Scȃnteia, februarie 1950 (Anul 19, nr. 1647-1670)
1950-02-01 / nr. 1647
Nr. 1647 Sarcinile care stau in faţa Partidului nostru pentru construirea socialismului la sate cer eforturi tot mai mari pentru ridicarea nivelului politic al membrilor organizaţiilor de baza săteşti. Conform Hotăririi C. C. al P.M.R., încă din iarna anului 1948—49 au început să funcţioneze pe lângă comitetele judeţene de partid din întreaga ţară cursuri cu o durată de 3 săptămâni, ale activului de partid de la sate. Prima serie, din iarna aceasta, prin care au trecut 4272 tovarăşi, şi-a terminat cursurile în ziua de 21 Decembrie 1949, iar la 10 Ianuarie 1950 şi a început cursurile cea de a II-a serie. Comitetele judeţene de partid, in majoritatea lor, au reuşit să treacă în prima serie a acestui curs un număr destul de important de activişti de partid de la sate. Comitetele Judeţene Muscel, Iaşi, Odorhei şi altele, preocupându-se mai serios de recrutarea elevilor acestor cursuri, au reuşit să ridice nivelul ideologic a numeroşi activişti de partid din plăşile şi comunele mai importante. Acest lucru se resimte în munca de partid ce se duce în satele unde absolvenţii s-au înapoiat. Având în vedere importanţa pe care o au în viaţa satelor noastre unităţile sectorului socialist, gospodăriile agricole de stat, staţiunile die maşini şi tractoare, gospodăriile agricole colective, instrucţiunile C. C. prevedeau ca la aceste cursuri să fie recrutate cât mai multe elemente din sectorul socialist de la sate. Preocupându-se îndeaproape de realizarea acestor sarcini, Comitetele Judeţene de Partid Buzău, Dorohoi, Odorhei, Roman, Romanaţi, au recrutat mulţi membri de partid din sectorul socialist de la sate, îndrumând şi pregătind zeci de activişti — luptători pentru transformarea socialistă a agriculturii. Mai sunt însă unele comitete judeţene care au neglijat această importantă proslemă, nu s-au preocupat de pregătirea în această iarnă a activiştilor şi a membrilor de partid din aceste unităţi ale sectorului socialist. In judeţul Dolj, spre exemplu, există un număr destul de mare de unităţi ale sectorului socialist. Cu toate acestea numărul celor recrutaţi din aceste unităţi pentru curs a fost prea mic. Din cele două gospodării agricole colective numai UN SINGUR tovarăş a participat până acuma la cursurile cu activul de la sate. Cazuri asemănătoare au mai existat şi în judeţele Mureş, Alba, Ciuc şi altele. Recrutarea elevilor pentru aceste cursuri a fost în multe părţi defectuos făcută. Unele birouri de plasă au făcut propuneri pentru cursuri fără măcar să fi stat de vorbă cu tovarăşii propuşi. Urmările unei astfel de recrutări făcută în pripă, fără a cunoaşte dinainte pe cei apţi să urmeze aceste cursuri, nu întârzie să se arate. La şcoalele Comitetelor Judeţene Prahova, Ilfov, etc. unii tovarăşi au părăsit cursul — după numai o săptămână — neînţelegându-i importanţa. Neţinând cont de sarcinile care stau în faţa conducătorilor cursurilor cu activul de partid de la sate, aceşti tovarăşi sunt folosiţi de multe comitete judeţene in alte munci, în dauna bunului mers al cursului. La unele plăşi recrutarea se face fără a avea dosarele tovarăşilor, ceea ce constitue o dovadă de complectă lipsă de vigilenţă. Aceste metode greşite de muncă, întrebuinţate de Comitetele Judeţene Vlaşd, Câmpulung şi altele, trebuesc imediat înlăturate. Trebue să se asigure un control permanent din partea comitetelor judeţene de partid în munca pentru recrutarea celei de a 3-a serii care îşi va începe cursurile pe data de 1 Februarie 1950. Pentru a asigura condiţiuni bune de funcţionare a cursurilor cu activul de partid de la sate, comitetele judeţene de partid trebue să se preocupe de o mai bună cazare a elevilor, ţinând cont că aceasta nu constitue numai o sarcină a secţiei