Scȃnteia, august 1950 (Anul 19, nr. 1800-1823)

1950-08-02 / nr. 1800

eti. 1100 Centralismul democratic şi disciplina Partidului Bolşevic de I« PETROV candidat In ştiinţe istorice Partidul Comunist (bolşe­vic) al Uniunii Sovietice este construit pe ba«» unităţii con­cepţ­iilor ele program, organi­zatorice şi tactice. El işi are programul său, tactica sa şi principiile sale organizatorice. Dacă programul partidului ex­pun© ţelurile imediate şi fi­nale ale luptei revoluţionare, iar tactica prevede mijloacele die realizare ale sarcinilor par­­tidului in diferite etape ale luptei. Statutul Partidului de­termină formele organizato­rice ale muncii de partid, structura partidului însuşi şi regulile care conduc viaţa lui internă. Statutul Partidului constitue baza de neclintit a vieţii de partid — legea după care se conduc toate organizaţiile şi fiecare membru de partid in parte in activitatea lor prac­tică. De felul cum a construit partidul, depinde transm­me­rea in viaţă a­ programului şi tacticii lui, îndeplinirea sar­cinilor ce-i stau in faţă. Par­tidul Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice este detaşa­mentul DE FRUNTE, con­ştient al clasei muncitoare, înarmat cu teoria marxist-le­­ninistâ. Partidul este detaşa­mentul ORGANIZAT al clasei muncitoare, un partid care îşi are disciplina sa, care nu per­mite grâpări fracţîoniste, care nu admite în rândurile sale onorturişti, precum şi niciun fel de deviere dela linia gene­rală a pariteurii. Partidul în­truchipează legătura cu mai­jele largi ale oamenilor muncii Partidul este forma supre­­­mă de organizare a clasei muncitoare, şi are menirea de a­ conduce toate celelalte orga­nizaţii ale oamenilor muncii. La baza structurii partidului se află principiile organizato­rice elaborate de către Lenin Si Stalin. Principiul organiza­toric de bază al Partidului Co­munist (bolșevic) al Uniunii Sovietice este centralismul de­mocratic. El prevede eligibili­tatea tuturor organelor con­ducătoare ale partidului de Jos și până sus: darea de sea­mă periodică a organelor de partid în faţa organizaţiilor de partid; disciplina de par­tid şi supunerea minori­­***** faţă de majoritate; obli­gativitatea necondiţionată a hotăririlor organelor supe­rioare pentru cele inferioare. Statutul Partidului cere co­muniştilor să se supună tutu­ror hotăririlor partidului şi să lucreze într’una din organiza­ri­le lui Hotăririle organelor supe­­rioare ale partidului sunt ne­condiţionat obligatorii pentru organele inferioare de partid şi pentru toţi comuniştii. A­­ceasta asigură unitatea în apt­rivitate tuturor organizaţiilor de partid, de bază, raionale,, orăşeneşti, judeţene, regio­­nale, de ţinut şi republicane. Având această structură or­­es-niza­torică, partidul repre­zintă un sistem unic de orga­nizare ..Partidul, ne învaţă I. V. Stalin, nu­­ numai suma organizaţiilror de partid. Partidul este totodată sis­temul unitar sl acestor or­ganizaţii, unificarea lor form­al­ă Intr’un tot uni­tar, cu organe d® con­ducere superioare si In­­ferioare, cu supunerea mi­noritătiî fată de majori­tate, cu hotărîri practice obligatorii nentru toti membrii partidului”. (Pro­blemele leninismului pag. 117, ed. II a). "­ Centralismul democratic al partidului Îmbină centraliza­­rea strictă cu eligibilitatea or­­ganelor de partid, cu dările de seamă ale organelor de partid, cu dreptul de a revoca orice organe, cu desvo­la­rea din toate punctele de vedere a unei largi iniţiative şi independenţe a organizaţii­lor locale şi cu participarea activă a fiecărui membru şi candidat de partid la munca partidului. Democraţia internă de par­tid se exprimă in primul rând prin eligibilitatea organelor conducător­e ale partidului. „Toate chestiunile parti­dului, ne învaţă Lenin, sunt rezolvate, direct sau prin reprezentanţi, de ca­tre toţi membrii de partid, cu drepturi egale şi fără niciun fel de excepţie“. (Opere vol. X pag. 253). Toate organele conducătoare ale partidului, de jos şi până sus, de la biroul organizaţiei de bază şi până la Comitetul Central a! P.C. (b) al U.R.S.S. sunt în mod obligatoriu a­lese. La cel de al XVIII-lea Con­gres a! partidului, in Statutul P.C. (b) al U.R.S.S. a fost in­­trodus i­n punct nou, care stabileşte regulamentul alege­rilor şî votării. S’a interzis votarea pe liste.