Scȃnteia, octombrie 1953 (Anul 22, nr. 2781-2807)

1953-10-01 / nr. 2781

Nr. 2781 VIAŢA DE PARTID Dezbaterea Hotărîrilor plenarei lărgite a C. C al P. M. R. in adunările de activ Activul de partid al Comitetului regional P.M.R.-Galaţi s'a întrunit pentru a dezbate Hotărîrile plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19-20 August cu privire la sar­cinile partidului în domeniul dezvoltării economiei naţionale şi ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al oa­menilor muncii şi cu privire la îmbunătă­ţirea muncii de partid şi întărirea legătu­rii partidului cu massere. La adunare a participat tov. Miron Constantinescu, se­cretar al C.C. al P.M.R. Adunarea a constituit un prilej de ana­liză a activităţii desfăşurate de organele de partid, de stat şi economice din regiu­nea Galaţi. In cadrul discuţiilor au fost subliniate o serie de realizări obţinute pe plan local. Astfel, în anii regimului de democra­ţie populară industria socialistă din re­giune s’a dezvoltat puternic. In nume­roase întreprinderi s'a dublat capacitatea de producţie şi s'a îmbunătăţit calitatea produselor. Prin grija partidului şi gu­vernului nostru s’au dezvoltat în regiune industria alimentară şi cea producătoare de bunuri de larg consum. Au fost con­struite noi fabrici de conserve ca : „Du­nărea", „Zagna­‘-Vădeni, fabrica de pâine din Tulcea, etc. In anii puterii populare s'a redat agri­culturii o suprafaţă de peste 20.000 ha. teren arabil în Lunca Prutului, în Deltă şi în Lunca Siretului. Au fost constituite aproape 150 gospodării agricole colective şi tot atâtea întovărăşiri agricole, care împreună cu cele 21 S.M.T.-uri înzestrate cu tractoare şi diferite maşini agricole au contribuit la ridicarea producţiei agricole la hectar. Analizând în spirit crîtîo şî autocrîtic munca desfăşurată în domeniul economic în regiune, numeroşi participanţi la discu­ţii au scos la iveală o serie de lipsuri. Astfel, tov. Pavel Grigoraş, prim secretar al Comitetului raional de partid Macin, a arătat că nu s'a dat un sprijin temeinic întovărăşirilor agricole care au un mare rol în creşterea producţiei la hectar. Nu a fost suficientă grijă pentru valorifi­carea bogăţiilor ce există în acest raion ca: pământuri colorante, caolină, păşuni, etc. Tov. Valeria Mitulescu a arătat că în­treprinderile zootehnice raionale au ob­ţinut rezultate slabe din pricină că nu li s-a dat atenţia cuvenită. El a sub­liniat deasemeni că este necesară îmbu­nătăţirea muncii organizaţiilor de partid şi a organelor de stat pentru întărirea econo­­mico-organizatorică a gospodăriilor co­lective din regiune. O serie de activişti au criticat cu tărie comitetul regional de partid pentru că nu s’a preocupat de spri­jinirea mai temeinică a ţăranilor munci­tori cu gospodării individuale. Unii to­varăşi au arătat că aprovizionarea oame­nilor muncii ar fi putut fi mai bună dacă se dădea o mai mare atenţie creării bazei legumicole şi creşterii şeptelului. Tov. Gheorghe Buţuncă a propus să se facă eforturi în vederea îmbunătăţirii con­diţiilor de viaţă şi de muncă ale pesca­rilor, care aduc o însemnată contribuţie la aprovizionarea populaţiei muncitoare. Producţia piscicolă a regiunii să fie necon­tenit mărită, ea constituind cea mai mare parte din producţia piscicolă a ţării. Din adunare a reeşit că problema producţiei piscicole trebue să preocupe comitetul re­gional mult mai mult decât până acum. In cursul adunării s’au purtat vii dis­cuţii şi în jurul problemelor îmbunătăţi­rii muncii de partid şi întăririi legăturii partidului cu massele. Trebue arătat, a spus tov. H. Grosman — că în ultimul timp se observă atât la comi­tetul regional cât şi la comitetele raionale şi orăşeneşti de partid o mai mare grijă pentru aplicarea principiului con­ducerii colective. Cu toate acestea, în această privinţă, cât şi în privinţa întă­ririi legăturilor cu massele, mai sunt unele lipsuri. Comitetul regional nu convoacă cu destulă regularitate activul de partid, ceea ce fireşte nu poate contribui la dez­voltarea criticii de jos şi a democraţiei interne de partid. Cazuri de încălcare a principiului muncii colective se observă şi la unele comitete raionale de partid. In adunare s-a arătat că comitetul re­gional nu a ajutat suficient organele de partid pentru îndrumarea organizaţiilor U T.M. şi sindicale. S-a subliniat dea­semeni că Comitetul raional Măcin a neglijat în mod nepermis rezolvarea unui număr însemnat de