administrative. Comitetele Judeţene Dâmboviţa, Romanaţi, Muscel s’au preocupat de această problemă în mod serios. Au fost însă comitete judeţene care nu s’au ocupat deloc de cazarea elevilor. Astfel la şcoala Comitetului Judeţean Gorj şi a Comitetului Judeţean Vlaşca, lipsa de grijă faţă de cursanţi a fost vădită. Unele comitete judeţene îşi dau seama că munca cu activul sătesc este de cea mai mare importanţă in perioada aceasta şi că o asemenea problemă trebue să fie în centrul activităţii organului de conducere. Birourile Comitettelor Judeţene P.M.R. Teleorman, Dorohoi, etc. au ţinut şedinţe de birou speciale, consacrate exclusiv analizei muncii cursului cu activul de partid de la sate. Aceste şedinţe au dus la o îmbunătăţire serioasă a cursurilor. Au fost însă comitete judeţene, spre exemplu cel dela Râmnicu Sărat, Ilfov şi altele, care nu s-au preocupat îndeajuns de felul cum funcţionează cursurile cu activul de partid dela sate. O preocupare de seamă a conducerilor cursurilor a fost aceea de a desfăşura o muncă de educaţie comunistă prin conferinţe, filme, vizite la fabrici, gazete de perete. In acelaş timp ele au căutat să-i înarmeze pe cursanţi şi cu noţiuni elementare de cultură generală. Unele conduceri ale cursurilor cu activul de partid de la sate, cum ar fi spre exemplu conducerea cursului dela Muscel, Dâmboviţa, Romanaţî, etc. s’au străduit să fie la înălţimea sarcinilor trasate de C.C. al P.M.R. Ele au ţinut şedinţe regulate cu asistenţii, analizând munca lor şi luând diferite măsuri de îndreptare, atunci când se iveau unele lipsuri sau slăbiciuni în muncă. Conducerile cursurilor din mai multe judeţe au căutat să folosească cu elevii cele mai bune metode de învăţământ, întrebuinţând de pildă discuţii libere prin care directorul şi asistenţii lămureau unele probleme pe care elevii nu le-au înţeles pe deplin. Au fost însă unele conduceri ale cursurilor, spre exemplu la Trei Scaune, care prin numărul mare de conferinţe programate au îngreunat însuşirea materialului de către cursanţi. Datorită acestui fapt, nici nu rămânea timp pentru a cunoaşte şi ajuta creşterea elevilor. In alte părţi, de pildă la Mehedinţi, conducerea cursului a redus timpul pentru studiu, organizând discuţii libere prea lungi, care împiedicau de fapt atingerea scopului principal, învăţătura. Seminarul general la unele cursuri, cum a fost la Teleorman, Funia, a fost transformat într’o recapitulare mecanică, greoaie, într’un examen rigid. Repartizarea tovarăşilor in muncă după terminarea cursului trebue să ducă la întărirea rolului conducător al organizaţiei de bază din sat sau din unităţile sectorului socialist. Nu pot fi tolerate greşelile care s’au manifestat cu ocazia repartizării primei serii, când o parte din aceşti absolvenţi au fost repartizaţi în diferite munci administrative, în dauna întăririi organizaţiilor de partid de la sate. Pentru o mai bună funcţionare a acestor cursuri, pentru ca ele să ajute activul sătesc, comitetele judeţene trebue să le dea toată atenţia aplicând întocmai instrucţiunile C.C. al P.M.R., folosind experienţa câştigată până acuma, luptând pentru îmbunătăţirea permanentă a condiţiilor în care se desfăşoară cursul. Ţinând seama de nevoile sporite de cadre pentru activitatea de partid la sate, comitetele judeţene de partid trebue să se preocupe de îmbunătăţirea sistematică a funcţionării cursurilor cu activul de partid dela sate. Nicolae Goldberger Viaţa de Partid Sa dam toată atenţia cursurilor cu activul de partid dela sate ! Ludovic Minschi Se împlinesc 15 ani de la asasinarea mişelească a lui Ludovic Minschi, luptător devotat al Partidului Comunist Român, activist plin de spirit de sacrificiu al Uniunii Tineretului Comunist. Ludovic Minschi s-a născut la Oradea în 1916. Pentru a-şi putea ţine fiul la