Scȃnteia, ianuarie 1954 (Anul 23, nr. 2860-2884)

1954-01-03 / nr. 2860

Nr. 2860 SCÂNTEIA Cu bucurie şi încredere în viitor Sărbătoarea Anului Nou Ultimele ore ale anului 19531 Pe fetrăzi domneşte o însufleţire neobişnuită. Oamenii muncii se pregătesc să sărbăto­rească revelionul. ...Sala de festivităţi a fabricii de con­fecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“. Luminată feeric, împodobită cu ghirlande de brad, sala aceasta a rernit în noaptea Anului Nou sute şi sute de familii ale muncitori­lor, tehnicienilor şi funcţionarilor din acea­stă întreprindere a Capitalei. încăperea a răsunat tot timpul de voioşie. Aveai im­presia că te afli într’o mare familie, unită în lupta pentru un scop unic. • E miezul nopţii. La această oră, în în­­teaga ţară, strânşi în jurul aparatelor de rdio, oamenii muncii ascultă, cu deose­­ită atenţie şi cu inimile pline de spe­­anţe, mesajul de Anul Nou rostit de dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Mar­i Adunări Naţionale." Sutele de becuri din sală s’au stins, cineva a rostit: ,,La mulţi ani !“ şi Spor la muncă în noul an !". Urale uternice îi răspund. Iniţiind acţiu­­ea de descoperire şi folosire a rezervelor nterne, colectivul acestei fabrici a încheiat nul 1953 cu succese de seamă în produc­­ie. El a pus la îndemâna oamenilor mun­ţi însemnate cantităţi de confecţii peste plan, îmbunătăţind calitatea acestora. In mijlocul unui grup­­ în care se aflau stahanovistul Dinică Marin, responsabilul unei brigăzi de calitate, fruntaşul în pro­ducţie Nichita Iulian şi tov. Paula Vaini, fruntaşă în lupta pentru economii — tov. I. Steinbach, directorul întreprinderii, în­chină „un pahar în cinstea noilor vic­torii pe care colectivul întreprinderii este hotărit să le dobândească în noul an. ...Până’n zori sala a răsunat de cântece şi de voe bună. Printre colectiviştii din Sântandrei , aproape de miezul nopţii şi totuşi pe uliţele satului Sântandrei e mai multă forfotă ca în toiul zilei. Difuzoarele cen­trului de radioficare răspândesc până departe melodiile cântecelor. In grupuri, discutând plini de voioşie, sătenii se în­dreaptă spre sediul gospodăriei colective „Viaţa Nouă“. Aici, colectiviştii şi nume­roşi ţărani cu gospodărie individuală au sărbătorit împreună revelionul. Colectiviştii din satul Sântandrei vor­besc cu drag despre realizările cu care au încheiat anul 1953. In acest an în satul lor s-a constituit gospodăria colectivă „Viaţa Nouă“. Munca în gospodăria co­lectivă le-a adus belşug de grâne în ham­bare. Ei au realizat în acest an 3114 kg. grâu la hectar, 4500 kg. porumb şi 15.000 kg. cartofi la hectar. Pentru fiecare zi­ muncă ei au primit 13.200 kg. grâu, 7 kg. porumb, 4 kg. cartofi, 10 kg. sfeclă furajeră şi multe alte produse. Ei au pri­mit deasemeni şi însemnate sume de bani. Gospodăria lor colectivă este acum o gos­podări© fruntaşă în regiunea Hunedoara. Orele 24. Plini de voioşie, colectiviştii îşi urează.. ,,La mulţi ani !“ Reprezen­tanţi ai comitetului raional de partid şi ai unor întreprinderi din oraşul Hune­doara — aflaţi în mijlocul colectiviştilor — felicită pe membrii gospodăriei pentru munca depusă, le urează noi succese. De la o masă se ridică colectivistul Stel­ian An­­drăşel. El a exprimat dragostea şi recu­noştinţa pe care colectiviştii o poartă partidului, care le-a arătat calea belşugu­lui, calea gospodăriei, colective. Intr’o familie de muncitori In după amiaza zilei de Anul Nou, în locuinţa nouă în care s’a mutat de cu­rând — un apartament din blocurile muncio­­reşti din cartierul Ferentari , ţesătoar­­ea Carolina Crişan de la fabrica „Tehnica Textilă“ şi soţul ei Ion Crişan, şofer la Comitetul de Stat pentru Arhitectură şi Construcţii, au primit­­uzita unor prieteni. In ziua aceasta gazda sărbătoreşte un eve­niment de seamă în viaţa ei. In cadrul festivităţii ce a avut loc în întreprindere în ziua de 30 Decembrie, ţesătoarea Ca­rolina Crişan a fost confirmată stahano­­vistă. Dinu Silvia, muncitoare fruntaşă la „Mătasa Populară", împreună cu soţul ei, au venit s’o felicite. Pe masă rumeneau bucatele şi scânteia vinul în pahare.