scrisori ale oameni­lor muncii. In concluziile la dezbateri, tov. Miron Constantinescu a relevat însemnătatea în­suşirii şi aplicării Hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R., subliniind nece­sitatea de a studia temeinic posibilităţile concrete existente în regiune pentru dez­voltarea economiei pe drumul socia­lismului și îmbunătățirea nivelului de trai al oamenilor muncii. Pentru mări­rea şeptelului în vederea îmbunătăţi­rii aprovizionării cu carne, a propus for­marea unui colectiv care să studieze se­rios şi să stabilească concret câte vite sunt în regiune în prezent, pe ce bază furajeră se poate conta în viitor, cu cât poate fi mă­rit numărul vitelor şi în cât timp. Com­plectând unele răspunsuri la întrebări, tov. Miron Constantinescu a explicat cum­i tre­bue privită problema industrializării socia­liste şi a transformării socialiste a agricul­turii, în ce constă politica partidului de întărire a alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi de Îngrădire a chiaburimii, care sunt căile îmbunătăţirii vieţii interne de partid. Tov. Francisc Martinaş, prim-secretar al Comitetului regional de partid Galaţi, a asigurat C.C. al P.M.R. că întregul activ al comitetului regional este hotărît să depună­ toată priceperea, energia, capa­citatea şi combativitatea sa pentru înde­plinirea sarcinilor ce stau în faţa sa, pen­tru ducerea la îndeplinire a Hotărîrilor plenarei lărgite a C.C., precum şi a tutu­ror hotărîrilor partidului. Ţinând seama de criticile şi propune­rile făcute în adunare, comitetul regional de partid a elaborat directivele pentru măsurile ce trebuesc luate de către orga­nele de sta­t şi economice locale in vederea aplicării cu succes a Hotâ­­rîrilor plenarei lărgite a C.C. al P. M. R. pentru ridicarea nivelului de viaţă al oamenilor muncii. Astfel, între­prinderile alimentare vor trebui să ridice producţia, îmbunătăţind totodată calitatea şi sporind sortimentele la­­ conservarea de legume şi fructe, la pâine, mezeluri, pro­duse lactate etc. Se vor înfiinţa noi­ maga­zine de încălţăminte şi confecţii, în spe­cial în cartierele muncitoreşti. Se va ur­genta construcţia cuptoarelor pentru fabri­carea varului şi a cărămizii. Se vor ame­naja clădirile care necesită unele reparaţii pentru a fi date în folosinţa oamenilor muncii. In vederea măririi producţiei de legume şi zarzavaturi, se vor stabili tere­nurile care se potrivesc la aceste culturi. Comitetul regional a stabilit totodată măsuri pentru traducerea în viaţă a Ho­­tărîrii plenarei C.C. cu privire la îmbu­nătăţirea muncii de partid şi întărirea­ le­găturii partidului cu massele. E. NICOLAEV corespondentul „Scânteii" pentru regiunea Galaţi Toată atenţia recoltării şi păstrării cartofilor Eforturile depuse de ţăranii muncitori, de colectivişti şi de muncitorii din gospo­dăriile agricole de stat la înfsămânţarea şi întreţinerea culturilor de cartofi sunt răs­plătite de o recoltă destul de bună. Acum a început recoltarea cartofilor. Atunci când tulpinele de cartofi s-au veş­tejit, cartofi­i nu mai cresc, se desprind uşor de tufe, coaja lor nu se mai des­face de pe miez. Iar dacă sunt tăiaţi în două, nu curge apă din ei, este mo­mentul cel mai potrivit pentru recol­tare. întârzierea recoltării pricinueşte pa­gube, deoarece încep ploile de toamnă care, nu numai că îngreunează foarte mult munca de recoltare, dar cartofii recoltaţi pe vreme ploioasă se strică uşor din cauza umezelii. Nu puţine au fost pagub­ele sufe­rite în anii trecuţi de unele unităţi socia­liste şi de ţărani muncitori din regiunile Su­ceava, Stalin, Regiunea Autonomă Maghia­ră, care tot amânând recoltarea cartofilor de pe o zi pe alta, au fost nevoiţi să lu­creze pe ploaie şi chiar pe îngheţ, ca să poată salva măcar o parte din recoltă. O mare însemnătate pentru grăbirea re­coltării cartofilor o au buna organizare a muncii şi folosirea uneltelor cele mai po­trivite. Pe suprafeţe mici, cartofii se re­coltează cu sapa precum şi cu furci spe­ciale, care nu înţeapă cartofii. Pe supra­feţele mari se întrebuinţează plugul şi ma­şini speciale de recoltat cartofii. Recol­tarea cu plugul obișnuit trebue să se facă cu multă grijă pentru ca să nu rămână cartofii în pământ. In gospodăriile agri­cole de stat trebue să fie folosită întreaga capacitate de lucru a mașinilor de recol­tat. Oricare ar fi mijloacele folosite la recoltare, trebue avut grijă să nu se taie sau zdrelească tuberculii de cartofi. După