şcoală, tatăl lui L. Minschi muncea din greu în atelierul de strungărie în lemn pe care-l avea în Oradea. încă de la vârsta de 12-13 ani Ludovic Minschi începe să citească operele lui Marx și Engels. Intrând în legătură cu Uniunea Tineretului Comunist, el organizează încă din clasa a IV-a de gimnaziu, cercuri de studii marxiste, ceea ce face ca după puţin timp să fie eliminat din şcoală. De aci înainte este nevoit să lucreze ca ucenic în atelierul de strungărie al tatălui său. Aci continuă să studieze marxism-leninismul şi ţine o legătură strânsă cu Uniunea Tineretului Comunist. Deşi foarte tânăr, Ludovic Minschi se dovedeşte a fi demn de cinstea şi încrederea ce i-o arată Partidul, care-l trimite mai întâi ca agitator printre muncitorii din fabrici, iar mai târziu, după Congresul al V-lea al P.C.R., i se dă sarcina să întărească organizaţia U. T. C. din Oradea. In această din urmă calitate, Minschi depune o activitate neobosită. El reuşeşte, după o muncă istovitoare, să închege din nou organizaţiile de tineret, slăbite de pe urma arestărilor Siguranţei. La vârsta de 18 ani este Krantul secretar al organizaţiei U.T.C. din Oradea şi cooptat în Comitetul Judeţean al Partidului Comunist Român. In această muncă, el obţine succese importante. Manifestele lansate de U.T.C.işti împânzesc mahalalele şi străzile din centrul oraşului. Indârjiţi, copoii Siguranţei sunt pe urmele U.T.C.-iştilor. Printre cei care cad în ghiarele lor este şi Ludovic Minschi. El este hotărît însă să-şi dea chiar viaţa, dar să nu divulge nimic. Legat de mâini şi picioare, trei zile şi trei nopţi este „interogat" cu mici întreruperi. Schingiuit, călcat în picioare, lovit pe tot corpul cu bastoanele de cauciuc, el nu scoate o vorbă. Zadarnic s’au străduit călăii să-i smulgă o mărturisire. Ludovic Minschi a rezistat cu eroism. Din tânărul plin de viaţă, sănătos şi robust, nu mai rămăsese decât o massă informă de carne vânătă, sângerândă. In seara zilei de 30 Ianuarie 1935, hotărîţi să-i smulgă o mărturisire cu orice preţ, călăii s’au năpustit cu şi mai mare sălbăticie asupra lui Minschi. In furia lor turbată, ei nu şi-au dat seama însă că loviturile lor cădeau pe un cadavru. Ludovic Minschi, fiu neînfricat al clasei muncitoare, murise sub loviturile călăilor. Viaţa şi lupta eroică a lui Ludovic Minschi constitue pentru tineretul revoluţionar o pildă minunată de spirit de sacrificiu, de dragoste înflăcărată pentru Patrie, de ură sfântă împotriva duşmanilor poporului, de devotament neclintit faţă de cauza proletariatului, față de Partid. Inovatorii noştri povestesc cum au aplicat metoda sovietica „Marşrut" A.R.L.U.S. — Filiala Bucureşti şi revista „Veac Nou“ anunţă pru astăzi Marţi 31 Ianuarie, orele 18, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice din Str. Batiştei nr. 14, „Marţea Inovatorilor“, cu subiectul: „Metoda Marşrut“. Vor lua cuvântul: Assan Alexandru de la ..Veac Nou“ şi inovatorii în producţie: Şerbănescu Dumitru, maistru prim la „Industria Bumbacului B“, evidenţiat în muncă; Matei Paraschiva, ţesătoare la „Industria Bumbacului B’, decorată cu „Ordinul Muncii“ cl. II-a şi „Medalia Muncii’', şi Boghină Ana, ţesătoare la „Industria Bumbacului B“, decorată cu „Medalia Muncii“ Punerea în funcţiune a patru mari uscătorii de cereale în judeţul Bihor ORADEA (de la corespondentul nostru). — Personalul tehnic al agenţiei „Comcereal’’ din Oradea lucrează cu însufleţire la punerea în funcţiune a patru mari uscătorii de cereale. Capacitatea acestor uscătorii este de 14 vagoane în 24 de ore. Până în prezent, cerealele din jud. Bihor se trimiteau pentru uscare şi depozitare la Buzău şi Constanţa, fapt, care încărca preţul grânelor. 