­ — Anul acesta — spune gazda — am întâmpinat anul nou cu şi mai multă bucu­rie ca de obicei. Noile măsuri luate de partid şi guvern în folosul nostru, al celor ce muncim, ne îmbunătăţesc traiul şi ne fac să privim viitorul cu optimism şi încre­dere. Intrăm plini de speranţe în noul an, cu hotărîrea de a da viaţă acestor măsuri, de a obţine noi izbânzi în lupta noastră pentru bunăstare şi pace. In prima zi a noului an, Muncitoarea Carolina Crişan de la întreprinderea „Tehnica Textilă“ a primit vizita unor prieteni veniţi s-o felicite cu prilejul Anului Nou, pentru faptul că, zilele acestea, a fost confirmată stahanovistă. Prin lumea poveştilor Sosit în Capitală, călătorul îşi ia re­pede bagajele şi se înghesuie spre ieşire, odată cu fluviul omenesc întins dela tren până afară... Omul a sosit; îi ajung cele zece-douăsprezece ore de călătorie. E os­tenit... S’ar odihni la rudele sale, pentru vederea cărora a venit de departe în preajma zilelor de anul nou... Numai că, odată ieșit din gară, este ne­voit să se oprească. Ceea ce îi răsare dinaintea ochilor îi aduce aminte de ima­gini demult trecute, făurite pe vremea când, de o șchioapă fiind, asculta glăsui­,­rea domoală, fermecătoare, a bunichii, cu­vântând despre Feţi-Frumoşi, Ileana Co­­sânzeana, zmei... despre urşi care vor­besc, despre broscuţa năzdrăvană, despre pitici buni şi înţelepţi. Călătorul intră în împărăţia poveştilor! Iată-l pe Moş Gerilă, cel cu barbă albă şi obrajii roşcovani, cu tolba doldora de bunătăţi şi jucării, împrejur, pădurice de brazi şi între ei o vizuină unde intră vul­pea cu raţa’n gură, căsuţa bunicii cu ur­suleţi şi iepuraşi surâzători, cu conuri fermecate şi găinuşe năzdrăvane ! Uite-l pe Grivei, paznicul neadormit, cu botişo­­rul burit de ger, cum scoate capul din culcuş ! Nu lipseşte nici ciuperca ferme­cată, nici greerele şi pisoiul, muzicanţi neîntrecuţi, nici castelul fermecat unde, de bună seamă, hodineşte Zâna Zânelor. In mijloc, bradul cel verde pe care scli­pesc becuri colorate şi globuri şi jucării ! Cum au ajuns toate astea în Piaţa Gării de Nord ? Poate cu trenuleţul acesta care intră în tunel încărcat de bunătăţi, purtând dea­supra sania cu Moş Gerilă în ea. Ei, copiii, coboară aici, în mijlocul iepuraşilor isteţi, al becurilor multicolore, al lui Moş Gerilă cel darnic, direct din lumea încântată a cărţilor de poveşti. In Piaţa 28 Martie, în stânga intrării e o pădurice de brădişori şi’n pădurice neîn­fricata Scufiţă Roşie înfruntă lupul cel fioros... Ea e în drum spre căsuţa buni­chii. Privind-o, îţi aminteşti cuprinsul unei notiţe publicate de curând în ziare: în S.U.A. a fost interzisă povestea Scufiţei Roşii de către domnii din comisia pentru cercetarea „activităţii antiamericane“ ! Cine ştie ce primejdie poartă pentru prea îmbuibaţii miliardari fetiţa durdulie în coşuleţul cu frăguţe şi cu alivenci.