recoltare, cartofii trebue să­ fie strânşi în grămezi mici şi lăsaţi sâ se svânte câteva ore la soare. Acesta întă­reşte coaja şi vindecă tăieturile sau zdre­­lirile care n’au putut fi evitate. Dacă re­coltarea se face pe timp umed, se trans­portă cartofii sub un şopron, se aşează într’un strat subţire şi se întorc de două, trei ori pe zi până se svântă bine. , Pentru a avea o producţie de bună ca­rt­­itate este necesar să se facă alegerea­ şi sortarea cartofilor îndată după ce s’au svântat. Se aleg deoparte cartofii sănătoşi şi curaţi care se pot păstra, vreme înde­lungată, iar de altă parte cei tăiaţi, zdre­liţi sau atacaţi de boli şi insecte care vor fi daţi imediat în consum sau vor fi păstraţi ca hrană pentru animale. După aceasta se face sortarea cartofi­lor, adică se aleg după mărime. Cei mici se întrebuinţează pentru hrana animale­lor, cartofii mijlocii pentru consum în timpul iernii, iar cei mari se păstrează pentru sămânţă. Asigurarea condiţiilor necesare păstră­rii cartofilor este de mare importanţă, de­oarece ei au o întrebuinţare foarte largă din toamnă şi până primăvara târziu. Tre­bue ţinut seama că umiditatea prea mare a locului unde se pun cartofii la păstrare pricinueşte putrezirea lor, iar dacă aerul este prea uscat, cartofii se sbârcesc şi ca­pătă un gust neplăcut. În beciuri sau pivniţe, cartofii se aşea­ză pe un strat de paie, nisip sau pe gratii de lemn pentru a fi feriţi de umezeală. La anumite intervale de timp se contro­lează starea cartofilor alegând­u-se şi in­­depărtându-se cei stricaţi. Deasemenea, cartofii treime feriţi de îngheţ. Când sunt geruri friari, răsuflătorile de la beciuri trebue astupate. Cantităţile mari de cartofi se păstrează în silozuri construite pe terenuri ridicate. Lăţimea silozurilor trebue să fie 1.50­2 metri, iar lungimea în raport cu cantita­tea de cartofi care urmează să fie însilo­­zată. Cartofii se aşează în siloz în formă de piramidă, şi se acoperă cu paie şi pă­mânt. Din loc în loc se aşează răsuflători. Pentru construirea silozurilor de cartofi este necesar ca ţăranii muncitori, colec­tiviştii şi intovărăşiţii să ceară sfatul teh­nicienilor agronomi. Tehnicienii agronomi au datoria să acor­de o mare atenţie acestor munci, îndrumând pe ţăranii cu gospodării individuale, pe colectivişti şi întovărăşiţi să grăbească re­coltarea cartofilor, alegerea şi sortarea lor, crearea condiţiilor de păstrare. Deasemeni trebue acordată toată atenţia, grăbirii re­coltării cartofilor în gospodăriile agricole de stat. Faptul că în regiunile cultivatoare de cartofi recoltatul cartofilor merge în­cet impune luarea tuturor măsurilor ca aceste lucrări să fie grăbite. O mare răs­pundere pentru succesul recoltării carto­filor revine comitetelor executive ale sfa­turilor populare precum şi comitetelor regionale şi raionale de partid. Strângerea la vreme a întregii recolte de cartofi constitue o contribuţie însem­nată la înfăptuirea măsurilor luate de par­tid şi guvern pentru ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor. Azi încep In toată ţara depunerile pe libretele C.E.C. cu câştiguri La toate unităţile CEC din Capitală şi In acelaş timp funcţionează şi sta­­t din întreaga ţară, inclusiv la agenţiile temai existent al depunerilor cu do- CEC de pe reţeaua poştală, încep azi o­e- bandă raţiunile de depuneri pe noile librete de economii cu câştiguri. (Agerpres) SCÂNTEIA SCRISORI CATRE „SCÂNTEIA" Nicio grijă — se va aranja!! A trecut un an de atunci. Dar nici astăzi nu pot uita cu câtă bucurie am ho­tărît noi, cetăţenii din comuna Arpaşul de Jos, raionul Făgăraş, să ne electrificăm comuna. La propunerea şi cu sprijinul sfa­tului popular comunal, am început lucră­rile. Am adus lemne din pădure, ne-am cioplit stâlpii şi am întins isârma. Munci­torii dela o uzină ne-au dat u­n motor şi un generator şi in Martie 1952, odată cu primăvara, a intrat şi lumina electrică în casele noastre. Motorul ca să meargă are nevoie de ulei şi motorină. M’am dus la sfatul popu­lar raional, la secţia gospodării comunale şi industrie locală şi am stat de vorbă cu tov. Chitic şi tov. Gali, responsabil cu combustibilul. Mi-au spus să n’am nicio grijă. Se va aranja ! A trecut o săptămână, două, niciun re­zultat. M’am dus iar la sfatul popular raional — cu o cerere prin care soli­citam să fim planificaţi cu combustibil pentru uzina noastră. Mi s’a spus că tre­bue să aşteptăm până la începutul anului 1953, când vom