Scȃnteia, mai 1953 (Anul 22, nr. 2651-2675)

1953-05-03 / nr. 2651

ek­sen La Cluj CLUJ (de la corespondentul nostru), Clu­jul a sărbătorit 1 Mai intr’o atmosferă plină de entuziasm, întreg oraşul era în­vestmântat sărbătoreşte. La meetingul care a avut loc în piaţa Malinovschi, a luat cu­vântul tov. Leor­te Răutu, membru al C.C. al P.M.R., care, în numele Comite­tului Central al partidului, a felicitat pe oamenii muncii din Cluj cu prilejul zilei de 1 Mai pentru succesele obţinute în mun­că. A vorbit apoi în limba maghiară tov. Alexandru Balogh, secretar al comitetu­lui regional P.M.R. Coloanele masive, în care păşeau intr’o frăţească unire oameni ai muncii, români şi oameni ai muncii de naţionalitate ma­ghiară şi de alte naţionalităţi, demonstraţia lor plină de însufleţire au arătat grăitor succesele politicii naţionale leninist-stali­­niste a partidului şi statului democrat­­popular, politică ce reprezintă un uriaş izvor de forţă în lupta comună pentru con­struirea socialismului. Muncitorii de la uzinale „Ianoş Herbac" arătau în panourile lor că uzinele şi-au depăşit planul de producţie pe primul tri­mestru al anului 1953, contribuind astfel la ridicarea nivelului de trai al masselor muncitoare, la sporirea bunurilor de larg consum. Numeroase pancarte ale demonstranţi­lor, ca şi întregul aspect al manifestaţiei, au oglindit creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii din regiunea Cluj. Au trecut apoi manifestând entuziast co­lectivul filialei Academiei R.P.R., profe­sorii şi studenţii universităţii ,,V. Babeş", ai universităţii cu limba de predare maghiară „Bolyai”, ai facultăţii munci­toreşti, ai Institutului de arte plastice „Ion Andreescu”, ai conservatorului de muzică „Gh. Dima" precum şi colectivele instituţiilor teatrale şi muzicale din acest important centru cultural şi artistic al patriei noastre. Prin lozinci şi pancarte, muncitorii uzi­nelor „Carbochim”, muncitorii atelierelor C.F.R. „16 Februarie“, coloanele de stu­denţi, artişti, etc. salutau acţiunile între­prinse de guvernul sovietic în vederea destinderii situaţiei internaţionale, cerând încetarea vărsării de sânge în Coreea, în­cheierea unui Pact al Păcii, măsuri efec­tive pentru asigurarea păcii. In rânduri dese au trecut membri ai gospodăriilor agricole colective şi întovă­răşirilor agricole din raionul Cluj — ves­tind succesele dobândite pe calea agricul­turii socialiste. Au demonstrat deasemeni numeroşi ţărani muncitori cu gospodării individuale, mulţi veniţi călări şi cu or­chestre locale. Demonstraţia s’a încheiat cu defilarea plină de forţă şi de prospeţime a sporti­vilor. REŞIŢA (de la corespondentul, nostru). Din zorii zilei mii şi mii de oameni­­ai muncii din Reşiţa, purtând portretele mari­lor învăţători ai omenirii muncitoare — Marx-Engels-Lenin-Stalin — ale conducăto­rilor gloriosului P.C.U.S. şi ai Statului So­vietic precum şi portretele conducătorilor partidului nostru, se îndreptau spre Piaţa Republicii, pavoazată sărbătoreşte. Aci a avut loc un mare meeting în cadrul căruia a luat cuvântul tov. Dumitru Simulescu, ministrul Poştelor şi Telecomunicaţiilor. A urmat apoi o entuziastă demonstraţie a oamenilor muncii. Rând pe rând au tre­cut prin faţa tribunei colectivele de muncă din uzinele reşiţene, care au raportat cu mândrie succesele obţinute pe drumul in­dustrializării socialiste a ţării, în lupta pentru înfăptuirea cincinalului în 4 ani. In fruntea coloanelor se aflau jurnaliştii de la „Sovrommetal" care se mândresc cu dra­pelul de fruntaş pe ramura de producţie. Drapelul era purtat de stahanovistul Ion Mecheţ. Lucrând după metoda sovietică a graficului orar, jurnaliştii Reşiţei au reu­şit să-şi depăşească sarcinile de plan pe luna Aprilie cu 1,2%. Au trecut apoi oţelarii şi laminatorii, care în ziua de 30 Aprilie lucrau în con­tul zilei de 5 Mai. Cu puternice aplauze a fost primită coloana muncitorilor de la fabrica nouă de maşini. Printre muncitorii de aici defi­lează cunoscuţii stahanovişti Tudor Pe­a, Koncsek Fran­cisc, Lissy Ion, Ilie Andrei, Gheorghe Păun, Constantin Buga şi alţii din sectorul maistrului stahanovist Marin Dob­re. Au trecut apoi minerii din Doman şi Secul, muncitorii de la „Sovromconstruc­­ţie", care ridică noul oraş muncitoresc din Reşiţa, ţărani colectivişti, etc . Demonstranţii şi-au manifestat dragostea lor fierbinte faţă de marea Uniune Sovie­tică — reazimul invincibil al păcii în