Scȃnteia, octombrie 1953 (Anul 22, nr. 2781-2807)
1953-10-01 / nr. 2781
Nr. 2781 VIAŢA DE PARTID Dezbaterea Hotărîrilor plenarei lărgite a C. C al P. M. R. in adunările de activ Activul de partid al Comitetului regional P.M.R.-Galaţi s'a întrunit pentru a dezbate Hotărîrile plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19-20 August cu privire la sarcinile partidului în domeniul dezvoltării economiei naţionale şi ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii şi cu privire la îmbunătăţirea muncii de partid şi întărirea legăturii partidului cu massere. La adunare a participat tov. Miron Constantinescu, secretar al C.C. al P.M.R. Adunarea a constituit un prilej de analiză a activităţii desfăşurate de organele de partid, de stat şi economice din regiunea Galaţi. In cadrul discuţiilor au fost subliniate o serie de realizări obţinute pe plan local. Astfel, în anii regimului de democraţie populară industria socialistă din regiune s’a dezvoltat puternic. In numeroase întreprinderi s'a dublat capacitatea de producţie şi s'a îmbunătăţit calitatea produselor. Prin grija partidului şi guvernului nostru s’au dezvoltat în regiune industria alimentară şi cea producătoare de bunuri de larg consum. Au fost construite noi fabrici de conserve ca : „Dunărea", „Zagna‘-Vădeni, fabrica de pâine din Tulcea, etc. In anii puterii populare s'a redat agriculturii o suprafaţă de peste 20.000 ha. teren arabil în Lunca Prutului, în Deltă şi în Lunca Siretului. Au fost constituite aproape 150 gospodării agricole colective şi tot atâtea întovărăşiri agricole, care împreună cu cele 21 S.M.T.-uri înzestrate cu tractoare şi diferite maşini agricole au contribuit la ridicarea producţiei agricole la hectar. Analizând în spirit crîtîo şî autocrîtic munca desfăşurată în domeniul economic în regiune, numeroşi participanţi la discuţii au scos la iveală o serie de lipsuri. Astfel, tov. Pavel Grigoraş, prim secretar al Comitetului raional de partid Macin, a arătat că nu s'a dat un sprijin temeinic întovărăşirilor agricole care au un mare rol în creşterea producţiei la hectar. Nu a fost suficientă grijă pentru valorificarea bogăţiilor ce există în acest raion ca: pământuri colorante, caolină, păşuni, etc. Tov. Valeria Mitulescu a arătat că întreprinderile zootehnice raionale au obţinut rezultate slabe din pricină că nu li s-a dat atenţia cuvenită. El a subliniat deasemeni că este necesară îmbunătăţirea muncii organizaţiilor de partid şi a organelor de stat pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective din regiune. O serie de activişti au criticat cu tărie comitetul regional de partid pentru că nu s’a preocupat de sprijinirea mai temeinică a ţăranilor muncitori cu gospodării individuale. Unii tovarăşi au arătat că aprovizionarea oamenilor muncii ar fi putut fi mai bună dacă se dădea o mai mare atenţie creării bazei legumicole şi creşterii şeptelului. Tov. Gheorghe Buţuncă a propus să se facă eforturi în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi de muncă ale pescarilor, care aduc o însemnată contribuţie la aprovizionarea populaţiei muncitoare. Producţia piscicolă a regiunii să fie necontenit mărită, ea constituind cea mai mare parte din producţia piscicolă a ţării. Din adunare a reeşit că problema producţiei piscicole trebue să preocupe comitetul regional mult mai mult decât până acum. In cursul adunării s’au purtat vii discuţii şi în jurul problemelor îmbunătăţirii muncii de partid şi întăririi legăturii partidului cu massele. Trebue arătat, a spus tov. H. Grosman — că în ultimul timp se observă atât la comitetul regional cât şi la comitetele raionale şi orăşeneşti de partid o mai mare grijă pentru aplicarea principiului conducerii colective. Cu toate acestea, în această privinţă, cât şi în privinţa întăririi legăturilor cu massele, mai sunt unele lipsuri. Comitetul regional nu convoacă cu destulă regularitate activul de partid, ceea ce fireşte nu poate contribui la dezvoltarea criticii de jos şi a democraţiei interne de partid. Cazuri de încălcare a principiului muncii colective se observă şi la unele comitete raionale de partid. In adunare s-a arătat că comitetul regional nu a ajutat suficient organele de partid pentru îndrumarea organizaţiilor U T.M. şi sindicale. S-a subliniat deasemeni că Comitetul raional Măcin a neglijat în mod nepermis rezolvarea unui număr însemnat de scrisori ale oamenilor