Scȃnteia, iunie 1949 (Anul 18, nr. 1439-1463)
1949-06-01 / nr. 1439
2 Așa s’a născut o nouă întrecere la F. R. B. La F.R.B.. In jurul ringurilor, la oarde fi în toate celelalte »șefii, muncitorii discută cu aprindere: — Chemăm la întrecere pe muncitorii dela „30 Decembrie“. întrecerea ne va ajuta înlăturăm multe lipsuri, multe neajunsuri, Tov, Ghioancă Maria dela finisaj, responsabila grupei »italica ig Nr. S, vorbeşte hotărtt: — Am dat de multe ori fire de bumbac pătate de ulei, alt*ori câte iwtru fire răsuciţi, in loc de două. Avem încă absenţe nemotivate..' Trebue să tndrep'dm lipsurile acestea. Ce credeţi'! Chemăm la întrecere grupa Nr. 7? Alături, în atelierul de bobind, tovarăşele Popescu Suzana şi Drăghici Maria îşi strâng mâinile cu putere. O nouă chemare la întrecere pentru cel de al doilea trimestru al Planului a fost pecetluită. In pauza de prânz, şeefii de Secţie sunt înconjuraţi de muncitori şi muncitoare. Fiecare e nerăbdător să vină cu propunerea lui. Toţi sunt animaţi de 4 un sug r gând. ..Să câştigăm intrecermi‘‘.■ Sala se umpi? repede. Se ,deschide şedinţa. Tovarăşul director are cuvântul: ■— Numeroşi muncitori din fabrică. poastră au fost cinstiţi cu „Medalia Munci“. 360 de muncitori şi muncitoare vor pleca anul acesta o odihnă în stacurii climaterice. Sub conducerea Partidului clasa muncitoare câştigă zi de zi noui victorii in lupta pentru o viață mai bună. Pentru asta muncim noi. Acum pornim o nouă întrecere, pe trimestrul al doilea... Tovarăşa Amadia, responsabila grupei sindicale la de la sectă depănat, cere cuvântul. Ea cheamă la întrecere schimbul al doilea, angajându-se să ridice calitatea produselor şi să reducă deşeurile cu o treime faţă de luna trecută. • Tovarăşa Raus Florica de la ringuri se angajează să dea un kg. de fire peste normă. Doina Rădulescu se angajează să termine şcoala de calificare fără nici o absenţă şi să treacă la două părţi de maşină. In mijlocul aplauzelor, tovarăşa Păun Natalia, maistră, decorată cu „Medalia Muncii“, cheamă pe tehniclmic din toate schimburile la întrecere, Tov. Simionică Elena își ia angajamentul să dea 4 kg. fire de bumbac peste normă. Ea cheamă la întrecere pe iile Elena, care se obligă să dea 5 kg. peste normă, iar tov. Traistă Maria se angajează să dea 6 kg peste norma zilnică. -- Mă angajez ca din cele 94 de eleve de la şcoala de calificare — ringuri — să dau o serie de 60 absolvente la 1 August, pentru a înlocui astfel pe tovarăşii care pleacă în concediul de odihnă, — anunţă cu hotărîre tovarăşa Marinnescu Valeria, maistra şcolii, distinsă la 1 Mai cu „Medalia Muncii". Şi angajamentele continuă. Marinescu Maria, fruntaşă la ringuri, Baicu Olga de la bbinaje, Bob Florica, Haralambie Elena, Teodor Maria şi multe alte muncitoare cheamă la întrecere pe alte tovarăşe şi-şi iau noui angajamente în muncă. In entuziasmul general, tovarăşul litmanidi dă citire chemării la întrecere către Filatura „30 Decembrie“-Arad. Obiectivele urmărite în întrecere sunt : depăşirea planului de lucru pe cel de al doiea trimestru cu 3»/a. Mărirea productivităţii mun- ci cu l4/»; scăderea absenţelor cu 0.3»/#; îmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de cost, prin reducerea consumurilor specifice , la curentul electric consumul va fi scăzut cu 4Vs, la materia primă cu0,3»/», deşeurile vor trebui redus cu 4*/», etc. Propunerile sunt acceptate în unanimitate. O delegaţie de la F.R.B. urmează a pleca la Arad, pentru a semna angajamentul de întrecere. Muncitorii şi tehnicienii din întreprinderile din ţară raspund cu însufleţire la apelul muncitorilor din întreprinderile fruntaşe. Pe schimburi, secţii şi ateliere, muncitorii îşi iau angajamente in producţie, conştienţi fiind că de