lume, eliberatoarea şi sprijinitoarea poporului nostru pe drumul făuririi unei vieţi feri­cite. Oamenii muncii din Reşiţa şi-au expri­mat hotărîrea de a munci mai bine, mai cu spor pentru întărirea şi înflorirea pa­triei, de a fi pildă de devotament şi de abnegaţie pentru cauza lui Lenin şi Stalin, cauza construirii socialismului şi apărării păcii. La Reşiţa SCANTEIA Sărbătorirea zilei de 1 Mai în ţară Sărbătoarea şi veselia au cuprins, de la un capăt la altul, patria noastră dragă. In oraşele şi satele ţării, milioanele de muncitori, intelectuali, colectivişti şi ţărani muncitori au demonstrat cu drapele şi flori, cu grafice, lozinci şi pan­carte, raportând partidului iubit şi guvernului republicii noastre populare ma­rile succese dobândite in întrecerea socialistă şi patriotică, în îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor luate in cinstea zilei de 1 Mai. Ei şi-au manifestat cu putere hotărîrea de a lupta pentru înfăptuirea cincinalului în 4 ani, de a duce la înflorire scumpa noastră patrie, de a-şi consacra toate forţele măreţei cauze a construirii socialismului. Pretutindeni, coloanele nesfârşite de manifestanţi purtau cu dragoste portre­tele conducătorilor iubiţi ai partidului şi guvernului nostru, portretele conducă­torilor glorioasei noastre eliberatoare şi sprijinitoare — marea Uniune Sovie­tică precum şi portretele fruntaşilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările de democraţie populară şi din lumea întreagă. Oamenii muncii de pe întreg cuprinsul patriei şi-au manifestat cu prilejul măreţei sărbători proletare sentimentele lor de fierbinte solidaritate şi frăţie inter­naţionalistă cu eroicul popor sovietic — ziditorul comunismului — cu popoa­rele ţărilor de democraţie populară şi cu popoarele iubitoare de pace din întreaga lume. Ei şi-au reafirmat cu tărie hotărîrea fierbinte, de a-şi închina toate capa­cităţile creatoare cauzei nobile a apărării şi consolidării păcii intre popoare. In Regiunea Autonomă Maghiară TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru), Tg. Mureş, oraşul de reşedinţă al Re­giunii Autonome Maghiare, a întâmpinat sărbătoreşte ziua de 1 Mai, ziua frăţiei oa­menilor muncii din toate ţările. Din zorii zi­lei, zeci şi zeci de mii de oameni ai muncii de diferite naţionalităţi se îndreptau spre piaţa Stalin, exprimân­du-şi prin cântece, lozinci şi urale dragostea şi ataşamentul de neclintit faţă de partid şi guvern, faţă de politica naţională leninist-stalinistă a statului nostru democrat-popular care, lichidând cu fermitate regimul de săl­batică asuprire naţională aplicat minori­tăţilor sub capitalism şi călăuzindu-se con­secvent după pilda măreţei Uniuni Sovie­tice, a asigurat deplina egalitate în drep­turi a minorităţilor naţionale cu poporul român şi a creat aste mai favorabile con­diţii pentru dezvoltarea multilaterală a na­ţionalităţilor din ţara noastră. Zecile de mii de manifestanţi au întâm­pinat cu puternice aclamaţii apariţia la tri­bună a tovarăşului Miron Constantinescu, secretar al C. C. al P.M.R., preşedintele Comitetului de Stat al Planificării. Minute în şir mulţimea şi-a exprimat prin ovaţii entuziaste încrederea şi dragostea faţă de C.C. al P.M.R. în frunte cu tova­răşul Gh. Gheorghiu-Dej. Luând cuvântul, tovarăşul Miron Con­stantinescu a scos în evidenţă succesele oamenilor muncii din Regiunea Autonomă Maghiară în lupta pentru îndeplinirea cin­cinalului în patru ani. Planul produc­ţiei industriale pe regiune a fost îndeplinit în proporţie de 101,5%. In Regiunea Au­tonomă Maghiară au fost înfiinţate până acum, pe baza liberului consimţământ, 168 gospodării colective şi întovărăşiri agricole, cuprinzând peste 12.200 familii de ţărani muncitori. Vorbitorul a arătat apoi că datorită grijii deosebite a parti­dului şi guvernului faţă de dezvolta­rea economică şi culturală a Regiunii Au­tonome Maghiare, în această regiune se desfăşoară lucrări de mare importanţă printre care şi construirea centralei termo­electrice de la Sângeorgiu de Pădure, care va intra parţial in funcţiune încă în acest an. Vorbind despre amploarea crescândă a mişcării pentru pace a popoarelor lumii, tovarăşul Miron Constantinescu a arătat că năzuinţa de pace a popoarelor s'a trans­format intr’o forţă uriaşă de care nu mai pot să nu ţină seama duşmanii făţişi şi ascunşi ai păcii. Poporul nostru sprijină cu toată hotărîrea politica de pace a Uniunii Sovietice, care