muncii. In concluziile la dezbateri, tov. Miron Constantinescu a relevat însemnătatea însuşirii şi aplicării Hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R., subliniind necesitatea de a studia temeinic posibilităţile concrete existente în regiune pentru dezvoltarea economiei pe drumul socialismului și îmbunătățirea nivelului de trai al oamenilor muncii. Pentru mărirea şeptelului în vederea îmbunătăţirii aprovizionării cu carne, a propus formarea unui colectiv care să studieze serios şi să stabilească concret câte vite sunt în regiune în prezent, pe ce bază furajeră se poate conta în viitor, cu cât poate fi mărit numărul vitelor şi în cât timp. Complectând unele răspunsuri la întrebări, tov. Miron Constantinescu a explicat cumi trebue privită problema industrializării socialiste şi a transformării socialiste a agriculturii, în ce constă politica partidului de întărire a alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi de Îngrădire a chiaburimii, care sunt căile îmbunătăţirii vieţii interne de partid. Tov. Francisc Martinaş, prim-secretar al Comitetului regional de partid Galaţi, a asigurat C.C. al P.M.R. că întregul activ al comitetului regional este hotărît să depună toată priceperea, energia, capacitatea şi combativitatea sa pentru îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa sa, pentru ducerea la îndeplinire a Hotărîrilor plenarei lărgite a C.C., precum şi a tuturor hotărîrilor partidului. Ţinând seama de criticile şi propunerile făcute în adunare, comitetul regional de partid a elaborat directivele pentru măsurile ce trebuesc luate de către organele de stat şi economice locale in vederea aplicării cu succes a Hotârîrilor plenarei lărgite a C.C. al P. M. R. pentru ridicarea nivelului de viaţă al oamenilor muncii. Astfel, întreprinderile alimentare vor trebui să ridice producţia, îmbunătăţind totodată calitatea şi sporind sortimentele la conservarea de legume şi fructe, la pâine, mezeluri, produse lactate etc. Se vor înfiinţa noi magazine de încălţăminte şi confecţii, în special în cartierele muncitoreşti. Se va urgenta construcţia cuptoarelor pentru fabricarea varului şi a cărămizii. Se vor amenaja clădirile care necesită unele reparaţii pentru a fi date în folosinţa oamenilor muncii. In vederea măririi producţiei de legume şi zarzavaturi, se vor stabili terenurile care se potrivesc la aceste culturi. Comitetul regional a stabilit totodată măsuri pentru traducerea în viaţă a Hotărîrii plenarei C.C. cu privire la îmbunătăţirea muncii de partid şi întărirea legăturii partidului cu massele. E. NICOLAEV corespondentul „Scânteii" pentru regiunea Galaţi Toată atenţia recoltării şi păstrării cartofilor Eforturile depuse de ţăranii muncitori, de colectivişti şi de muncitorii din gospodăriile agricole de stat la înfsămânţarea şi întreţinerea culturilor de cartofi sunt răsplătite de o recoltă destul de bună. Acum a început recoltarea cartofilor. Atunci când tulpinele de cartofi s-au veştejit, cartofii nu mai cresc, se desprind uşor de tufe, coaja lor nu se mai desface de pe miez. Iar dacă sunt tăiaţi în două, nu curge apă din ei, este momentul cel mai potrivit pentru recoltare. întârzierea recoltării pricinueşte pagube, deoarece încep ploile de toamnă care, nu numai că îngreunează foarte mult munca de recoltare, dar cartofii recoltaţi pe vreme ploioasă se strică uşor din cauza umezelii. Nu puţine au fost pagubele suferite în anii trecuţi de unele unităţi socialiste şi de ţărani muncitori din regiunile Suceava, Stalin, Regiunea Autonomă Maghiară, care tot amânând recoltarea cartofilor de pe o zi pe alta, au fost nevoiţi să lucreze pe ploaie şi chiar pe îngheţ, ca să poată salva măcar o parte din recoltă. O mare însemnătate pentru grăbirea recoltării cartofilor o au buna organizare a muncii şi folosirea uneltelor cele mai potrivite. Pe suprafeţe mici, cartofii se recoltează cu sapa precum şi cu furci speciale, care nu înţeapă cartofii. Pe suprafeţele mari se întrebuinţează plugul şi maşini speciale de recoltat cartofii. Recoltarea cu plugul obișnuit trebue să se facă cu multă grijă pentru ca să nu rămână cartofii în pământ. In gospodăriile agricole de stat trebue să fie folosită întreaga capacitate de lucru a mașinilor de recoltat. Oricare ar fi mijloacele folosite la recoltare, trebue avut grijă să nu se taie sau zdrelească tuberculii de cartofi. După recoltare, cartofii