fi trecuţi în plan. In Noembrie 1952, când m’am dus iar la raion, tov. Chitic şi Gali mi-au spus din nou să n’am nicio grijă. Se va a­­ranja ! întors în comună le-am spus ţăra­nilor muncitori că începând din Ianuarie vom avea lumină regulat. A venit anul 1953.. M’am dus cu bu­toaiele la raion să încarc combustibilul. Cum m ar fi dus, aşa m’am întors. N’am fost trecuţi In plan Am­­plecat la sfatul popular regional. Am stat de vorbă cu tov. Inginer Hariga şi tov. Pătraşcu. Mi-au dat o adresă către sfatul popular raional ca să ne­­repartizeze ulei şi motorină din plusurile rămase de la alte instituţii care n’au consumat toată cantitatea. A trecut luna Aprilie, au trecut şi lunile Mai, Iunie — nimic. In Iulie m’am dus din nou le regiune. Am stat de vorbă cu tov. președinte al comitetului executiv al sfatului popular regional, Vasile Lixan­­dru. Mi-a spus să n’am nicio grijă. Se va aranja ! După vreo două săptămâni au venit doi tovarăși să vadă cum stau lu­crurile. Mi-au spus şi ei să n’am nicio grijă. Se va aranja ! Şi nici până în ziua de azi nu i-am mai văzut. Dar nici cu combusti­bilul nu s’a aranjat nimic. Cerem secţiunilor de gospodării comu­nale şi industria locală ale sfaturilor populare regional şi raional să dea mai multă atenţie nevoilor ţăranilor munci­tori din comună, să pună capăt tărăgăne­­lilor, pentru ca să n© bucurăm şi noi de binefacerile electricităţii. VASILE FELEA mecanic Ştiri sportive Circuitul ciclist al R. P. R. FĂLTICENI (de la trimisul nostru). Ca şi în etapa precedentă, în cursul zilei de ieri participanţii la Circuitul ciclist al R.P.R. au luptat cu o deosebită ardoare dealungul celor 142 km. de la Iaşi la Făl­ticeni pentru a cuceri victoria. Salutaţi de zeci de mii de oameni din oraşul Iaşi, cicliştii au pornit într-un ritm rapid, resfirându-s© chiar pe primii kilo­metri ai traseului. Iniţiind o acţiune cu­rajoasă, tânărul ciclist Ion Vasile (Voin­ţa) se distanţează de restul concurenţilor, pedalând cu viteză. Porniţi în urmărirea lui, Gheorghe Şandru, Nicola© Maxim, Constantin Iotrate, Andrei Folbert, reu­şesc după­ 60 de kilometri să-l ajungă. Apoi, Ion Vasile suferă o defecţiune la bicicletă fiind nevoit să piardă câteva minute. Din urmă se apropie cicliştii Pe­tre Nuţă şi Nicolae Vasilescu, care intră şi ei în grupul celor aflaţi în frunte. In Fălticeni, cicliştii au fost întâmpi­naţi cu mult entuziasm de aproape în­treaga populaţie a oraşului. Primul trece linia de sosire ciclistul Nicolae Vasilescu (Dinamo) care a parcurs distanţa în 5 ore, 31 minute şi 2 secunde. Pe locul doi s-a clasat Nicolae Maxim cu timpul de 5 ore, 32 minute şi 18 secunde, iar pe locul trei, cu acelaş timp, Dumitru Panta­zescu (C.C.A.). După trei etape, în clasamentul general individual pe primul loc se află Nicolae Vasilescu urmat de Petre Nuţă şi Constantin Istrate. In clasamentul ge­neral pe echipe, pe locul I se află for­maţia asociaţiei Dinamo. Azi, participan­ţii la Circuitul ciclist al R.P.R. au zi de odihnă în oraşul Fălticeni, iar mâine ei vor parcurge a patra etapă pe distanţa Fălticeni-Vatra Dornei. Succesele echipelor române de handbal în R. P. Polonă STALINOGROD 30 (Agerpres). La 30 Septembrie a început în locali­tatea Stalinogrod din R. P. Polonă un mare turneu de handbal la care participă echipele Gornik, Budlowany, precum şi echipele din R.P.R. Ştiinţa (fete) şi Di­namo (băeţi) In primele Jocuri disputate, jucătoarele şi jucătorii din R.P.R. au repurtat fru­moase victorii. Iată rezultatele tehnice înregistrate: Ştiinţa Bucureşti — Budlowany (Cons­tructorul) (fete) 8—1 (4—0); Dinamo Bucureşti — Gornik (Minerul) 14—3 (6-3). Sosirea unor sportivi sovietici şi francezi Marţi seara a sosit în Capitală delega­ţia sportivilor sovietici care va participa la concursul internaţional de călărie din 3—11 Octombrie de la Bucureşti. Lotul sportivilor din U.R.S.S. este condus de Pavel Ribenco şi cuprinde 17 călăreţi printre care Victor Utchin, Gavril Budio­­nâi, Nina Gromova, Tatiana Culicov­scaia, Ivan Svetlacov şi alţii. In Gara de Nord, oaspeţii au fost în­tâmpinaţi d© reprezentanţi ai Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport, în frunte cu tov. I. Vaida, vicepreşedinte al C.C.F.S., precum şi de numeroşi activişti ai mişcării noastre sportive, care le-au făcut o călduroasă primire. Marţi la prânz au sosit în Capitală atleţii francezi care vor participa la cea de a VI-a ediţie a Campionatelor interna­ţionale de