­ fiecare can­didat este ales personal; toţi membrii de partid au dreptul nelimitat de a prezenta şi retrage candidaturi, precum şi de a critica pe candidaţi. Ale­gerile în organele de partid se fac prin vot secret Organele de partid trebuie să raporteze despre activitatea lor în faţa organizaţiilor care le-au ales. „Massele de partid — ne învaţă I. V. Stalin — îşi ve­rifică conducătorii în ca­drul adunărilor de activ, la conferinţe şi congrese, prin ascultarea dărilor de seamă ale acestora, prin critica lipsurilor şi, în sfârşit, prin alegerea sau nealegerea în organele conducătoare a unor sau altor tovarăşi conducători”. (Stalin „Des­pre lipsurile muncii de partid, 1937)“. Democraţia internă de par­tid este democraţia acţiunii. „Numai Pe baza democraţiei interne de artid — glăsueşte Statutul P.C. (b) al U.R.S.S. — poate fi desfăşurată auto­critica bolşevică şi întărită disciplina de partid, care tre­­bue să fiee conştientă şi nu mecanică”. Critica şi autocri­tica este cel mai eficace mij­loc pentru educarea justă a comuniştilor în spiritul unei atitudini neîmpăcate faţă de lipsuri în muncă şi a unei permanente tendinţe spre per­fecţionare. Toate organizaţiile de partid sunt autonome în ceea ce priveşte rezolvarea pro­­­blemelor locale, în măsura în care hotărîrile lor nu contra­zic politica generală a Parti­dului, nu contrazic directivele şi indicaţiile generale ale partidului. Democraţia internă de par­tid nu este un scop i­ sine. Ea este un mijloc de a inten­ţtfica activitatea, d* * spori răspunderea şi conştiinţa tu­­turor comuniştilor de a-i an­trena nu numai la discutarea problemelor vieţii de partid, dar şi la conducerea întregii munci a organizaţiei, nu nu­mai la elaborarea hotăririlor dar şi la lupta activă pentru aplicarea 1­a. Din democraţia internă de partid decurg şi drepturile membrului de partid, consfin­ţite de Statutul P. C. (b) al U.R.S.S. Acestea sunt: drep­tul lui de a­ participa la dis­cuţii libere asupra problemelor practice ale politicii partidu­lui atât la adunările de partid cit si în presă, dreptul de a o critica pe orice activist de partid, de a alege si de a fi ales in organele de partid, dreptul comunistului de a cere să fie de faţă in toate cazu­rile când se ia o hotărire in legătură cu activitatea sau purtarea lui, dreptul de a se adresa cu orice întrebare sau declaraţie oricărei instanţe de partid până la C.C. al P. C. (b) al U.R.S.S. Democraţia internă de par­tid ca metodă de întărire a partidului, de întărire a­ orga­nizării şi sporire a combativit­tăţii sale, se îmbină cu disci­plina de fier a partidului „Partidul — spune Statutul P.C. (b) al U.R.S.S. — este o organizaţie unitară de luptă legată printr-o disciplină con­ştientă, deopotrivă obligatorie pentru toţi membrii de par­tid. Partidul este puternic prin coeziunea sa, prin unita­­tea sa de voinţă şi unitatea sa de acţiune, incompatibile cu abaterea de la Program şi statut, cu călcarea disciplinei de partid, cu grupurile frac­­ţioniste şi cu duplicitatea”. Disciplina este cu atât mai puternică in sânul partidului cu cât este mai înalt nivelul ideologic al comuniştilor şi nivelul activităţii lor in viaţa de partid. Dar o disciplină conştientă şi fermă nu exclude câtuşi de puţin posibilitatea discutării chestiunilor care dau naştere la divergenţe înainte de a se lua o hotărire sau alta, fie­care comunist are dreptul să critice şi să facă propuneri. „Discutarea liberă şi activă a problemelor politicii parti­dului in organizaţii luate a­­parte, sau în partid în gene­ral, este un drept inalienabil al fiecărui membru de partid, drept care decurge din demo­craţia internă de partid. Nu­mai pe baza democraţiei in­terne de partid poate fi des­făşurată autocritica bolşevică şi întărită disciplina de partid, care trebue să fie conştientă şi nu mecanică. Dar o discu­ţie largă, în special o discuţie care priveşte întreaga Uniune Sovietică, în legătură cu pro­blemele politicii partidului, trebue să fie organizată aşa fel ca să nu poată duce la în­cercări din partea unei mino­rităţi neînsemnate de a-şi im­pune voinţa faţă de imensa majoritate a partidului, sau la încercări