trebue să fie strânşi în grămezi mici şi lăsaţi sâ se svânte câteva ore la soare. Acesta întăreşte coaja şi vindecă tăieturile sau zdrelirile care n’au putut fi evitate. Dacă recoltarea se face pe timp umed, se transportă cartofii sub un şopron, se aşează într’un strat subţire şi se întorc de două, trei ori pe zi până se svântă bine. , Pentru a avea o producţie de bună cartitate este necesar să se facă alegerea şi sortarea cartofilor îndată după ce s’au svântat. Se aleg deoparte cartofii sănătoşi şi curaţi care se pot păstra, vreme îndelungată, iar de altă parte cei tăiaţi, zdreliţi sau atacaţi de boli şi insecte care vor fi daţi imediat în consum sau vor fi păstraţi ca hrană pentru animale. După aceasta se face sortarea cartofilor, adică se aleg după mărime. Cei mici se întrebuinţează pentru hrana animalelor, cartofii mijlocii pentru consum în timpul iernii, iar cei mari se păstrează pentru sămânţă. Asigurarea condiţiilor necesare păstrării cartofilor este de mare importanţă, deoarece ei au o întrebuinţare foarte largă din toamnă şi până primăvara târziu. Trebue ţinut seama că umiditatea prea mare a locului unde se pun cartofii la păstrare pricinueşte putrezirea lor, iar dacă aerul este prea uscat, cartofii se sbârcesc şi capătă un gust neplăcut. În beciuri sau pivniţe, cartofii se aşează pe un strat de paie, nisip sau pe gratii de lemn pentru a fi feriţi de umezeală. La anumite intervale de timp se controlează starea cartofilor alegându-se şi indepărtându-se cei stricaţi. Deasemenea, cartofii treime feriţi de îngheţ. Când sunt geruri friari, răsuflătorile de la beciuri trebue astupate. Cantităţile mari de cartofi se păstrează în silozuri construite pe terenuri ridicate. Lăţimea silozurilor trebue să fie 1.502 metri, iar lungimea în raport cu cantitatea de cartofi care urmează să fie însilozată. Cartofii se aşează în siloz în formă de piramidă, şi se acoperă cu paie şi pământ. Din loc în loc se aşează răsuflători. Pentru construirea silozurilor de cartofi este necesar ca ţăranii muncitori, colectiviştii şi intovărăşiţii să ceară sfatul tehnicienilor agronomi. Tehnicienii agronomi au datoria să acorde o mare atenţie acestor munci, îndrumând pe ţăranii cu gospodării individuale, pe colectivişti şi întovărăşiţi să grăbească recoltarea cartofilor, alegerea şi sortarea lor, crearea condiţiilor de păstrare. Deasemeni trebue acordată toată atenţia, grăbirii recoltării cartofilor în gospodăriile agricole de stat. Faptul că în regiunile cultivatoare de cartofi recoltatul cartofilor merge încet impune luarea tuturor măsurilor ca aceste lucrări să fie grăbite. O mare răspundere pentru succesul recoltării cartofilor revine comitetelor executive ale sfaturilor populare precum şi comitetelor regionale şi raionale de partid. Strângerea la vreme a întregii recolte de cartofi constitue o contribuţie însemnată la înfăptuirea măsurilor luate de partid şi guvern pentru ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor. Azi încep In toată ţara depunerile pe libretele C.E.C. cu câştiguri La toate unităţile CEC din Capitală şi In acelaş timp funcţionează şi stat din întreaga ţară, inclusiv la agenţiile temai existent al depunerilor cu do- CEC de pe reţeaua poştală, încep azi oe- bandă raţiunile de depuneri pe noile librete de economii cu câştiguri. (Agerpres) SCÂNTEIA SCRISORI CATRE „SCÂNTEIA" Nicio grijă — se va aranja!! A trecut un an de atunci. Dar nici astăzi nu pot uita cu câtă bucurie am hotărît noi, cetăţenii din comuna Arpaşul de Jos, raionul Făgăraş, să ne electrificăm comuna. La propunerea şi cu sprijinul sfatului popular comunal, am început lucrările. Am adus lemne din pădure, ne-am cioplit stâlpii şi am întins isârma. Muncitorii dela o uzină ne-au dat un motor şi un generator şi in Martie 1952, odată cu primăvara, a intrat şi lumina electrică în casele noastre. Motorul ca să meargă are nevoie de ulei şi motorină. M’am dus la sfatul popular raional, la secţia gospodării comunale şi industrie locală şi am stat de vorbă cu tov. Chitic şi tov. Gali, responsabil cu combustibilul. Mi-au spus să n’am nicio grijă. Se va aranja ! A trecut o săptămână, două, niciun rezultat. M’am dus iar la sfatul popular raional — cu o cerere prin care solicitam să fim planificaţi cu combustibil pentru uzina noastră. Mi s’a spus că trebue să aşteptăm până la începutul anului 1953, când vom fi trecuţi în plan. In Noembrie 