atletism ale R.P.R. Pe aero­portul Băneasa, oaspeţii au fost întâmpi­naţi de reprezentanţi ai Comitetului pen­tru Cultură Fizică şi Sport în frunte cu prof. univ. Manea Mănescu, preşedintele Comisiei Centrale de Atletism. Lotul­ atleţilor din Franţa este condus de René Bels vicepreşedinte al Federa­ţiei franceze de atletism şi este alcătuit din 27 sportivi. (Agerpres) ★ întrebări şi răspunsuri In legătură cu alegerea deputaţilor în sfaturile populare Ce sunt circumscripţiile electorale Tov. Victoria Tănase din str. Lucaci Nr. 74, ne întreabă: Ce sunt circumscrip­ţiile electorale ? Răspuns : Deputaţii în sfaturile popu­lare regionale, raionale, orăşeneşti, raio­nale d® oraş şi comunale vor fi aleşi de că­tre cetăţenii cu drept de vot, pe circum­scripţii electorale. Circumscripţia electo­rală este o unitate teritorială cuprinzând un anumit număr de alegători, potrivit prevederilor decretului cu privire la ale­gerea deputaţilor în sfaturile populare. Numărul circumscripţiilor electorale se va stabili la 5 zile de la ziua fixării datei alegerilor, de către Prezidiul Marii Adu­nări Naţionale pentru alegerea sfaturilor populare regionale şi cel al oraşului Bucu­reşti , de comitetele executive ale sfaturi­lor populare de regiune pentru alegerea sfaturilor populare raionale şi ale oraşelor de subordonare regională ; de comitetul executiv al Sfatului popular al oraşului Bucureşti pentru alegerea sfaturilor popu­lare ale raioanelor oraşului Bucureşti ; de comitetele executive ale sfaturilor popu­lare raionale pentru alegerea sfaturilor populare comunale şi ale oraşelor de sub­ordonare raională. Decretul prevede amănunţit la ce nu­măr de locuitori se formează o circum­scripţie electorală pentru alegerea deputa­ţilor în sfaturile populare regionale, raio­nale, orăşeneşti, raionale de oraş, comu­nale. Delimitarea şi numerotarea circumscrip­ţiilor electorale va fi făcută de către co­mitetele executive ale sfaturilor populare respective, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de alegeri ; lista circumscripţiilor electorale va fi publicată de comitetele executive ale sfaturilor populare respec­tive cu 50 de zile înainte de alegeri. Dece va fi ales câte un singur deputat de fiecare circumscripție electorală. Tov. Ignat Ignat din str.­­Rahovei Nr. 40 ne întreabă : De ce va fi ales câte un singur deputat de fiecare circumscripţie electorală ? Răspuns : Decretul cu privire la alege­rea deputaţilor în sfaturile populare pre­vede extinderea şi la comune a principiu­lui alegerii câte unui deputat de fiecare circumscripţie, aceasta în scopul îmbună­tăţirii legăturii deputaţilor cu alegătorii şi al întăririi controlului masselor asupra activităţii deputaţilor. Existenţa circumscripţiei electorale nu­­ încetează odată cu terminarea alegerilor; ea constitue unitatea teritorială în cadrul căreia deputatul îşi exercită funcţiunile sale. Faptul că in fiecare circumscripţie elec­torală va fi ales un singur deputat va în­lesni stabilirea unei strânse şi permanente legături a deputatului cu alegătorii săi. Având putinţa de a cunoaşte problemele concrete cele mai importante care se ri­dică în cadrul circumscripţiei electorale respective, activitatea fabricilor, între­prinderilor, gospodăriilor agricole de stat sau colective, a aşezămintelor de cultură, nevoile cele mai arzătoare ale oamenilor muncii — deputatul poate să dea un aju­tor efectiv la îndeplinirea sarcinilor tra­sate de partid şi­­guvern, poate antrena masse tot mai largi de oameni ai muncii la opera de gospodărire a treburilor ob­şteşti. Pe de altă parte, datorită faptului­­că există un singur deputat într-o circum­scripţie electorală, alegătorii au posibili­tatea să-i cunoască mai îndeaproape activi­tatea, să-l sprijine efectiv în munca sa şi totodată să controleze dacă îşi face pe deplin datoria de slujitor al poporului. O trăsătură caracteristică a deputatului de tip nou constă în atenţia cu care-şi pleacă urechea la glasul oamenilor mun­cii, la critica de jos, în atitudinea plină de grijă şi solicitudine faţă de cerinţele, nevoile şi propunerile cetăţenilor. De­­aceea, el are îndatorirea ca tot mod pe­riodic să facă dări de seamă în faţa ce­tăţenilor din circumscripţia sa electorală arătând felul cum îşi îndeplineşte sarci­nile încredinţate, felul cum îndreptăţeşte încrederea acordată de alegători. O expresie grăitoare a democratismu­lui consecvent al sistemului nostru elec­toral o constitue