de a se forma gru­puri fracţioniste care să strice unitatea partidului, la încer­cări de sciziune, care ar pu­tea să clatine forţa Şi fermi­tatea dictaturii clasei munci­toare“ (Statutul P. M. (b) al U.R.S.S.). Membrul de partid este obli­­gat să respecte cu cea mai mare stricteţe disciplina de partid, să ia parte activă la viaţa politică a partidului şi a ţării, să aplice in practică politica partidului şi hotări­­rile organelor de partid. Disciplina bolşevică de par­­tid se bazează pe înalta con­ştiinţă a membrilor de par­tid, pe devotamentul lor faţă de partid, pe supunerea lor de bună voie în faţa voinţei par­tidului. Aceasta presupune partici­parea activă a membrilor de partid la munca de partid, la discutarea problemelor muncii practice a organizaţiilor de partid, la discutarea, politicii şi tacticei partidului. Dar când hotărîrea a fost luată, arată tovarăşul Stalin, „unitatea de voinţă şi unitatea de acţiune a tutu­ror membrilor de partid constitue condiţia necesară, fără de care nu se poate concep® niciun partid uni­­tar şi nicio disciplină de fier în partid“ (Problemele leninismului pag. 124). Partidul nu permite nici cea mai mică călcare a disciplinei in rândurile sale, nici cea mai mică depărtare de la pro­gram şi statut. Neîndeplinirea hotăririlor organelor de par­­tid şi alte greşeli atrag după sine sancţiuni care pot a­­junge­ până la excluderea din partid. Partidul a curăţat şi-şi curăţă sistematic rândurile de persoanele care calcă Progra­mul, Statutul Partidului şi disciplina. Centralismul democratic este principiul de bază al structu­rii organizatorice a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice. El ii asigură unita­tea de voinţă şi acţiune, ii dă posibilitatea de a-şi îndeplini cu succes rolul de conducător şi îndrumător in Statul So­vietic. Codul Muncii, recent votat în unanimitate de Marea A­­dunare Naţională, reprezintă un document de cea mai mare însemnătate pentru oamenii muncii din ţara noastră. Re­zultat firesc al luptelor revo­luţionare purtate de clasa muncitoare in alia faţă cu ţă­rănimea muncitoare, sub con­­ducerea Partidului Muncito­resc Român, Codul Muncii lichidează legislaţia burghezo, moşierească cu privire la pro­blemele muncii şi consacră cuceririle politice şi economi­ce ale proletariatului. Codul Muncii consacră noi­­le relaţii de muncă existente în ţara noastră, care nu se­mai întemeiază pe proprietat­­ea capitalistă asupra mijloa­celor de producţie, ci pe pro­­prietatea obştească, întreprin­derile naţionalizate au devenit, bunuri comune ale Întregului popor. Construit pe noile ra­porturi socialiste de colabora­­re, Codul Muncii reprezintă expresia vie a Intereselor fun­damentale ale clasei munci­toare devenită dintre clasa exploatată şi asuprită, o clasă dominantă, forţa conducătoa­­re a statului nostru. Codul Muncii este o armă puternică în opera de con­struire a socialismului in ţara noastră, pentru înflorirea ne­­încetată a economiei noastre naţionale. Codul Muncă asigura celor pt muncesc cele mai largi drepturi, pe car© nu le-au avut şî nî ei nu le puteau avea in regimul capitalist. U con. *) Articol omerut hs „Prn?­tru pace trainică,^ pentru democraţie populară!" Nr. 30 (90), sfinţeşte puterea juridică şi de fapt a contractelor colecti­ve, care sunt pârghii puter­­nce d­in lupta pentru construi­rea socialismului, pentru în­deplinirea şi depăşirea Planu­rilor de Stat şi pentru ridica­rea nivelului de trai al sala­riaţilor. Prin Codul Muncii se asigură tuturor salariaţilor dreptul de a se bucura de prevederile contractului colec­tiv, de a fi retribuiţi potrivit cu cantitatea şi calitatea muncii lor, de a primi asis­tentă medicală gratuită, de a avea concediu plătit, de a­ be­neficia din plin de Asigura­­rile Sociale, care in Republica noastră Populară sunt gratui­te, salariaţii neavând de plă­tit niciun fel de cotizaţie. Co­­dul Muncii stabileşte ziua de muncă la 8 ore, şi chiar la mai puţin pentru muncile e e­xecutate in condiţii grele, fără ca prin aceasta să fie scăs­­ute salariul. El stabileşte prin­cipiul că la muncă egală se va plăti un salariu egal, fără să se facă vreo deosebire de vârstă, sex sau naţionalitate. Regimul de democraţie popu­­lară asigură