1952, când m’am dus iar la raion, tov. Chitic şi Gali mi-au spus din nou să n’am nicio grijă. Se va aranja ! întors în comună le-am spus ţăranilor muncitori că începând din Ianuarie vom avea lumină regulat. A venit anul 1953.. M’am dus cu butoaiele la raion să încarc combustibilul. Cum m ar fi dus, aşa m’am întors. N’am fost trecuţi In plan Amplecat la sfatul popular regional. Am stat de vorbă cu tov. Inginer Hariga şi tov. Pătraşcu. Mi-au dat o adresă către sfatul popular raional ca să nerepartizeze ulei şi motorină din plusurile rămase de la alte instituţii care n’au consumat toată cantitatea. A trecut luna Aprilie, au trecut şi lunile Mai, Iunie — nimic. In Iulie m’am dus din nou le regiune. Am stat de vorbă cu tov. președinte al comitetului executiv al sfatului popular regional, Vasile Lixandru. Mi-a spus să n’am nicio grijă. Se va aranja ! După vreo două săptămâni au venit doi tovarăși să vadă cum stau lucrurile. Mi-au spus şi ei să n’am nicio grijă. Se va aranja ! Şi nici până în ziua de azi nu i-am mai văzut. Dar nici cu combustibilul nu s’a aranjat nimic. Cerem secţiunilor de gospodării comunale şi industria locală ale sfaturilor populare regional şi raional să dea mai multă atenţie nevoilor ţăranilor muncitori din comună, să pună capăt tărăgănelilor, pentru ca să n© bucurăm şi noi de binefacerile electricităţii. VASILE FELEA mecanic Ştiri sportive Circuitul ciclist al R. P. R. FĂLTICENI (de la trimisul nostru). Ca şi în etapa precedentă, în cursul zilei de ieri participanţii la Circuitul ciclist al R.P.R. au luptat cu o deosebită ardoare dealungul celor 142 km. de la Iaşi la Fălticeni pentru a cuceri victoria. Salutaţi de zeci de mii de oameni din oraşul Iaşi, cicliştii au pornit într-un ritm rapid, resfirându-s© chiar pe primii kilometri ai traseului. Iniţiind o acţiune curajoasă, tânărul ciclist Ion Vasile (Voinţa) se distanţează de restul concurenţilor, pedalând cu viteză. Porniţi în urmărirea lui, Gheorghe Şandru, Nicola© Maxim, Constantin Iotrate, Andrei Folbert, reuşesc după 60 de kilometri să-l ajungă. Apoi, Ion Vasile suferă o defecţiune la bicicletă fiind nevoit să piardă câteva minute. Din urmă se apropie cicliştii Petre Nuţă şi Nicolae Vasilescu, care intră şi ei în grupul celor aflaţi în frunte. In Fălticeni, cicliştii au fost întâmpinaţi cu mult entuziasm de aproape întreaga populaţie a oraşului. Primul trece linia de sosire ciclistul Nicolae Vasilescu (Dinamo) care a parcurs distanţa în 5 ore, 31 minute şi 2 secunde. Pe locul doi s-a clasat Nicolae Maxim cu timpul de 5 ore, 32 minute şi 18 secunde, iar pe locul trei, cu acelaş timp, Dumitru Pantazescu (C.C.A.). După trei etape, în clasamentul general individual pe primul loc se află Nicolae Vasilescu urmat de Petre Nuţă şi Constantin Istrate. In clasamentul general pe echipe, pe locul I se află formaţia asociaţiei Dinamo. Azi, participanţii la Circuitul ciclist al R.P.R. au zi de odihnă în oraşul Fălticeni, iar mâine ei vor parcurge a patra etapă pe distanţa Fălticeni-Vatra Dornei. Succesele echipelor române de handbal în R. P. Polonă STALINOGROD 30 (Agerpres). La 30 Septembrie a început în localitatea Stalinogrod din R. P. Polonă un mare turneu de handbal la care participă echipele Gornik, Budlowany, precum şi echipele din R.P.R. Ştiinţa (fete) şi Dinamo (băeţi) In primele Jocuri disputate, jucătoarele şi jucătorii din R.P.R. au repurtat frumoase victorii. Iată rezultatele tehnice înregistrate: Ştiinţa Bucureşti — Budlowany (Constructorul) (fete) 8—1 (4—0); Dinamo Bucureşti — Gornik (Minerul) 14—3 (6-3). Sosirea unor sportivi sovietici şi francezi Marţi seara a sosit în Capitală delegaţia sportivilor sovietici care va participa la concursul internaţional de călărie din 3—11 Octombrie de la Bucureşti. Lotul sportivilor din U.R.S.S. este condus de Pavel Ribenco şi cuprinde 17 călăreţi printre care Victor Utchin, Gavril Budionâi, Nina Gromova, Tatiana Culicovscaia, Ivan Svetlacov şi alţii. In Gara de Nord, oaspeţii au fost întâmpinaţi d© reprezentanţi ai Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport, în frunte cu tov. I. Vaida, vicepreşedinte al C.C.F.S., precum şi de numeroşi activişti ai mişcării noastre sportive, care le-au făcut o călduroasă primire. Marţi la prânz au sosit în Capitală atleţii francezi care vor participa la cea de a VI-a ediţie a Campionatelor internaţionale de atletism ale R.P.R. Pe aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost întâmpinaţi de reprezentanţi ai Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport în frunte cu prof. univ. Manea Mănescu, preşedintele Comisiei Centrale de Atletism. Lotul atleţilor din Franţa este condus de René Bels vicepreşedinte al Federaţiei franceze de atletism şi este alcătuit din 27 sportivi. (Agerpres) ★ întrebări şi răspunsuri In legătură cu alegerea deputaţilor în sfaturile populare Ce sunt circumscripţiile electorale Tov. Victoria Tănase din str. Lucaci Nr. 74, ne întreabă: Ce sunt circumscripţiile electorale ? Răspuns : Deputaţii în sfaturile populare regionale, raionale, orăşeneşti, raionale d® oraş şi comunale vor fi aleşi de către cetăţenii cu drept de vot, pe circumscripţii electorale. Circumscripţia electorală este o unitate teritorială cuprinzând un anumit număr de alegători, potrivit prevederilor decretului cu privire la alegerea deputaţilor în sfaturile populare. Numărul circumscripţiilor electorale se va stabili la 5 zile de la ziua fixării datei alegerilor, de către Prezidiul Marii Adunări Naţionale pentru alegerea sfaturilor populare regionale şi cel al oraşului Bucureşti , de comitetele executive ale sfaturilor populare de regiune pentru alegerea sfaturilor populare raionale şi ale oraşelor de subordonare regională ; de comitetul executiv al Sfatului popular al oraşului Bucureşti pentru alegerea sfaturilor populare ale raioanelor oraşului Bucureşti ; de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale pentru alegerea sfaturilor populare comunale şi ale oraşelor de subordonare raională. Decretul prevede amănunţit la ce număr de locuitori se formează o circumscripţie electorală pentru alegerea deputaţilor în sfaturile populare regionale, raionale, orăşeneşti, raionale de oraş, comunale. Delimitarea şi numerotarea circumscripţiilor electorale va fi făcută de către comitetele executive ale sfaturilor populare respective, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de alegeri ; lista circumscripţiilor electorale va fi publicată de comitetele executive ale sfaturilor populare respective cu 50 de zile înainte de alegeri. Dece va fi ales câte un singur deputat de fiecare circumscripție electorală. Tov. Ignat Ignat din str.Rahovei Nr. 40 ne întreabă : De ce va fi ales câte un singur deputat de fiecare circumscripţie electorală ? Răspuns : Decretul cu privire la alegerea deputaţilor în sfaturile populare prevede extinderea şi la comune a principiului alegerii câte unui deputat de fiecare circumscripţie, aceasta în scopul îmbunătăţirii legăturii deputaţilor cu alegătorii şi al întăririi controlului masselor asupra activităţii deputaţilor. Existenţa circumscripţiei electorale nu încetează odată cu terminarea alegerilor; ea constitue unitatea teritorială în cadrul căreia deputatul îşi exercită funcţiunile sale. Faptul că in fiecare circumscripţie electorală va fi ales un singur deputat va înlesni stabilirea unei strânse şi permanente legături a deputatului cu alegătorii săi. Având putinţa de a cunoaşte problemele concrete cele mai importante care se ridică în cadrul circumscripţiei electorale respective, activitatea fabricilor, întreprinderilor, gospodăriilor agricole de stat sau colective, a aşezămintelor de cultură, nevoile cele mai arzătoare ale oamenilor muncii — deputatul poate să dea un ajutor efectiv la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid şiguvern, poate antrena masse tot mai largi de oameni ai muncii la opera de gospodărire a treburilor obşteşti. Pe de altă parte, datorită faptuluică există un singur deputat într-o circumscripţie electorală, alegătorii au posibilitatea să-i cunoască mai îndeaproape activitatea, să-l sprijine efectiv în munca sa şi totodată să controleze dacă îşi face pe deplin datoria de slujitor al poporului. O trăsătură caracteristică a deputatului de tip nou constă în atenţia cu care-şi pleacă urechea la glasul oamenilor muncii, la critica de jos, în atitudinea plină de grijă şi solicitudine faţă de cerinţele, nevoile şi propunerile cetăţenilor. Deaceea, el are îndatorirea ca tot mod periodic să facă dări de seamă în faţa cetăţenilor din circumscripţia sa electorală arătând felul cum îşi îndeplineşte sarcinile încredinţate, felul cum îndreptăţeşte încrederea acordată de alegători. O expresie grăitoare a democratismului consecvent al sistemului nostru electoral o constitue