Scȃnteia, august 1950 (Anul 19, nr. 1800-1823)
1950-08-02 / nr. 1800
eti. 1100 Centralismul democratic şi disciplina Partidului Bolşevic de I« PETROV candidat In ştiinţe istorice Partidul Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice este construit pe ba«» unităţii concepţiilor ele program, organizatorice şi tactice. El işi are programul său, tactica sa şi principiile sale organizatorice. Dacă programul partidului expun© ţelurile imediate şi finale ale luptei revoluţionare, iar tactica prevede mijloacele die realizare ale sarcinilor partidului in diferite etape ale luptei. Statutul Partidului determină formele organizatorice ale muncii de partid, structura partidului însuşi şi regulile care conduc viaţa lui internă. Statutul Partidului constitue baza de neclintit a vieţii de partid — legea după care se conduc toate organizaţiile şi fiecare membru de partid in parte in activitatea lor practică. De felul cum a construit partidul, depinde transmmerea in viaţă a programului şi tacticii lui, îndeplinirea sarcinilor ce-i stau in faţă. Partidul Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice este detaşamentul DE FRUNTE, conştient al clasei muncitoare, înarmat cu teoria marxist-leninistâ. Partidul este detaşamentul ORGANIZAT al clasei muncitoare, un partid care îşi are disciplina sa, care nu permite grâpări fracţîoniste, care nu admite în rândurile sale onorturişti, precum şi niciun fel de deviere dela linia generală a pariteurii. Partidul întruchipează legătura cu maijele largi ale oamenilor muncii Partidul este forma supremă de organizare a clasei muncitoare, şi are menirea de a conduce toate celelalte organizaţii ale oamenilor muncii. La baza structurii partidului se află principiile organizatorice elaborate de către Lenin Si Stalin. Principiul organizatoric de bază al Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice este centralismul democratic. El prevede eligibilitatea tuturor organelor conducătoare ale partidului de Jos și până sus: darea de seamă periodică a organelor de partid în faţa organizaţiilor de partid; disciplina de partid şi supunerea minori***** faţă de majoritate; obligativitatea necondiţionată a hotăririlor organelor superioare pentru cele inferioare. Statutul Partidului cere comuniştilor să se supună tuturor hotăririlor partidului şi să lucreze într’una din organizarile lui Hotăririle organelor superioare ale partidului sunt necondiţionat obligatorii pentru organele inferioare de partid şi pentru toţi comuniştii. Aceasta asigură unitatea în aptrivitate tuturor organizaţiilor de partid, de bază, raionale,, orăşeneşti, judeţene, regionale, de ţinut şi republicane. Având această structură ores-nizatorică, partidul reprezintă un sistem unic de organizare ..Partidul, ne învaţă I. V. Stalin, nu numai suma organizaţiilror de partid. Partidul este totodată sistemul unitar sl acestor organizaţii, unificarea lor formală Intr’un tot unitar, cu organe d® conducere superioare si Inferioare, cu supunerea minoritătiî fată de majoritate, cu hotărîri practice obligatorii nentru toti membrii partidului”. (Problemele leninismului pag. 117, ed. II a). " Centralismul democratic al partidului Îmbină centralizarea strictă cu eligibilitatea organelor de partid, cu dările de seamă ale organelor de partid, cu dreptul de a revoca orice organe, cu desvolarea din toate punctele de vedere a unei largi iniţiative şi independenţe a organizaţiilor locale şi cu participarea activă a fiecărui membru şi candidat de partid la munca partidului. Democraţia internă de partid se exprimă in primul rând prin eligibilitatea organelor conducătore ale partidului. „Toate chestiunile partidului, ne învaţă Lenin, sunt rezolvate, direct sau prin reprezentanţi, de catre toţi membrii de partid, cu drepturi egale şi fără niciun fel de excepţie“. (Opere vol. X pag. 253). Toate organele conducătoare ale partidului, de jos şi până sus, de la biroul organizaţiei de bază şi până la Comitetul Central a! P.C. (b) al U.R.S.S. sunt în mod obligatoriu alese. La cel de al XVIII-lea Congres a! partidului, in Statutul P.C. (b) al U.R.S.S. a fost introdus in punct nou, care stabileşte