­­ Te pomeneşti că, fiind de un neam cu duş­manul învins de Scufiţa Roşie, dumnea­lor caută măcar în felul acesta să-şi răz­bune rubedenia... Măcar aşa să răpună fe­tiţa a cărei poveste a făcut ocolul pă­mântului, încălzind mintea neastâmpărată a milioane de copii ! Ei, drăgălaşă Scufiţă Roşie, la noi poţi să te duci liniştită spre căsu*­ ’ ’ r ’ In Piaţa Republicii se în zeci de metri bradul cu stea ! Becurile colorate îţi iau oci... Te întâmpină şi-aîci blajinul Mc cu nelipsitul lul zâmbet de sub uiutru»« colilie... Vrei un cărucior cu păpuşi ? O trompetă ori un balon ? Ce vrei ? Care ţi-e dorinţa, micuţule cu ochi de mărgea şi obraz catifelat ? Căsuţele cu acoperiş ţu­guiat şi cu un Moş Gerilă pe fiecare aco­periş sunt pline cu surprize. Dar deschide bine ochii tăi fermecaţi de lumea poveştilor şi priveşte palatul acesta cu coloane albe, de peste drum... Aici, cândva, când tu nu erai pe lume, hălăduia o majestate împlinind un şir de majestăţi care de care mai fudule şi mai de neatins ! Acele majestăţi, ajutate din răsputeri de slugi şi sluguţe, au înghiţit copilăria şi tinereţea noastră. Ele nu ne-a­u aprins becuri colorate, nici n’au desfăşurat în pieţe, dinainte-ne, căsuţe fermecate cu iepuraşi, broscuţe şi şoriciel, cu dulciuri şi jucării !... Ei au stins luminile moşilor şi strămoşilor cu gloanţe şi foamete, iar nouă ne-au fe­recat bucuriile în sipetele lor fără fund, aşa cum zmeul cel fioros a încătuşat bucu­riile Cosânzeniei. Dar ne-am luptat şi l-am răpus pe zmeu. L-am răpus pentru că sorbea din nesecata apă vie a vieţii poporului nos­tru... Poporul nostru, micuţule cu ochi ne­gri, e Făt-Frumos al poveştilor... Cu aju­torul bravilor ostaşi sovietici din ţara cea mare de la Răsărit a rupt peceţile, a izbit cu buzduganul în poartă şi a desferecat bucuriile acestui oropsit pământ... De aceea sunt azi brazi cu becuri colorate, cu ju­cării, cu Moş Gerilă, cu tot ce încântă inima ta, copil de muncitori Uită-te bine la steaua roşie din vârful bradului împo­dobit... E semnul victoriilor noastre ! Tu, pionier cu ochi limpezi, tu şcolar silitor, poţi să-ţi petreci vacanţa de iarnă la Sinaia, la Predeal, la Tuşnad, la Că­­limăneşti şi în multe alte locuri, în tabe­rele întocmite anume pentru voi. Noi, pă­rinţii, muncim ca să-ţi facem viaţa feri­cită, nu cum am avut-o noi la vârsta ta. ...O copilărie plină de bucurii, aşa cum tare mulţi copii n’o au nici azi. Sunt ţări unde copiii de opt-zece ani muncesc câte 12 ore pe zi la plantaţiile de bumbac. Asta se întâmplă în Statele Unite, acolo unde cu surle şi fanfare se trâmbiţă şi despre fericirea omului ! Den California e în Statele Unite, iar în California peste 1600 de copii s’au schilodit numai în­­tr’un an, în accidente de muncă. Oare Sta­tul Virginia nu-i în Statele Unite ? Ba da... Ei, în Virginia, micuţul minerului Richard Haywood a murit în braţele mamei sale care-1 ducea pe jos, prin furtună, pe po­teci stâncoase de munte la spital. De ce ? Pentru că doctorul a refuzat să i-1 trateze , minerul n’avea nici măcar un cent ! In Iran 60% din muncitorii care fabrică co­voare sunt copii. Ei muncesc 13-14 ore pe zi, în clădiri surpate, mucegăite și mur­dare, sub biciul supraveghetorului ! In Turcia copiii fură hrana câinilor ! Sunt câteva cifre, dar câte s’ar mai putea adăuga ? Aceşti copileşi nevinovaţi, copii de oameni ai muncii, nu cunosc bucuriile copilăriei, aşa cum, foarte­ mulţi, atât de mulţi dintre noi nu le-am cunos­cut... Dar, iubite călător, tu n’ai văzut tot ! Du-te la toate instituţiile şi fabricile, du-te la Palatul Pionierilor, la şcoli... Dacă te-ai fi dus, de pildă, acum câteva zile, la Uzi­nele Map Tze-dun şi-ai fi întrebat pe to­varăşii dela sindicat cum stau cu pomul de iarnă, te-ar fi condus într’o încăpere plină cu tot soiul de cadouri, dela căru­cioare şi morişti până la căciuliţe şi bo­­căncei... Cu sutele... — Cin** Iip­p. fariif n .............