porneşte de la ideea că nu există nicio problemă litigioasă sau nere­zolvată între state care să nu poată fi re­zolvată pe cale paşnică pe baza înţelegerii reciproce între statele interesate. Această politică de apărare a păcii, a cărei justeţe a fost confirmată de evenimentele interna­ţionale din ultimele decenii, corespunde în­­tru totul intereselor vitale ale poporului român şi minorităţilor naţionale ca şi inte­reselor vitale ale popoarelor din lumea în­treagă. In încheiere, tovarăşul Miron Constan­tinescu a spus: ,,In această zi luminoasă de 1 Mai, trecând în revistă victoriile noastre, gândurile tuturor oamenilor mun­cii din Republica Populară Română se în­dreaptă cu căldură, dragoste şi devota­ment către guvernul şi partidul nostru, către Comitetul Central al partidului în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. Strâns uniţi în jurul partidului şi guver­nului, să ridicăm şi mai sus steagul luptei pentru îndeplinirea planului cincinal în pa­tru ani, pentru continua întărire şi înflo­rire a statului nostru democrat-popular, a patriei noastre, Republica Populară Ro­mână. Să întărim necontenit frăţia dintre poporul român, minoritatea maghiară şi celelalte minorităţi naţionale din patria noastră. Să întărim necontenit prietenia şi alianţa veşnică cu marea Uniune Sovietică, sprijinitoarea luptei pentru făurirea vieţii noastre noi, cu eroicul popor sovietic, apărător neînfricat al păcii, în frunte cu guvernul său condus de tovarăşul Malencov. Conduşi de partid, sorbind necontenit puteri noi din geniala învăţătură a lui Marx-Engels-Lenin-Stalin, sprijiniţi fră­ţeşte de marea Uniune Sovietică, în cola­borare cu ţările surori de democraţie populară, să păşim înainte spre noi şi strălucite victorii“, începe demonstraţia de 1 Mai. In frun­tea coloanelor de demonstranţi păşesc muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii ate­lierelor de reparaţii auto, care şi-au în­deplinit planul de producţie în proporţie de 157,3%, lucrând acum in contul anu­lui 1954. In tot timpul demonstraţiei, zecile de mii de manifestanţi şi-au exprimat cu pu­tere dragostea şi recunoştinţa fierbinte faţă de gloriosul P.C.U.S., faţă de marea Uniune Sovietică, bastionul invincibil al păcii, prieteniei şi independenţei po­poarelor, care a deschis şi poporului nos­tru zorii unei vieţi fericite. Lozinci scan­date cu însufleţire de manifestanţi dă­deau glas voinţei lor neşovăitoare de pace, hotărîrii lor de a sprijini din toate puterile politica externă de pace a Uniunii Sovietice, îndreptată spre reglementarea paşnică a tuturor problemelor internaţio­nale, spre realizarea unei reale destinderi internaţionale. Demonstrează acum muncitorii Depoului C.F.R.-Tg. Mureş, care raportează succe­sele obţinute în îndeplinirea sarcinilor tra­sate de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la Consfătuirea pe ţară a ceferiştilor , ei au economisit 380 tone cărbune convenţional, depăşind totodată cu­ 5% planul de trac­ţiune. Muncitorii fabricii „Petőfi Sándor" vestesc că au îndeplinit planul lunar încă din ziua de 20 Aprilie. In cadrul întrecerii socialiste pornite în cinstea zilei de 1 Mai au apărut noi stahanovişti şi fruntaşi în producţie ca Szölösi János, Gulácsi Irén şi alţii. înfăţişarea sărbătorească a oraşului Tg. Mureş, chipurile pline de voe bună ale manifestanţilor contrastează puternic cu înfăţişarea de mizerie, cu ruina şi lipsu­rile de tot felul ce le îndura populaţia ora­şului cu câţiva ani în urmă, după izgonirea cotropitorilor hitlerişti. Oriunde îţi întorci privirile vezi — în ciuda greutăţilor ce le mai avem de înfrânt — succesele dobân­dite în lupta pentru ridicarea nivelului de trai şi cultural al masselor. Pe drept cu­vânt sprijină oamenii muncii fără deose­bire de naţionalitate politica partidului şi a regimului nostru democrat-popular, care nu cunosc interese mai înalte decât inte­resele poporului şi a căror întreagă acti­vitate urmăreşte satisfacerea crescândă a nevoilor materiale şi culturale ale celor ce muncesc. Demonstrează studenţii şi cadrele­­ di­dactice ale Institutului Medico-Farmaceutic cu limba de predare maghiară — institut care a luat fiinţă în anii regimului de democraţie populară. Trec apoi ar­tiştii Teatrului Secuesc de Stat. Nu­meroase formaţii artistice muncitoreşti execută, în pitoreşti costume naţionale, ceardaşuri şi sârbe. Entuziasta demonstraţie de 1 Mai a oa­menilor muncii din Tg. Mureş