1 Ambasadorul R.P.R. in R.P. Chineză a plecat să-şi ia postul in primire In ziua de 29 Ianuarie, tov. Teodor Rudenco, ambasadorul Republicii Populare Române în Republica Populară Chineză, a părăsit Capitala, însoţit de personalul misiunii, pentru a-şi lua postul în primire. D-sa a fost salutat la gară de tovarășii: Grigore Preoteasa, ministru adjunct al Afacerilor Externe, Ana Toma, consilier ministerial, Ecaterina Chivu, George Macovescu, Cristina Luca, directori in Ministerul Afacerilor Externe, etc. (Agerpres). Cu prilejul aniversării a 90 de ani de la naşterea marelui scriitor rus A. P. Cehov, a avut loc Duminică dimineaţă la Teatrul Naţional (Comedia) o festivitate sub auspiciile ARLUS-ului şi Teatrului Naţional. In cadrul acestei festivităţi tov. Nicolae Moraru a conferenţiat despre viaţa şi opera lui A. P. Cehov. Conferenţiarul a subliniat ac tualitatea operei lui Cehov care cuprinde o viguroasă biciuire a lumii vechi şi un îndemn de a lupta pentru o viaţă mai buna, de a preţui libertatea şi a lupta pentru ea. Cehov loveşte în asupritori, nu cel care împiedică pe oameni să-şi trăiască liber viaţa, precum şi în tendinţa mic burgheză de a accepta viaţa aşa cum este, de a nu lupta pentru transformarea societăţii. Opera lui Cehov este străbătută de o adâncă dragoste de popor, de oamenii simpli, precum şi de un puternic patriotism,in întreaga operă a lui Cehov este vizibilă credinţa lui neclintită în prăbuşirea asupririi şi asupritorilor, în vremurile când oamenii îşi vor construi liberi viaţa. Această operă a devenit accesibilă marilor masse de abia după ce Marea Revoluţie din Octombrie a doborît orânduirea pe care a criticat-o Cehov în lucrările sale. Azi Cehov este admirat şi iubit până in cele mai depărtate colţuri ale Uniunii Sovietice. Festivitatea s-a încheiat prin reprezentarea unui act din piesa „Trei surori" de A. P. Cehov, interpretat de artiştii Teatrului Naţional. Duminică a avut l©s Festivitatea închinată aniversării lui A. P. Cehov SCÂNTEIA Duminica au avut loc în toata tara Concursurile pe judeţe între echipele artistice ale căminelor culturale Aceştia sunt ţărani muncitori, oameni care în trecutul negru al exploatării moşiereşti n’au ştiut ce înseamnă bucuriile vieţii, libertatea, cultura. Acum au început şi ei să cunoască lumina culturii puse în slujba poporului. Dintre ei cresc oamenii noi, constructori activi ai socialismului, luptători dărzi pentru pace. In clişeu, corul căminului cultural din comuna Buciumeni, plasa Budeşti, jud. Ilfov, la concursul pe judeţ, care a avut loc Duminică 29 Ianuarie la Bucureşti, în sala Şcoalei Pedagogice Nr. 3. Lucrările plenarei.. al C.G.M. Raportul tovarăşului Gh. Apostol Tov. Gh. Apostol a desvoltat raportul intitulat „Sarcinile sindicatelor pentru realizarea Planului de Stat pe anul 1950’’. După ce a arătat succesele obţinute de clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare sub conducerea Partidului Muncitoresc Român in îndeplinirea şi depăşirea primului nostru Plan de Stat, raportorul a subliniat că una din pârghiile importante care a pus în mişcare masse de muncitori din ce în ce mai largi, mobilizându-le în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului, a fost întrecerea socialistă. Rezoluţia C. C. al P.M.R. din Decembrie 1948 a însemnat o cotitură în munca sindicatelor şi în ce priveşte organizarea întrecerii socialiste. Astfel, desfăşurarea întrecerii pe primul trimestru al anului 1949 a cuprins 8a/e din întreprinderi şi 10°/o din numărul muncitorilor şi funcţionarilor. 