-r- -----tv/ijcur, profesor, ministru, textilistă, plugar, scriitor ! Ase­menea bucurii noi n’am cunoscut. Copilă­ria noastră a fost asemănătoare cu a acelor copilaşi pentru care a fost interzisă po­vestea Scufiţei Roşii. Pentru ca acele zile niciodată să nu se mai întoarcă, să apărăm şi să sporim toate câte le-am cucerit, să muncim, dragi tovarăşi, din toate puterile, obţinând în 1954 alte victorii şi mai mari... Căci din munca şi strădania noastră cresc încân­tatele zile în care vlăstarele noastre se vor bucura de o viaţă minunată. Iar noi, cărunţi, o să povestim nepoţilor cum, aju­taţi de poporul frate sovietic, am izbit cu buzduganul în poartă şi-am desferecat bucuriile Cosânzenei — Cosânzeana, pa­tria noastră iubită. DUMITRU MIRCEA Pe drumul înfăptuirii planului de electrificare a ţării în anii regimului democrat-popular, poporul muncitor, sub conducerea parti­dului, a dobândit succese de seamă în construcţia socialistă. Unul din sectoarele economiei naţionale care, în această pe­rioadă, a cunoscut o puternică dezvoltare este şi sectorul energiei electrice şi al industriei electrotehnice. Călăuzindu-se după principiul leninist potrivit căruia electrificarea trebue să meargă cu un pas înaintea industrializării, partidul şi guvernul au elaborat, în preaj­ma trecerii la primul nostru cincinal, un plan vast de electrificare a ţării. Acest plan, pe care poporul muncitor îl înfăptue­­şte cu succes, este menit să lichideze în­­tr’un timp relativ scurt greaua moştenire lăsată de regimul burghezo-moşieresc în domeniul alimentării ţării cu energie elec­trică. Până la elaborarea planului de electrifi­care, ţara noastră dispunea de centrale electrice cu o putere instalată de 740.000 kW, din care însă numai cca. 600.000 kW erau utilizaţi din cauza uzurii insta­laţiilor vechi.­ Numai 11% din localităţile urbane şi rurale ale ţării erau electrifi­cate, corespunzând unei populaţii de 28,7% din populaţia totală a ţării. Din cele peste 13.000 sate din ţara noastră, erau electrificate abia 450 sate. Până la naţionalizarea principalelor În­treprinderi industriale, din 1948, industria electrotehnică era aproape inexistentă, ea limitându-se doar la câteva ateliere slab utilate, cu o producţie neunitară şi de o calitate în genere inferioară. In decursul celor trei ani care au tre­cut de la elaborarea planului de electrifi­care (1951—1953), în sectoarele energetic şi electrotehnic s-au înregistrat o serie de succese însemnate. Producţia de energie electrică pe cap de locuitor a crescut an de an, reprezentând la sfârşitul anu­lui 1953 cca. 70% din cifra prevăzută pentru 1955. Nivelul tehnic al exploată­rii centralelor, staţiilor şi reţelelor elec­trice a marcat deasemenea o îmbunătăţire serioasă, mai ales în cursul anului 1953. Succese de seamă s’au obţinut în anii 1951—1953 şi pe şantierele noilor cen­trale termo şi hidroelectrice. In cursul anu-Ing. GH. GASTON MARIN Ministrul Energiei Electrice şl Industriei Electrotehnice lui 1953 s-a pus în funcţiune centrala hi­droelectrică dela Moroeni, care a fost echi­pată în întregime cu utilaj sovietic de înaltă tehnicitate. Au continuat cu succes lucrările pe şantierul hidrocentralei „V. I. Lenin” dela Bicaz — una din cele mai importante lucrări ale planului de electri­­ficare. Datorită muncii avantate a construc­torilor, vor intra în curând în funcţiune încă două centrale termoelectrice, iar că­tre sfârşitul anului 1954 se va pune în funcţiune o nouă mare termocentrală. Toate aceste centrale vor fi echipate cu utilaj sovietic de tipul cel mai modern. In cursul anilor 1951—1953 — adică în numai trei ani — s’au electrificat cu mult mai multe date decât în peste 70 de ani de guvernare burghezo-moșie­­rească. Deasemenea au fost electrificate aproape 500 arii cu 600 batoze și s’au iluminat electric alte 100 arii. In anii puterii populare s’a creat şi a luat o largă dezvoltare industria electro­tehnică, inexistentă în trecut, au fost con­struite, utilate şi puse în funcţiune nu­meroase întreprinderi. Dezvoltarea pro­ducţiei