regulamentul alegerilor şî votării. S’a interzis votarea pe liste. fiecare candidat este ales personal; toţi membrii de partid au dreptul nelimitat de a prezenta şi retrage candidaturi, precum şi de a critica pe candidaţi. Alegerile în organele de partid se fac prin vot secret Organele de partid trebuie să raporteze despre activitatea lor în faţa organizaţiilor care le-au ales. „Massele de partid — ne învaţă I. V. Stalin — îşi verifică conducătorii în cadrul adunărilor de activ, la conferinţe şi congrese, prin ascultarea dărilor de seamă ale acestora, prin critica lipsurilor şi, în sfârşit, prin alegerea sau nealegerea în organele conducătoare a unor sau altor tovarăşi conducători”. (Stalin „Despre lipsurile muncii de partid, 1937)“. Democraţia internă de partid este democraţia acţiunii. „Numai Pe baza democraţiei interne de artid — glăsueşte Statutul P.C. (b) al U.R.S.S. — poate fi desfăşurată autocritica bolşevică şi întărită disciplina de partid, care trebue să fiee conştientă şi nu mecanică”. Critica şi autocritica este cel mai eficace mijloc pentru educarea justă a comuniştilor în spiritul unei atitudini neîmpăcate faţă de lipsuri în muncă şi a unei permanente tendinţe spre perfecţionare. Toate organizaţiile de partid sunt autonome în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor locale, în măsura în care hotărîrile lor nu contrazic politica generală a Partidului, nu contrazic directivele şi indicaţiile generale ale partidului. Democraţia internă de partid nu este un scop i sine. Ea este un mijloc de a intenţtfica activitatea, d* * spori răspunderea şi conştiinţa tuturor comuniştilor de a-i antrena nu numai la discutarea problemelor vieţii de partid, dar şi la conducerea întregii munci a organizaţiei, nu numai la elaborarea hotăririlor dar şi la lupta activă pentru aplicarea 1a. Din democraţia internă de partid decurg şi drepturile membrului de partid, consfinţite de Statutul P. C. (b) al U.R.S.S. Acestea sunt: dreptul lui de a participa la discuţii libere asupra problemelor practice ale politicii partidului atât la adunările de partid cit si în presă, dreptul de a o critica pe orice activist de partid, de a alege si de a fi ales in organele de partid, dreptul comunistului de a cere să fie de faţă in toate cazurile când se ia o hotărire in legătură cu activitatea sau purtarea lui, dreptul de a se adresa cu orice întrebare sau declaraţie oricărei instanţe de partid până la C.C. al P. C. (b) al U.R.S.S. Democraţia internă de partid ca metodă de întărire a partidului, de întărire a organizării şi sporire a combativittăţii sale, se îmbină cu disciplina de fier a partidului „Partidul — spune Statutul P.C. (b) al U.R.S.S. — este o organizaţie unitară de luptă legată printr-o disciplină conştientă, deopotrivă obligatorie pentru toţi membrii de partid. Partidul este puternic prin coeziunea sa, prin unitatea sa de voinţă şi unitatea sa de acţiune, incompatibile cu abaterea de la Program şi statut, cu călcarea disciplinei de partid, cu grupurile fracţioniste şi cu duplicitatea”. Disciplina este cu atât mai puternică in sânul partidului cu cât este mai înalt nivelul ideologic al comuniştilor şi nivelul activităţii lor in viaţa de partid. Dar o disciplină conştientă şi fermă nu exclude câtuşi de puţin posibilitatea discutării chestiunilor care dau naştere la divergenţe înainte de a se lua o hotărire sau alta, fiecare comunist are dreptul să critice şi să facă propuneri. „Discutarea liberă şi activă a problemelor politicii partidului in organizaţii luate aparte, sau în partid în general, este un drept inalienabil al fiecărui membru de partid, drept care decurge din democraţia internă de partid. Numai pe baza democraţiei interne de partid poate fi desfăşurată autocritica bolşevică şi întărită disciplina de partid, care trebue să fie conştientă şi nu mecanică. Dar o discuţie largă, în special o discuţie care priveşte întreaga Uniune Sovietică, în legătură cu problemele politicii partidului, trebue să fie organizată aşa fel ca să nu poată duce la încercări din partea unei minorităţi neînsemnate de a-şi impune voinţa faţă de imensa majoritate a