îndeplinirea lor depinde realizarea sarcinilor ce le revin în cadrul Planului de Stat. — Vom depaşi programul de producţie cu 10«/, — au spus muncitorii dela trăgătoria de oţel dela „Industria Sărmii" din Câmpia Turzii, in adunarea generală. — Noi vom depăşi producţia cu 40«/,, au spus luminătorii. Pe baza angajamentelor individuale, pe secţii şi pe ateliere, muncitorii de la această uzină au hotărit să cheme la întrecere pe tovarăşii lor de la I.M.D.Brăila, pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat. Ei şi-au propus să atingă in întrecere următoarele obiective : să depăşească Planul de producţie pe luna Iunie cu 10«/,; să ridice cu 5*/» productivitatea muncii; să ; reducă cu 10«, rebuturile; să reducă cu 5‘» consumurile specifice, etc. P. Siăttescu ...Şi la „Industria Sârmei" din Câmpia Turzii Muncitorii dela fabrica de ciment Turda cheamă la întrecere pe cei din Fieni Muncitorii dela fabrica de ciment Turda, chemând la întrecere pe tovarăşii lor dela fabrica de ciment Dămboviţa din Fieni s-au angajat să atingă următoarele obiective: depăşirea programului de producţie la klinger cu 5*/; depăşirea programului de producţie la ciment cu 14«/o ; reducerea consumului de combustibil pe tonă de klinger cu 6»/«; reducerea consumului de energie electrică la tona de ciment cu 1 12°/»; mărirea productivităţii muncii cu 2»/,, la tona de klinger şi cu 2«/, la tona de ciment; reducerea lipsurilor și Întârzierilor ; reducerea cu 6»/ni a consumurilor specifice, etc., etc. Acolo unde după 1 Mai întrecerea a slăbit sau a fost abandonată, producţia scade, iar disciplina în muncă lasă de dorit In cinstea zilei de 1 Mai, muncitorii de la fabrica de confertturi „Republica" din Botoşani au realizat, datorită întrecerii socialiste, numeroase depăşiri de norme şi apreciabile economii de material, prin utilizarea la maximum a deşeurilor. După 1 Mai însă, din cauza delăsării în muncă, atât producţia cât ş disciplina în munca au început să slăbească. Din această cauză, la secţia de confecţii a pantalonilor, muncitorii nu reuşesc să îndeplinească normele decât în proporţie de 25"». Administraţia fabricii repartizează drepturile cuvenite reruncitorilor în timpul orelor de lucru, aducând astfel neajunsuri producţiei. Aceeaş situaţie este şi la Atelierele tipografice din localitate. De unde până la 1 Mai în timpul întrecerii socialiste, muncitorii paginau ziarul local în 60 de minute, acum după abandonarea întrecerii, această operaţie durează şi două ore. Din cauză că organizaţia de bază şi organele sindicale nu au lămurit suficient pe muncitori că întrecerea care a avut loc în cinstea zilei de 1 Mai şi rezultatele obţinute constituie o bază pentru alte întreceri, producţia are de suferit, întrecerea trebue pornită din nou între muncitorii din fabrică, ea trebuind să constiutie punctul de plecare pentru noui realizări. In lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat. ★ Înainte de 1 Mai la uzinele „Janoş Herbart” din Cluj majoritatea muncitorilor se găseau antrenaţi in întrecerea socialistă. Mulţi dintre ei au depăşit normele de producţie. La fabrica de ghete, planul de producţie pentru primele 5 luni ale anului a fost realizat in 4 luni, adică până la 1 Mai. După 1 Mai, elanul în muncă e mai scăzut. Unii muncitori — puţini la număr — îşi pierd timpul în orele de serviciu la dispensarul medical, unde stau ore întregi până ce le vine rândul la vizită, pentru ca apoi să se întoarcă din nou în producţie, fiind găsiţi sănătoşi. A crescut numărul celorcare lipsesc nemotivat de la serviciu. Numai în secţia de cusut feţe de bocanci şi cisme lipsesc zilnic până la 20- 27 de muncitori. Din această cauză secţia a rămas în urmă. Cam aceeaş situaţie este şi în