electrotehnice reiese limpede din cifrele de mai jos: 1948 1949 1950 1951 1952 1953 1000/1­240% 420% 725% 1100% 1300% Nivelul producţiei de motoare electrice este în 1953 de 60 de ori mai mare de­cât în 1948, iar cel al producţiei de trans­formatori de 23 ori. In anul 1953, planul pe întreg secto­rul electrotehnic a fost îndeplinit în 11 luni şi 7 zile. Nivelul tehnic al întreprinderilor elec­trotehnice a crescut continuu. Pe baza do­cumentaţiilor sovietice s-a putut pune la punct construcţia şi tehnologia motoare­lor electrice mici şi mijlocii, a principa­lului aparataj de înaltă tensiune, a mate­rialelor electroizolante și a multor alte produse electrotehnice. Muncitorii, inginerii și tehnicienii care s’au specializat în U.R.S.S. au introdus în industria noastră electrotehnică metodele înaintate de muncă ale tehnicienilor sovie­tici. In anii din urmă s’au realizat succese și pe linia mecanizării unor munci grele şi a introducerii micii mecanizări. Astfel, la „Electro-Aparataj" şi „Electro-Magne­tica”, la „Electro-Putere”, „Clement Got­twald“, „Electro-Motor” şi la „Electro- Precizia” s a introdus impregnarea meca­nizată a bobinajelor, la „Electro-Putere” şi „Electro-Aparataj” s-a început mecani­zarea muncii în turnătorii etc. In scopul îmbunătăţirii muncii, munci­torii şi tehnicienii din ramura industriei electrotehnice au făcut numeroase propu­neri în legătură cu luarea unor măsuri tehnico-organizatorice. In anul 1953 au fost aplicate peste 1000 măsuri tehnico­­organizatorice pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii şi pentru îmbună­tăţirea condiţiilor de muncă în întreprin­deri Dezvoltarea industriei electrotehnice şi sporirea producţiei de energie electrică au creat condiţii pentru dezvoltarea unor ra­muri importante ale economiei naţionale, de care depinde în mod nemijlocit ridica­rea nivelului de trai al populaţiei. Fabricile electrotehnice produc astăzi nu numai o serie de utilaje importante necesare construirii de centrale elec­trice şi de linii electrice, utilaj elec­­tric pentru industria cărbunelui şi a petrolului, utilaj electric pentru indus­tria metalurgică şi de construcţii de ma­şini, pentru industria lemnului etc; ele produc acum motoare şi instalaţii pentru industria uşoară şi alimentară, pentru dezvoltarea producţiei de bunuri de larg consum în general. Industria elec­trotehnică trimite acum agriculturii grupuri generatoare, conductori, cabluri, motoare de acţionare a batozelor, motoare pentru pompele de irigare, etc. In ultimii ani a crescut mult şi volu­mul producţiei articolelor electrotehnice de larg consum. Astfel, în 1953 e’a pro­dus de 4,2 ori mai multe becuri decât în 1948 ; producţia de a­parataj mărunt de instalaţie a crescut cu 430% faţă de 1948 iar producţia de acumulatori a crescut cu 280% faţă de acelaşi an. A sporit dease­menea producţia de maşini electrice de călcat, de aparate de radio, difuzoare de radioficare, plite electrice, lămpi de masă, corpuri de iluminat, becuri mate şi opale, întrerupători, prize, fişe etc. In urma Plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din August 1953 s’au luat noi măsuri în ve­derea creşterii necontenite a producţiei acestor articole de larg consum. Dezvoltarea industriei electrotehnice, precum şi mărirea puterii instalate, prin crearea noilor centrale şi prin îmbunătă­ţirea exploatării celor vechi, au creat condiţii pentru creşterea consumului de energie electrică pentru nevoile casnice. In anul 1953 consumul de energie elec­trică pentru nevoile casnice a crescut cu aproape 30 la sută faţă de anul 1950. Mă­sura luată de guvern — de a reduce cu circa­ 30 la sută tarifele pentru consumul de energie electrică — a creat premizele pentru creşterea