1 Mai, 23 August, 7 Noembrie au fost etape glorioase ale întrecerii socialiste. Avântul cu care oamenii muncii au pornit în întâmpinarea celei de a 70-a aniversări a marelui Stalin a făcut ca întrecerea socialistă să capete un caracter de massă, cuprinzând 56,35 m/p şi un număr de 664.856 muncitori şi funcţionari. Vorbitorul a arătat în continuare că în desfăşurarea întrecerii socialiste in cadrul acestui an, muncitorii din cele mai multe ramuri industriale şi-au însuşit o serie de metode sovietice de muncă pe care le-au aplicat în producție. Astfel, în industria petroliferă, metoda sovietică „Krâlov“ a fost introdusă la 23 de sonde. In sectorul carbonifer la exploatarea Anina a fost introdusă metoda de abataj în trepte răsturnate, în urma căreia productivitatea muncii s’a mărit cu 70 la sută. La C.F.R., s’a aplicat metoda mecanicilor „cinci sutişti” la 8 depouri, mărind media kilometrilor parcurşi zilnic dela 392 de kilometri la 527 kilometri, ceeace a dus la o economisire de 17 locomotive. In sectorul construcţii, metoda de zidărie aplicată pentru prima dată de tov. Luigi Strenatti a fost extinsă la 330 echipe. Lucrul la mai multe maşini este extins în principalele ramuri de producţie. O desvoltare deosebită au luat, în acest an, pe baza experienţei sovietice, diferite brigăzi iniţiate de muncitori în cadrul întrecerii socialiste. Astfel, avem 502 brigăzi complexe, circa 100 brigăzi de calitate şi peste 450 brigăzi utemiste. Tot în cadrul întrecerii socialiste, în cursul anului 1949 s-au realizat circa 2000 inovaţii, care prin aplicarea lor au dus la o folosire mai raţională a utilajului, la un randament mai mare în producţie, la creşterea productivităţii muncii în unităţile respective, la realizarea de importante economii. Tov. Gh. Apostol a arătat, mai departe, că contractele colective, exprimând raporturi noui de colaborare reciprocă între administraţie şi colectivul de muncitori din sectorul socialist, au fost primite cu entuziasm de muncitori. Noul sistem de salarizare, bazat pe principiul socialist al plăţii după cantitatea şi calitatea muncii, a avut un rol important în îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat, cât şi în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale muncitorilor. Noul sistem al asigurărilor sociale introdus la începutul anului 1949 — a spus d-sa — a constituit o rezolvare revoluţionară în acest domeniu, atât în ceea ce priveşte gratuitatea asistenţei sociale şi sanitare, cât şi prin trecerea acestei importante instituţii sub conducerea directă a sindicatelor. Suma de 2.132.530.975 lei cheltuită pentru ajutoare de boală la locul de muncă şi suma de 279.072.419 lei cheltuită pentru organizarea trimiterii la odihnă oglindesc în fapt politica Partidului şi a Guvernului nostru faţă de capitalul cel mai preţios — omul. Veniturile oamenilor muncii au crescut în mod simţitor. Astfel, salariul mediu în industrie a crescut cu 30 la sută în cursul anului 1949, iar salariul social a adus un plus de circa 20 la sută la salariul mediu. Puterea de cumpărare a salariului mediu pe întreaga economie în luna Octombrie 1949 a crescut cu 37,93 la sută, faţă de luna Octombrie 1948, mod raţional a maşinilor şi pentru asigurarea unei bune şi permanente îngrijiri a acestora. Sindicatele trebue să se preocupe de întărirea răspunderii personale a fiecărui muncitor, tehnician, inginer şi funcţionar, pentru munca şi calitatea muncii sale. Introducerea unui regim sever de economii prin utilizarea raţională de materiale, combustibil, energie electrică şi timp de lucru, folosirea complectă a deşeurilor, precum şi înlăturarea risipei şi cheltuelilor inutile sunt tot atâtea căi de mobilizare a rezervelor interne ale întreprinderii în lupta pentru îndeplinirea Planului. Realizarea acestor obiective ocupându-se apoi de măsurile ce vor fi luate în aplicarea sistemului premiat, raportorul a arătat că uniunile sindicale au sarcina ca, împreună cu ministerele să elaboreze instrucţiuni pe ramuri pentru acordarea de premii, ţinându-se seama de importanţa politico-economică a diferitelor sectoare de producţie în cadrul Planului de Stat. Raportorul a arătat in continuare