faptul că, potrivit prevederilor Constituţiei, alegătorii au oricând dreptul de a revoca pe deputatul lor, în cazul când acesta nu-şi îndeplineşte conştiincios Îndatoririle, nu se dovedeşte un luptător activ pentru înfăptuirea politicii partidului şi guvernului. Pag. 3 înapoierea la Phenian a Delegaţiei Guvernamentale a R. P. D. Coreene PHENIAN 30 (Agerpres). TASS La 29 Septembrie s’a înapoiat la Phenian, venind de la Moscova, Delegaţia Guvernamentală a R.P.D. Coreene. In Piaţa găriia avut loc un meeting, la care au luat parte mii de locuitori din Phenian — muncitori, funcţionari, studenţi şi elevi, salariaţi din instituţiile de stat, ţărani din satele din împrejurimi. Kim Ir Sen a vorbit amănunţit despre ajutorul pe care-l va acorda Uniunea Sovietică pentru refacerea celor mai mari întreprinderi industriale şi energetice din Coreea de Nord. Datorită ajutorului acordat de Uniunea Sovietică şi de ţările de democraţie populară, au pus în continuare Kim Ir Sen, au fost create toate premizele materiale pentru o rapidă refacere postbelică şi dezvoltare a economiei naţionale a R.P.D. Coreene. Nu rămâne decât ca poporul nostru să folosească in mod just acest ajutor uriaş. Participanţii la meeting au adoptat cu însufleţire textul unui mesaj adresat C.C. al P.C.U.S. şi Guvernului Sovietic. Delegaţia A. R. L. U. S. a sosit la Moscova MOSCOVA 30 (Agenpres). — TASS La 29 Septembrie, la invitaţia Asociaţiei Unionale pentru relaţiile culturale cu străinătatea, a sosit la Moscova delegaţia A. R. L U. S. în frunte cu Viliam Suder, vicepreşedinte al A.R.L.U.S.-ului. Pe aerodrom oaspeţii au fost întâmpinaţi de reprezentanţi ai opiniei publice sovietic© şi de funcţionari superiori ai V.O.C.S -ului. Delegaţia a fost întâmpinată deasemenea de M Dalea, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Române, şi de membrii ambasadei. Ciocnirea a două vase militare britanice în Oceanul Atlantic LONDRA 30 (Agerpres). Agenţia Reuter anunţă că crucişătorul Swiftswre şi distrugătorul Diamond, ambele aparţinând marinei militare britanice, s-au ciocnit Miercuri noapte în timp ce navigau în Oceanul Atlantic în apropiere de Islanda. 32 de marinari sunt grav răniţi iar pagubele înregistrate sunt extrem de importante. Ciocnirea s-a produs cu prilejul manevrelor militare navale organizate de N. A. T. D. in oceanul Atlantic. întâlnirea prietenească de fotbal între echipa reprezentativă a R.P.R. şi „Spartac“ Moscova MOSCOVA 30 (prin telefon de la trimisul special al Agenţiei „Agerpres"). Pe marele stadion „Dinamo", în nocturnă, în prezenţa a peste 80.000 de spectatori, fotbaliştii din R.P.R. au susţinut al patrulea joc de la sosirea lor în Uniunea Sovietică, întâlnind echipa „Spartac" din Moscova, campioană unională pe anul 1953. Rezultatele obţinute de echipa R.P.R. în primele trei matchuri jucate în U.R.S.S. au făcut ca această nouă evoluţie a fotbaliştilor români la Moscova să fie urmărită cu un viu interes de iubitorii jocului de fotbal. Intr-adevăr, fotbaliştii noştri au confirmat aşteptările publicului sportiv sovietic. Ei au practicat un joc rapid şi energic, apărându-se cu tenacitate în momentele dificile din repriza secundă. Echipa reprezentativă de fotbal a R.P.R. s-a comportat admirabil, reuşind, după un joc care timp de 90 de minute a ţinut încordată atenţia spectatorilor, să obţină victoria cu 2—1 (2—0) în faţa valoroasei echipe Spartac Moscova. Jocul a avut o desfăşurare interesantă. In primele minute, iniţiativa aparţine echipei sovietice. După 5 minute de joc, echipa Spartac obţine un corner, executat de Ilin şi lămurit în ultimă instanţă de intervenţia promptă a lui Toma. Trei minute mai târziu, echipa R.P.R. iniţiază o acţiune spectaculoasă la poarta apărată de Pinaev. Călinoiu trage fulgerător, însă fundaşul Tisenco respinge balonul de pe linia porţii. In minutele următoare, echipa R.P.R. se remarcă printr’o seri© de combinaţii frumoase la care participă întreaga linie de atac. Spectatorii asistă la o pasionantă întrecere pentru balon între Ene şi stoperul Basaşchin. Primul punct al întâlnirii este înscris în minutul 12 de către echipa fotbaliştilor români. La un atac pe partea stângă a terenului, Suru trimite mingea lui Serfozoe, care trage la poartă. Portarul sovietic Piraev respinge balonul şi Ene, care a urmărit cu atenţie faza, reia cu capul, trimiţând mingea In plasă. Echipa R.P.R. continuă să aibă