partidului, sau la încercări de a se forma grupuri fracţioniste care să strice unitatea partidului, la încercări de sciziune, care ar putea să clatine forţa Şi fermitatea dictaturii clasei muncitoare“ (Statutul P. M. (b) al U.R.S.S.). Membrul de partid este obligat să respecte cu cea mai mare stricteţe disciplina de partid, să ia parte activă la viaţa politică a partidului şi a ţării, să aplice in practică politica partidului şi hotăririle organelor de partid. Disciplina bolşevică de partid se bazează pe înalta conştiinţă a membrilor de partid, pe devotamentul lor faţă de partid, pe supunerea lor de bună voie în faţa voinţei partidului. Aceasta presupune participarea activă a membrilor de partid la munca de partid, la discutarea problemelor muncii practice a organizaţiilor de partid, la discutarea, politicii şi tacticei partidului. Dar când hotărîrea a fost luată, arată tovarăşul Stalin, „unitatea de voinţă şi unitatea de acţiune a tuturor membrilor de partid constitue condiţia necesară, fără de care nu se poate concep® niciun partid unitar şi nicio disciplină de fier în partid“ (Problemele leninismului pag. 124). Partidul nu permite nici cea mai mică călcare a disciplinei in rândurile sale, nici cea mai mică depărtare de la program şi statut. Neîndeplinirea hotăririlor organelor de partid şi alte greşeli atrag după sine sancţiuni care pot ajunge până la excluderea din partid. Partidul a curăţat şi-şi curăţă sistematic rândurile de persoanele care calcă Programul, Statutul Partidului şi disciplina. Centralismul democratic este principiul de bază al structurii organizatorice a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice. El ii asigură unitatea de voinţă şi acţiune, ii dă posibilitatea de a-şi îndeplini cu succes rolul de conducător şi îndrumător in Statul Sovietic. Codul Muncii, recent votat în unanimitate de Marea Adunare Naţională, reprezintă un document de cea mai mare însemnătate pentru oamenii muncii din ţara noastră. Rezultat firesc al luptelor revoluţionare purtate de clasa muncitoare in alia faţă cu ţărănimea muncitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, Codul Muncii lichidează legislaţia burghezo, moşierească cu privire la problemele muncii şi consacră cuceririle politice şi economice ale proletariatului. Codul Muncii consacră noile relaţii de muncă existente în ţara noastră, care nu semai întemeiază pe proprietatea capitalistă asupra mijloacelor de producţie, ci pe proprietatea obştească, întreprinderile naţionalizate au devenit, bunuri comune ale Întregului popor. Construit pe noile raporturi socialiste de colaborare, Codul Muncii reprezintă expresia vie a Intereselor fundamentale ale clasei muncitoare devenită dintre clasa exploatată şi asuprită, o clasă dominantă, forţa conducătoare a statului nostru. Codul Muncii este o armă puternică în opera de construire a socialismului in ţara noastră, pentru înflorirea neîncetată a economiei noastre naţionale. Codul Muncă asigura celor pt muncesc cele mai largi drepturi, pe car© nu le-au avut şî nî ei nu le puteau avea in regimul capitalist. U con. *) Articol omerut hs „Prn?tru pace trainică,^ pentru democraţie populară!" Nr. 30 (90), sfinţeşte puterea juridică şi de fapt a contractelor colective, care sunt pârghii puternce din lupta pentru construirea socialismului, pentru îndeplinirea şi depăşirea Planurilor de Stat şi pentru ridicarea nivelului de trai al salariaţilor. Prin Codul Muncii se asigură tuturor salariaţilor dreptul de a se bucura de prevederile contractului colectiv, de a fi retribuiţi potrivit cu cantitatea şi calitatea muncii lor, de a primi asistentă medicală gratuită, de a avea concediu plătit, de a beneficia din plin de Asigurarile Sociale, care in Republica noastră Populară sunt gratuite, salariaţii neavând de plătit niciun fel de cotizaţie. Codul Muncii stabileşte ziua de muncă la 8 ore, şi chiar la mai puţin pentru muncile e executate in condiţii grele, fără ca prin aceasta să fie scăsute salariul. El stabileşte principiul că la muncă egală se va plăti un salariu egal, fără să se facă vreo deosebire de vârstă, sex sau naţionalitate. Regimul de democraţie populară