Scînteia, noiembrie 1954 (Anul 23, nr. 3119-3143)
1954-11-01 / nr. 3119
fia B. 2 Activitatea rodnică a Institutului de Studii Romîno-Sovietic Institutul de Studii Romîno-Sovietic pune la dispoziţia oamenilor de ştiinţă din ţara noastră numeroase materiale care servesc la cunoaşterea şi însuşirea cuceririlor ştiinţei sovietice. Alături de organizarea traducerii de articole din reviste şi publicaţii de specialitate, institutul redactează şi reviste proprii de referate cu privire la diferite discipline. Tematica caietelor în care se publică traducerile este axată în aşa fel, incit să sprijine atît acţiunile de cercetare ştiinţifică a institutelor Academiei, cît şi activitatea didactică şi ştiinţifică a cadrelor universitare. Institutul deserveşte cu documentarea tehnică necesară uzine şi fabrici din toate colţurile ţării, contribuind şi în acest fel la răspîndirea metodelor înaintate sovietice. Institutul de Studii Romîno-Sovietic a organizat, de pildă, un ciclu de conferinţe cu tema „Munca după grafic în siderurgie“. De asemenea, folosind materialele sovietice puse la dispoziţie de institut, Comitetul de Stat pentru Arhitectură şi Construcţii a elaborat proiecte pentru secţiuni tip de locuinţă. Datorită traducerii unor studii sovietice şi a conferinţelor organizate de institut, s-au răspîndit cunoştinţe despre biologia micturinistă, s-a iniţiat folosirea aviaţiei la lucrări topografice etc. In medicină, lucrările puse la dispoziţie de institut au sprijinit mult activitatea ştiinţifică. La Institutul de neurologie „I. P. Pavlov“ s-au realizat succese in tratarea epilepsiei, pe baza lucrărilor prof. Ivanov-Smolenski. Institutul de Endocrinologie a aplicat somnoterapia în boala lui Bazedov şi la hipertiroidism, transfuzia cu singe conservat, după metoda Molodaia etc. Tot pe baza documentaţiei puse la dispoziţie de institut se desfăşoară în prezent cursuri pentru pregătirea de cadre medii şi superioare ce vor lucra la fabrica de penicilină în curs de construcţie. In afară de broşuri şi reviste, institutul traduce, în colaborare cu Editura Academiei R.P.R., opere alese ale unor oameni de ştiinţă ruşi şi sovietici. Este în curs de traducere lucrarea acad. V. P. Nikitin „Prioritatea rusă în domeniul sudurii“. Anul acesta institutul va traduce 90.000 de pagini din lucrări sovietice de specialitate. Pe vasul romînesc „Friedrich Engels" In largul mărilor şi oceanelor marinarii flotei noastre maritime comerciale sărbătoresc cu dragoste Luna Prieteniei Romîno-Sovietice. La Comitetul Naţional pentru sărbătorirea Lunii Prieteniei Romîno-Sovietice s-a primit o radiogramă de pe vasul „Friedrich Engels“, care navighează departe de ţărmurile patriei, în apele Mării Nordului. „Echipajul vasului „Friedrich Engels“ — scriu marinarii — întrunit în adunare festivă în cinstea Lunii Prieteniei Romîno-Sovietice, transmite un călduros salut şi îşi ia angajamentul de a întîmpina cea de a 37-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie cu noi succese în muncă. Trăiască în veci prietenia romînosovietică !“ (Agerpres) Radioactivitatea naturală şi cea artificială, reacţiile în lanţ, dezlănţuite odată cu dezagregarea nucleelor atomilor grei, reacţiile termonucleare cu hidrogen au o uriaşă însemnătate pentru dezvoltarea forţelor de producţie. Deosebit de grandioase sunt perspectivele folosirii energiei atomice şi a substanţelor radioactive în societatea socialistă. în Uniunea Sovietică continuă lucrările în vederea folosirii energiei atomice în scopuri paşnice, pentru necesităţi industriale. In acelaşi timp, Uniunea Sovietică continuă şi lupta pentru interzicerea armei atomice şi a celorlalte arme de exterminare în masă, străduindu-se să înlăture primejdia folosirii în scopuri agresive a acestei mari descoperiri ştiinţifice. Pentru nevoile industriei, energia atomică se obţine actualmente în aşa-zisele