faptul că, potrivit pre­vederilor Constituţiei, alegătorii au ori­când dreptul de a revoca pe deputatul lor, în cazul când acesta nu-şi îndeplineşte conştiincios Îndatoririle, nu se dovedeşte un luptător activ pentru înfăptuirea poli­ticii partidului şi guvernului. Pag. 3 înapoierea la Phenian a Delegaţiei Guvernamentale a R. P. D. Coreene PHENIAN 30 (Agerpres). TASS La 29 Septembrie s’a înapoiat la Phe­nian, venind de la Moscova, Delegaţia Gu­vernamentală a R.P.D. Coreene. In Piaţa gării­­a avut loc un meeting, la care au luat parte mii de locuitori din Phenian — muncitori, funcţionari, studenţi şi elevi, salariaţi din instituţiile de stat, ţărani din satele din împrejurimi. Kim Ir Sen a vorbit amănunţit despre ajutorul pe care-l va acorda Uniunea So­vietică pentru refacerea celor mai mari întreprinderi industriale şi energetice din Coreea de Nord. Datorită ajutorului acor­dat de Uniunea Sovietică şi de ţările de democraţie populară, a­u pus în continuare Kim Ir Sen, au fost create toate premizele materiale pentru o rapidă refacere post­belică şi dezvoltare a economiei naţionale a R.P.D. Coreene. Nu rămâne decât ca poporul nostru să folosească in mod just acest ajutor uriaş. Participanţii la meeting au adoptat cu însufleţire textul unui mesaj­ adresat C.C. al P.C.U.S. şi Guvernului Sovietic. Delegaţia A. R. L. U. S. a sosit la Moscova MOSCOVA 30 (Agenpres). — TASS La 29 Septembrie, la invitaţia Asocia­ţiei Unionale pentru relaţiile culturale cu străinătatea, a sosit la Moscova delegaţia A. R. L U. S. în frunte cu Viliam Suder, vicepreşedinte al A.R.L.U.S.-ului. Pe aerodrom oaspeţii au fost întâm­pinaţi de reprezentanţi ai opiniei publice sovietic© şi de funcţionari superiori ai V.O.C.S -ului. Delegaţia a fost întâmpinată deaseme­nea de M Dalea, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Române, şi de membrii ambasadei. Ciocnirea a două vase militare britanice în Oceanul Atlantic LONDRA 30 (Agerpres). Agenţia Reuter anunţă că crucişătorul Swiftswre şi distrugătorul Diamond, am­bele aparţinând marinei militare brita­nice, s-au ciocnit Miercuri noapte în timp ce navigau în Oceanul Atlantic în apro­piere de Islanda. 32 de marinari sunt grav răniţi iar pagubele înregistrate sunt ex­trem de importante. Ciocnirea s-a produs cu prilejul manevrelor militare navale organizate de N. A. T. D. in oceanul Atlantic. întâlnirea prietenească de fotbal între echipa reprezentativă a R.P.R. şi „Spartac“ Moscova MOSCOVA 30 (prin telefon de la trimi­sul special al Agenţiei „Agerpres"). Pe marele stadion „Dinamo", în noc­turnă, în prezenţa a peste 80.000 de spec­tatori, fotbaliştii din R.P.R. au susţinut al patrulea joc de la sosirea lor în Uni­unea Sovietică, întâlnind echipa „Spar­tac" din Moscova, campioană unională pe anul 1953. Rezultatele obţinute de echipa R.P.R. în primele trei matchuri jucate în U.R.S.S. au făcut ca această nouă evolu­ţie a fotbaliştilor români la Moscova să fie urmărită cu un viu interes de iubitorii jocului de fotbal. Intr-adevăr, fotbaliştii noştri au confir­mat aşteptările publicului sportiv sovietic. Ei au practicat un joc rapid şi energic, ap­ărându-se cu tenacitate în momentele dificile din repriza secundă. Echipa re­prezentativă de fotbal a R.P.R. s-a com­portat admirabil, reuşind, după un joc care timp de 90 de minute a ţinut încordată atenţia spectatorilor, să obţină victoria cu 2—1 (2—0) în faţa valoroasei echipe Spar­tac Moscova. Jocul a avut o desfăşurare interesantă. In primele minute, iniţiativa aparţine echipei sovietice. După 5 minute de joc, echipa Spartac obţine un corner, executat de Ilin şi lămurit în ultimă instanţă de intervenţia promptă a lui Tom­a. Trei mi­nute mai târziu, echipa R.P.R. iniţiază o acţiune spectaculoasă la poarta apărată de Pinaev. Călinoiu trage fulgerător, însă fundaşul Tisenco respinge balonul de pe linia porţii. In minutele următoare, echipa R.P.R. se remarcă printr’o seri© de com­binaţii frumoase la care participă în­treaga linie de atac. Spectatorii asistă la o pasionantă întrecere pentru balon între Ene şi stoperul Basaşchin. Primul punct al întâlnirii este înscris în minutul 12 de către echipa fotbaliştilor români. La un atac pe partea stângă a terenului, Suru trimite mingea lui Serfozoe, care trage la poartă. Portarul sovietic Piraev res­pinge balonul şi Ene, care a urmărit cu atenţie faza, reia cu capul, trimiţând mingea In plasă. Echipa R.P.R. continuă să aibă iniţia­tiva. Jocul