asigură femeilor şi tineretului posibilitatea să-şi desvelte nestingherit toate aptitudinile şi deschide in faţa tineretului perspective fără precedent in ceea ce priveşte inuşirea ştiinţei şi a tehnicii. Tinerii nu vor putea fi repartizaţi a presta munca de noapte 5 cai r*.b 14 ani nu pot fi angajaţi la lucru. Durata timpului de lucru a tânărului de 14—16 ani se stabileşte la 6 ore pe zi Deosebit de inseminate sunt pasagiile din Codul Muncii care asigură rezolvarea pe bază de plan a problemei cadrelor profesionale, de car® industria noastră am tot mai multă nevoie. Dispoziţiuni speciale prevăd proteguirea, deosebită a mamei şi copilului. Femeii* gra vide au dreptul la un concediu de 35 zii© înainte de naştere şi de 45—55 zile după naştere, Codul Muncii prevede că toate întreprinderile, şî instituţiile sunt datoare să ia măsuri in vederea creării comdiţiilor necesare pentru a asigura protecţia şi higiena muncii. Totodată el precizează rolul de prim ordin ce îi revine Confederaţiei Generale a Muncii in organizarea controlului şi supravegherea măsurilor ce trebuesc luate cu privire la ocrotirea muncii Codul Muncii stabileşte sarcinile sindicatelor, precum şi sprijinul pe care conducerile administrative ale intreprnderilor şi instituţiilor sunt datoare să nu acorde, organelor sindicale Codul Muncii arată cât de importantă este menire» sindicatelor ; eî Vădeşte marea atenţie şi neprecupeţitul sprijin de care se bucură mişcarea sindicală din partea partidului şi guvernului, Codul Muncii asigură s indicaturilor largi posibilităţi de dezvol. tar© liberă a activităţii lor, cum nu le au , nici nu le pot avea sindicatele din ţările capitaliste. Conştiente de faptul că legislaţia socialistă a muncii oglindeşte interesele şi manuinţele fundamentale ale clasei muncitoare, sindicatele noastre îşi fac o datorie şi o chestiune de onoare din lupta pe care o vor depune pentru aplicarea întocmai a tuturor prevederilor Codului Muncii. Codul apără deasemenea interesele salariaţilor din sectorul particular al economiei naţio-» nale. ★ Stabilind drepturile oamenilor muncii, Codul prevede deasemeni şi îndatoririle lor. Pornind da existenţa noilor raporturi socialiste de colaborare tovărăşească între administraţiile întreprinderilor naţionalizate şi oamenii muncii eliberaţi de exploatare, Codul Muncii cuprinde dispoziţiuni care stabilesc răspunderea personală pentru lucrul efectuat şi pentru bunul obştesc, proprietate socialista a Întregului popor muncitor. Legislaţia socialistă a muncii uneşte şi mai mult rândurile celor ce muncesc, desvertind şi mai puternic ura aprinsă împotriva duşmanului de clasă, împotriva agenţilor imperialişti care caută prin toate mijloacele să zădărnicească opera de construire a unei lumi noi, socialiste. Stabilind răspunderea materială pentru cei ce vatămă proprietatea socialistă, Codul Muncii devine în mâinile clasei muncitoare o armă ascuţită îndreptată Împotriva, duşmanului de clasa. Împotriva elementelor sabotoare, dezorganizatoare ale producţiei, Codul Muncii mobilizeaza clasa muncitoare la o ascuţire şi mai mare a vigilenţei revoluţionare de clasă. Legislaţia socialistă este diametral opusă legilor aşa zise muncitoreşti din ţările imperialismului In Statele Unite, inima imperialismului agresiv, legile antimuncitoreişti Taft-Hartley şi Mundt reprezintă noi verigi ale politicii de fascizare a Statelor Unite şi au ca scop să ocrotească exploatarea nelimitată a poporului muncitor de către marile trusturi capitaliste, ele sunt menite să înnăbuşe lupta proletariatului pentru cucerirea unor dreptturi elementare. Sindicatele revoluţionare, care reprezintă cu adevărat interesele majorităţii covârşitoare a celor ce muncesc, sunt supuse unei prigoane de tip fascist, iar conducătorii ier aruncaţi in închisori ţi asasinaţi. Burghezia a renunţat făţiş la pretinsa ţi făţarnica ,,democraţie” cu care se lăuda atâta, trecând deschis pe calea fascismului. In tăvile carii ’»'Uţ.p şi co* loniale teroarea sângeroasă antimtmciterească g* împleteşte cu un asalt, tot mai crunt împotriva nivelului de viaţă al celor ce muncesc. Ruinarea economică a ţărilor marshallizate, ca