pile atomice. In ele se dezlănţuie reacţiile nucleare, eliberîndu-se energie atomică sub formă de căldură. Energia termică astfel obţinută poate fi folosită pentru punerea în mişcare a unor turbine cu aburi sau gaze. Acestea, la rîndul lor, pun în mişcare generatoare electrice şi iată energia atomică transformată în energie electrică. Pot fi utilizate cu folos şi unele produse secundare, realizate odată cu producerea energiei atomice — apa fierbinte, de pildă, obţinută din aburul folosit, poate servi la încălzire. Principala sursă de energie atomică este astăzi uraniul — un metal care se întîlneşte în natură sub formă de combinaţii cu alte elemente chimice. Uraniul chimic pur, sub formă de blocuri de diferite dimensiuni, este un produs industrial. Blocurile de uraniu încărcate în pilele atomice servesc drept combustibil nuclear. După un timp, blocurile de uraniu sunt scoase din pila atomică şi diferitele substanţe radioactive, formate în cursul reacţiilor nucleare, pot fi separate de uraniu pe cale chimică. Plutoniul, obţinut cu acest prilej, poate servi de asemenea la dezlănţuirea de reacţii în lanţ, la dezagregarea nucleelor atomice si la degajarea de energie atomică. , In prezent, energia atomică se obţine numai prin divizarea nucleelor de uraniu, thoriu şi plutoniu, sau prin sinteza nucleelor de heliu din nucleele unor izotopi ai hidrogenului. Fără îndoială însă că pe viitor tot mai multe substanţe vor fii folosite pentru producerea de energie Dornică Rezerva totală de energie atomică din natură este practic nelimitată Un cilogram din orice substanţă conţine o rezervă de energie atomică egală cu energia chimică a 2.700.000 tone cărbune sau 25 miliarde kw/ore energie electrică. Aceasta depăşeşte de 2,5 ori cantitatea de energie pe care o va da în cursul unui an hidrocentrala de la Kuibîşev, cea mai mare hidrocentrală din lume. Oamenii de ştiinţă lucrează nu numai la găsirea unui număr tot mai mare de substanţe care pot fi folosite la degajarea energiei atomice, ci şi la mărirea cantităţii de energie obţinute. Rezervele uriaşe de energie atomică din natură îşi vor găsi cu atît mai repede o largă folosire în scopuri paşnice, cu cît vor fi mai perfecţionate metodele eliberării şi folosirii ei. Una dintre metodele de folosire a energiei atomice o constituie crearea unor centrale energetice atomice speciale pentru producerea de energie calorică şi electrică. Centrala energetică atomică prezintă numeroase avantaje faţă de termocentralele care lucrează cu combustibil obişnuit. In combustibilul nuclear concentrarea de energie este extrem de mare Dintr-o bucată de uraniu de 14 centimetri cubi, de pildă, se poate obţine o cantitate de energie echivalentă cu cea realizată prin arderea a 1.000.000 metri cubi de gaze inflamabile, 800 metri cubi de cărbune sau 470 metri cubi de petrol. La centralele energetice atomice nu există deşeuri sub formă de cenuşă şi fum. De asemenea, reacţia nucleară nul necesită alimentarea cu aer. La centralele energetice atomice dispare aproape în întregime Problema aducerii combustibilului, a îndepărtării cenuşei şi a cheltuielilor legate de aceste operaţii Construcţia acestor centrale este deci deosebit de avantajoasă în regiunile care nu dispun de rezerve mari de combustibili obişnuiţi sau de energie hidraulică. Toate lucrările de încărcare şi descărcare a cazanului, de reparaţie şi de dirijare sunt automatizate împrejurarea că pentru funcţionarea cazanului atomic nu este nevoie de aer permite ca centralele energetice atomice să fie construite sub pămînt, ceea ce constituie o apărare suplimentară împotriva radiaţiilor substanţelor radioactive Perspectivele folosirii energiei atomice la diferite motoare sunt deosebit de promiţătoare Motoarele atomice oferă mari posibilităţi mai ales acolo unde trebuie să se asigure o mare viteză şi o mare rază de acţiune, folosindu-se