femeilor şi tine­retului posibilitatea să-şi des­­velte nestingherit toate apti­tudinile şi deschide in faţa ti­­neretului perspective fără pre­cedent in ceea ce priveşte in­­­­uşirea ştiinţei şi a tehnicii. Tinerii nu vor putea fi repar­tizaţi a presta munca de noap­te 5 cai r*.b 14 ani nu pot fi angajaţi la lucru. Durata tim­pului de lucru a tânărului de 14—16 ani se stabileşte la 6 ore pe zi Deosebit de insemi­nate sunt pasagiile din Codul Muncii care asigură rezolva­rea pe bază de plan a proble­mei cadrelor profesionale, de car® industria noastră am tot­ mai multă nevoie. Dispoziţiuni speciale prevăd proteguirea, deosebită a ma­mei şi copilului. Femeii* gra­ vide au dreptul la un conce­diu de 35 zii© înainte de naş­­tere şi de 45—55 zile după naştere, Codul Muncii preve­de că toate întreprinderile, şî instituţiile sunt datoare să ia măsuri in vederea creării com­diţiilor necesare pentru a asi­gura protecţia şi higiena muncii. Totodată el precizea­ză rolul de prim ordin ce îi revine Confederaţiei Generale a Muncii in organizarea con­trolului şi supravegherea mă­­surilor ce trebuesc luate cu privire la ocrotirea muncii Codul Muncii stabileşte sar­­cinile sindicatelor, precum şi sprijinul pe care conducerile administrative ale intreprn­­derilor şi instituţiilor sunt da­toare să nu acorde, organelor sindicale Codul Muncii arată cât de importantă este meni­re» sindicatelor ; eî Vădeşte marea atenţie şi neprecupeţi­­tul sprijin de care se bucură mişcarea sindicală din partea partidului şi guvernului, Co­dul Muncii asigură s indicaturi­lor largi posibilităţi de dezvol. tar© liberă a activităţii lor, cum nu le au , nici nu le pot avea sindicatele din ţările ca­pitaliste. Conştiente de faptul că legislaţia socialistă a mun­cii oglindeşte interesele şi m­a­nuinţele fundamentale ale cla­sei muncitoare, sindicatele noastre îşi fac o datorie şi o chestiune de onoare din lupta pe care o vor depune pentru aplicarea întocmai a tuturor prevederilor Codului Muncii. Codul apără deasemenea inte­resele salariaţilor din sectorul particular al economiei naţio-» nale. ★ Stabilind drepturile oameni­lor muncii, Codul prevede de­asemeni şi îndatoririle lor. Pornind d­a existenţa noilor raporturi socialiste de colabo­­rare tovărăşească între admi­nistraţiile întreprinderilor na­ţionalizate şi oamenii muncii eliberaţi de exploatare, Co­dul Muncii cuprinde dispozi­­ţiuni care stabilesc răspunde­rea personală pentru lucrul e­­­fectuat şi pentru bunul ob­ştesc, proprietate socialista a Întregului popor muncitor. Legislaţia socialistă a muncii uneşte şi mai mult rândurile celor ce muncesc, desvertind şi mai puternic ura aprinsă împotriva duşmanului de cla­să, împotriva agenţilor impe­rialişti care caută prin toate mijloacele să zădărnicească opera de construire a unei lumi noi, socialiste. Stabilind răspunderea materială pentru cei ce vatămă proprietatea so­cialistă, Codul Muncii devine în mâinile clasei muncitoare o armă ascuţită îndreptată Îm­potriva, duşmanului de clasa. Împotriva elementelor sabo­toare, dezorganizatoare ale producţiei, Codul Muncii mo­bilizeaza c­lasa muncitoare la o ascuţire şi mai mare a vi­gilenţei revoluţionare de clasă. Legislaţia socialistă este dia­metral opusă legilor aşa zise muncitoreşti din ţările impe­­rialismului In Statele Unite, inima im­perialismului agresiv, legile antimuncitoreişti Taft-Hartley şi Mundt reprezintă noi ve­rigi ale politicii de fascizare a Statelor­­ Unite şi au ca scop să ocrotească exploatarea ne­limitată a poporului muncitor de către marile trusturi ca­pitaliste, ele sunt­ menite să înnăbuşe lupta proletariatului pentru cucerirea unor drep­t­­turi elementare. Sindicatele revoluţionare, care reprezintă cu adevărat interesele majorităţii covârşi­toare a celor ce muncesc, sunt supuse unei prigoane de tip fascist, iar conducătorii ier aruncaţi in închisori ţi asasinaţi. Burghezia a renunţ­­at făţiş la pretinsa ţi făţar­nica ,,democraţie” cu care se lăuda atâta, trecând deschis pe calea fascismului. In tăvile carii ’»'Uţ.p şi co* loniale teroarea sângeroasă antimtmciterească g* împle­­teşte cu un asalt, tot mai crunt împotriva nivelului de viaţă al celor ce muncesc. Ruinarea economică a ţărilor