a prilejuit o puternică manifestare a unităţii de nezdruncinat dintre poporul român şi mi­norităţile naţionale, o mărturie a voinţei oamenilor muncii de toate naţionalităţile, de a se uni şi mai strâns în jurul partidu­lui şi guvernului, de a lupta fără cruţare împotriva exploatatorilor de orice neam şi împotriva oricărei încercări a duşmanu­lui de clasă de a reînvia vrajba naţională, pentru cimentarea frăţiei între poporul ro­mân şi minorităţile naţionale — izvor nesecat de forţă în lupta pentru continua întărire a statului nostru democrat-popu­lar, pentru construirea victorioasă a socia­lismului în scumpa noastră patrie. PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). Oraşul petroliştilor — Ploeşti — a fremă­ta! Vineri de puternica însufleţire a zecilor de mii de oameni ai muncii care au sărbă­torit măreaţa zi a solidarităţii internaţio­nale a celor ce muncesc, manifestându-şi hotărîrea de a realiza planul cincinal în 4 ani, de a-şi încorda toate forţele în lupta pentru triumful cauzei lui Lenin şi Stalin, cauza păcii şi socialismului. In anii regimului de democraţie populară nivelul de trai şi de cultură al oamenilor muncii din Valea Prahovei a crescut necon­tenit. S-au construit numeroase locuinţe muncitoreşti, şcoli, biblioteci şi cluburi, creşe şi aşezăminte de sănătate. Vorbind la meetingul închinat zilei de 1 Mai despre marile succese obţinute în producţie şi în ridicarea nivelului de trai de către oamenii muncii din regiunea şi oraşul Ploeşti, tov. Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., a arătat că, datorită aplicării pe scară largă a metodelor stahanoviştilor so­vietici, în întreprinderile petrolifere din regiune mii şi mii de tone de ţiţei au fost extrase peste plan, noi şi noi sonde au fost forate şi puse în exploatare, iar uzinele constructoare de utilaj petrolifer au pro­dus utilaj în cantităţi din ce în­ ce mai mari şi de calitate. Ţara noastră, puternic spri­jinită de marea Uniune Sovietică, este uni­cul exemplu din lume când un stat mic, producător de petrol, posedă şi o industrie proprie de utilaj petrolifer. Ca urmare a intensificării întrecerii so­cialiste şi a aplicării metodelor stahano­­viste sovietice, productivitatea muncii pe trimestrul I al anului 1953 a crescut în ORAŞUL STALIN (de la coresponden­ţii noştri). Zeci de mii de oameni ai mun­cii români, împreună cu oameni ai mun­cii de naţionalităţile maghiară şi germani, locuitori ai oraşului ce poartă numele ma­relui Stalin, au participat la demons­traţia cu prilejul zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Cuvân­tul de salut către oamenii muncii din Ora­şul Stalin a fost rostit de tov. Gh. Vidraşcu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P.R. A urmat apoi demonstraţia oa­menilor muncii. Prin faţa tribunei trece coloana stahanoviştilor, mândria oraşului Iată-i în primele rânduri pe mecanicul cincisutist Tencea Fiorea şi pe fochistul Ciordian Ilie, care, prin aplicarea metodei sovietice a planului financiar al locomoti­vei, au economisit în cinstea zilei de 1 Mai 60 tone combustibil convenţional . iată-l pe H. Domokos de la fabrica „Temelia", care a dat zeci de tone ciment peste plan pentru mările noastre construcţii socialiste Cu aplauze nesfârşite sunt întâmpinaţi constructorii de tractoare, care au trimis pe ogoarele patriei mii de tractoare ro­mâneşti, o chezăşie a victoriei în lupta pentru transformarea socialistă a satului. Zorii zilei de 1 Mai au găsit oraşul Iaşi, vechea cetate a Moldovei, împodobit săr­bătoreşte. Clădirile impunătoare ale insti­tutelor şi întreprinderilor înălţate în anii regimului de democraţie populară, noile blocuri muncitoreşti, clădirile din centrul oraşului ca şi cele din cartierele îndepăr­tate erau împodobite cu flori şi ghirlande de verdeaţă, cu steaguri roşii şi tricolore. La loc de cinste erau aşezate portretele marilor învăţători ai omenirii muncitoare, Marx-Engels-Lenin-Stalin, portretele mem­brilor Prezidiului P.C.U.S., portretele conducătorilor partidului nostru şi ai par­tidelor comuniste şi muncitoreşti frăţeşti. După deschiderea meetingului, a luat cuvântul tov. Anton Tatu Jianu, ministrul Justiţiei, care a felicitat cu prilejul zilei de 1 Mai pe oamenii muncii din oraşul şi regiunea Iaşi. Iaşul a devenit in anii regimului demo­crat-popular un important centru industrial şi cultural. Peste 50.000 oameni ai muncii au participat la măreaţa