că sindicatele trebue să păşească cu mai multă vigoare pe drumul desvoltării întrecerii socialista care in 1950 trebue să cuprindă cea mai mare parte a întreprinderilor şi cea mai mare parte a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor organizaţi în sindicate, dând o şi mai mare importanţă decât până acum întrecerii individuale în cadrul grupei sindicale, bazată pe angajamente individuale, concrete, legate de sarcinile ce revin din Plan. Vorbitorul a subliniat că trebue dată o mare desvoltare atragerii maiştrilor, tehIn îndeplinirea sarcinilor cantitative și in special în îndeplinirea sarcinilor calitative prevăzute în Planul de Stat pe 1950 — a subliniat vorbitorul — este necesară creşterea calificării profesionale a muncitorilor, întrecerea socialistă poate şi trebuie să contribuie la rezolvarea acestei probleme, dar pentru aceasta întrecerea socialistă trebuie ridicată la un nivel superior prin adâncirea şi extinderea ei, precum şi prin găsirea de noui forme. Folosind experienţa sindicatelor sovietice, trebuie ca, în cadrul întrecerii socialiste, sa se treacă la organizarea de întreceri pe profesiuni. Muncitorilor care vor obţine cele mai bune rezultate în întreg a spus tov. Gh. Apostol — trebue să ducă la reducerea preţului de cost al produselor şi la accelerarea ritmului acumulărilor socialiste. O altă sarcină importantă este folosirea muncitorilor in procesul de producţie conform pregătirii lor profesionale, conform categoriei de calificare, veghind la stricta respectare a indicatoarelor tarifare de calificare. Munca în acord, expresia cea mai justă a principiului de salarizare după cantitatea și calitatea muncii prestate, trebue să fie pusă pe baze cât mai juste, devenind astfel factor de mobilizare al tuturor rezervelor interne ale întreprinderilor. Tov. Gh. Apostol s’a ocupat apoi de problema intensăficării pregătirii cadrelor calificate pentru economia naţională. In continuare, vorbitorul a arătat că ministerele, împreună cu C.G.M., vor lua măsuri pentru a asigura fruntaşilor în producţie posibilitatea aprovizionării cu prioritate cu articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, iicienilor şi inginerilor in întrecerea socialistă, care vor fi astfel stimulaţi de a căuta metode mai bune în organizarea muncii şi a procesului tehnologic, folosind in acest scop tehnica avansată sovietică. O altă sarcină ce revine organelor sindicale este organizarea, în colaborare cu organele tehnice ale întreprinderii, a schimbului de experienţă în întreprinderi şi intre întreprinderi, pentru ca metodele noui de muncă ale muncitorilor fruntaşi să fie răspândite şi să devină un bun al tuturor celor ce muncesc. cerea pe profesiuni pe timp de o lună, să li se acorde titlul de „cel mai bun muncitor” al profesiei respective. Sindicatele trebuie să facă o largă popularizare a metodei „celui mai bun muncitor”, precum şi a rezultatelor obţinute, îndeosebi de muncitorți tineri. O sarcină importantă a organelor noastre sindicale, a spus raportorul, este de a crea o legătură strânsă şi permanentă de colaborare intre muncitorii din întreprinderi şi oamenii de ştiinţă, având ca scop înlesnirea introducerii de procedee tehnologice noui, perfecţionate, o mai bună utilizare a instalaţiilor şi îmbunătăţirea organizării muncii. Greutăţi şi lipsuri în munca organelor administrative şi sindicale Sindicatele trebuie să extindă şi să adâncească întrecerea socialistă ocupându se apoi de greutăţile şi lipsurile din munca organelor administrative şi sindicale, vorbitorul a subliniat că o lipsă serioasă a fost aceea a nerespectării disciplinei de Plan, care în unele întreprinderi s’a manifestat prin nejusta folosire a materiilor prime, nerespectarea sortimentelor de produse planificate, folosirea fondurilor pentru alte