Scȃnteia, august 1949 (Anul 18, nr. 1492-1516)
1949-08-01 / nr. 1492
Ajutori! Statului—îndemn la muncă pentru înflorirea gospodăriilor agricole colective Printr’un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, s’a aprobat înfiinţarea primelor cinci gospodării agricole colective din ţara noastră. Astăzi are loc în ţară inaugurarea a încă zece gospodării colective. Odată cu organizarea primelor gospodării agricole colective, ţăranii săraci şi mijlocaşi din ţara noastră, conduşi şi îndrumaţi de clasa muncitoare în frunte cu Partidul Muncitoresc Român, au făcut primul pas înspre o agricultură nouă, socialistă, capabilă să asigure creşterea continuă a recoltelor în folosul întregului popor muncitor, în folosul desvoltării şi întăririi Patriei noastre. Prin organizarea primelor gospodării agricole colective, ţăranii săraci şi mijlocaşi din ţara noastră încep să păşească pe calea care îi va duce la isbăvirea din sărăcie şi din exploatarea chiaburilor, care îi va duce spre o viață îndestulată şi luminoasă. Pe acest drum, cu mulţi ani în urmă, au păşit cei dintâi în lume, ţăranii sovietici sub conducerea marelui Partid al lui Lenin şi Stalin. Numai pentru că au mers pe acest drum, al unirii micilor gospodării ţărăneşti în mari gospodării colective, având ajutorul puternic al Statului Sovietic, ţăranii colhoznici au putut termina pentru totdeauna cu mizeria şi întunericul, cu sângeroasa exploatare chiaburească, cucerindu-şi, prin munca lor rodnică, un trai fericit. Luminoasa experienţă a ţărănimii sovietice călăuzeşte astăzi primii paşi spre fericire ai ţăranilor noştri muncitori care au hotărît să-şi alcătuiască gospodării colective. Primele gospodării agricole colective sunt rodul alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, sunt rodul politicii Partidului de sprijinire consecventă a ţărănimii sărace şi mijlocaşe, de apărare hotărîtă a intereselor sale împotriva exploatării şi jafului chiaburesc. Partidul şi Guvernul ştiu insă că tinerele noastre gospodării colective au şi vor avea multe greutăţi de învins. Nu este uşor să-ţi întemeezi o gospodărie nouă, mare şi rodnică. Ţăranii muncitori, care de amar de aici au trăit sub apăsarea nemiloasă a exploatatorilor, neputându-şi niciodată înzestra cum se cuvine gospodăriile lor, nu au putut aduce acum în gospodăriile colective toate cele necesare pentru bunul lor mers. Pentru a-şi putea întemeia aceste gospodării colective, ţăranii muncitori au nevoe de sprijinul Statului. Statul, condus de clasa muncitoare in fruntea cu Partidul, nu pregetă să dea acest sprijin gospodăriilor agricole colective. Prin hotărîrea Consiliului de Miniştri, se trec din patrimoniul Statului, în folosinţa pe veci a gospodăriilor agricole colective, o serie întreagă de bunuri importante. Astfel Gospodăria Agricolă Colectivă „Tractorul Roşu“ din corn. Luna de Jos- Cluj, primeşte în folosinţă veşnică 65,30 ha. teren arabil, clădirea pentru instalarea administraţiei gospodăriei, clădirea pentru ateliere şi locuinţă, o seră cu flori, o magazie de cereale, un grajd pentru vite şi un coteţ pentru porci. Tot aşa şi celelalte patru gospodării agricole colective înfiinţate până acum primesc din partea Statului bunuri preţioase. Această măsură dovedeşte încă odată cât de mare este grija pe care clasa muncitoare condusă de Partid — şi Statul celor ce muncesc — o poartă ţărănimii sărace şi mijlocaşe, ajutând-o cu tărie în lupta pentru o viaţă mai bună. Ţăranii muncitori intraţi în gospodăriile colective