marshallizate, ca urmare a politicii expansioniste a impe­rialismului american, şi inten­sificarea mereu crescânda a exploatării poporului muncitor duc la sărăcirea sistematică și continuă a masselor de mii­loane de oameni ai muncii. Pauperizarea crâncenă a celor ce muncesc este o lege a eco­nomiei capitaliste. In timp ce la­ un pol se adună profiturile uriașe stoarse din exploatarea celor ce muncesc, la celălalt pol se adună mizeria cea mai cruntă. Calculele făcute arată că de fiecare muncitor socie­tatea „General Motors” a rea­lizat 1 585 dolari beneficii în 1947, 2.295 -­ 1948 şi 2.990 do­lari in 1949. Dar capitaliştii lacomi nu se mulţumesc nu­mai cu atât. Exploatarea sân­geroasă se intensifică pe zi ce trece. La uzinele „General Motors” se fac acum investiţii pentru, introducerea „supra­­veghetorului mecanic” «- o drăcească invenţie * capita s­hamului — care descoperă au­tomat pe muncitorul care s’a oprit o singură clipa din lus­tru, pentru a-şi şterge sudoa­rea de pe frunte In Statele Unite există acum peste 18 milioane de şomeri totali şi parţiali. Sos majul, acest flagel nimicitor al economiei capitaliste, ban­­tiie cu furie in toată lumea capitalistă In ţările capitalis­te există în prezent peste 48 de milioane de şomeri totali şi parţiali. In ce priveşte le­gislaţia socială, aceasta este aproape inexistentă in ţările capitaliste. In Statele Unite muncitorii nu se bucură, de Asigurările Sociale. in Italia nu există nici măcar o Singu­ra lege cu privire la pregăti­­rea profesională a ucenicilor. In Franţa patronii nu plătesc cotizaţiile de asigurări sau le plătesc cu mare întârziere. Cu totul altfel stau lucruri­le în Uniunea Sovietică —ţara unde se construeşte comunis­mul, visul de aur al omenirii muncitoare — şi în ţările de democraţie populară, unde viaţa economică prosperă ne­­contenit, iar nivelul de trai material şi cultural al oame­nilor muncii sporeşte fără încetare. Codul Muncii, elaborat în Republica Populară Română pe baza legislaţiei sovietice, cea mai înaintată legislaţie din lume, constitue pentru noi nu numai o puternică armă de luptă pentru desvol­­tarea cuceririlor revoluţionare ale poporului muncitor, dar şi un viguros îndemn pentru noi şi măreţe biruinţe. Codul Muncii chiamă pe cei ce muncesc la luptă pentru întă­rirea unităţii, pentru zădărni­cirea planurilor monstruoase »us imperialiştilor americani, care caută să readucă in ţara noastră vremurile sclaviei ca­pitaliste. Iată de ce fiecare om muncitor a primit cu bucurie şi cu nespusă incre­­dere Codul Muncii, con­ştient că această legislaţie a muncii întăreşte lupta pentru con­­struirea socialismului, pentru apărarea păcii. Imediat după apariţia Co­dului Muncii, ziarele noastre au primit nenumărate scrisori i care muncitorii îşi exprimă satisfacţia faţă de apariţia Codului Muncii. Iată de pildă ce scrie, printre altele, mu­­n­citorul Iosif Sasu, de la uzine­le Griviţa, din Bucureşti, zia­rului Scânteia. „Am 69 de ani, dar parcă am început să întineresc de când prin lupta hotărâtă a partidului i-am alungat pe capitalişti de la pu­tere. Am început a trăi ome­neşte Ziua de 8 ore de muncă este respectată. Odihna este odihnă, concediu, am avut şi mi-am putut îngriji sănăta­tea. Tot ce am visat noi in tinereţe, toate ţelurile luptelor noastre se îndeplinesc acum”. ★ Plecare succes pe car© ţi obţinem pe calea construirii socialismului in ţara noastră înseamnă totodată o biruinţă in consolidarea unităţii inter­naţionale a clasei muncitoa­re, tot aşa cum fiecare suc­ces al mişcării revoluţionare a Proletariatului din tarele capitaliste constitue o izbân­dă in lupta noastră pentru construirea socialismului, încrezători in forţele lor. In perspectivele minunate fie construcţiei socialiste, spriji­­nindu-se pe ajutorul priete­­nesc al marii Uniuni Sovieti­ce, oamenii muncii din ţara noastră, conduşi de Partidul Muncitoresc Român, işi înte­ţesc şi mai mult eforturile pentru a dobândi noi şi noi victorii pe calea construirii socialismului. Codul Muncii din Republica Populară Română*) de GHEORGHE APOSTOL­ _________________ membru in Biroul Politic al C C. al Partidului Muncitoresc Român_________________________ SCAN TELL Tanî de la moartea Elenei Pavel, jrţ Nia nimerita chiaburul.