combustibil cu volum şi greutate minime. Acesta este cazul la submarine, avioane, la rachetele destinate zborului interplanetar. Ce promite folosi-- rea energiei atomice aviaţiei ? Se ştie că motoarele de avion necesită, fie şi pentru o distanţă relativ mică, o rezervă însemnată de combustibil. Odată cu creşterea distanţei şi a vitezei de zbor trebuie mărită simţitor şi rezerva de combustibil. Este de la sine înţeles că aceasta se poate face numai pînă la o anumită limită. Folosirea combustibilului nuclear permite însă o mărire considerabilă a vitezei şi a razei de acţiune a avioanelor. Este necesar, de pildă, aproximativ un gram de combustibil nuclear (uraniu) pentru a se realiza pe oră o forţă identică cu 6.000 cai putere. Greutatea combustibilului constituie în acest caz doar o parte neînsemnată din greutatea totală a avionului. Submarinele de asemenea sunt nevoite să-şi complecteze mereu rezervele de combustibil şi de oxigen. Aceasta restrînge raza lor de acţiune. Folosindu-se combustibil nuclear se va putea mări enorm raza lor de navigaţie. La aceasta contribuie concentrarea excepţional de mare a combustibilului nuclear şi împrejurarea că pentru desfăşurarea reacţiei nucleare nu este nevoie de oxigen. Pe de altă parte, asigurarea cantităţii de oxigen necesare pentru respiraţia echipajului este o problemă simplă, căci nu este nevoie decît de o cantitate relativ mică. Submarinele cu motoare atomice vor putea fi folosite, de pildă, în Arctica pentru a naviga sub gheaţă. însuşirile excepţionale ale combustibilului nuclear fac ca el să fie excepţional de potrivit pentru rachete cu o rază de mare acţiune Racheta înaintează de obicei datorită reculului sau forţei reactive care se formează prin evacuarea cu mare viteză a produselor rezultate din arderea combustibilului. In cazul unui zbor spre lună sau spre alte corpuri cereşti, racheta trebuie să aibă o viteză corespunzătoare pentru a putea învinge forţa de atracţie a pămîntului, o viteză care să depăşească 200 m. pe secundă Dacă s-ar construi o rachetă bazată pe folosirea celui mai bun combustibil chimic, în stare să asigure o viteză de evacuare a produselor arderii de aproximativ 3.300 metri pe secundă, greutatea combustibilului ar constitui peste 96% din greutatea iniţială complectă a rachetei. Aceasta înseamnă că de fapt o asemenea rachetă nu poate fi construită. Combustibilul nuclear asigură însă o viteză mult mai mare de evacuare a produselor reacţiei nucleare. Se va putea realiza astfel acea viteză de 11.000-12.000 metri pe secundă, necesară pentru ca nava interplanetară să se desprindă de atracţia pămîntului. Mai trebuie înlăturate dificultăţi uriaşe din calea folosirii energiei atomice la avioane, nave, rachete. Pentru efectuarea zborurilor interplanetare trebuie create rachete cu camere de ardere şi duze excepţional de trainice, în stare să reziste la temperaturile extraordinar de mari ale gazelor de evacuare. Fără îndoială că ştiinţa va soluţiona cu succes şi această problemă. Ne referim la metoda atomilor marcaţi, care joagă astăzi un rol important în cercetarea celor mai felurite procese chimice şi biologice. Atomii marcaţi sunt atomii unor substanţe radioactive. Datorită radiaţiei pe care o emit aceşti atomi, ei pot fi descoperiţi şi urmăriţi cu uşurinţă. Dacă se adaugă, de pildă, la fosforul obişnuit fosfor radioactiv, produs artificial, pot fi urmărite căile şi viteza de răspîndire, precum şi locurile de acumulare ale fosforului absorbit de diferite plante. Aceasta are o însemnătate deosebită mai ales la cercetarea procesului de asimilare de către plante a îngrăşămintelor. Substanţele radioactive artificiale sunt folosite pe scară mare in industrie. Cu ajutorul lor inginerii metalurgişti au putut determina timpul parcurs de gaze în furnal. La gazele care intrau în furnal au fost adăugate particule ale unor