nu sunt lăsaţi la voia întâmplării să se lupte singuri cu toate greutăţile începutului, ci ei sunt frăţeşte ajutaţi, dându-li-se plămâni din rezervele Statului, clădiri necesare gospodăriei colective, credite şi altele. Nu este pentru întâia oară că Statul democraţiei populare vine în sprijinul ţărănimii muncitoare. De când conducerea ţării a fost preluată de către clasa muncitoare în frunte cu Partidul ei, an de an, în diferite ocazii, ţăranii săraci şi mijlocaşi s’au putut convinge de grija pe care Statul nou o poartă ţărănimii muncitoare. Restituirea pământurilor jefuite de chiaburi în timpul secetei, ajutoarele cu seminţe şi credite, sprijinul dat prin tractoare şi maşini agricole, politica impozitelor şi a colectărilor, sunt tot atâtea dovezi că, în ţara noastră, ţăranii săraci şi mijlocaşi se bucură de ocrotire şi sprijin. Măsura luată de Guvern de a ajuta masiv primele gospodării agricole colective, izvorăşte tocmai din politica pe care Partidul nostru o duce, de a întări alianţa cu ţărănimea muncitoare, de a o ajuta pe aceasta să-şi cucerească o viaţă mai bună. Aceasta nu înseamnă însă, că de acum înainte, numai gospodăriile colective se vor bucura de sprijinul Statului. Politica Partidului este de a sprijini puternic gospodăriile ţăranilor săraci şi mijlocaşi, ca să poată dobândi recolte mai bune, ca să poată aduce mai mari foloase. In raportul prezentat la şedinţa plenară a C. C. al P.M.R. din 3—5 Martie, tov. Gh. Gheorghiu-Dej spune : „Trebue accentuat că alcătuirea gospodăriei agricole colective va avea loc nu pe baza ruinării şi distrugerii gospodăriilor mici şi foarte mici, nu pe calea luptei cu ele, ci pe calea ridicării economice, a ridicării lor la un nivel mai înalt al tehnicii, culturii şi organizării lor. Gospodăria colectivă nu se opune gospodăriilor individuale mijlocaşe şi sărace ca o forţă duşmană lor, ci li se alătură şi constitue un ajutor pentru ele, un exemplu de superioritate a gospodăriei mari, un îndemn de unire ■ treptată a lor în gospodării mari*'. Aceasta înseamnă că gospodăriile ţăranilor săraci şi mijlocaşii» se vor bucura şi de aci înainte de sprijinul puternic al Statului, căci politica pe care Partidul nostru o duce este aceea de a înlesni traiul ţărănimii muncitoare şi de a o apăra împotriva exploatării chiabureşti. In faţa ţăranilor uniţi în gospodării agricole colective se pune sarcina de a folosi cu mare chibzuială ajutorul Statului în vederea întăririi şi desvoltării gospodăriilor colective. Dar, mai presus de toate, este nevoie ca ţăranii din gospodăriile colective să înţeleagă că, numai munca lor, bine organizată, după metode ştiinţifice, făcută cu tragere de inimă, poate duce la înflorirea gospodăriei colective şi la îmbunătăţirea treptată a vieţii celor ce muncesc în ea. Oricât de mare ar fi ajutorul Statului, acesta nicio- dată nu poate fi deajuns pentru ca gospodăria colec-tiivă să dea roadele aşteptate pentru membrii săi. Munca ţăranilor este aceea care hotărăşte soarta gospodăriei colective. Vor munci oamenii bine şi cu spor, atunci vor dobândi recolte bogate şi vor trăi mai bine. Nu vor munci bine, se vor lăsa pe tânjală, vor irosi fără chibzuială ajutorul Statului, atunci recoltele vor fi slabe şi veniturile fiecăruia vor fi neîndestulătoare. Datoria fiecărui ţăran din gospodăriile colective este să muncească cu avânt, după metode care asigură rod m. , bogat, să facă economii, să nu risipească bunurile gos- podăriei, ci să te păzească ca ochii din cap. lată, o