urmare a politicii expansioniste a imperialismului american, şi intensificarea mereu crescânda a exploatării poporului muncitor duc la sărăcirea sistematică și continuă a masselor de miiloane de oameni ai muncii. Pauperizarea crâncenă a celor ce muncesc este o lege a economiei capitaliste. In timp ce la un pol se adună profiturile uriașe stoarse din exploatarea celor ce muncesc, la celălalt pol se adună mizeria cea mai cruntă. Calculele făcute arată că de fiecare muncitor societatea „General Motors” a realizat 1 585 dolari beneficii în 1947, 2.295 - 1948 şi 2.990 dolari in 1949. Dar capitaliştii lacomi nu se mulţumesc numai cu atât. Exploatarea sângeroasă se intensifică pe zi ce trece. La uzinele „General Motors” se fac acum investiţii pentru, introducerea „supraveghetorului mecanic” «- o drăcească invenţie * capita shamului — care descoperă automat pe muncitorul care s’a oprit o singură clipa din lustru, pentru a-şi şterge sudoarea de pe frunte In Statele Unite există acum peste 18 milioane de şomeri totali şi parţiali. Sos majul, acest flagel nimicitor al economiei capitaliste, bantiie cu furie in toată lumea capitalistă In ţările capitaliste există în prezent peste 48 de milioane de şomeri totali şi parţiali. In ce priveşte legislaţia socială, aceasta este aproape inexistentă in ţările capitaliste. In Statele Unite muncitorii nu se bucură, de Asigurările Sociale. in Italia nu există nici măcar o Singura lege cu privire la pregătirea profesională a ucenicilor. In Franţa patronii nu plătesc cotizaţiile de asigurări sau le plătesc cu mare întârziere. Cu totul altfel stau lucrurile în Uniunea Sovietică —ţara unde se construeşte comunismul, visul de aur al omenirii muncitoare — şi în ţările de democraţie populară, unde viaţa economică prosperă necontenit, iar nivelul de trai material şi cultural al oamenilor muncii sporeşte fără încetare. Codul Muncii, elaborat în Republica Populară Română pe baza legislaţiei sovietice, cea mai înaintată legislaţie din lume, constitue pentru noi nu numai o puternică armă de luptă pentru desvoltarea cuceririlor revoluţionare ale poporului muncitor, dar şi un viguros îndemn pentru noi şi măreţe biruinţe. Codul Muncii chiamă pe cei ce muncesc la luptă pentru întărirea unităţii, pentru zădărnicirea planurilor monstruoase »us imperialiştilor americani, care caută să readucă in ţara noastră vremurile sclaviei capitaliste. Iată de ce fiecare om muncitor a primit cu bucurie şi cu nespusă incredere Codul Muncii, conştient că această legislaţie a muncii întăreşte lupta pentru construirea socialismului, pentru apărarea păcii. Imediat după apariţia Codului Muncii, ziarele noastre au primit nenumărate scrisori i care muncitorii îşi exprimă satisfacţia faţă de apariţia Codului Muncii. Iată de pildă ce scrie, printre altele, muncitorul Iosif Sasu, de la uzinele Griviţa, din Bucureşti, ziarului Scânteia. „Am 69 de ani, dar parcă am început să întineresc de când prin lupta hotărâtă a partidului i-am alungat pe capitalişti de la putere. Am început a trăi omeneşte Ziua de 8 ore de muncă este respectată. Odihna este odihnă, concediu, am avut şi mi-am putut îngriji sănătatea. Tot ce am visat noi in tinereţe, toate ţelurile luptelor noastre se îndeplinesc acum”. ★ Plecare succes pe car© ţi obţinem pe calea construirii socialismului in ţara noastră înseamnă totodată o biruinţă in consolidarea unităţii internaţionale a clasei muncitoare, tot aşa cum fiecare succes al mişcării revoluţionare a Proletariatului din tarele capitaliste constitue o izbândă in lupta noastră pentru construirea socialismului, încrezători in forţele lor. In perspectivele minunate fie construcţiei socialiste, sprijinindu-se pe ajutorul prietenesc al marii Uniuni Sovietice, oamenii muncii din ţara noastră, conduşi de Partidul Muncitoresc Român, işi înteţesc şi mai mult eforturile pentru a dobândi noi şi noi victorii pe calea construirii socialismului. Codul Muncii din Republica Populară Română*) de GHEORGHE APOSTOL _________________ membru in Biroul Politic al C C. al Partidului Muncitoresc Român_________________________ SCAN TELL Tanî de la moartea Elenei Pavel, jrţ Nia nimerita chiaburul.