pronunţată a acestui consum. Prin această reducere, popu­laţia alimentată cu energie electrică va realiza, în acest an, o economie de circa 25 milioane lei. Odată cu dezvoltarea centralelor elec­trice şi a industriei electrotehnice, statul democrat-popular a acordat o atenţie deo­sebită ridicării nivelului de trai al oame­nilor muncii care lucrează în acest sec­tor. Numai în perioada 1951 — 1953 s’au construit şi s’au­­ dat în folosinţă peste 800 de apartamente pentru muncitorii, tehnicienii şi inginerii noilor centrale şi fabrici electrotehnice, precum şi cămine de zi, cantine, case de odihnă, policlinici, săli de spectacole, cluburi muncitoreşti etc. Succesele dobândite în acest important sector­ al economiei naţionale sunt nodul muncii însufleţite, pline de abnegaţie, a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Ele se datoresc dezvoltării pe care a luat-o întrecerea socialistă pe şantierele pla­nului de electrificare şi în întreprinderile electrotehnice. In prezent, peste 5000 muncitori din industria electrotehnică aplică metode sovietice de muncă , 621 din ei poartă înaltul titlu de stahanovist. Iar alţi 2867 sunt fruntaşi în producţie. In anul care a trecut a luat o largă am­ploare lupta pentru economii. Numai în 11 luni ale anului 1953 economiile rea­lizate reprezintă 16.844.579 lei. Iniţiativa creatoare a maselor şi-a gă­sit expresia şi în numărul crescând al ino­vaţiilor şi raţionalizărilor. Intre anii 1951- 1953 s-au înregistrat 2742 Inovaţii, per­fecţionări tehnice şi raţionalizări. Da­torită muncii pline de avânt a muncito­rilor, tehnicienilor şi inginerilor din sector, productivitatea muncii a crescut în 1953 cu 15 la sută faţă de 1952 şi este de 2,8 ori mai mare faţă de 1949. Preţul de cost a fost şi el redus an de an , cu 16,6 la sută în 1951, cu 17,2 în 1952 şi cu 12,8 la sută în primele 10 luni ale anului 1953. Cu toate succesele obţinute în ultimii trei ani, în sectoarele energetic, electro­tehnic şi de construcţii-montaj mai există încă o 6©rie de deficienţe şi lipsuri. In sectorul producţiei energetice nive­lul tehnic de exploatare a centralelor şi reţelelor în funcţiune este încă redus, ră­mânând în urmă faţă de cerinţele din ce in ce mai ridicata ale consumatorilor. Problemele de exploatare raţională, economică, de reducere a consumurilor specifice de combustibil, de reducere a di­feritelor costuri de producţie etc. nu con­­stitue incă o preocupare destul de evi­dentă pentru personalul tehnic de exploa­tare şi conducere a diferitelor secţii şi sectoare din centralele şi reţelele electrice. In sectorul de construcţii şi montaj pen­tru noile centrale, staţii sau linii electrice, se folosesc insuficient utilajul de construc­ţii şi mijloacele de transport. Consumul de materiale de construcţii — în special al lemnului — se menţine ridicat, din cauza unei insuficiente preo­cupări a conducerilor şantierelor. Industria electrotehnică are şi ea o se­rie de deficienţe care trebuie grabnic li­chidate. Deşi în anul 1953 s-au pus în fa­bricaţie 192 produse noi electrotehnice, industria electrotehnică nu satisface încă unele domenii ale economiei naţionale. In special în domeniul produselor electro­tehnice de larg consum şi al aparataj­u­­lui de protecţie necesar centralelor şi sta­ţiilor,electrice există o rămânere în urmă. Mai avem încă mult© de făcut pentru a îmbunătăţi calitatea şi nivelul tehnic al unor produse. Calitatea unor transforma­tori livraţi de „Electro-Putere", de pildă, este încă nesatisfăcătoare, producându-se defecte în exploatarea lor. La „Electro- Aparataj” se produc şi azi unele întreru­pătoare automate de joasă tensiune a căror construcţie s-a dovedit de mult că nu co­respunde în exploatare. Sarcini de seamă