pildă frumoasă în această privinţă ne-au şi dat-o ţăranii din Gospodăria Colectivă „Ogorul Roşu“ din Laslea- Târnava Mare. Acolo se făcuse întâi un plan de credite în valoare de 400.000 lei pentru amenajarea unor clădiri şi pentru cumpărarea a 5 scroafe de rasă. Apoi, oamenii s’au gândit că acest împrumut ar putea fi redus la 290.000 lei. Iar în adunarea generală a membrilor gospodăriei colective, țăranii au hotărît să înprumute dela Stat numai 250.000 lei, socotind gospodăreşte că, anumite lucrări ei le vor putea face fără cheltuială de bani, folosind mijloacele lor proprii. Pe bună dreptate, ţăranii din Gospodăria Colectivă „Ogorul Roşu“ s-au gândit că, economisind bani, făcând mai puţine împrumuturi şi muncind cu sârg, ei vor putea pune temelii trainice gospo- dăriei lor colective. Ajutorul puternic pe care Statul îl dă gospodăriilor co-1 lective trebue să fie un în- J demn la muncă și la luptă pentru întărirea și desvoltarea continuă a acestor gos-1 Dodării. Să lucrăm cât mai bine pământul gospodăriei, să îngrijim cât mai bine vitele gospodăriei și uneltele de muncă, să folosim în cea mai largă măsură îndrumările pe care ni le dă ştiinţa agrotehnică, să păzim toate bunurile gospodăriei, să întrebuinţăm cu grijă fondurile gospodăriei, să facem cât mai multe economii. Numai aşa vom pune temelii trainice gospodăriilor colective şi vom asigura înflorirea lor. Numai aşa ţăranii din gospodăriile colective se vor putea bucura de roadele îmbelşugate pe care agricultura socialistă le oferă oamenilor. * 6 PAGINI 4 LEI ) SERIA IN ANUL XVIII No 1492 Luni 1 Augfust 1949 PROLETARIDIN TOATE ȚĂRILE. UNITI VAI PLOEŞTI (prin telefon de la Al. Drăghicescu). In ziua de 28 Iulie a avut loc la rafinăria de petrol ,,Vega" a soc. „Sovrompetrol", un meeting în cadrul căruia muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii şi-au luat angajamente concrete în cinstea zilei de 23 August, drept răspuns la chemarea tovarăşilor lor de la schela Muntenia Câmpina, uzinele „Vulcan" Bucureşti şi fabrica de stofe „Partizanul Roşu"Brişov. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii şi-au luat angajamentul ca până la 23 August să dea 200 tone produse petrolifere peste programul de prelucrare, să producă 50 tone smoală peste program, să realizeze planul de fabricaţie a desemulsionantului, să reducă preţul de cost cu 41 lei pe tona de ţiţei şi consumul de combustibil cu 150 tone, să realizeze un plus de 85 tone produse petrolifere, prin micşorarea pierderilor, să termine şi să pună in funcţiune bazinul de amestecat No. 2 să instaleze 3 noui tancuri de gazolină, etc. La chemarea lansată de către muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de la schela „Muntenia" Câmpina, uzinele „Vulcan" Bucureşti, „Partizanul Roşu" Braşov, au răspuns cu acelaş entuziasm şi minerii bazinului carbonifer Comăneşti. In răspunsul lor, minerii de la Comăneşti spun printre altele: „Noi, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din bazinul carbonifer Comăneşti, răspundem cu drag chemării tovarăşilor noştri din cele 3 întreprinderi şi ne luăm angajamentul să dăm un avânt şi mai mare întrecerii socialiste, pentru că astfel să realizăm programul de producţie pe luna August 1949, cu 8 zile mai devreme, adică până în ziua de 23 August, ziua eliberării Patriei noastre de sub jugul fascist, de către glorioasa Armată Sovietică, " înainte pentru realizarea programului de producţie, pe luna August, pună în ziua de 23 August!". La fabrica „Textila-Buhuşi”, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii şi-au luat următoarele angajamente în cinstea zilei de 23 August, ridicarea productivităţii muncii in alte întreprinderi din ţară muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii au răspuns cu acelaş entuziasm chemării la întrecere, luându-şi angajamente concrete în legătură cu îndeplinirea programului de producţie pe luna August cu 8 zile mai ciecu 2%, realizarea de economii cu 5®/ mai mari decât în trimestrul II. Deasemeni, secţia filatură Sud va realiza cu 3(Fre mai multe fire pe zi faţă de producţia zilnică din alte răspunsuri devreme. Au răspuns astfel: muncitorii de la Atelierele Palas-Constanţa, minerii de la carbonifera „Vulcan”-Braşov, salariaţii uzinei „Ciocanul” jud. Severin, textiliştii fabricii „Transilvania” - Cisnădie, turnătorii uzinelor „Bela trimestrul II, filatura Nord cu 47V, mai multe fire, filatura Nouă cu 50°l mai multe, secţia de preparat a ţesătoriei cu 4WhW, etc. Brainer”, minerii exploatării de cărbuni Codlaa-Braşov, salariaţii fabricii de hârtie şi celuloză „Steaua Roşie”-Bacău, textiliştii de la „Galia”, muncitorii şi tehnicienii de la unitatea „IPEIL“ jud. Neamţ, etc. In cinstea zilei de 23 August „200 tone produse petrolifere peste plan“ Acesta este angajamentul muncitorilor şi tehnicienilor de la rafinăria „Vega“-Ploeşti .Vom realiza programul pe luna August cu 8 zile înainte de termen" — răspund minerii de la Comăneşti Angajamentele muncitorilor de la „Textila - Buhuşi“ Ziua feroviarilor sovietici Feroviarii din U.R.S.S. muncesc şi ei fără preget pentru împlinirea planului cincinal în patru ani. Ei măresc neîncetat viteza locomotivelor şi luptă cu energie pentru un regim de strictă economie. Locomotivele construite în Ţara Socialismului nu au pereche în lume. U.R.S.S. este o mare putere feroviară. In clișeu: Cei mai buni mecanici de locomotivă de la Depoul de Locomotive din Moscova: I. Chircev, V. Blajenov, G. Crasilnirov, S. Voinov și A. Jarinov. __________ Budapesta se pregăteşte pentru Congresul şi Festivalul Mondial al Tineretului De luni de zile Budapesta, Capitala Republicii Ungare e în fierbere. Mii şi mii de tineri din fabrici şi uzine, din şcoli şi universităţi, muncesc în orele lor libere, cu elan sporit pentru a da Capitalei lor o înfăţişare cât mai sărbătorească, pentru a asigura o cât mai bună găzduire Festivalului şi Congresului Mondial al Tineretului. Tinerii lucrează panouri, lozinci, steaguri, imense ghirlănzi de flori şi verdeaţă. Cu ele vor împodobi oraşul şi vor întâmpina pe reprezentanţii tineretului din întreaga lume care vor veni să sărbătorească între 14 şi 28 August, în cadrul grandiosului „Festival Mondial al Tineretului", lupta lor comună pentru apărarea păcii. Şantierul tinereţii Peste 10.000 de delegaţi, reprezentanţi ai tineretului din 70 de ţări se vor întâlni în Capitala Republicii Ungare. Ei vor arăta lumii întregi hotărîrea lor dârză, voinţa de nesdruncinat a tinerilor din lumea întreagă de a lupta împotriva imperialiştilor anglo-americani, aţâţători la noui războaie. întregul oraş e un imens şantier al tinereţii. Iată uriaşa piaţă a Eroilor Libertăţii. In spatele ei se află Crângul Orăşenesc. Aici tinerii, laolaltă cu muncitorii, lucrează de zor. In cântecul loviturilor de ciocan se înalţă un uriaş cinematograf în aer liber, o mare terasă de beton pentru echipele de dansuri, trei podiumuri pentru orchestre, se construesc mai multe terenuri de sport. Imbătrânitul Castel Medieval care de