scopuri decât cele prevăzute în Plan. S-au constatat lipsuri serioase în calcularea normelor de muncă și în aplicarea sistemului de premiere. Deasemeni, nedefalcarea Planului pe locurile de muncă de către unele conduceri ale Întreprinderilor a constituit o piedică în desvoltarea întrecerii pe bază de angajamente concrete luate de muncitori. Multe organe administrative au subapreciat rolul pe care îl are întrecerea socialistă în îndeplinirea Planului, considerând că de problema întrecerii trebue să se preocupe numai sindicatele, fără ca şi ele să simtă partea lor de răspundere în sprijinirea sindicatelor pentru organizarea întrecerii socialiste şi crearea condiţiilor tehnice necesare bunei desfăşurări a întrecerii. Tov. Gh. Apostol a arătat apoi că o lipsă importantă a Uniunilor este aceea că ele nu au reușit să cuprindă toate sindicatele lor pentru a le sprijini în organizarea întrecerii socialiste. Majoritatea Uniunilor sindicale s-au concentrat asupra întreprinderilor mari din ramuri importante, neglijând întreprinderile mici şi mijlocii. Vorbitorul a arătat mai departe că subaprecierea rolului maiştrilor, tehnicienilor şi inginerilor în organizarea şi conducerea procesului muncii a constituit o altă lipsă a unor Uniuni care nu s’au preocupat suficient de antrenarea lor în întreceri. Aplicarea sistemului premiat Ridicarea calificării profesionale a muncitorilor Tov. GH. APOSTOL Fiecare succes în lupta pentru realizarea Planului va însemna o contribuţie importantă la întărirea lagărului păcii Tovarăşul Gheorghe Apostol a subliniat apoi că pentru realizarea sarcinilor pe care Planul de Stat le pune în faţa oamenilor muncii va trebui ca nivelul tehnic al industriei noastre să fie ridicat simţitor, asigurându-se o mai bună folosire a capacităţii reale de producţie, a utilajului industrial şi a imenselor resurse încă nefolosite care trebuesc mobilizate în slujba realizării Planului. Lupta pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat pe anul 1950, a spus vorbitorul, cere tuturor oamenilor muncii un avânt deosebit în muncă, o disciplină conştientă, dublată de vigilenţă revoluţionară, pentru ca cifrele Planului să devină realităţi. Fiecare om al muncii din ţara noastră trebue să fie conştient că lupta pentru realizarea Planului este în acelaş timp lupta pentru pace, lupta împotriva imperialismului aţâţător la războaie, că fiecare succes obţinut în lupta pentru realizarea Planului va însemna o contribuţie importantă la întărirea lagărului păcii condus de Uniunea Sovietică. Sindicatele trebue să arate oamenilor muncii că pe lângă eforturile lor în muncă, ei trebue să-şi însuşească disciplina de Plan prin respectarea strictă a procesului tehnologic, prin întărirea autorităţii organelor tehnice — a maistrului, tehnicianului, inginerului — care au rolul de conducători şi organizatori ai producţiei şi asupra cărora apasă în primul rând răspunderea pentru buna desfăşurare a procesului tehnologic. In acelaş timp, sindicatele au datoria să întărească autoritatea conducerii unice în întreprinderi. In persoana directorului care poartă răspunderea integrală a îndeplinirii Planului întreprinderii respective. Sindicatele trebuie să se preocupe îndeaproape de întărirea disciplinei în muncă, de întărirea răspunderii personale Vorbitorul a arătat, mai departe, că sindicatele trebue să se ocupe îndeaproape de asigurarea unei discipline serioase în muncă. Sindicatele trebue să mobilizeze muncitorii pentru utiizarea complectă a capacităţii reale de producţie a utilajului, pentru folosirea în Pag. 3 gcgggjlgggggggal Să întărim şi mai mult unitatea clasei muncitoare Noi nu trebuie să uităm, a spus tov. Gh. Apostol, că lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat pe 1950 se desfăşoară în condiţiunile ascuţirii din ce în