iniţiativa. Jocul devine din ce în ce mai rapid. Echipa Spartac contraatacă vijelios. In minutul 14, Androvici respinge cu greu o acţiune personală a lui Simonian. Patru minute mai târziu, la o combinaţie Ene- Petsohowschi-Serfozoe-Suru, ultimul trage alături de bară. In continuare, echipa ţării noastre joacă cu mult elan şi energie. Atacul, ajutat de jocul bun al celor doi mijlocaşi Onisie şi Băcuţ, pune de multe ori in pericol poarta echipei gazde. Spectatorii aplaudă puternic echipa R.P.R. pentru jocul ei frumos de ansamblu. In minutul 26 are loc o fază grea la poarta apărată de Torna. Simonian, centrul atacant al echipei Spartac, trage în bară, mingea revine ln teren și este degajată de Androvici. Al doilea punct al echipei R.P R. este realizat în minutul 33. Suru aleargă pe tuşe şi, din marginea careului de 16 m., centrează în faţa porţii, de unde Seriozoe reia balonul cu capul, ridicând scorul la 2-0. Echipa fotbaliştilor de la Spartac atacă apoi neîncetat. Apolzan şi Androvici se remarcă prin precizie şi siguranţă, respingând o serie de mingi grele. In minutele 42 şi 44, Toma intervine cu succes la două acţiuni iniţiate de Simonian. Repriza se termină cu scorul de 2-0 pentru echipa R.P.R. Chiar de la începutul reprizei a doua, fotbaliştii de la Spartac trec la conducerea jocului. Ei practică un joc rapid, cu schimburi de jocuri cere derutează de multe ori pe apărătorii echipei R.P.R. Apolzan se remarcă printr’un minunat joc de intercepţie, în timp ce Băcuţ şi Onisie luptă cu dârzenie pentru a anihila acţiunile celor două extreme rapide Ilin şi Tatuam. Echipa Spartac joacă din ce în ce mai bine. Jucătorii noştri fac cu greu faţă atacurilor echipei din Moscova. Cei doi interi ai echipei R.P.R. vin de multe ori înapoi pentru a colabora cu apărarea directă. In minutul 66, Simonian dintr-o poziţie favorabilă, trage în braţele lui Toma, iar patru minute mai târziu Dementiev, din apropierea porţii, trimite balonul peste bară. Echipa sovietică reduce scorul în minutul 73. In urma unei combinaţii Ilin Simonian, primul reia mingea „voie" şi o trimite fulgerător în poarta echipei noastre. La 2—1, fotbaliştii sovietici îşi continuă atacurile lor rapide, dar apărarea echipei R.P.R. luptă pentru menţinerea rezultatului. In ultimele 5 minute, jocul se echilibrează, întâlnirea încheindu-se cu scorul de 2—1 în favoarea echipei reprezentative a RP R. In decursul întâlnirii s-au remarcat din echipa R. P R., Apolzan, Onisie, Szőke, Băcuţ, Serfozoe şi Suru, iar din echipa „Spartac" Simonian, Ilin, Dementiev, Paramonov ,şi Netto. Lucrările Adunării Generale a O. N. U. NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS transmite : In şedinţa Adunării Generale a O.N.U. din după amiaza zilei de 28 Septembrie, în cadrul discuţiei generale au luat cuvântul reprezentanţii Filipinelor, Irakului şi Indiei. Reprezentantul Irakului şi-a consacrat o mare parte a discursului problemelor Marocului, Tunisiei şi Palestinei. El a subliniat că Franţa nu numai că nu a îndeplinit hotărîrile Adunării Generale în ce priveşte Marocul şi Tunisia, ci, dimpotrivă, intensificând teroarea şi prin represiuni continue asupra populaţiei, a înrăutăţit situaţia. Subliniind că situaţia existentă în prezent în Tunisia şi Maroc ameninţă serios pacea, reprezentantul Irakului a cerut Adunării Generale să găsească căi mai eficace pentru rezolvarea problemelor Marocului şi Tunisiei. Şeful delegaţiei Indiei, Krishna Menen, a rostit un amplu discurs, care a fost ascultat cu o deosebită atenţie de către delegaţi, reprezentanţi ai presei şi oaspeţi. Menen şi-a început discursul prin a arăta că în momentul de faţă sarcina principală a O.N.U. este să contribue prin toate mijloacele la destinderea încordării situaţiei internaţionale. De aceasta, a declarat el depinde în mare măsură rezolvarea problemelor importante care stau în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite, in ultimul timp, a spus reprezentantul Indiei, s-a dovedit că problemele litigioase pot fi rezolvate pe cale paşnică. Reprezentantul Indiei a declarat că guvernul Indian este pentru convocarea unei conferinţe a marilor puteri, la care să poată fi discutate problemele şi să se ajungă la un acord şi nicidecum să fie impuse hotărîri luate cu anticipaţie. Menon s’a ocupat în mod amănunţit de problema reducerii armamentelor şi a interzicerii armei atomice, a armei cu hidrogen