sute de ani îşi oglindeşte silueta inegrită de vremi în apele limpezi ale lacului din mijlocul crângului, îmbracă şi el o haină nouă, de sărbătoare. El va adăposti o expoziţie a publicaţiilor de tineret din lumea întreagă. In spatele castelului, printre arbori şi flori, se ridică pavilioanele Expoziţiei Mondiale a Tineretului. In curând areele de aci vor fi însufleţite de forfota zecilor de mii de vizitatori veniţi să vadă aspecte ale vieţii de muncă şi luptă pentru progres a tineretului din lumea întreagă. Pe insula Margareta Nu există colţ în Capitala Ungariei care să nu freamăte de o activitate intensă Scăldată în apele Dunării, umbrită de arborii ei seculari, insula Margareta este cel mai frumos loc de recreaţie al Capitalei maghiare. Lucrările de pe insulă sunt în toi. Cu bazinele ei încăpătoare, cu tribune pentru mii de spectatori, insula Margareta va fi locul de întâlnire al amatorilor de sporturi nautice. Dar amatorii de sport vor avea de ales. Cei care preferă football-ul, basket-ul sau concursurile atletice, vor părăsi oraşul, se vor îndrepta spre Nord-Vestul ţării, pe şoseaua care duce spre Mişcolţ. Pe acest drum, vor ajunge la un uriaş şi modern stadion. Cele aproape 70.000 de locuri ale stadionului vor fi neincăpâtoare pentru a cuprinde uriaşul fluviu de oameni ce se va revărsa într’aci. Pe stadionul acesta, ridicat pe ruinile fumegânde lăsate cu patru ani in urmă de armatele hitleriste gonite de glorioasele Armate Sovietice, se vor desfăşura, in cadrul Festivalului Mondial al Tineretului Democrat, concursurile şi jocurile mondiale universitare ale Uniunii Internaţionale a Studenţilor. Ştafetele şi caravanele păcii Dir nu numai tineretul maghiar se pregăteşte pentru această măreaţă mani-M. Marineanu (Costifflttf* P yWe cat» *-*-*) Solemnitatea de la Ateneul R. P.R. cu prilejul centenarului morţii marelui luptător şi poet revoluţionar maghiar Alexandru Petőfi Aseară a avut loc în sala Ateneului R.P.R., comemorarea a 100 de ani de la moartea luptătorului şi poetului revoluţionar maghiar Alexandru Petöfi, sub auspiciile Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea Uniunii Scriitorilor din R.P.R. şi Uniunii Populare Maghiare. Au luat parte membri ai C.C. al P.M.R., membri ai Guvernului ,ai Corpului Diplomatic, numeroşi reprezentanţi ai vieţii culturale, ai organizaţiilor de massă, etc. Solemnitatea s-a deschis cu Imnul Republicii Populare Române, Imnul Republicii Maghiare şi Imnul Uniunii Sovietice. Tov. Mihai Beniuc, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., şi-a desvoltat apoi conferinţa „100 de ani de la moartea lui Alexandru Petöfi“. Sfârşitul lui Petőfi, la 31 iulie 1849, pe câmpul de bătălie de la Albeşti, lângă Sighişoara — a spus conferenţiarul — dă vieţii poetului, căzut pentru cauza libertăţii, o strălucire de mare eroism revoluţionar. A murit atunci un dârz şi mare luptător al Revoluţiei maghiare din anul 1848. In continuare conferenţiarul a amintit comunitatea de idei dintre PetSfi şi Bălcescu, ambii militând pentru lupta comună a tuturor popoarelor asuprite. Existenţa lui PetSfi este un strălucit exemplu al indestructibilei unităţi dintre om şi opera sa. Alexandru Petofi s’a născut într’un mediu sărac, a îndrăgit poporul, limba şi arta lui şi a văzut limpede că lumea este împărţită în colibe şi palate. încă din anul 1844, de când a început să scrie mai intens, fiecare vers al său a fost pus în slujba poporului asuprit, în slujba Revoluţiei care se apropia. El a devenit făclia