ce mai mult a luptei de clasă. Nu trebuie să uităm nicio clipa că, duşmanii de clasă, atât dinlăuntrul ţării, cât şi din afara graniţelor, nu va sta indiferent în faţa succeselor obţinute de oamenii muncii; el va deveni tot mai îndârjit, tot mai turbat şi va căuta să lovească sub toate formele regimul de democraţie populară, să lovească în oamenii muncii. Să nu uităm că ne aflăm in imediata vecinătate a celei mai odioase clici fasciste — banda de spioni şi asasini a lui Tito — care este principalul detaşament de şoc al imperialismului, in uneltirile agresive ale acestuia împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară. Noi trebuie să răspundem uneltirilor duşmane printr-o şi mai mare întărire a unităţii clasei muncitoare. Lupta pentru construirea socialismului în ţara noastră nu se poate face fără întărirea unităţii clasei muncitoare, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional. Noi trebuie să sprijinim cu toată hotărîrea lupta pe care o duce F.S.M. pentru întărirea unităţii şi solidarităţii internaţionale a clasei muncitoare, împotriva exploatării sângeroase a trusturilor monopoliste şi a slugilor lor, scizioniştii trădători ai clasei muncitoare. Lupta noastră — a spus în încheiere tov. Gh. Apostol — face parte integrantă din lupta oamenilor muncii din lumea întreagă pentru pace, pentru o viaţă mai bună, luptă în fruntea căreia se află marea Uniune Sovietică, condusă de marele învăţător al oamenilor muncii de pretutindeni, Iosif Vissarionovici Stalin. Raportul tov. Ch. Apostol a fost subliniat cu repetate aplauze. Discuţii la raport In şedinţa de după amiază a plenarei Comitetului Central al C.G.M. au urmat discuţii la raportul dezvoltat de tovarăşul Gh. Apostol. Primul a luat cuvântul tovarăşul Roman Gheorghe, preşedintele Uniunii Constructori, care a subliniat rolul întrecerii socialiste în lupta pentru îndeplinirea Planului. A vorbit apoi tovarăşul Gh. Bratu, preşedintele sindicatului salariaţilor de pe Canalul Dunărea-Marea Neagră, care a făcut o analiză a realizărilor şi lipsurilor din anul trecut, subliniind rolul deosebit pe care l-au jucat consfătuirile de producţie în desfăşurarea muncii pe şantier. Tovarăşul Alexandru Ion, preşedintele Uniunii Petrol şi Gaz Metan, a arătat sprijinul primit din partea Sovrompetrolului în ceea ce priveşte extinderea metodelor sovietice de lucru. A vorbit apoi tov. Covaci Francisc, preşedintele Uniunii Metalo-Chimice, care a arătat că una din preocupările importante ale Uniunii trebue să fie ridicarea de cadre calificate. Tov. Ichim Rusu, preşedintele Uniunii Sindicatelor de Salariaţi Agricoli, a ridicat, o serie de probleme privind sectorul agricol. A luat apoi cuvântul tov. Vanghele Panait, preşedintele Uniunii Lemn-Forestier, care a arătat roadele muncii planificate aplicate în sectorul lemn şi forestier. Tov. Stelian Moraru, preşedintele Uniunii C.F.R., a arâtat apoi că una din sarcinile ce stau în faţa Uniunii C.F.R este urmărirea şi controlul aplicării gospodăririi chibzuite la unităţile de exploatare, cum sunt mişcarea şi tracţiunea. O altă sarcină este urmărirea aplicării şi extinderea muncii în acord in sectorul exploatării. A mai luat cuvântul tov. Elena Stoia, preşedinta Uniunii Textile, care a arătat mă-surile ce au fost luate pentru lichidarea lipsurilor în întrecerile din sectorul confecţiuni şi tricotaje. Vorbitoarea a arătat că aplicarea metodelor sovietice de lucru in sectorul textil a adus serioase depăşiri a programelor de modurile. Au mai luat cuvântul la discuţie reprezentanţi ai altor Uniuni sindicale, Consilii sindicale, judeţene şi sindicate. In încheierea lucrărilor primei zile a şedinţei plenare a Comitetului Central al Confederaţiei Generale a Muririi a luat cuvântul Iov Gh. Apostol, care a tras concluziile la discuții.