secţia Goodyear. Eforturile muncitorilor conştienţi sunt stânjenite de acei muncitori mai puţini ridicaţi care nu-şi fac datoria. Comitetul sindical are datoria de a mobiliza oamenii muncii din uzina noastră, pentru a desvolta mai departe întrecerea socialistă, mijlocul cel mai bun pentru realizarea şi depăşirea Planului. Emil Badea coresp. voluntar Măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii produselor textile Direcţiunea Centrală Industrială a Lânei şi Mătăsii a hotărit introducerea unor fişe de control a calităţii produselor. Fiecare bucată de ţesătură va fi însoţită în cursul întregului proces tehnologic de fabricaţie de o fişă,in care se vor înscrie toate defecţiunile înregistrate în cursul fabricaţiei: rupturi, rărituri, fire fugite, bătătură îndesată, rară, etc. Aceste defecţiuni se vor totaliza după un punctaj prevăzut în fişe. Calitatea fiecărei bucăţi va fi în acest fel stabilită precis. Fişa va forma o bază temeinică pentru stabilirea „primelor de calitate” şi recompenselor pentru muncitorii şi tehnicienii care luptă pentru îmbunătăţirea calităţii textilelor. Drepturile de salarizare ale ucenicilor sunt aceleaşi ca ale elevilor Şcolilor Profesionale Decizia Consiliului de Miniştri privitoare la drepturile în bani şi natură ale elevilor şcolilor profesionale, se aplică şi ucenicilor care frecventează şcolile profesionale ale Ministerului Muncii și Prevederilor Sociale, precum şi ucenicilor din localităţile unde asemenea şcoli nu funcţionează. Cuptorul Nr. 5 s’a îmbolnăvit... In gazeta de perete a oţelăriei uzinelor Reşiţa, a apărut un articol al muncitorului A Dumbrăveanu, pe care-1 publicăm mai jos în întregime. Articolul e prezentat sub forma unei scrisori pe care cuptorul Nr. 5 o adresează topitorilor din uzinele Reşiţa. Acum două săptămâni, cu două zile înainte de data sorocită naşterii mele, zidarii, lăcătuşii şi tehnicienii mi-au dat viaţă. Voi topitorii de la celelalte cuptoare, mă admiraţi şi ori de câte ori treceaţi pe lângă mine vă uitaţi la diagrama de încălzire, căci aşteptaţi să prind puterea necesară pentru a înghiţi fier vechi, minereu, fontă, spre a le preface în oţel. La început topitorul Ologu Martin, pe seama căruia fusesem încredinţat, m’a îngrijit bine aşa încât să nu primesc decât atâta căldurăcâta îmi trebuia. După 10-12 şarje, topitorul Ologu Martin, a început să se văicărească mereu că nu-i vine destul gaz de cocserie şi aer. Şi s’a apucat să apese mai puternic pe manete. Pasă-mi-te, nu era mulţumit că şarjele durau ceva mai mult — lucru care nu poate fi evitat în primele zile de funcţionare a unui cuptor reconstruit. Şi azi aşa, mâine aşa, după pilda lui şi ceilalţi topitori din schimburi au slobozit în pântecul meu un foc atât de straşnic, încât am început să pârâi din încheieturi. Ba mai mult, din creştetul capului (din boltă), a început să mi se scurgă căptuşeala oaselor. Simţeam că mi se apropie sfârşitul. Şi deodată am început să mă clatin. O văjâială puternică... S’a schimbat direcţia gazului şi a scăzut puterea lui. Insfărşit, am scăpat dela o moarte sigură. Topitorul Ologu, mi descleştat fălcile (tustrele) şi, după ce s’a uitat în cerul gurii mele, a rostit înspăimântat: s’a ars bolta. Nu l-a auzit însă nimeni. Muncitorii din echipa sa erau după minereu, la încărcat var şi la alte treburi. Topitorul Ologu Martin n’a mai anunţat pe inginer de boala mea. Abia az doua zi ea a fost descoperiă. Şi atunci topitorii s’au grăbit să-mi pună comprese la cap, ca să-mi prelungească viața. Acum stau şi mă uit în jurul meu. Nu sunt numai eu bolnav. Alături de mine e bolnav şi cuptorul No. 4, căruia ieri zidarii i-au reparat coapsele, strivite şi ele din cauza focului; apoi cuptorul No. 3... Cuptorul