demonstraţie ce a avut loc în acest oraş în plină recon­strucţie socialistă. Demonstraţia oamenilor muncii a fost deschisă de coloana de mecanici şi fo­chişti de la Depoul C.F.R. şi a muncitorilor de la Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie", care, în cinstea zilei de 1 Mai, au terminat cons­TIMIŞOARA (de la corespondentul nos­tru). — Oraşul Timişoara poartă mantia sărbătorească a măreţei zile de 1 Mai. Prin faţa tribunelor trec muncitorii din uzinele şi întreprinderile timişorene. Purtând grafice şi pancarte care vestesc succesele lor în producţie, ei poartă tot­odată sute de pancarte pe care se află înscris în patru limbi: Pace, Beke, Frie­den, Mir. Iată-i pe muncitorii şi tehnicienii de la „Electromotor”. Cunoscutul stahanovist Kovács Ştefan, datorită aplicării meto­dei Colesov, dă produse în contul anu­lui 1958. Muncitorii şi tehnicienii uzi­nelor I. M. B., pe lângă succesele obţi­nute în producţie, au realizat economii în valoare de 470.703 lei. Datorită aplicării metodei stahanovistului sovietic Cula­­ghin, de tăiere rapidă a fontei, strungarul stahanovist György Alexandru lucrează în contul anului 1956. Numeroşi delegaţi ai colectiviştilor ro­mâni şi sârbi, veniţi din numeroase co­mune, raportează şi ei succesele obţinute în cinstea zilei de 1 Mai. Până la această dată cele 132 gospodării colective şi­ au întreprinderile regiunii cu 1,8% faţă de prevederile planului şi cu 5,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Nu­meroase întreprinderi lucrează acum în contul lunii iunie. Printre primii care demonstrează în faţa tribunei se află muncitorii şi tehni­cienii schelelor petrolifere din rândul că­rora au pornit preţioase iniţiative în pro­ducţie. Muncitorii şi tehnicienii schelei Boldeşti, care au iniţiat mişcarea de extin­dere planificată a metodelor sovietice, poartă cu îndreptăţită mândrie Steagul Roşu­ de Producţie pe ţară al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. Datorită minunatei iniţiative aplicate ei au reuşit ca în cinstea zilei de 1 Mai să depăşească planul la extracţia ţiţeiului pe luna Apri­lie cu 1,22%, să reducă preţul de cost cu 1% faţă de cel planificat şi să realizeze economii în valoare de 319.000 lei. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii rafi­năriei n­ r. 2 Ploeşti, rafinărie fruntaşă in întrecerea socialistă, poartă un mare grafic care arată că în cinstea zilei de 1 Mai au depăşit planul la prelucrarea ţiţeiului pe luna Aprilie cu 6,19% şi au realizat în­semnate economii. Miile de muncitori, tehnicieni şi ingi­neri ai uzinelor „Sovrom-utilaj­ petrolifer- 1 Mai“-Piteşti poartă numeroase panouri care ilustrează măreţul ajutor acordat ţării noastre de către glorioasa Uniune Sovie­tică în crearea şi dezvoltarea industriei de maşini şi utilaj petrolifer — ajutor interna­ţionalist frăţesc care reprezintă cheză­şia înfloririi economice şi culturale a pa­triei noastre, a înaintării noastre impe­tuoase spre socialism, pentru făurirea unui trai îmbelşugat şi fe­ricit ţărănimii muncitoare. Cu mândrie raportează ei astăzi partidului şi guver­nului că planul pe luna Aprilie a fost de­păşit cu 8,38%. Trec muncitorii de la „Stea­gul Roşu" şi ,,Strungul". Ei au întâmpinat măreaţa sărbătoare a lui 1 Mai fabricând pentru prima dată în ţara noastră, cu fră­ţescul sprijin al marii Uniuni Sovietice, noi tipuri de maşii­i-unelte de înaltă teh­nicitate. Defilează în pas tineresc elevii şcolilor profesionale, care locuesc în frumosul oraş al ucenicilor, expresie a grijii neobosite a partidului şi regimului nostru democrat­­popular pentru minunatul tineret al patriei noastre — viitor detaşament de nădejde al construcţiei socialiste. Demonstraţia de 1 Mai din Oraşul Stalin a constituit o puternică manifestare a ega­lităţii şi frăţiei oamenilor muncii din ţara noastră fără deosebire de naţionalitate, care muncesc şi luptă strâns uniţi, sub steagul leninist-stalinist al internaţionalis­mului proletar, pentru victoria socialis­mului în scumpa noastră patrie — Repu­blica Populară Română, fracţia a 30 vagoane tip I.T.D. Mun­citorii ieşeni au desfăşurat în cin­stea măreţei sărbători o muncă însufleţită, obţinând importante succese în lupta pen­tru îndeplinirea înainte de termen a pla­nului cincinal. încă de la 20 Aprilie, har­nicele textiliste de la fabrica „Moldova" lu­crează în contul lunii Mai. In întrecerea desfăşurată în cinstea lui 1 