şi a celorlalte arme de exterminare în masă. Subliniind că O.N.U. a fost creată pentru a salva generaţiile viitoare de ororile războiului, Menon a atras atenţia Adunării Generale asupra faptului că ultimele invenţii, şi mai ales bomba cu hidrogen, fac ca rezolvarea acestei probleme să devină deosebit de imperioasă. A găsit timpul, a spus reprezentantul In Importanta declaraţie a reprezentantului Indiei diei, ca O.N U. să declare că este pentru interzicerea armelor atomică şi cu hidrogen. Menon a propus ca Adunarea Generală să adreseze un apel marilor puteri, invitându-le să semneze o declaraţie că nu vor folosi arma atomică şi cu hidrogen. Ulterior se va putea elabora o convenţie internaţională cu privire la nefolosirea armei atomice şi a celei cu hidrogen. A sosit timpul, a declarat Menon, ca O.N.U. să exprime năzuinţele popoarelor lumii. Armele atomică şi cu hidrogen sunt arme îndreptate împotriva întregii omeniri. Trebue să se renunţe la folosirea acestor arme distrugătoare. Energia atomică trebue să fie folosită numai pentru binele omenirii. Referindu-se la problema primirii de noi membri în O.N.U., reprezentantul Indiei a susţinut propunerea cu privire la primirea simultană , in ON.U. a celor 14 state care au cerut să devină membre ale O.N U. . Menon a subliniat că delegaţia sa „este pentru principiul unanimităţii marilor puteri“ în Consiliul de Securitate şi consideră inadmisibil ca majoritatea în O.N.U. să impună unei mari puteri voinţa sa. In prezent, a adăugat reprezentantul Indiei, important este obţinerea respectării mai stricte a principiilor şi ţelurilor Chartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi nicidecum revizuirea ei. Reprezentantul Indiei a acordat o mare atenţie problemei reprezentării Republicii Populare Chineze la O.N.U. El a declarat că India consideră necesar ca reprezentanţii Republicii Populare Chineze să ia parte la lucrările O.N.U. Delegaţia indiană, a declarat Menen, va contesta împuternicirile reprezentanţilor gomindanişti atunci când se va discuta raportul Comisiei de validare către Adunarea Generală. Subliniind încă odată că singurul guvern care are dreptul legitim să reprezinte în mod legal poporul chinez la O.N.U. este guvernul Republicii Populare Chineze, Menen a spus că „guvernul din Taiwan" nu are acest drept. Mai departe, reprezentantul Indiei a condamnat agresiunea gomindaniștilor în Birmania, discriminarea rasială în Uniunea Sud-Africană şi acţiunile Franţei în Maroc şi Tunisia. Poziţia O.N.U în problema Marocului şi Tunisiei, a declarat Menon, încurajează pe acei care duc o politică colonialistă, in loc de a condamna colonialismul şi a găsi căi pentru a pune capăt unei asemenea situaţii, in care unele popoare sunt conduse de alte popoare. „A sosit timpul, a declarat Menon, să se acorde popoarelor Africii suveranitatea şi independenţa ! A sosit timpul de a elibera întreaga omenire de sub dominaţia colonialistă !“ In încheiere, reprezentantul Indiei s’a ocupat în mori amănunţit de problema coreeană Trebue să obţinem, a declarat el, ca armistiţiul realizat în Coreea să fie întărit şi sâ se asigure în această ţară o pace trainică Dar ar fi nejust să căutam să obţinem pacea ,în condiţiile existenţei a două părţi ostile ca la Panmunjon”. Pacea poate fi realizată numai dacă atmosfera conferinţei va fi conciliantă In prezent, a continuat Menon, problema principală este convocarea unei conferinţe politice în Coreea India va participa la conferinţă „dacă se va convinge că participarea ei va fi utilă". Reprezentantul Indiei a declarat că problema coreeană poate fi rezolvată dacă părţile interesate vor da dovadă de o oarecare elasticitate. In continuare, reprezentantul Indiei a amintit membrilor Adunării Generale despre declaraţie secretarului de stat al S.U.A., Dulles, în legătură cu faptul că Coreea de Sur „nu are pretenţii care ar depăşi graniţele Coreei” Reprezentantul Indiei a subliniat că această declaraţie asecretarului de stat necesită unele lămuriri. Menon a declarat că în Coreea sunt două guverne şi a lăsat să se înţeleagă că India consideră inadmisibilă unificarea Coreei prin forţă. Subliniind din nou importanţa conferinţei politice, Menon a atras atenţia Adunării Generale asupra faptului că problema coreeană figurează pe ordinea de zi a actualei sesiuni şi că, prin urmare, această problemă trebue să fie examinată de către Adunarea Generala.