No. 6, s’a îmbolnăvit şi el de aceeaş boală. Oricine trece pe lângă noi şi ne vede cu comprese la cap, bandajaţi pe toate părţile, rămâne uimit şi se întreabă pe ce mâini am fost daţi, de am ajuns în această stare de plâns. Forfotă multă este în jurul cuptoarelor No. 2 şi No. 1, care vor lua viaţă în curând. Ne temem însă să nu păţească şi ele ceea ce am păţit noi: „Boala arderii bolţii”. De aceea noi, cuptoarele care zăcem de această boală, târându-ne zilele de azi pe mâine, rugăm pe tovarăşii topitori să aibă grijă, cel puţin acum, când vor lua în stăpânire cele două cuptoare noui, să înlăture microbii ucigători ai nepăsării, care fac să se răspândească între noi, cuptoarele, maladia „bolta arsă”. Această sarcină revine tuturor muncitorilor topitori, tehnicienilor şi inginerilor, care trebue să fie cu ochii în patru. Să nu uitaţi că îngrijindu-ne mai bine, veţi trage şi voi foloase, iar de nu... ponoase. Semnat, CUPTORUL No. 5 Pentru conformitate, A. Dumbrăvai cu coresp. voluntar SCÂNTEIA Nr. 1439 7000 de salariaţi pleacă astăzi şi mâine în concediu în 12 staţiuni climaterice La sediul Consiliului General al Asigurărilor Sociale s-a ţinut dri o conferinţă de presă. Cu acest prilej tovarăşul Constantin Lepădatu, preşedintele Consiliului, a arătat cum au fost organizate concediile de odihnă ale celor peste 100.000 de salariaţi fruntaşi în producţie, care vor pleca în staţiunile balneare şi climaterice trimişi de C.G.M. Astăseară şi mâine dimineaţă, pleacă prima serie de 7000 salariaţi trimişi de către Confederaţia Generală a Muncii prin secţia Asigurărilor Sociale de Stat, care îşi vor petrece concediul de vară în cele mai bune condiţiuni în 12 din cele 17 staţiuni climaterice. Departamentul C.F.R. a pus la dispoziţie trenuri speciale, iar în staţiunile respective, transporturile de la gări vor fi făcut cu maşinile R.A.T.A. In staţiuni, în fiecare vară, au fost organizate birouri speciale, care au misiunea de a dirija transporturile de salariaţi spre vile. In prima serie vor pleca 1050 de metalurgişti, 305 mineri, 1.150 ceferişti, 860 textilişti, 560 petrolişti, etc. Cum vor fi cazaţi Primul lot de 7.000 de salariaţi, care vor sta În zile în staţiunile climaterice, se vor bucura de cele mai bune condiţiuni de cazare. C.G.M. în colaborare cu organele de Stat a luat măsuri ca vilele şi casele să fie bine amenajate. Au fost trimise în aceste staţiuni 9.530 de paturi, 2.757 dulapuri, 2.409 mese, 11.328 scaune, 24.170 cearşafuri şi 12 315 feţe de pernă. In total au fost expediate 350 de vagoane cu diferite lucruri şi materiale. In ce priveşte hrana, s-au luat măsuri — în colaborare cu Ministerul Comerţului — ca restaurantele de Stat să fie puse la dispoziţia salariaţilor, care vor putea lua masa în baza legitimaţiilor şi a cartelelor eliberate de C.G.M. prin sindicate. Cum a fost organizată viaţa culturală Dacă zille petrecute în staţiunile de odihnă, trebue să însemne pentru salariaţi un prilej de a-şi reface forţele fizice, în acelaş timp ele trebue să constituie şi un mijloc de ridicarea nivelului politic şi cultural. Confederaţia Generală a Muncii a afectat o sumă de 12 milioane lei, pentru înzestrarea staţiunilor cu 1.300 mese şi cutii de şah, 650 aparate de radio, 10 staţiuni de radio amplificare şi material sportiv. In fiecare staţiune a fost creată câte o bibliotecă centrală, iar in vilele mai mari au fost amenajate biblioteci mai mici şi colţuri roşii. C.G.M. va trimite în staţiuni zeci de echipe artistice, iar pe tot timpul sezonului Ministerul Artelor va trimite caravane cinematografice. Secţia de educaţie şi cultură a C.G.M. a trimis 25 de responsabili culturali pentru a îndruma şi coordona activitatea culturală. ★ Din cei peste 100.000 