devine din ce în ce mai rapid. Echipa Spartac contraatacă vijelios. In minutul 14, Androvici respinge cu greu o acţiune personală a lui Simonian. Patru minute mai târziu, la o combinaţie Ene- Petsohowschi-Serfozoe-Suru, ultimul trage alături de bară. In continuare, echipa ţării noastre joacă cu mult elan şi ener­gie. Atacul, ajutat de jocul bun al celor doi mijlocaşi Onisie şi Băcuţ, pune de multe ori in pericol poarta echipei gazde. Spectatorii aplaudă puternic echipa R.P.R. pentru jocul ei frumos de an­samblu. In minutul 26 are loc o fază grea la poarta apărată de Torna. Simonian, cen­trul atacant al echipei Spartac, trage în bară, mingea revine ln­ teren și este degajată de Androvici. Al doilea punct al echipei R.P R. este realizat în minutul 33. Suru aleargă pe tuşe şi, din marginea careului de 16 m., centrează în faţa porţii, de unde Seriozoe reia balonul cu capul, ridicând scorul la 2-0. Echipa fotbaliştilor de la Spartac­ atacă apoi neîncetat. Apolzan şi Androvici se remarcă prin precizie şi siguranţă, respin­gând o serie de mingi grele. In minutele 42 şi 44, Tom­a intervine cu succes la două acţiuni iniţiate de Simonian. Re­priza se termină cu scorul de 2-0 pentru echipa R.P.R. Chiar de la începutul reprizei a doua, fotbaliştii de la Spartac trec la conducerea jocului. Ei practică un joc rapid, cu schimburi de jocuri cere derutează de multe ori pe apărătorii echipei R.P.R. Apolzan se remarcă printr’un minunat joc de intercepţie, în timp ce Băcuţ şi Onisie luptă cu dârzenie pentru a anihila acţiu­nile celor două extreme rapide Ilin şi Ta­tuam. Echipa Spartac joacă din ce în ce mai bine. Jucătorii noştri fac cu greu faţă atacurilor echipei din Moscova. Cei doi interi ai echipei R.P.R. vin de multe ori înapoi pentru a colabora cu apărarea di­rectă. In minutul 66, Simonian dintr-o poziţie favorabilă, trage în braţele lui Toma, iar patru minute mai târziu Demen­tiev, din apropierea porţii, trimite balonul peste bară. Echipa sovietică reduce scorul în minutul 73. In urma unei combinaţii Ilin­ Simonian, primul reia mingea „voie" şi o trimite fulgerător în poarta echipei noastre. La 2—1, fotbaliştii sovietici îşi continuă atacurile lor rapide, dar apărarea echipei R.P.R. luptă pentru menţinerea rezultatului. In ultimele 5 minute, jocul se echili­brează, întâlnirea încheindu-se cu scorul de 2—1 în favoarea echipei reprezentative a R­P R. In decursul întâlnirii s-au remarcat din echipa R. P R., Apolzan, Onisie, Szőke, Băcuţ, Serfozoe şi Suru, ia­r din echipa „Spartac" Simonian, Ilin, Dementiev, Pa­­ramonov ,şi Netto. Lucrările Adunării Generale a O. N. U. NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS transmite : In şedinţa Adunării Generale a O.N.U. din după amiaza zilei de 28 Septembrie, în cadrul discuţiei generale au luat cu­vântul reprezentanţii Filipinelor, Irakului şi Indiei. Reprezentantul Irakului şi-a consacrat o mare parte a discursului problemelor Marocului, Tunisiei şi Palestinei. El a sub­liniat că Franţa nu numai că nu a înde­plinit hotărîrile Adunării Generale în ce priveşte Marocul şi Tunisia, ci, dimpo­trivă, intensificând teroarea şi prin repre­siuni continue asupra populaţiei, a înrău­tăţit situaţia. Subliniind că situaţia exis­tentă în pr­ezent în Tunisia şi Maroc ame­ninţă serios pacea, reprezentantul Iraku­lui a cerut Adunării Generale să găsea­scă căi mai eficace pentru rezolvarea pro­blemelor Marocului şi Tunisiei. Şeful delegaţiei Indiei, Krishna Menen, a rostit un amplu discurs, care a fost as­cultat cu o deosebită atenţie de către de­legaţi, reprezentanţi ai presei şi oaspeţi. Menen şi-a început discursul prin a arăta că în momentul de faţă sarcina princi­pală a O.N.U. este să contribue prin toate mijloacele la destinderea încordării situa­ţiei internaţionale. De aceasta, a declarat el depinde în mare măsură rezolvarea problemelor importante care stau în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite, in ultimul timp, a spus reprezentantul Indiei, s-a dovedit că problemele litigioase pot fi re­zolvate pe cale paşnică. Reprezentantul Indiei a declarat că gu­vernul Indian este pentru convocarea unei conferinţe a marilor puteri, la care să poată fi discutate problemele şi să se ajungă la un acord şi nici­decum să fie impuse hotărîri luate cu anticipaţie. Menon s’a ocupat în mod amănunţit de problema reducerii armamentelor şi a interzicerii armei atomice, a armei cu hidrogen şi a celorlalte