Mai, oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Iaşi au ob­ţinut însemnate succese. La 29 Aprilie, co­lectiviştii şi ţăranii muncitori din raionul Codăeşti au terminat însămânţările de pri­măvară, iar cei din raioanele Huşi şi Vaslui fac acum ultimele însămânţări. Prin faţa tribunei au trecut apoi oame­nii de ştiinţă, din Iaşi, care lucrează la întocmirea proiectelor pentru reconstruc­ţia socialistă a oraşului. Au demonstrat deasemeni numeroşi, alţi oameni de cul­tură, profesori, studenţi, elevi, scriitori şi artişti, care îşi desfăşoară activitatea în acest important centru cultural al patriei noastre. Prin lozinci şi urale nesfârşite, manifes­tanţii şi-au exprimat hotărîrea de a lupta cu şi mai mult avânt pentru construirea so­cialismului în patria noastră, pentru întă­rirea legăturilor de prietenie cu marea Uniune Sovietică şi cu toate popoarele care luptă pentru apărarea cauzei păcii. ( Agerpres) terminat complect însămânţările de primă­vară. Ţăranii muncitori din raionul Ca­ransebeş şi-au terminat în întregime pla­nul de însămânţări. Colectiviştii şi ţăranii muncitori de di­ferite naţionalităţi au executat în faţa tribunelor dansuri populare româneşti şi ale minorităţilor naţionale. Prin lozinci şi urale, manifestanţii îşi exprimă dragostea şi ataşamentul fierbinte faţă de Republica Populară Română , patria comună a tu­turor celor ce muncesc, fără deosebire de naţionalitate.­­ Printre tinerii demonstranţi se află şi elevii liceului cu limba de predare sârbă. Pe o pancartă mare ei au înscris în lim­bile română şi sârbă cuvintele tovarăşu­lui Gh. Gheorghiu-Dej : „Noi construim nu numai o ţară nouă, ci şi un tineret nou". Oamenii muncii de diferite naţionalităţi din oraşul şi regiunea Timişoara şi-au ma­nifestat cu putere, cu prilejul măreţei săr­bători de 1 Mai, hotărîrea de a cimenta şi mai mult unitatea şi frăţia lor de nez­druncinat în lupta pentru pace, pentru vic­toria construcţiei socialiste, pentru bună­starea şi fericirea celor ce muncesc. La Ploeşti In oraşul ce poartă numele lui Stalin La Iaşi La Timișoara tag. 3 A apărut în limbile: rusă, română, franceză, germană, engleză şi spaniolă: „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară !" Bucureşti — Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti Nr. 18 (234) Cuprinde : Articol de fond : Măreaţa zi a solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii. * * * In legătură cu discursul preşedintelui Eisenhower. Clu-De : Marea prietenie dintre popoarele lagărului democraţiei şi socialismului. Jacques Duclos : 1 Mai în Franţa. Antonin Novotny : Pe drumul măreţ al construirii socialismului. Harry Pollitt: Leaderii socialişti de dreapta — duşmani ai internaţionalismului proletar. Bwana Yamongo : Mişcarea de eliberare din Congo belgian. Hermann Matern : Lupta poporului german pentru o Germanie unită, indepen­dentă, democratică şi iubitoare de pace. Stefan Jendrychowski: Dezvoltarea economică şi creşterea venitului naţional în Polonia. Giuseppe Di Vittorio : Pentru condiţii de viaţă mai bune, pentru independenţă naţională, pentru pace 1 Jan Marek : Note politice. Informaţii de vânzare la magazinele „Librăria Noastră" şi la toate chioşcurile. Preţul 40 bani „Cursa păcii“ BRATISLAVA 2 (Agerpres). — Ceteka In oraşul Bratislava, capitala Slovaciei, ziua de 1 Mai s’a transformat intr’o înăl­ţătoare manifestaţie pentru pace. De aici s’a dat plecarea în cea de a Vl-a ediţie a tradiţionalei întreceri cicliste interna­ţionale „Cursa Păcii", care se desfăşoară anul acesta pe traseul Bratislava-Praga- Berlin-Varşovia. Grupul celor 93 de ciclişti a deschis coloana demonstraţiei oamenilor muncii din Bratislava în cinstea zilei de 1 Mai. La ora 12:45, de la marginea oraşului s-a dat startul oficial. Cicliştii au pornit să străbată cei 170 km. ai primei etape Bratislava-Brno. Dealungul întregului tra­seu, prin toate oraşele şi satele, cicliştii au fost întâmpinaţi de o mare mulţime care i-a aclamat călduros. Primul a trecut linia de sosire tânărul ciclist belgian Albert Eloot în vârstă de 20 ani, învingătorul a parcurs cei 170 km, în timpul de 4h. 25’26” realizând o me­die orară de 38,500 km. Pe locurile ur­mătoare, la diferenţe de secunde, ,s-au clasat Maitland (Anglia), Pedersen (Da­nemarca), Hadasik (R. P. Polonă), Van Schils (Belgia) şi alţii. Din echipa R.P.R. primul a sosit Victor Georgescu, la 4 mi­nute de câştigătorul etapei, într’un pluton în care se afla şi