare leagăn, va funcţiona un comitet de mame, care va ajuta conducerea leagănului pentru buna hd funcţionare Curs de pregătire pentru melci în problemele trepsă endemică Ministerul Sănătăţii aduce la cunoştinţă medicilor că pe lângă Institutul de endocrinologie din Bucureşti, se deschide un curs de pregătire în problemele de guşă endemică. Durata cursului este de trei luni, iar numărul locurilor mie de 15. Medici admişi vor primi o primă lunari de întreţinere, iar la absolvire vor fi plasaţi pe lingă serviciile sanitare judeţene. Muncitori numiți şefi de ocoale silvice în județul Câmpulung* Moldovenesc Ministerul Silviculturii a numit la 21 ocoale silvice din județul C - Lung (Moldova) şefi de ocoale din rândurile muncitorilor. Numirea nouilor şefi de ocoale a fost primită cu bucurie de ţăranii muncitori din judeţ. Competiţiile sportive organizate de gruparea „A. S Godeanu" în cinstea Conferinţei de Unificare a Tineretului din Capitală, s-au bucurat de un frumos succes, atât prin buna desfăşurare a întrecerilor, cât şi prin participarea masivă a tineretulu sportiv. Crosul, disputat pe strigile din centrul Capitalei a atras 7.000 de concurenţi. Din categoria avansaţilor, Nicu Nicolae (S.M.C.) s-a clasat primul. Dintre Începători Sandu Dumitrache (Godeanu) a câştigat locul Întâi. La proba de fete, ceferista Elena Di nescu a obţinut o nouă victorie. Mark Mastalag (Arte Grafice) şi-a în trecut partenerele In curaa tncepătoarelor. Proba de merş — avansaţi(6 kilometri) a revenit lui D. Paraschivescu (Godeanu). Pe distanţa de 4 km. — începători — Florescu (Telefoane) a obţinut victoria. Finala jocurilor de tennii de masă — interşcolare — e adus clubului Godeanu (Sectorul Albastru B.) o victorie asupra sectorului Ministere de care a dispus cu 5:3. La şah, după cele trei zile de jocuri, care s’au disputat la 50 de mese, A. S. Godeanu câştigă în faţa C.S.U. cu 28 : 22. In sala Băncii R.P.R. s’au încheiat întrecerile de «crimă. Le floretă, A. S. Godeanu a dispus de C.S.C. Armata cu 9:5. Iar * sehie, formaţi** Bănci R.P.R. t câştigat cu 10: 6 In faţa echipei militare, finalistă şl In a cea stă probă. Finala competiţiei de basket s’a disputat în sala Giuleşti. După un joc spectaculos, echipa masculină a Sportului Şcolăresc învinge echipa Godeanu Central cu 34:32. La fete, C. S. U. dispune de Godeanu Central cu 20:5. Concursul de gimnastică pentru începători s’a desfăşurat un «*la S.T.B. S’au prezentat peste 70 participanţi- Stănescu Gheorghe (Godeanu) a câştigat 4 prob« maceutice, realizând 18,80 puncte. La probele feminine, Gaby Comeanui (Godeanu) a obţinut primil loc, totalizând 14,80 puncte. Pe echipe, s-au clasat primele: (băieţi) „Semănătoarea“ şi (fete) „Godeanu". Concurs id a fost Încheiat cu o reuşită demonstraţie de gimnastică ritmică a ansamblurilor de fete ale grupărilor „A. S. Godeanu" şi A.S.C. Concursul de motocicnsm (regularitate) s-a disputat între 26 de echipe cu câte 3 concurenţi. „A.S.M." şi-a însuşit victoria cu echipa formatăde Nicu Ştefan, File Gristesciu şi Gheorgn® Mândroiu. Finala jocurilor de football, disputată pe arena din Calea Dudeşti, a prilejuit formaţiei Armata să, cucerească o frumoasă ■ victorie asupra echipei Godscm. Militarii, cu o formaţie bine pusă la punct, au câştigat cu 5:2. SPo 1f T Numeroase competiţii sportive în cinstea Conferinţei de Unificare a tineretului 7000 de tineri şi tinere au participat la marele cross popular, organizat in cinstea Conferinţei de Unificare a tineretului. Alergămarele îşi dispută întâietatea pe străzile din centrul Capitalei, sub privirile trecătorilor. Campionatul de foo~bal a fost reluat în mareaua tara In Capitală, G.5. U.T. cu 2 I I Ca şi to toamna trecută, studenţii timişoreni au dispus de Petroîu în primul match de football susţinut în cadrul campionatului divizionar. De data aceasta Insă, victoria C.S.U.T. e surprinzătoare, fiind obţinută în deplasare şi în faţa unei echipe bine pregătită. In jocul de Duminică, învinşii nu au fost cu nimic Inferiori faţă de câştigătorii partidei, dar se poate spune, că numai greşelile tripletei bucureştene au decis soarta matchului. In prima parte a jocului, gazdele n’au realizat nimic, cu toate că au avut avantajul vântului şi al soarelui. Timişorenii s’au apârat cu succes şi au reuşit să o a dispus de Petrol sil (O s G) proască cu regularitate, slabele atacuri ale Petrolului. In schimb, in repriza a doua, când C.S.U.T. a beneficiat şi el de aceste avantaje, a trecut în atac şi a obţinut două goaluri. Primul, dintr’o greşeală a portarului bucureşteanu — Popovici — şi al doilea din neatenţia arbitrului, care n’a oprit acţiunea lui Maria, aflat în poziţie de offside. Contraatacul bucureştenilor a adus un singur punct, în urma unei acţiuni individuale. Apărarea timişoreană a jucat fără greşeală, înaintarea nu are însă pătrunderea pe care a dovedit-o în sezonul trecut. Peste 12.000 de spectatori au urmărit un joc foarte disputat, care ar fi lăsat o impresie mult mai plăcută, dacă intervenţiile jucătorilor Mazăre şi Marcu de la C.S U.T. nu ar fi depăşit limitele regulamentului. Arbitrajul nu a corespuns. • Celelalte jocuri divizionare, desfăşurate în ţară au dat urmato,rele rezultate: Arad, ITA-C.S.U.C. 4:1; Timişoara, C.F.R.T.—■ Metale- Chimic 2:0; Cluj, C.F.R.C.—Gaz Metan 2:2; Petroșani, Jiul—Dinamo 3 : 2. Sportivii români la Budapesta Cei 24 de sportivi români, care găsesc la Budapesta de peste două săptămâni, se antrenează zilnic şi susţin Jocuri Împreună cu sportivii maghiari, sub îndrumările celor mai buni antrenori al Republicii Ungare. Zi de zi, înotătorii Jucătorii de tennis şi de basket, îşi desvoltă cunoştinţele tehnice şi se pregătesc temeinic pentru sezonul sportiv al acestui an. Sportivii noştri se bucură de o găzduire prietenească, fiind mereu înconjuraţi de atenţia forului de conducere al sportului maghiar — OSH. In afara programelor de lucru, în grupuri comune, sportivii români şi maghiari vizitează diferite întreprinderi, asistă la spectacole și manifestări sportive.