elemente radioactive. In partea superioară a furnalului s-a notat momentul de apariţie a atomilor radioactivi, determinîndu-se cu o mare precizie timpul necesar gazelor pentru a trece prin furnal. Rezultatul a fost o îmbunătăţire a procesului de producţie Ştiinţa a parcurs un drum lung de la descoperirea radioactivităţii pînă la elaborarea metodelor practice de obţinere a energiei atomice. La congresul al XIX-lea al P.C.U.S. s-a arătat că Statul Sovietic, care dispune de posibilităţi reale de producere a energiei atomice, este profund interesat în folosirea ei în scopuri paşnice. O asemenea folosire a energiei atomice lărgeşte fără margini puterea omului asupra forţelor naturii, deschizînd în faţa omenirii posibilităţi uriaşe de sporire a forţelor de producţie de progres tehnic şi cultural, de sporire a avutului obştesc, îndeplinind Directivele Congresului al XIX-lea al P.C.U.S., oamenii de ştiinţă sovietici se străduiesc să facă totul pentru ca uriaşele posibilităţi pe care le deschide energia atomică să fie îndreptate spre fericirea poporului. Energia atomică în slujba progresului V. MIHAILOV candidat in Ştiinţe fizico-matematice M. KRTICEV candidat în Ştiinţe tehnice SCINTEIA Ansamblul de Stat de dansuri populare al R.S.S. Moldoveneşti îşi continuă cu succes turneul prin ţară. Duminică dimineaţa, la Reşiţa, ansamblul a fost întimpinat în gară de numeroşi locuitori ai oraşului. Seara, Ansamblul de Stat al R.S.S. Moldoveneşti a dat un spectacol în sala Casei Muncitoreşti, în prezenţa a sute de reşiţeni, care au aplaudat îndelung fiecare număr din program. Bri, ansamblul a dat un spectacol la Timişoara. Fruntaşi în aplicarea metodelor sovietice Era o seară liniştită, călduroasă, de toamnă. In sala mare a gospodăriei de stat Urleasca din raionul Brăila, muncitorii şi tehnicienii, discutau proiectul Directivelor Congresului al II-lea al partidului. După aceste discuţii, Dumitru Grozea, şeful brigăzii a 4-a, vedea parcă mai limpede ce are de făcut. Cu un capăt de creion, notă pe o bucată de hîrtie : „Prin aplicarea metodei sovietice a graficului orar să depăşim planul de brigadă cu 10% , să realizăm economii de combustibil şi piese de schimb cu 15%... In pauză se sfătui cu ceilalţi tractorişti din brigadă. — Ne angajăm sau nu în întrecere ? — întreba el pe fiecare... Dar să fim înţeleşi : mai bine tăcem, decît să nu ne îndeplinim angajamentele. Adunarea colectivului gospodăriei a primit cu entuziasm angajamentul tractoriştilor din brigada a 4-a. Gospodăria de stat Urleasca este înzestrată cu cele mai perfecţionate maşini agricole sovietice, combine de recoltat cereale, bumbac, sfeclă, porumb, furaje ş. a. In introducerea mecanizării lucrărilor agricole, această gospodărie a primit un ajutor direct de la specialiştii sovietici. Colectivul de muncitori şi tehnicieni foloseşte cu succes metodele sovietice. De cînd au pornit întrecerea în campania agricolă de toamnă, tractoriştii din brigada a 4-a s-au străduit să îngrijească şi mai bine tractoarele şi maşinile agricole, să aplice metoda graficului orar. în fiecare seară, ei se adună în jurul tractoarelor şi discută despre rezultatele obţinute, despre greutăţi. Şeful de brigadă, D. Grozea, alcătuieşte în fiecare zi graficul, prevede cît va ura sau semăna fiecare tractorist, la ce ore se vor face îngrijirile tehnice, cînd vor face alimentarea tractoarelor, repausul pentru masă şi urmăreşte pas cu pas realizarea planului. Neagu Mardare, fruntaş în brigada a 4-a, se mîndreşte cu tractorul său. De un an lucrează cu el şi nu i-a făcut nici o reparaţie. Zilnic el obţine succese în întrecere. Bună-i metoda asta a lui Buneev — își zice tractoristul Mardare — în timp ce mută un cui pe o plăcuță, marcînd astfel încă o tură. Cum am fi putut noi să depășim zilnic planul cu 30—40% dacă n-am fi aplicat metoda graficului orar ? Și apoi, cum ar fi