cunoscutul ciclist danez Olsen. După 6 minute a sosit N. Iacom­ban, iar apoi C. Stanescu, C. Dumitrescu, Gh. Şandru şi N. Maxim. Ce a arătat sesiunea Consiliului Uniunii Atlanticului de Nord Intre 23-25 Aprilie a avut loc la Paris sesiunea ordinară a Consiliului Uniunii Atlanticului de Nord la care au asistat reprezentanţi a 14 ţări participante la Blocul Atlantic (S. U. A., Anglia, Canada, Franţa, Belgia, Olanda, Portugalia, Norvegia, Danemarca, Italia, Luxemburg, Grecia, Turcia şi Islanda). Este locul să remarcăm că mn ajunul deschiderii sesiunii presa din Europa occi­dentală a scris mult despre „scopurile paşnice" ale coaliţiei atlantice. In acelaş timp, în presă s-au publicat informaţii des­pre imaginarul „pericol sovietic", infor­maţii inspirate de către cercurile intere­sate în sporirea încordării relaţiilor in­ternaţionale. Ziarele franceze au remarcat în dările de seamă cu privire la şedinţele sesiunii Consiliului Blocului Atlantic că miniştrii participanţi la sesiune s’au ocupat de „stu­dierea aspectelor politicii externe sovie­tice". încercând să justifice cursa înarmărilor dusă de către ţările Blocului Atlanticului, secretarul de stat al S.U.A., Dulles, în cuvântarea închinată acestei chestiuni, a căutat să provoace bănueli în rândurile opiniei publice cu privire la politica iubi­toare de pace a Uniunii Sovietice. Judecând după informaţiile din presă niciunul din cei care au luat cuvântul la sesiune nu a putut totuşi să aducă vreun fapt care să confirme aşa numita „ame­ninţare a agresiunii sovietice" din simplul motiv că o astfel de ameninţare în realitate nu există. Despre valoarea declaraţiilor paşnice ale leaderilor Blocului Atlantic ne putem face o idee judecând după problemele de care s’a ocupat sesiunea Consiliului orga­nizaţiei Pactului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.) la Paris. Atrage atenţia faptul că pe ordinea de zi a sesiunii au predo­minat problemele militare. După cum a comunicat postul de radio american din Berlin (RIAS), la 25 Aprilie „ţările parti­cipante la sesiunea Consiliului N.A.T.O. s-au înţeles că forţele terestre ale N.A.T.O. vor fi mărite cu zece divizii, iar forţele aeriene militare cu 2700 avioane". Con­form unei comunicări a agenţiei France Presse s-a hotărît, pe de altă parte, să se cheltuiască suma de 792 milioane­ 500 mii dolari pentru construirea sistemului de construcţii militare terestre în Europa oc­cidentală. In sfârşit, în cursul lucrărilor sesiunii s-au încheiat contracte pentru con­struirea de avioane de luptă în Europa pentru forţele militare aeriene ale Blo­cului Atlantic, in valoare de peste 550 milioane dolari. In cursul lucrărilor sesiunii s’a acordat o atenţie deosebită problemei creării fai­moasei „armate europene", adică pro­blemei renaşterii noului Wehrmacht ger­man. Atrage atenţia faptul că de această dată s’a vorbit mult mai deschis, decât până acum despre perspectiva includerii nemij­locite în Uniunea agresivă a Atlanticului — a forţelor armate create in Germania occidentală. In comunicatul bilanţ publicat de către Consiliul Organizaţiei Uniunii Atlan­ticului de Nord se subliniază: „Consiliul consideră necesar ca guvernele ţărilor par­ticipante la uniune să continue dezvolta­rea comunităţii libere a Atlanticului, care trebue să includă Comunitatea defensivă europeană a cărei creare este prevăzută intr’un termen cât mai scurt..." Dacă ar mai fi putut avea cineva vreo îndoială cu privire la faptul că această formulă prevede includerea în Blocul Atlanticului a Germaniei occidentale, care face parte din „comunitatea defensivă eu­ropeană" — apoi ziarele franceze au clari­ficat pe deplin această problemă, anun­țând că S.U.A. au promis lui Adenauer, după intrarea în vigoare a acordurilor cu privire la „armata europeană", să asi­gure primirea Germaniei occidentale în Uniunea Atlanticului Faptele arată că Germania occidentală joacă de pe acum un rol precis în cadrul Blocului Atlantic. Deşi tratatul cu privire la „armata eu­ropeană" nu este încă ratificat, propor­ţiile contribuţiei financiare a Germaniei occidentale la „comunitatea defensivă eu­ropeană" au fost stabilite. Din comunică­rile presei, se ştie că după înapoierea sa de la Paris, Schaeffer, ministrul finanţelor de la Bonn, a declarat, la 25 Aprilie, la Bonn că „în conformitate cu compromisul aprobat de ţările comunităţii defensive eu­ropene, de Marea Britanie şi Statele Unite, Republica