* In clasa noastră Bălceşti- Vâlcea, In comuna Tetoiu, există o moară a chiaburu­lui Dumitru Ciauşoiu. Acest chiabur are in afară de moa­­ra, o maşină de treeţ, 3 ha, vie, o suprafaţă mare de te­­ren arabil si altele, care-i aduc venituri grase, la con­trolul făcut de către tov. Trancă Aurel, împuternicitul Com­siei de Stat pentru co­lectări în plasa Bălcești, ban­ditul de chiabur a fost prins tocmai în momentul când elibera bonuri de măciniș false. Lui Dumitru I. Ma­rin din comuna Lăcusteni îi dăduse bon pentru 41 kg., dar omul măcinase 270 kg. porumb. Lui Stefan Calciu si altora, tot din Lăcusteni, nici nu s’a mai ostenit să îi facă bon. „Osteneală de po­mană, că şi intr’un fel şi’n altul tot îi păcăleşte”, se fu­dulea chiaburul- Insă asta a crezut-o el, căci i s’a înfun­­dat rău. Dar chiaburul nu s’a lăsat cu una cu două. Vă­zând că tov. Trancă îl prin­sese 'n fapt a început să 'n­­druge: „Măi tovarăşe, să fa­cem ca oamenii. Cum crezi dumneata că mi-am făcut eu moară, batoză de treer, case, vie şî câte altele? Aşa că vezi, închide ochii şi scoa­­te-mă basma curată, la de colea 2.800 lei şi să ştii că pentru dumneata nu-mi în­chid eu punga. Poate ai ne* Lucrând pe tarlalele tâ­­rănilor săraci şi mijlocaşi in tovărăşiţî, tractoriştii Sta­ţiunii de Maşini şi trac­toare din Traian-Sat, jude­ţul Brăila, depun toate efor­turile pentru a putea face munca la timp şi de bună calitate. Cel mai bine a lu­crat brigada VH-a în frunte cu şeful de echipă Iftîmîe Gheorghe, precum şi tracto­Vă scriu aceste rânduri din staţiunea balneară Buziaş, unde mă aflu prin grija Partidului, pentru a mă odihni după un an de muncă şi pentru a mă reîntoarce cu forţe noi la a­­batajul meu. Eu sunt miner din Valea Jiului şi niciodată în trecut n’am avut putinţa să merg în asemenea locuri mi­nunate. In schimb huzureau şi se lăfăiau pe aici fabricanţii şi moşierii. Dar s'a terminat cu vremea lor. De bogăţiile In judeţul Mehedinţi, s’a în­ceput încă din anii trecuţi con­struirea a 18 localuri de şcoa­lă. Deasemeni nu de mult s-a început construirea unui local de grădiniţă de copii pe lângă Gospodăria Agricolă Colecti­vă „Alexandru Russu" din co­muna Prisăceana. Şase din a­­ceste localuri au fost termi­nate ieri restul sunt in curs de lucru. Pentru construirea lor In staţia Tuslea,­ jud. Hu­nedoara, existau, de, bine de rău, 3 fântâni de unde putem­­ bei apă rece. Cu­ vremea, pereţii celor 3 fântâni s’au stricat. Intr’o bună şi serviciul sa­nitar ie-a închis, pentru a fi reparate, curăţate şi desinfec­­tate. Se împlineşte anul de când stau părăsite, şi acum­, pe zăduful ăsta, îţi arde buza după o picătură de apă, dar... priveşti la fântâni şi înghiţi în sec. Totuşi parcă nu-ţi dă Pentru strângerea la timp a recoltei nu este îngăduit să se piardă nicio clipă. A­­cest lucru nu l-a înţeles pe deplin tov. Mănăilă, maga­zionerul dela S.M-T. Flore­­şti-Putna, care nu a curmat încă cu birocratismul şi nepăsarea. In ziua de 18 iulie s'a rupt un şurub la tractorul voe şi de altceva, că de... ai nevastă, copii. Gândeşte-te bine“. Tov. Trancă Aurel a luat banii şi i-a depus la mili­ţie, împreună cu declaraţiile luate dela cetăţenii găsiţi cu bonurile false. Şi astfel chiaburul a ni­­merit-o ca nuca’n perete­ N’a înţeles încă tâlharul ca un membru de partid şi orice ţăran sărac sau mijlocaş cinstit, nu se lasă ademenit de banii lui. Dimpotrivă, ţâ­rănii muncitori demasca far? cruţare uneltirile chiabureştî şi nu-i lasă să le 'ntineze cinstea ca să mai pună la cale cine ştie ce ticăloşii. Nistor Rădules«« corespondent rişti! Done Ştefan, Puia Moise, Popa Gheorghe, Lu­­puşor Mihai, Caraman Leo­­nida, Pârlop Stoîan, Vlad Costi­că, Radu Gheorghe, Custură Mihai, Muşat Du­mitru şi Stanciu Nicolae. A­­ceşti tractorişti au făcut muncă de buna calitate şi ţăranii muncitori au fost mulţumiţi­ De aceea, atunci când s’au dus să lămurească şi frumuseţile ţării ne bucurăm acum noi, muncitorii. E foarte bine aici. Totul este pregătit cu multă grijă, măn­­carea este multă şi bună, iar medicii ne dau toată atenţia­ Zilnic ne vizitează echipe ar­tistice care dau festivaluri fru­moase. întors la locul meu de muncă, voi munci cu tot avân­tul in întrecerea socialistă, pentru