putut brigada să economisească peste 3.000 kg. de motorină dacă n-ar fi redus deplasările în gol, dacă n-ar fi scurtat curba întoarcerilor la capătul tarlalei sau dacă n-ar fi ținut seama de realizările din fiecare oră ?... Vasile Mărgineanu conduce brigada a 5-a. De la începutul campaniei, de cînd s-a luat la întrecere cu Dumitru Grozea de la a 4-a, nu mai are odihnă. El controlează pe fiecare tractorist în parte să vadă cum îşi îngrijeşte tractorul, îl ajută să lucreze după graficul orar. Tractoriştii Angheluţă Ciocan, Ion Mircea, Petre Muşat şi Mihai Grozea, din brigada 5-a şi-au depăşit sarcina de plan cu peste 80%, economisind peste 8000 de kg. motorină. Datorită aplicării metodelor sovietice, angajamentele luate de muncitori sunt îndeplinite. In ziua de 8 octombrie, tractoriştii gospodăriei de stat Urleasca terminaseră de arat şi semănat cu sămînţă selecţionată şi tratată 1.200 ha. cu grîu, 300 ha. cu orz de toamnă şi 150 ha. cu secară furajeră. Pe 489 de ha. tractoriştii au semănat griul în rînduri încrucişate. Cu ajutorul unor combine sovietice K. U. 2 tractoriştii au terminat şi recoltatul porumbului. Porumbul semănat în cuiburi aşezate în pătrat pe 100 ha, a dat 3900 kg. ştiuleţi la ha. Acum, arăturile adînci de toamnă sînt pe terminate. Folosirea din plin a minunatelor maşini agricole sovietice şi a metodelor de lucru ale tractoriştilor sovietici constituie un mijloc puternic de realizare a sarcinilor puse de partid în vederea sporirii producției agricole. NOTE BIBLIOGRAFICE S. Mihalkov: Satira şi umor Editura „Cartea Rusă“ „Şi iacă-aşa, iei pana, faci ce faci, / Scrii despre fiare, păsări şi gîndaci, / Dar cînd te uiţi, ai scris pe neştiute / Despre obraze binecunoscute“, în strofa aceasta, care apare ca „morală“ la una din fabulele sale, poetul sovietic Mihalkov ilustrează scopul urmărit prin publicarea acestui volum de versuri satirice : biciuirea fenomenelor negative din viaţa societăţii sovietice, cu scopul de a înlesni mersul înainte spre comunism. In tălmăcirea poetului Virgil Teodorescu, fabulele lui Serghei Mihalkov păstrează incisivitatea originalului. Ele vor pune pe gînduri pe unii cititori, iar altora le vor da prilej să ruda. Birocratismul, îngimfarea, corupţia sînt criticate, satirizate, prin forma atît de uşor accesibilă a fabulei. Cu o deosebită vigoare biciuieşte Mihalkov slugărnicia, fuga de răspundere, ca în fabula „Cei ce au pătimit fără vină“. In „Lupul ierbivor“ cititorii vor găsi o critică hotărîtă la adresa împăciuitoriştilor şi a celor ce desconsideră importanţa vigilenţei revoluţionare. Laşitatea este satirizată în fabula „Polkan şi Şavka“, iar oportunismul în „Coţofana cea prevăzătoare“. Cei ce nu apreciază valoarea lucrurilor mărunte vor reţine, fără îndoială, fabula „Şurubaşul“, înţelegînd că „de un şurubaş atîrnă adesea foarte multe“. In „Moskviciul şi Pobeda“ Mihalkov, redînd discuţia dintre două automobile, atrage atenţia celor ce desconsideră păstrarea bunurilor obşteşti. Un serios avertisment vor desprinde din poezia „Calitate şi cantitate“ acei care, în goană după cîştiguri mari, produc lucruri de calitate inferioară. De asemenea, birocratul care înmulţeşte la infinit „fazele" prin care trebuie să treacă o biată cerere pînă la rezolvarea ei („O reparaţie obişnuită“), bărbatul cu părul cărunt, care se lasă amăgit de fasoanele unei tinere fluşturatice şi îşi părăseşte căminul („Vulpea şi castorul“), cel care obişnuieşte să se laude cu meritele altora, ca şi cel ce a căpătat „ameţeli de pe urma succeselor“, („Croitorul lăudat“) şi, împreună cu ei, încă mulţi alţii vor simţi indreptîndu-se şi asupra lor ascuţişul satirei. Umorul sănătos ce se degajă din versurile lui Mihalkov, ironia bine plasată, actualitatea tematicii, valoroasa ei realizare artistică, vor face ca volumul „Satiră şi umor“ să se bucure de succes în rîndul cititorilor din