Federală va vărsa de la 1 Noembrie a. c. Comunităţii defensive europene o contribu­ţie financiară lunară de 950 milioane mărci. „In Germania occidentală se ţine de pe acum evidența viitoarelor cadre ale diviziilor din Germania occidentală. După cum arată ziarul New York Herald Tri­bune, este vorba de o cât mai grabnică includere in „armata europeană" a unor contingente germane în număr de jumă­tate de milion de oameni. Astfel, în realitate cercurile guvernante ale ţărilor Blocului Atlantic se grăbesc să înarmeze Germania occidentală. In legătură cu aceasta, care este poziţia actualului guvern francez, din partea că­ruia ar fi de aşteptat să apere interesele vitale ale Franţei, ţară care în trecut a căzut nu odată jertfă Germaniei milita­riste . Nu numai presa progresistă franceză, dar şi multe ziare burgheze constată că poziţia actualului guvern francez în pro­blema germană este dăunătoare şi con­trazice interesele naţionale ale­­poporului francez. „Oricare ar fi presiunea Ame­­ricii asupra guvernului francez — a scris la 25 Aprilie ziarul cercurilor financiare franceze „Information" — majoritatea po­porului ...va lua întotdeauna poziţie împo­triva ratificării acordului cu privire la armata europeană, sau a altor acorduri care ar duce la aceleaşi urmări, adică la lichidarea suveranităţii Franţei pe timp de 50 de ani". . Este caracteristic faptul că guvernul francez n’a putut să facă Consiliului N.A.T.O. promisiunea definitivă de a rati­fica tratatul de la Paris până la 30 iunie, cum o ceruse secretarul de Stat al S.U.A., Dulles, şeful delegaţiei americane. Agenţia France Presse a considerat ne­cesar să adauge că „cererea lui Dulles a provocat o reacţie negativă şi din partea reprezentanţilor unor altor ţări". In această privinţă, cercurile politice pariziene îşi reamintesc de faptul că in timpul călătoriei sale în Europa, în Fe­bruarie a. c., Dulles a fixat termenul de control pentru ratificarea tratatelor de la Bonn şi Paris. Atunci, el a insistat ca ratificarea acestor documente, să fie în­cheiată până la 23 Aprilie, arătând că în caz contrar Congresul S.U.A. va reduce alocaţiile pentru aşanumitul „ajutor" a­­cordat Europei occidentale. După cum reiese din comunicatul agen­ţiei France Presse, Dulles este astăzi ne­voit să amâne termenul său de control până la 30 iunie. Totuşi la Paris nici această dată nu este considerată drept reală. In legătură cu aceasta, ziarul „Monde" scria la 24 Aprilie: „Washingto­nul exercită asupra noastră o presiune tot mai puternică pentru a rezolva problema ra­tificării tratatului cu privire la armata eu­ropeană şi... simţind creşterea împotrivirii în parlament şi in ţară, guvernul francez nu este in stare să facă­­Washingtonului promisiuni destul de satisfăcătoare". „Monde" a subliniat că nu numai fran­cezii manifestă „rezervă", ci că „în mod hotărît, toţi europenii nu simt niciun fel de entuziasm pentru crearea armatei eu­ropene". Chiar şi in Germania occidentală creşte împotrivirea faţă de crearea „armatei eu­ropene". In toiul sesiunii Consiliului N.A.T.O., a sosit de la Bonn ştirea că în Parlamentul Germaniei occidentale, came­ra, superioară Bundesratul a refuzat să a­­probe tratatele de la Bonn şi Paris. împotrivirea faţă de politica cursei înarmărilor la proporţii atât de mari, în­cât guvernele ţărilor din Europa occiden­tală nu mai sunt în stare s’o ignoreze. Nu o fi oare aceasta cauza pentru care sesiu­nea consiliului N.A.T.O. a decurs, după cum a remarcat acelaş ziar „Monde". „In­tr’o atmosferă de neîncredere, neclaritate şi confuzie" ? S.U.A., care tind să menţină un con­trol ferm asupra acţiunilor partenerilor sai din Blocul Atlantic, sunt nevoite să recurgă tot mai des la metoda presiunilor directe asupra lor. Săptămânalul politic francez „Tribune des nations" a găsit următoarea expresie plastică pentru caracterizarea atmosferei în care a decurs sesiunea de curând încheiată a Consiliului organiza­ţiei Uniunii nord atlantice : „Cu ajutorul biciului pe care-l ţine pe masă, Dulles în­cearcă să instaureze disciplina Atlanticu­lui, atât de ameninţător zdruncinată de veştile privitoare la destinderea situaţiei internaţionale". Se ştie însă că folosirea biciului în re­laţiile dintre aliaţi nu a fost niciodată o mărturie a tăriei şi unităţii alianţei lor. Paris, Aprilie. Text prescurtat după tratul „PRAVDA!* NI. US (12.686), G. RASSADIN Corespondentul „Pravdel“ la Paris

Next