a scoate cât mai mult cărbune pentru întărirea sa­Ministerul a pus la dispoziţie suma de 9.870.000 lei. Comitetul Provizoriu jude­ţean a trecut la o temeinică şi chibzuită organizare a muncii pe şantiere. S au for­mat 5 echipe de muncitori ca­lificaţi care să asigure buna desfăşurare a lucrărilor. Aceste echipe au fost repartizate mai întâi la 3 sont­ier­e bine apro­­vizionate cu materialul nece­ceva pace atunci te în­trebi: cum poate fi cineva așa de nepăsător ? Ce-i drept, au venit într’o «■ doi muncitori și, cu o gă­leată prinsă intr’o furcă, s’au tot străduit câteva sile să le desfunde... Insă n’a fost chip să facă treaba asta cu o gă­leată... Şi de atunci tot aşa au rămas, cu buruienile de o palmă crescute intre ghind­uri. Dar cum le mai dau călătorii târcoale ! Înghit în sec şi trec mai departe, mângăindu-se cu, dela alta din comuna Mân­dreşti. Tractoristul Serea Ştefan a pornit în grabă cu o bicicletă la S.M.T. Floreşti, pentru a lua de acolo piesa de schimb, întâlnind în apro­pierea staţiunii pe magazio­nerul Mănăilă, l-a rugat să se reîntoarcă pentru a-i da cele necesare. Tov. Mănăilă, socotind că la ora 7 şi ru­pe ţăranii muncitori pentru formarea de noi întovărăşiri, aceştia le-au urmat deîndatâ îndemnul. In întovărăşiri au intrat un număr de 2.337 de ţărani săraci şi mijlocaşi cu 7.165 ha. Cea mai puternică întovărăşire a fost alcătuită în comuna Urleasca, pe o suprafaţă de 1374 ha, Nagy Ştefan corespondent triei noastre, pentru pace. Eu nu pot uita nici aici că pacea lumii este ameninţată de im­perialiştii americani, care au pornit războiul împotriva po­porului coreean şi care pun la cale noi provocări, şi de aceea nu voi precupeţi niciun efort pentru ca, întors la locul de muncă, să contribui din toate puterile la întărirea Patriei noastre, factor activ în lagărul păcii. Serei Gheorghe miner, Valea Tiului sar,­ea să poată luară din plin. In timpul acesta, s’a pro­cedat la aprovizionarea celor­lalte șantiere. Organizând munca, Com­­i­te­tul Provizoriu a reușit să rea­lizeze o economie de 2 000.000 lei din suma acordata din bu­getul Statului pentru acest« construcții. I, Sharr,i*»«| corespondent irtain cd vor găsi 1/t stația-nf* urătoare. La Halta Romas- Geottiţiu estd"b fântână cu apă de băut» dar aici canto­nierul a avut grijă să pună doi dulăi de pază... să nu se fure apa ! Iată dar că, deşi sunt făfrş­tâni destule, trebue să te în­tinşi de sete, pentru că lip­seşte iniţiativa şi spiritul gos-­­podăresc faţă de nevoile oa­menilor muncii. Viaiteu Ru­mului corespondent mătate seara e târziu, a ce­rut să i se trimită maşina, să-l, aducă de-acasă: „Eu tre­bue să stau acum la masă“. A plecat apoi grăbit, făcând prin nepăsarea sa să se piardă câteva ore preţioase de treer, la batoza de la Mândreşti. Emi Rusu corespondent Buna calitate a lucrărilor la S.M.T. ajută formarea întovărăşirilor Voi folosi cât mai bine forţele noi care le-am căpătat la odihnă 2.000.000 lei economii la lucrări de construcţie Rabdă de sete cu fântâna în gară Un magazioner nepăsător Se Împlinesc aatăaî 7 ani dela moartea «roicd­e neîn­fricat« luptătoare pentru cauza clasei muncitoare, Ele­ne PaveL Educată încă de mică in spiri­tul dragostei pentru poporul muncitor, al urii înverşunate împotriva ex­ploatatorilor, ea s’a alâ mat incâ din pri­mul an al stu­denţiei, lup’ei clasei munci­tocite, intrând in rândurile U.T.C.-ului. Arşs a ă in 1935 şi «chin­­giuită cu săl­băticie de călăi) Siauranţei, în­temniţa ă la in­chisoarea Dum­brăveni, ea cunoaşte pe tovarăşa Ana Pauker care o ajută să­­de­­vină o revoluţionară înflăcă­rată, devo­ată până la moarte cauzei eliberării proletariatu­lui. La ieşirea din închisoare Elena Pavel işi continuă ac- tivitatea în cadrul organiza­­ţiei „Ajutorul Roşu". După scurtă vreme este din nou arestată şi condamnată la 25 ani muncă silnică pentru singura „vină” de a fi luptat in rândurile comuniştilor, împotriva criminalului război emi­sevSstic, pentru libertatea şi propăşirea Patriei. La 1 August 1943, la ziua primului bom­­■j bardamest cm* I glo - american ! asupra Ploss. i­­ ului, un avion *’a piflbusi: ! pes e închisoa­rea in care era :­| închisă Elena ;i! Pavel, incen­­:: diind clădirile.