de salariaţi care vor pleca anul acesta prin grija C.G.M., un număr de 10.000 va avea întreţinerea şi transportul In mod gratuit, 10.000 va suporta numai 20 la sută din cheltueli, iar 65.000 vor suporta cheltuelile în proporţie de 30 la sută. De asemenea, vor fi trimişi gratuit 12.000 de copii şi 5000 de ucenici. In felul acesta, organizarea odihnei muncitorilor — pe lângă celelalte măsuri luate de Partidul şi Guvernul nostru— contribue la crearea condiţiilor de trai din ce în ce mai bune pentru cei ce muncesc. Inaugurarea unui nou Parc de Odihnă în oraşul Griviţa In prezenţa unui numeros public alcătuit din locuitori ai oraşului Griviţa s-a desfăşurat ori solemnitatea inaugurării Parcului de Odihnă înfăptuit prin munca voluntară a cetăţenilor din Griviţa, mobilizaţi de organizaţia de Partid. Au luat cuvântul, subliniind însemnătatea acestor locuri de odihnă care sunt din ce în ce mai multe şi mai bine îngrijite în toate colţurile Capitalei, tov, Radu Negru, primarul orăşului Griviţa, un reprezentant al Comitetului Provizoriu şi un reprezentant al Comitetelor Gospodăreşti din sect. IV Roşu. Apoi cetăţenii au vizitat aleile umbrite de copaci ale Parcului pe locul căruia erau odinioară nişte gropi mlăştinoase. Straturi de flori, pajişti cu iarbă îi întâmpină pe vizitatori în toate colţurile acestui nou Parc de Odihnă pus la dispoziţia cetăţenilor Capitalei. In Parc se mai află o scenă spaţioasă, construită pentru manifestările artistice care vor avea loc un aer liber. Odihnă al oraşului Griviţa O alee din noul Parc de INFORMAŢII Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea anunţă comemorarea a 25 de ani de la moartea lui Dimităr Blagoev, Întemeietorul Partidului Comunist Bulgar. Comemorarea va avea loc în Sala Dalles, Marţi 31 Mai 1949, orele 18.30. Va conferenţia tov. Leontin Sălăjan, membru al C. C. al P. M. R. şi ministrul adjunct al Sănătăţii. ★ Sala de lectură a Institutului de Studii Romăno-Sovietice Calea Victoriei No. 141), este deschisă zilnic între orele 8-20, iar Duminica şi sărbătorile legale între orele 9-13- Pot fi consultate cca. 10.000 cărţi, 6.000 numere de reviste, colecţii de ziare sovietce, precum şi dosarele cu toate traducerile efectuate îe serviciul de Documentare al Institutului, însumând cca. 40.000 pagini. Mai pot fi consultate liste bibliografice în toate domeniile de specialitate şi recenziile diferitelor cărţi. ★ Societatea de transporturi aeriene „TARS“ continuă a efectua transporturi importante de materiale tehnice (rulmenţi, piese detaşate, etc.) necesare industriei noastre, cu avioane speciale, încă din luna Aprilie a. c. avioanele sec. TARS execută zilnic în ţară, transporturi masive de alimentie (carne, unt, brânză, etc), textile (fire necesare filaturilor, ţesături, ciorapi, tricotaje, etc.), precum şi încălţăminte. Transporturile au atins în ultimul timp un nivel deosebit, totalizând uneori în decursul unei zile peste 25.000 kgr. Un sprijin deosebit au dat avioanele TARS acţiunilor sanitare. Ele transportă in diferite puncte ale ţării medicamente pentru aprovizionarea farmaciilor şi Inetitupilor sanitare. IIPMF riRMfiîVirttjlL CLILiriUIRt^lLlI Popularizarea ştiinţei-o importantă sarcină a Ateneelor Populare Duminică s’au ţinut în toate Ateneele Populare din Capitală conferinţe despre „Cum s’a ivit viaţa pe pământ“ Duminică 28 Mai s’au ţinut în toate Ateneele Populare din Capitală, conferinţe cu subiectul: „Cum s-a ivit viaţa pe pământ“. Un public numeros compus din cetăţeni ai cartierelor respective, tineri şi tinere, ostaşi, muncitoare casnice, ucenici, etc. au participat la aceste conferinţe şi la programele artistice care au urmat. La Ateneul ,,Gh. Şincai“ din Calea Şerban Vodă 176, de pildă, sala