revin în acest an oa­menilor muncii din sectorul energiei elec­trice şi industriei electrotehnice. Pe şan­tierele noilor centrale, în exploatările exis­tente, precum şi în Întreprinderile elec­trotehnice, realizarea sarcinilor planului pe anul în curs pune de pe acum în faţa colectivelor sarcina îmbunătăţirii neconte­nite a muncii, a lichidării cu hotărîre a lipsurilor de până acum. Plenara C.C. al P.M R. din August 1953 a pus sarcini de seamă şi în faţa muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din acest sector, sarcini care vor trebui traduse cu cinste în viaţă. In acest an va trebui acordată o largă atenţie luptei pen­tru descoperirea şi mobilizarea rezervelor interne ale întreprinderilor, şantierelor, etc., luptei pentru perfecţionarea necon­tenită a producţiei, pentru ridicarea pro­ductivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Prin accelerarea lucrărilor, prin organizarea unei juste gospodăriri a utila­jului şi a timpului de lucru, va trebui să asigurăm îndeplinirea sarcinilor anuale de plan în condiţii cât mai economice, cu investiţii mai reduse şi cu eficacitate mă­rită. Pe baza indicaţiilor Plenarei, în acest an va trebui sporită cu mult produc­ţia de obiecte electrotehnice de larg con­sum. Astfel, în cursul anului 1954 va tre­bui să se producă cu 35% mai multe pro­duse electrotehnice de larg consum decât în 1953 ; producţia de aparate de radio va spori cu 88%, cea a maşinilor de călcat cu 72%, a reşourilor cu 100%, a corpu­rilor de iluminat cu 57%, a aparatelor de instalaţie cu 67%, etc. Se va continua punerea în fabricaţie a unor noi produse de larg consum, a căror producţie a început din 1953, ca: aparate de radio la baterie, jucării electrice, noi tipuri de corpuri de iluminat şi de dulii, etc. In cursul acestui an vor fi realizate 27 sortimente noi de produse electroteh­nice: aspiratoare de praf, ceainice elec­trice, perne electrice, aparate electrice de uscat părul, maşini de călcat de voiaj, aparate pick-up, ventilatoare de masă şi plafon etc. Realizarea acestor prevederi cere muncă însufleţită, cere­ îmbunătăţirea în­tregii activităţi a întreprinderilor. Pentru aceasta vor trebui întărite necontenit în­drumarea şi controlul din partea organelor Ministerului Energiei Electrice şi Indus­triei Electrotehnice. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din sectorul energetic şi al industriei electro­tehnice au păşit în acest an cu hotărîrea d­e a dezvolta succesele dobândite până acum pe drumul electrificării ţării, de a adăuga acestora altele noi şi muncesc cu convin­gerea că fiecare succes nou în electrifi­carea ţării întăreşte statul democrat-popu­lar, contribuie la construirea socialismului, la ridicarea continuă a nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc. Pag. 3 A apărut in limbile: rusă, română, franceză, germană, engleză şi spaniolă: „Pentru pace trainica, pentru democraţie populară l" Bucureşti. Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti Nr. 1 (269) Cuprinde: Articol de fond : Spre noi victorii ale forţelor păcii şi democraţiei! * * * Cuvântarea de Anul . Nou­a tov. C. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.RS.S. Walter Ulbricht: Pentru pace în Europa, pentru o Germanie unită, democrată Dr. Petru Groza: O demonstraţie vie a unităţii şi coeziunii poporului român Edgar Woog : In luptă pentru pace şi bunăstarea poporului elveţian Tao-Min : Oameni din Ansan Harold Brown : Fenomene de criză in economia S.U.A. Tibor Merai: „Politica de forţă“ este condamnată la eşec Informaţii de vânzare la magazinele „Librăria Noastră" şi la toate chioşcurile Prețul 40 bani A apărut „Capitalul“ vol. III In Editura pentru Literatură Politică a apărut volumul III din „Capitalul”, opera fundamentală a lui Karl Marx. Traducerea a fost întocmită sub îngri­jirea unei comisiuni Instituite de C.C. al P.M.R. Volumul III tratează despre: „Procesul de ansamblu al producţiei capitaliste”. Volumul conţine 448 de pagini şi costă 18,20 lei. Delegaţia culturală a R. P. Bulgaria a părăsit Capitala La 31 Decembrie a părăsit capitala ţării noastre delegaţia culturală din R. P. Bul­garia care a participat la elaborarea şi semnarea planului de muncă pe anul 1954 pentru aplicarea convenţiei culturale dintre R.P.R. şi R. P. Bulgaria. Delegaţia a fost alcătuită din Cludemir Nicolov Petrov, secretar al Comitetului pentru Prietenie şi Relaţii Culturale cu Străinătatea din R. P. Bulgaria, şi Tudor Ţencov, director în Comitetul pentru Prie­tenie şi Relaţii Culturale cu Străinătatea din R.P. Bulgaria. Pe aeroportul Băneasa, la plecarea dele­gaţiei au fost de faţă reprezentanţi ai In­stitutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea şi ai Ministerului Afaceri­lor Externe. Erau prezenţi reprezentanţi ai Ambasa­dei R.P. Bulgaria La Bucureşti. (Agerpres) O nouă premieră pe scena Teatrului Municipal In prima zi a noului an pe scena Tea­trului Municipal din Capitală a avut loc premiera piesei „Lumina de la Ulmi” de Horia Lovinescu. Spectacolul „Lumina de la Ulmi" a fost primit cu căldură de public. El a fost rea­lizat în direcţia de 6©enă a regizorului Dan Nasta. Din distribuţie fac parte: F­ory Etterle, Beate Fredanov, artistă emerită a R.P.R., Ion Manta, Nelly Ste­­rian, Jules Cazaban, laureat al Premiului de Stat, Tom­a Dimitriu, artist emerit al R.P.R., laureat al Premiului de Stat, Şt. Ciubotăraşu şi alţii. Decorurile sunt semnate de Al. Brătă­­şanu, laureat al Premiului de Stat, şi Toni Gheorghiu. (Agerpres) -0­ Echipa de hochei pe ghiaţă „Zenit“-Moscova a învins cu 5-0 echipa suedeză AIK MOSCOVA 2 (Agerpres). — TASS transmite : Echipa suedeză de hochei pe ghiaţă A.I.K. a susţinut la 1 ianuarie p© pati­noarul stadionului „Dinamo” din capitala sovietică a doua întâlnire de la sosirea în IT.It.S.S. Hocheiştii suedezi au întâlnit chipa Zenit din Moscova. In acest match, ch­ipa oaspete a aliniat aceeaşi formaţie­­ şi în primul joc, disputat cu echipa Dinam­o-Moscova şi încheiat, după cum 6© ştie, cu scorul de 4-0 în favoarea echipei sovietice. Şi de data aceasta, Victoria a fost re­purtată de sportivii din Moscova care, ju­când excelent, au câștigat cu scorul de 5-0. Cu toate că echipa din Moscova a dominat, prima repriză s-a încheiat cu sco­rul de 0-0, datorită comportării foarte bune a portarului suedez L. Svenson, care a apărat o serie de lovituri puternice. Re­priza a doua a fost caracterizată printr’un joc foarte rapid. Chiar din primele minute, hocheiştii sovietici au luat conducerea, marcând un punct spectaculos. In ultima repriză, iniţiativa a aparţinut echipei Ze­nit, care a înscris patru puncte, dintre care două au fost marcate de Clistov. În­tâlnirea ei a încheiat cu scorul de 5-0, în favoarea echipei Zenit. Turneul international de şah dela Hastings LONDRA 2 (Agerpres). — TASS trans­mite : La 30 Decembrie s-a deschis la Has­tings tradiţionalul turneu internaţional de şah, organizat în fiecare an de federaţia engleză de şah. Participarea şahiştilor so­vietici Bronştein şi Toluş la acest turneu a produs un mare interes în rândurile amatorilor de şah din Anglia. Ziarul „Ti­mes" scrie că „participarea marilor maeş­tri sovietici la turneul de la Hastings este considerată drept cel mai mare eveniment din istoria şahului în Anglia”. In prima rundă Toluş a obţinut victoria in fața şahistului islandez Olafsson. Par­tida dintre Bronstein și fostul campion al imperiului britanic — Wade (Noua Zee­­landă) 6’a terminat remiză.

Next