* In clasa noastră Bălceşti- Vâlcea, In comuna Tetoiu, există o moară a chiaburului Dumitru Ciauşoiu. Acest chiabur are in afară de moara, o maşină de treeţ, 3 ha, vie, o suprafaţă mare de teren arabil si altele, care-i aduc venituri grase, la controlul făcut de către tov. Trancă Aurel, împuternicitul Comsiei de Stat pentru colectări în plasa Bălcești, banditul de chiabur a fost prins tocmai în momentul când elibera bonuri de măciniș false. Lui Dumitru I. Marin din comuna Lăcusteni îi dăduse bon pentru 41 kg., dar omul măcinase 270 kg. porumb. Lui Stefan Calciu si altora, tot din Lăcusteni, nici nu s’a mai ostenit să îi facă bon. „Osteneală de pomană, că şi intr’un fel şi’n altul tot îi păcăleşte”, se fudulea chiaburul- Insă asta a crezut-o el, căci i s’a înfundat rău. Dar chiaburul nu s’a lăsat cu una cu două. Văzând că tov. Trancă îl prinsese 'n fapt a început să 'ndruge: „Măi tovarăşe, să facem ca oamenii. Cum crezi dumneata că mi-am făcut eu moară, batoză de treer, case, vie şî câte altele? Aşa că vezi, închide ochii şi scoate-mă basma curată, la de colea 2.800 lei şi să ştii că pentru dumneata nu-mi închid eu punga. Poate ai ne* Lucrând pe tarlalele târănilor săraci şi mijlocaşi in tovărăşiţî, tractoriştii Staţiunii de Maşini şi tractoare din Traian-Sat, judeţul Brăila, depun toate eforturile pentru a putea face munca la timp şi de bună calitate. Cel mai bine a lucrat brigada VH-a în frunte cu şeful de echipă Iftîmîe Gheorghe, precum şi tractoVă scriu aceste rânduri din staţiunea balneară Buziaş, unde mă aflu prin grija Partidului, pentru a mă odihni după un an de muncă şi pentru a mă reîntoarce cu forţe noi la abatajul meu. Eu sunt miner din Valea Jiului şi niciodată în trecut n’am avut putinţa să merg în asemenea locuri minunate. In schimb huzureau şi se lăfăiau pe aici fabricanţii şi moşierii. Dar s'a terminat cu vremea lor. De bogăţiile In judeţul Mehedinţi, s’a început încă din anii trecuţi construirea a 18 localuri de şcoală. Deasemeni nu de mult s-a început construirea unui local de grădiniţă de copii pe lângă Gospodăria Agricolă Colectivă „Alexandru Russu" din comuna Prisăceana. Şase din aceste localuri au fost terminate ieri restul sunt in curs de lucru. Pentru construirea lor In staţia Tuslea, jud. Hunedoara, existau, de, bine de rău, 3 fântâni de unde putem bei apă rece. Cu vremea, pereţii celor 3 fântâni s’au stricat. Intr’o bună şi serviciul sanitar ie-a închis, pentru a fi reparate, curăţate şi desinfectate. Se împlineşte anul de când stau părăsite, şi acum, pe zăduful ăsta, îţi arde buza după o picătură de apă, dar... priveşti la fântâni şi înghiţi în sec. Totuşi parcă nu-ţi dă Pentru strângerea la timp a recoltei nu este îngăduit să se piardă nicio clipă. Acest lucru nu l-a înţeles pe deplin tov. Mănăilă, magazionerul dela S.M-T. Floreşti-Putna, care nu a curmat încă cu birocratismul şi nepăsarea. In ziua de 18 iulie s'a rupt un şurub la tractorul voe şi de altceva, că de... ai nevastă, copii. Gândeşte-te bine“. Tov. Trancă Aurel a luat banii şi i-a depus la miliţie, împreună cu declaraţiile luate dela cetăţenii găsiţi cu bonurile false. Şi astfel chiaburul a nimerit-o ca nuca’n perete N’a înţeles încă tâlharul ca un membru de partid şi orice ţăran sărac sau mijlocaş cinstit, nu se lasă ademenit de banii lui. Dimpotrivă, ţârănii muncitori demasca far? cruţare uneltirile chiabureştî şi nu-i lasă să le 'ntineze cinstea ca să mai pună la cale cine ştie ce ticăloşii. Nistor Rădules«« corespondent rişti! Done Ştefan, Puia Moise, Popa Gheorghe, Lupuşor Mihai, Caraman Leonida, Pârlop Stoîan, Vlad Costică, Radu Gheorghe, Custură Mihai, Muşat Dumitru şi Stanciu Nicolae. Aceşti tractorişti au făcut muncă de buna calitate şi ţăranii muncitori au fost mulţumiţi De aceea, atunci când s’au dus să lămurească şi frumuseţile ţării ne bucurăm acum noi, muncitorii. E foarte bine aici. Totul este pregătit cu multă grijă, măncarea este multă şi bună, iar medicii ne dau toată atenţia Zilnic ne vizitează echipe artistice care dau festivaluri frumoase. întors la locul meu de muncă, voi munci cu tot avântul in întrecerea socialistă, pentru