Revoluţiei, scriind simplu, tăios, vorbind despre viaţa şi suferinţele poporului şi despre ticăloşia exploatatorilor. Cântecul lui Petőfi a înflăcărat massele. Când peste Republica abia născută s’au abătut nori grei, poetul şi-a încins sabia şi a plecat la luptă, luptând în acelaş timp cu versul său Înflăcărat, pentru libertate, bunul cel mai sacru al omenirii. Pentru ca oamenii revoluţiei să poată veni cu steaguri roşii pe câmpul unde a căzut Petofi şi ceilalţi eroi cari au murit pentru libertatea popoarelor — a spus vorbitorul — au trebuit să treacă aproape 100 de ani. Au trebuit să vină Armatele eliberatoare Sovietice, să doboare hitlerismul sângeros şi să ajute clasa muncitoare şi poporul muncitor în lupta lor pentru progres, democraţie şi socialism, pentru ca acolo unde altădată domnea vrajba între popoare şi crunta exploatare a oamenilor muncii de către moşierimea şi burghezia hrăpăreaţă, să se nască o lume nouă în care PetBfi sa poată fi sărbătorit aşa cum se cuvine. Astăzi PetBfi este şi al nostru, al tuturor popoarelor care luptă pentru libertate, pentru pace şi pentru construirea socialismului, împotriva imperialismului american şi englez care tind la dominaţia mondială. Dacă astăzi, când la 100 de ani de la moartea sa, li cinstim memoria, Petőfi ar putea să vadă ţara sa şi raporturile paşnice dintre naţiunile care pe timpul său erau asmuţite una împotriva alteia, — şi mai ales dacă ar putea vedea cât de puternică este şi cum creşte tabăra popoarelor care în frunte cu Uniunea Sovietică luptă pentru pace şi pentru libertatea lumii, — atunci ar spune că nici visurile sale n’au fost deşarte, nici lupta sa zadarnică, a Încheiat conferenţiarul. După conferinţă a urmat un bogat program artistic. Actori ai Teatrului Armatei şi al Teatrului Secuesc de Stat din Tg. Mureş au recitat versuri din epoca lui Petőfi, iar Orchestra Radio a executat un program muzical. Alte două vapoare sovietice încărcate cu bumbac au sosit în portul Constanţa In zilele de 28 și 29 Iulie cm. au sosit în portul Constanţa doua vapoare sovietice, aducând o importantă cantitate de bumbac brut pentru industria noastră textilă. Echipele de muncitori «Un Sindiccrtul Port-Transport,u început imediat descărcarea bumbacului. In şedinţa sa din 28 iulie 1949, Prezidiul Academiei Republicii Populare Române a hotărît să comemoreze, în şedinţă solemnă, pe marele poet maghiar şi înflăcărat luptător revoluţionar pentru libertatea popoarelor. Alexandru Petőfi, dela a cărui moarte s’au împlinit 100 de ani. In această şedinţă solemnă de comemorare, care se va ţine în cursul sesiunii viitoare, acad. Barbu Lăzireanu va face o comunicare despre poetul şi luptătorul revoluţionar Petefi. Şedinţa solemnă hotărîtă de Prezidiul Academiei Republicii Populare Române, va încununa cu omagiul celui mai înalt for de ştiinţă şi cultură al ţării, manifestările închinate de poporul muncitor şi Instituţiile de culturi din Republica Populară Români marelui luptător revoluţionar şi genialului poet Alexandru Petőfi. com luată de Prezidiul Academiei Republicii Populare Mne neutru comemorarea e 100 de ani de la moartea marelui poet maghiar . IN CORPUL ZIARULUI: CALATOVA IN U.R.S.S. NE-A ADUS UN MARE FOLOS. de Nesia Petre , membru în delegaţia de ţărani muncitori români în U.R.S.S. (Pag. 2-a) .Viata de Partid : ORGANIZATIA DE BAZA A UNEI GOSPODARII AGRICOLE DE STAT. (Pag. 3-a) SÂNGEROASA TEROARE ANTIPOPULARA A BANDEI LUI TITO. (Pag. 3-a) „SUPLIMENTUL DE DUMINICA”. (Pag. 4—5) CITIȚI