­­ Cu riscul pro­­­o­priei sale vieţi­­, ea s’a aruncat­­ în flăcări pen­­t­­ru a salva pe celelal­e deţi­nute, găsindu-şi­­ cu acest pri­­lej moartea. Astăzi, cănd poporul nos­­tru muncitor se află in plină luptă pentru construirea so­cialismului, pentru Întărirea Patriei şi pentru apărarea păcii, viaţa eroică a Elenei Pavel ne întăreşte credin­ţa nestrămutată in victoria cauzei noastre scumpe, care făureşte oameni neînfricaţi şi căliţi, gata oricând să-şi a­­pere cuceririle şi viitorul, să lupte pentru făurirea unei vieţi noi şi fericite în care nu vor mai fi exploatați şi exploatatori._______ O strălucită victorie a echipei de atletism a U. R. S. R. în întâlnirea cu echipa R. P. Ungare Întâlnirea internaţionala de at­letism care a avut loc la Moscova, între reprezentativele Uniunii Sovietice şi ale Republicii Popu­lare Ungare a demonstrat inca odată înalta măestrie a atleţilor sovietici. In cadrul întrecerilor susţinute cu puternica formaţie maghiară, echipa de atletism a U.R.S.S. a obţinut o nouă serie de rezultate excepţionale, printre care şi stabilirea unor noi recor­duri unionale. O remarcabilă performanţă a obţinut atletul sovietic Al. Ka­­naki, care a aruncat ciocanul la 57,35 m­, întrecându-l pe record­manul mondial Imre Nemeth (R. P. Ungară). Deasemeni, atletul sovietic Leonid Scerbakov a rea­lizat un rezultat deosebit de bun la proba de triplu sail, cu distanţa de 15,66 m. Atleta so­vietică Evghenia Secenova a câştigat cursa de 100 m, plat in timpul de 12,1 secunde. Atleţii maghiari au reuşit dea­semeni să obţină o seamă de rezultate bune în cadrul întrece­rilor, printre care şi stabilirea a două noi recorduri naţionale. Şedinţa Consiliului de Conducere Centrocoop Zilele trecute a avut loc şedinţa Consiliului de Conducere al Uniu­nii Centrale a Cooperativelor de Consum, la care au participat preşedinţii Uniunilor judeţene, precum şi directorii şi instructorii centrali. Prezentând darea de seamă asupra activităţii Consiliu­lui de Conducere pe trimestrul 11, tov. N. Alexe­, vicepreşedinte al Centrocoop-ului, a arătat totodată şi sarcinile cooperaţiei pe trime­strul următor. Au urmat discuţii, care au subliniat necesitatea îm­bunătăţirii muncii organizatorice şi a unei­ mai bune­­ planificări pentru îndeplinirea sarcinilor co­stau în faţa unităţilor cooperatiste din întreaga ţară. Concluziile au fost trase de tov. Ştefan Voitec, preşedintele Cen­­trocoop-ului. Tov. I. Sollymos, vicepreşedinte al Centrocoop-ului, a prezentat apoi raportul asupra situaţiei financiare, in cadrul acestei şedinţe, a luat cuvântul tov. Vasile Luca, secre­tar al C.C. al P. M. R, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Finanţelor, care a arătat sarcinile Cooperaţiei pentru asigu­rarea schimbului normal intre oraş şi sat. In strânsă colaborare cu co­merţul de Stat, pentru introduce­rea unei stricte discipline finan­ciare şi pentru lărgirea reţelei sec­ţiilor de producţie şi de prelu­crare a produselor agricole (Ager­­pres). Acţiunea pentru valorificarea resurselor locale în județul Timiş TIMIŞOARA (de la cores­pondentul nostru). Pentru a­­nul 1950 planul de muncă al Comitetului Provizoriu jude­ţean Timiş prevede între altei© îngrăşarea a 9500 porci precum şi îngrijirea a 1000 scroafe pentru reproducţie. Pentru aducerea la îndeplinire a acestor sarcini s’au luat mă­suri din­ timp de către Secţia gospodăriei locale a Comitetu­lui Provizoriu judeţean tre­­cându-se la construirea de boxe in mai multe comune din judeţ ca de pildă : Săcă­­laz, Satchinez, Bucovăţ, Orţi­­şoara, etc. Până în prezent au fost îngrăşaţi 7400 porci, precum şi 820 scroafe. In administrarea Secţiei gospodăriei locale a Comite­tului Provizoriu judeţean Ti­miş se găsesc 54 mori, pe lân­gă care se îngraşă cu reziduri un număr de 1300 porci, in a­­fara celor prevăzuţi in plan. Tot în raza acestui judeţ au fost repuse in funcţiune 6 fabrici de cărămidă, cu aju­torul fondurilor acordate de către Departamentul Gospo­dăriei Locale. Cele 6 fabrici au prevăzut în planul lor o producţie de 9.500.000 bu­căţi de cărămidă. Până în pre­zent s-au fabricat 3.500.000 bucăţi din care 1.400.000 sunt gata arse. Zilnic, acest© fa­­brici dau o cantitate de 100.000 bucăți cărămidă. lag. 3

Next