a scoate cât mai mult cărbune pentru întărirea saMinisterul a pus la dispoziţie suma de 9.870.000 lei. Comitetul Provizoriu judeţean a trecut la o temeinică şi chibzuită organizare a muncii pe şantiere. S au format 5 echipe de muncitori calificaţi care să asigure buna desfăşurare a lucrărilor. Aceste echipe au fost repartizate mai întâi la 3 sontiere bine aprovizionate cu materialul nececeva pace atunci te întrebi: cum poate fi cineva așa de nepăsător ? Ce-i drept, au venit într’o «■ doi muncitori și, cu o găleată prinsă intr’o furcă, s’au tot străduit câteva sile să le desfunde... Insă n’a fost chip să facă treaba asta cu o găleată... Şi de atunci tot aşa au rămas, cu buruienile de o palmă crescute intre ghinduri. Dar cum le mai dau călătorii târcoale ! Înghit în sec şi trec mai departe, mângăindu-se cu, dela alta din comuna Mândreşti. Tractoristul Serea Ştefan a pornit în grabă cu o bicicletă la S.M.T. Floreşti, pentru a lua de acolo piesa de schimb, întâlnind în apropierea staţiunii pe magazionerul Mănăilă, l-a rugat să se reîntoarcă pentru a-i da cele necesare. Tov. Mănăilă, socotind că la ora 7 şi rupe ţăranii muncitori pentru formarea de noi întovărăşiri, aceştia le-au urmat deîndatâ îndemnul. In întovărăşiri au intrat un număr de 2.337 de ţărani săraci şi mijlocaşi cu 7.165 ha. Cea mai puternică întovărăşire a fost alcătuită în comuna Urleasca, pe o suprafaţă de 1374 ha, Nagy Ştefan corespondent triei noastre, pentru pace. Eu nu pot uita nici aici că pacea lumii este ameninţată de imperialiştii americani, care au pornit războiul împotriva poporului coreean şi care pun la cale noi provocări, şi de aceea nu voi precupeţi niciun efort pentru ca, întors la locul de muncă, să contribui din toate puterile la întărirea Patriei noastre, factor activ în lagărul păcii. Serei Gheorghe miner, Valea Tiului sar,ea să poată luară din plin. In timpul acesta, s’a procedat la aprovizionarea celorlalte șantiere. Organizând munca, Comitetul Provizoriu a reușit să realizeze o economie de 2 000.000 lei din suma acordata din bugetul Statului pentru acest« construcții. I, Sharr,i*»«| corespondent irtain cd vor găsi 1/t stația-nf* urătoare. La Halta Romas- Geottiţiu estd"b fântână cu apă de băut» dar aici cantonierul a avut grijă să pună doi dulăi de pază... să nu se fure apa ! Iată dar că, deşi sunt făfrştâni destule, trebue să te întinşi de sete, pentru că lipseşte iniţiativa şi spiritul gos-podăresc faţă de nevoile oamenilor muncii. Viaiteu Rumului corespondent mătate seara e târziu, a cerut să i se trimită maşina, să-l, aducă de-acasă: „Eu trebue să stau acum la masă“. A plecat apoi grăbit, făcând prin nepăsarea sa să se piardă câteva ore preţioase de treer, la batoza de la Mândreşti. Emi Rusu corespondent Buna calitate a lucrărilor la S.M.T. ajută formarea întovărăşirilor Voi folosi cât mai bine forţele noi care le-am căpătat la odihnă 2.000.000 lei economii la lucrări de construcţie Rabdă de sete cu fântâna în gară Un magazioner nepăsător Se Împlinesc aatăaî 7 ani dela moartea «roicde neînfricat« luptătoare pentru cauza clasei muncitoare, Elene PaveL Educată încă de mică in spiritul dragostei pentru poporul muncitor, al urii înverşunate împotriva exploatatorilor, ea s’a alâ mat incâ din primul an al studenţiei, lup’ei clasei muncitocite, intrând in rândurile U.T.C.-ului. Arşs a ă in 1935 şi «chingiuită cu sălbăticie de călăi) Siauranţei, întemniţa ă la inchisoarea Dumbrăveni, ea cunoaşte pe tovarăşa Ana Pauker care o ajută sădevină o revoluţionară înflăcărată, devoată până la moarte cauzei eliberării proletariatului. La ieşirea din închisoare Elena Pavel işi continuă ac- tivitatea în cadrul organizaţiei „Ajutorul Roşu". După scurtă vreme este din nou arestată şi condamnată la 25 ani muncă silnică pentru singura „vină” de a fi luptat in rândurile comuniştilor, împotriva criminalului război emisevSstic, pentru libertatea şi propăşirea Patriei. La 1 August 1943, la ziua primului bom■j bardamest cm* I glo - american ! asupra Ploss. i ului, un avion *’a piflbusi: ! pes e închisoarea in care era :| închisă Elena ;i! Pavel, incen:: diind clădirile. Cu riscul proopriei