Prezidiul Marii Adunări Naţionale şi Consiliul de Miniştri au aprobat înfiinţarea de Gospodării Agricole Colective Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, pe temeiul art. 44 şi art. 45 din Constituţie, a emis un decret prin care aprobă organizarea de Gospodării Agricole Colective. Gospodăriile Agricole Colective se vor înfiinţa la propunerea Ministerului Agriculturi prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri. In baza decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale pentru înfiinţarea Gospodăriilor Agricole Colective, Consiliul de Miniştri a aprobat înfiinţarea şi organizarea următoarelor Gospodării Agricole Colective: — Gospodăria Agricolă Colectivă „Tractorul Roşu" din comuna Luna de Jos, judeţul Cluj. — Gospodăria Agricolă Colectivă „Ogorul Roşu" din comuna Laslea, judeţul Târnava-Mare. — Gospodăria Agricolă Colectivă „Zorile" din comuna Timişor, judeţul Sibiu. — Gospodăria Agricolă Colectivă „Drum Nou" din comuna Zăbrani, judeţul Arad. — Gospodăria Agricolă Colectivă „Victoria Socialismului" din comuna Draxeni, satul Râşcani, judeţul Vaslui. Măsurile luate de Guvern pentru sprijinirea primelor cinci Gospodării Agricole Colective Consiliul de Miniştri, pentru a veni în ajutorul ţăranilor săraci şi mijlocaşi care s'au unit în Gospodării Agricole Colective şi pentru a sprijini primele Gospodării Agricole Colective ca ele să devină gospodării model, a hotărît să le înzestreze cu pământ arabil, clădiri şi utilaj agricol din patrimoniul Statului. Toate bunurile acestea vor fi alăturate inventarului Gospodăriilor Agricole Colective (vite, unelte, pământ) rezultat din unirea ţăranilor săraci şi mijlocaşi. Hotărîrea Consiliului de Miniştri prevede următoarele: — Se aprobă trecerea din patrimoniul Statului (Ministerul Agriculturii) în folosinţa pe veci a Gospodăriilor Agricole Colective a bunurile menţionate în dreptul fiecăreia. — Gospodăriei Agricole Colective „Tractorul Roşu" din comuna Luna de Jos, judeţul Cluj: 65,30 ha. teren arabil şi clădirea pentru instalarea administraţiei Gospodăriei, compusă din trei camere, magazie şi dependinţe; clădirea pentru ateliere şi locuinţă compusă din trei camere, garaj, bucătărie şi dependinţe, o seră de flori, o magazie de cereale, un grajd pentru vite şi un coteţ pentru porci. — Gospodăriei Agricole Colective „Ogorul Roşu" din comuna Laslea, jud. Târnava Mare, teren arabil 2.270 st. p. din care suprafaţa de 812 st. p. cuprinde clădiri şi instalaţii, toate provenite din patrimoniul Statului. — Gospodăriei Agricole Colective „Zorile" din comuna Timişor, judeţul Sibiu: 38 ha. teren arabil, un imobil precum şi cinci gospodării proprietatea Statului, aflate în comună, cu toate clădirile, grajdurile şi dependinţele. — Gospodăriei Agricole Colective „Drum Nou" din comuna Zăbrani, judeţul Arad, un mobil cu opt camere şi dependinţe, trei grajduri, patru remize, două şoproane şi două pivniţe. Un imobil cu şase camere şi dependinţe, grajd, cocină, magazie, două şoproane şi două remize, un imobil cu cinci camere şi dependinţe, un grajd, o cocină de porci, un pătuf, trei şoproane, o pivniţă şi 20.000 de cărămizi. — Gospodăriei Agricole Colective „Victoria Socialismului" din com. Draxeni, satul Răşcani, jud. Vaslui: 33 ha. teren arabil din rezerva de Stat şi 34 ha. teren arabil provenit din patrimoniul G. A. S. al Gospodăriei Agricole de Stat „Scânteia" cu toate construcţiile, plantaţiile, întregul inventar agricol, viticol, pomicol şi mobilierul ei existent.