devenise neîncăpătoare pentru public. Conferinţele de răspândire în massele largi a cunoştinţelor ştiinţifice reprezintă un capitol de cea mai mare importanţă în activitatea Aşezămintelor „N. Bălcescu", sub a căror conducere funcţionează Ateneele Populare. Fapul că publicul urmăreşte cu interes, săptămână cu săptămână, programele Ateneelor Populare, dovedeşte nu numai interesul crescând pentru ştiinţă şi artă al oamenilor muncii, dar şi grija organizatorilor acestor programe de a răspunde preocupărilor masselor largi. Oamenii muncii sunt din ce în ce mai doritori de a afla explicarea ştiinţifică a fenomenelor naturii de a-şi ridica astfel nivelul cultural. Conferinţele de popularizare a ştiinţei trebue să contribue la nimicirea vălului de minciuni, prejudecăţi şi superstiţii, rămărşiţe ale înapoierii în care a fost ţinut, în trecut, poporul muncitor, de către burghezie şi moşierime, şi pe care le folosesc astăzi elementele reacţionare, agenţii imperialismului pentru a sădi în sufletul poporului muncitor neîncrederea în propriile sale forţe. In posibilitatea de a transform societatea. Duşmanul de clasă urmăreşte astfel să frâneze lupta oamenilor muneri, să-i împiedice, pe cei mai înapoiaţi, de a lupta cu toată Inima şi cu toată convingerea împotriva exploatării şi asupririi, pentru construirea socialismului. Combătând obscurantismul, născocirile mistice, arătând cauzele şi legile adevărate ale schimbărilor naturii, vieţii şi societăţii, aceste conferinţe ajută la înarmarea poporului muncitor cu una din cele mai puternice arme de luptă împotriva duşmanului de clasă, pentru făurirea unei vieţi mai bune : ŞTIINŢA. Conferenţiarii s’au străduit în general să exprime ideile pe înţeles, iar unii — ca de pildă cei de la Ateneul „Ramui Mărăcine“ din Şos. Vergului — au vorbit însufleţit, cu călduri şi claritate, îmbinând expunerea cu povestiri din istoria omenirii şi cu exemple, sfiindu-se astfel să atragă şi mai mult atenţia şi interesul publicului. Stând de vorbă după conferinţă cu diferiţi ascultători, am constatat că expunerea a avut darul să răspundă la unele Întrebări ce îi preocupau. Astfel, la Ateneul „Panduri“, Lungu Niculae, elev al unui liceu seral şi Forţu Gheorghe, îngrijitor la şcoala pedagogică de fete, ne-au spus că acum au înţeles clar cum fenomenele naturii se produc după anumite legi proprii ale naturii şi nicidecum după voinţa vreunei puteri supranaturale. In alte părţi, unii ascultători au arătat că expunerea i-a ajutat să Înţeleagă mai bine dece exploatatorii aveau interesul să ţină In ignoranţă pe muncitori şi pe ţăranii muncitori şi dece este deosebit de important pentru a nu pluti în neştiinţă, pentru a nu ,se simţi slabi şi neputincioşi în faţa duşmanului, să cunoasc ..e adevărul asupra diferitelor fenomene ale naturii. ★ Pentru ca Ateneele Populare să devină focare şi mai puternice de combatere a credinţelor mistice, a prejudecăţilor şi superstiţiilor şi de propagare a ştiinţei In rândurile poporului munctor, este necesar să se înlăture cât mai degrabă unele lipsuri şi deficienţe care există în această muncă de mare importanţă. O atenţie deosebită trebue dată pregătirii temeinice a conferinţelor care se programează. La unele Atenee, ca de pildă, „Al Sahia“ din Calea Călăraşi 12, „Panduri“ din Şos. Panduri 92, „Gh. Şincai“, din Calea Şerban Vodă 176, etc., conferinţele au fost ţinute la un nivel mult prea înalt faţă de pregătirea ştiinţifică a publicului. Conferenţiarii au folosit în expunerile lor, cuvinte de specialitate, fără să le explice, ca de pildă „autogeneză“, „proteină“ „infuziuni“, „conservate“, etc. Unii conferenţiari n’au exemplificat teoriile ştiinţifice eispuse, alţii s’au antrenat în combaterea abstractă a