sale vieţi, ea s’a aruncat în flăcări pentru a salva pe celelale deţinute, găsindu-şi cu acest prilej moartea. Astăzi, cănd poporul nostru muncitor se află in plină luptă pentru construirea socialismului, pentru Întărirea Patriei şi pentru apărarea păcii, viaţa eroică a Elenei Pavel ne întăreşte credinţa nestrămutată in victoria cauzei noastre scumpe, care făureşte oameni neînfricaţi şi căliţi, gata oricând să-şi apere cuceririle şi viitorul, să lupte pentru făurirea unei vieţi noi şi fericite în care nu vor mai fi exploatați şi exploatatori._______ O strălucită victorie a echipei de atletism a U. R. S. R. în întâlnirea cu echipa R. P. Ungare Întâlnirea internaţionala de atletism care a avut loc la Moscova, între reprezentativele Uniunii Sovietice şi ale Republicii Populare Ungare a demonstrat inca odată înalta măestrie a atleţilor sovietici. In cadrul întrecerilor susţinute cu puternica formaţie maghiară, echipa de atletism a U.R.S.S. a obţinut o nouă serie de rezultate excepţionale, printre care şi stabilirea unor noi recorduri unionale. O remarcabilă performanţă a obţinut atletul sovietic Al. Kanaki, care a aruncat ciocanul la 57,35 m, întrecându-l pe recordmanul mondial Imre Nemeth (R. P. Ungară). Deasemeni, atletul sovietic Leonid Scerbakov a realizat un rezultat deosebit de bun la proba de triplu sail, cu distanţa de 15,66 m. Atleta sovietică Evghenia Secenova a câştigat cursa de 100 m, plat in timpul de 12,1 secunde. Atleţii maghiari au reuşit deasemeni să obţină o seamă de rezultate bune în cadrul întrecerilor, printre care şi stabilirea a două noi recorduri naţionale. Şedinţa Consiliului de Conducere Centrocoop Zilele trecute a avut loc şedinţa Consiliului de Conducere al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum, la care au participat preşedinţii Uniunilor judeţene, precum şi directorii şi instructorii centrali. Prezentând darea de seamă asupra activităţii Consiliului de Conducere pe trimestrul 11, tov. N. Alexe, vicepreşedinte al Centrocoop-ului, a arătat totodată şi sarcinile cooperaţiei pe trimestrul următor. Au urmat discuţii, care au subliniat necesitatea îmbunătăţirii muncii organizatorice şi a unei mai bune planificări pentru îndeplinirea sarcinilor costau în faţa unităţilor cooperatiste din întreaga ţară. Concluziile au fost trase de tov. Ştefan Voitec, preşedintele Centrocoop-ului. Tov. I. Sollymos, vicepreşedinte al Centrocoop-ului, a prezentat apoi raportul asupra situaţiei financiare, in cadrul acestei şedinţe, a luat cuvântul tov. Vasile Luca, secretar al C.C. al P. M. R, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Finanţelor, care a arătat sarcinile Cooperaţiei pentru asigurarea schimbului normal intre oraş şi sat. In strânsă colaborare cu comerţul de Stat, pentru introducerea unei stricte discipline financiare şi pentru lărgirea reţelei secţiilor de producţie şi de prelucrare a produselor agricole (Agerpres). Acţiunea pentru valorificarea resurselor locale în județul Timiş TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). Pentru anul 1950 planul de muncă al Comitetului Provizoriu judeţean Timiş prevede între altei© îngrăşarea a 9500 porci precum şi îngrijirea a 1000 scroafe pentru reproducţie. Pentru aducerea la îndeplinire a acestor sarcini s’au luat măsuri din timp de către Secţia gospodăriei locale a Comitetului Provizoriu judeţean trecându-se la construirea de boxe in mai multe comune din judeţ ca de pildă : Săcălaz, Satchinez, Bucovăţ, Orţişoara, etc. Până în prezent au fost îngrăşaţi 7400 porci, precum şi 820 scroafe. In administrarea Secţiei gospodăriei locale a Comitetului Provizoriu judeţean Timiş se găsesc 54 mori, pe lângă care se îngraşă cu reziduri un număr de 1300 porci, in afara celor prevăzuţi in plan. Tot în raza acestui judeţ au fost repuse in funcţiune 6 fabrici de cărămidă, cu ajutorul fondurilor acordate de către Departamentul Gospodăriei Locale. Cele 6 fabrici au prevăzut în planul lor o producţie de 9.500.000 bucăţi de cărămidă. Până în prezent s-au fabricat 3.500.000 bucăţi din care 1.400.000 sunt gata arse. Zilnic, acest© fabrici dau o cantitate de 100.000 bucăți cărămidă. lag. 3