arme de exterminare în masă. Subliniind că O.N.U. a fost creată pentru a salva generaţiile viitoare de ororile răz­boiului, Menon a atras atenţia Adunării Generale asupra faptului că ultimele in­venţii, şi mai ales bomba cu hidrogen, fac ca rezolvarea acestei probleme să devină deosebit de imperioasă. A găsit timpul, a spus reprezentantul In­ Importanta declaraţie a reprezentantului Indiei diei, ca O.N U. să declare că este pentru interzicerea armelor atomică şi cu hidro­gen. Menon a propus ca Adunarea Gene­rală să adreseze un apel marilor puteri, in­­vitându-le să semneze o declaraţie că nu vor folosi arma atomică şi cu hidrogen. Ul­terior se va putea elabora o convenţie in­ternaţională cu privire la nefolosirea armei atomice şi a celei cu hidrogen. A sosit timpul, a declarat Menon, ca O.N.U. să exprime năzuinţele popoarelor lumii. Armele atomică şi cu hidrogen sunt arme îndreptate împotriva întregii ome­niri. Trebue să se renunţe la folosirea acestor arme distrugătoare. Energia ato­mică trebue să fie folosită numai pentru binele omenirii. Referindu-se la problema primirii de noi membri în O.N.U., reprezentantul In­diei a susţinut propunerea cu privire la primirea simultană , in O­N.U. a celor 14 state care au cerut să devină membre ale O.N U. . Menon a subliniat că delegaţia sa „este pentru principiul unanimităţii marilor pu­teri“ în Consiliul de Securitate şi consi­deră inadmisibil ca majoritatea în O.N.U. să impună unei mari puteri voinţa sa. In prezent, a adăugat reprezentantul Indiei, important este obţinerea respectării mai stricte a principiilor şi ţelurilor Chartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi nicidecum revizuirea ei. Reprezentantul Indiei a acordat o mare atenţie problemei reprezentării Republicii Populare Chineze la O.N.U. El a declarat că India consideră necesar ca reprezentan­ţii Republicii Populare Chineze să ia parte la lucrările O.N.U. Delegaţia indiană, a declarat Menen, va contesta împuternici­rile reprezentanţilor gomindanişti atunci când se va discuta raportul Comisiei de validare către Adunarea Generală. Subli­niind încă odată că singurul guvern care are dreptul legitim să reprezinte în mod legal poporul chinez la O.N.U. este gu­vernul Republicii Populare Chineze, Me­nen a spus că „guvernul din Taiwan" nu are acest drept. Mai departe, reprezentan­tul Indiei a condamnat agresiunea gomin­­daniștilor în Birmania, discriminarea ra­sială în Uniunea Sud-Africană şi acţiunile Franţei în Maroc şi Tunisia. Poziţia O.N.U în problema Marocului şi Tunisiei, a declarat Menon, încurajează pe acei care duc o politică colonialistă, in loc de a con­damna colonialismul şi a găsi căi pentru a pune capăt unei asemenea situaţii, in care unele popoare­ sunt conduse de alte po­poare. „A sosit timpul, a declarat Menon, să se acorde popoarelor Africii suverani­tatea şi independenţa ! A sosit timpul de a elibera întreaga omenire de sub domina­ţia colonialistă !“ In încheiere, reprezentantul Indiei s’a ocupat în mori amănunţit de problema co­reeană Trebue să obţinem, a declarat el, c­a armistiţiul realizat în Coreea să fie întărit şi sâ se asigure în această ţară o pace trainică Dar ar fi nejust să căutam să obţinem pacea ,­în condiţiile existenţei a două părţi ostile ca la Panmunjon”. Pacea poate fi realizată numai dacă atmos­fera conferinţei va fi conciliantă In pre­­zent, a continuat Menon, problema prin­cipală este convocarea unei conferinţe politice în Coreea India va participa la conferinţă „dacă se va convinge că parti­ciparea ei va fi utilă". Reprezentantul In­diei a declarat că problema coreeană poate fi rezolvată dacă părţile interesate vor da dovadă de o oarecare elasticitate. In continuare, reprezentantul Indiei a amintit membrilor Adunării Generale des­pre declaraţie secretarului de stat al S.U.A., Dulles, în legătură cu faptul că Coreea de Sur­ „nu are pretenţii care ar depăşi graniţele Coreei” Reprezentantul Indiei a subliniat că această declaraţie a­­secretarului de stat necesită unele lămu­riri. Menon a declarat că în Coreea sunt două guverne şi a lăsat să se înţeleagă că India consideră inadmisibilă unificarea Co­reei prin forţă. Subliniind din nou impor­tanţa conferinţei politice, Menon a atras atenţia Adunării Generale asupra faptului că problema coreeană figurează pe ordi­nea de zi a actualei sesiuni şi că, prin ur­mare, această problemă trebue să fie exa­minată de către Adunarea Generala.

Next