diferiţi ideologi burghezi şi a teoriilor lor reacţionare, în loc de a combate în mod concret superstiţiile şi prejudecăţle cunoscute, care mai circulă printre locuitorii diferitelor cartiere. Pentru a-şi atinge scopul lor înalt educativ, conferinţele trebue să fie cât mai simple, atrăgătoare, pline cu exemple concrete, convingătoare, luate din viaţă, cunoscute de marea majoritate a ascultătorilor. Ca un fir roşu trebue să treacă prin toată expunerea ideia că ştiinţa este şi trebue să fie tot mai mult folosită în lupta Împotriva duşmanului de clasă care răspândeşte tot felul de zvonuri mincinoase şi alimentează superstiţiile. Bună parte din ascultătorii de la Atenee, care nu au avut ocazia să Înveţe la şcoală sau în altă parte, au declarat că n’au înţeles conferinţa. Din pricină că mulţi nu cunosc cuvintele tehnice, de specialitate, conferinţele care folosesc asemenea termeni nu-şi ating în întregime scopul, Aşezămintele „N. Bălcescu" şi conducerile Ateneelor trebue să dea o mai mare atenţie conferinţelor în general şi în special celor cu subiect ştiinţific. Trebuesc căutate şi găsite cele mai variate mijloace de a pregăti temeinic, până în cele mai mici amănunte, conferinţele, de a le face atrăgătoare, interesante, folositoare. Subiectele alese pentru conferinţă să nu fie prea vaste. Ele trebue să îmbrăţişeze o singură problemă simplă, mai uşor de pregătit. Ar fi deosebit de util să se ţină cu conferenţiarii programaţi, o şedinţă de pregătire. La această şedinţă ar fi bine să participe câte un om de ştiinţă specialist, care să informeze pe conferenţiari de ultimele cuceriri ale ştiinţei în domeniul respectiv şi care în acelaş timp să controleze dacă nu cumva s’au strecurat în conferinţe date necorespunzătoare realităţii. Tot în această şedinţă s‘ar putea stabili concret câteva exemple care să fie folosite In conferinţe, pentru ca să nu se dea exemple improvizate, nepotrivite, sau să fie omise complect, — aşa cum s’a întâmplat Ia unele Atenee. Conferenţiarii să fie aleşi de preferinţă dintre acei Intelectuali care vorbesc popular, pe Înţelesul oamenilor simpli. E bine să existe o continuitate între conferinţele cu subiect ştiinţific şi de aceea conferenţiarii trebue să se refere întotdeauna la expunerile anterioare, şi să nu uite a arăta de la Început scopul expunerii. Aşezămintele „N. Bălcescu” trebue să se îngrijească de controlul felului cum decurg conferinţele şi cum sunt urmărite de public, pentru a se putea orienta mai just în munca viitoare, înlăturând lipsurile şi reparând greşelile existente. Ar trebui extins sistemul „cutiilor cu scrisori” prin care publicul să pună în scris diverse întrebări şi să ridice diferite probleme care-l frământă. Aceste scrisori vor fi de un mare folos conducerii Ateneelor, în alcătuirea unor programe interesante, corespunzătoare cerinţelor publicului. Acolo unde este posibil, un film documentar ştiinţific să ilustreze conferinţa. La Ateneele care funcţionează în şcoli, să se folosească la conferinţe diverse materiale didactice, ca: planşe, tablouri, desene, etc. Conferenţiarii să facă de fiecare dată recomandări de cărţi — în special din cele apărute în colecţia „Ştiinţa pentru toţi” Editura Cartea Rusă. Deasemenea să se recomande vizionarea filmelor ştiinţifice de la cinematograful „Timpuri Noi”. Toate acestea vor contribui puternic la complectarea cunoştinţelor căpătate prin conferinţă şi vor desvolta gustul şi interesul pentru cunoaşterea ştiinţifică. Intelectualii cu dragoste pentru popor, pentru viitorul său fericit, învăţători, profesori, ingineri, medici, etc. au datoria să înarmeze poporul muncitor cu cunoştinţele ştiinţifice care îi sunt atât de necesare. Ei trebue sa se silească a da cât mai mult cunoştinţe folositoare, într’o formă cât mai accesibilă masselor. Oamenii muncii, care participă la aceste conferinţe trebue să le urmărească atent, să caute a cunoaşte şi a pătrunde legile naturii şi să folosească cunoştinţele căpătate în munca şi lupta lor pentru un trai mai bun, mai fericit. Ei înşişi trebue să devină răspânditori ai ştiinţei în cercul tămâie, al prietenilor, tovarăşilor de muncă îndemnând şi pe alţii să participe la conferinţe, să vizioneze filme ştiinţifice şi să citească lucrări de popularizare a ştiinţei. Z. Brumann Informaţii culturale Uniunea Scriitorilor anunţă şedinţa de lucru a Secţiei de Proză pentru Miercuri 1 Iunie a .c., ora 17. Membrii Uniunii sunt rugaţi a lua parte la această şedinţă care are loc la sediul din str. Romană nr. 56. ★ ARLUS — Filiala Bucureşti — anunţă conferinţa maiorului Baron, despre: „Democraţiile populare îşi construiesc Socialismul” Conferinţa va avea loc azi Marţi 31 Mai a. c., orele 18, la Casa de Cultură a Filialei ARLUS Bucureşti, Calea Victoriei nr. 42, Pasajul Comedia şi va fi urmată de un film sovietic. Cârţi de popularizare a ştiinţei apărute în colecţia „Ştiinţă pentru toţi" a Editurii „Cartea Rusă" M. PLISEŢCHI : Originea omului. A. I. OPARIN : Originile vieţii pe pământ. I. SERGHEEV : Ştiinţa şi superstiţiile. F. BIJELEINIKOV : Pământul. I. SERGHEEV: Fenomene cereşti neobişnuite. V. VORONŢOV— VE- Măreţele şi înfricoşătoarele LIAMINOV : fenomene ale naturii. V. VORONŢOV — VE- Despre începutul şi sfârşitul LIAMINOV: lumii. M. ILIN : De 100.000 ori de ce. A. MALINOVSKI: Viaţa şi structura corpului omenesc. Z. KOSENKO : Somnul şi visele. R ADIO Miercuri I Iunie 1949 RADIO ROMANIA si RADIO BUCURESTI I 6.00: Radio jurnal. 6.50: Rezumatul Radio jurnalului. 6.55: Buletinul de stiri in limba rusa. 7.30: Citirea articolului de fond din ziarul „Scânteia“. 7.40: Muzică (discuri). RADIO ROMANIA 7.00: Emisiune in limba maghiară. De la 8.00—8.09 pe Radio România şi Radio Bucureşti I: Jurnal în limba bulgară. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI I 12.30: Radio jurnal. 12.40: Cântece de Blanter, Lisenko şi Revuţki (magnetofon). 13.07: Jocuri populare româneşti (discuri ). 13.25: Revista presei. 13.30: Orchestra Aurel Goroveanu. RADIO BUCUREŞTI II 13.00: Concert de muzică romantică (discuri). 14.00: Pagini din operetele lui Offenbach. Souppé, Adam, Lecoq (discuri), RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I şi RADIO BUCUREŞTI II 14.30: Radio jurnal. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI I 14.45: Valsul florilor de Ceaikovski (discuri). 14.57: Buletin meteorologic. 15.00: Ciclul Chopin: „Folklorul în creaţia lui Chopin“, prezentare. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI I 18.00: Ora Armatei .18.30: Curs de limba rusă. 19.00: Fragmente simfonice ruse (discuri). 19.10: Carnet cultural .Cronica muzicii de Victor Pandelescu. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I şi RADIO BUCUREŞTI II 19.30: Emisiune pentru tinere- RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I si RADIO TIMIŞOARA 73.00: Radio jurnal, RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI I 20.20: Poşta Radio. 20.30: Muzică de cameră: „Trio În si bemol major” op. 97 de Beethoven. RADIO BUCUREŞTI II 20.00: Kreisler şi Serge Rachmaninoff: Sonata in do minor pentru pian şi vioară de Grieş (discuri). 21.00: Orchestra de Studio dirijată de Ion Hartularu Darclée, solişti: Ana Tălmaceanu şi Rudy Ledeanu, de la Opera de Stat. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I şi RADIO BUCUREŞTI II 22.00: Radio jurnal. RADIO BUCUREŞTI II 22.15: Emilia Gutianu, soprană, de la Opera de Stat. 22.35: Cântecele şi jocurile popoarelor din U.R.S.S. (discuri).