ţara noastră. Săptămîna pieselor sovietice pentru copii Comitetul orăşenesc U.T.M. Bucureşti şi Teatrul de marionete şi păpuşi „Ţăndărică“ organizează între 1 şi 7 noiembrie o „săptămînă a pieselor sovietice pentru copii“. Cu acest prilej se vor reprezenta piesele „Căluţul cocoşat“ de Erşov, „Casa pisicii“ de Marşak, „Gîscăneiul“ şi „Artiştii pădurii“ de Ghernet şi „Băiatul şi vîntul“ de Trandafilova. în stagiunea 1954-1955, după ce a prezentat de curînd premiera piesei „Gîscăneiul“ de Ghernet, ansamblul de marionete va prezenta piesa „Băiatul şi vîntul“ de N. Trandafilova. Ansamblul de păpuşi repetă piesa „Fraţii Liu“, dramatizare de A. Popovici, după un vechi basm chinezesc. (Agerpres) Planul de achiziţii să fie îndeplinit la toate produsele ! La Uniunea raională a cooperativelor de consum Făgăraş e mare fierbere. In birouri, funcţionarii agitaţi întocmesc fel de fel de situaţii. Telefoanele zblrnate într-una... In această învălmăşeală, îţi atrage atenţia un om mic de statură, cu faţa rotundă, care trece din birou în birou, interesîndu-se la funcţionari de comunicările pe care le fac cooperativele cu privire la achiziţii. Este directorul agenţiei de valorificări — Traian Ciora. Interesul cu care urmăreşte realizarea planului de achiziţii se îndreaptă însă, din păcate, numai într-o singură direcţie, aceea a achiziţiilor de cartofi. Şi încă, preocuparea sa se îndreaptă numai spre cooperativele care merg bine cu achiziţiile de cartofi, aşa încît la cele rămase în urmă abia mai are timp să se gîndească din cînd în cînd. De multe ori se gîndeşte că şi aceasta este prea mult. în definitiv, planul de achiziţii la cartofi pe trimestrul III a fost depăşit, cum dealtfel a fost depăşit la griu şi la porumb. La urma urmei, chiar dacă la alte produse, ca orz, ovăz, fasole, floarea soarelui, ceapă, rădăcinoase, roşii, nu s-au obţinut rezultate pozitive, planul valoric în total, tot a fost depăşit. Din cauza acestei ameţeli de pe urma îndeplinirii valorice a planului, aproape toţi tovarăşii din conducerea Uniunii raionale, şi mai ales tovarăşul Giora, au scăpat din vedere că din planul de achiziţii fac parte integrantă şi achiziţiile de bovine, mînzaţi, viţei, oi, păsări, ouă, untură, lapte şi alte produse animale, la care nu s-a realizat nimic sau s-a realizat atît de puţin, încît tovarăşii din conducere nici nu se mai obosesc să-şi amintească aceste cifre. Unele cooperative, printre care cele din comunele Sîmbăta de Sus, Voila, Mîndra, Ileni şi altele au depăşit cu mult planul de achiziţii. Cooperativa Voila, de pildă, atît în trimestrul III cît şi în primele 28 zile ale lunii octombrie, a depăşit sarcinile de plan la aproape toate sortimentele. încă din primăvară, consiliul de conducere al acestei cooperative s-a preocupat de încheierea de contracte cu producătorii pentru livrarea de cartofi. O dată cu începerea recoltării şi a predării cotelor către stat, sub îndrumarea organizaţiei de bază, consiliul de conducere a început operaţia de preluare a produselor contractate şi de recuperare a avansurilor. Pentru ca munca să se desfăşoare în condiţii bune, s-au luat măsuri ca magazinele să fie aprovizionate cu mărfuri din comerţul de întîmpinare, iar în perioada de vîrf de producţie, în afară de achizitorii permanenţi, au fost recrutaţi şi patru achizitori sezonieri. Paralel cu aceasta, cu ajutorul organizaţiei de bază au fost formate echipe de agitatori, compuse din membri de partid, deputaţi şi membri cooperatori, care au desfăşurat o susţinută muncă politică în rîndul producătorilor pentru respectarea întocmai a contractelor încheiate, ca şi pentru valorificarea surplusului de produse prin cooperativă, pentru înscrierea de noi membri şi încasarea părţilor sociale subscrise. In frunte cu membrii de partid şi cu deputaţii, mulţi producători au predat la termenele fixate produsele contractate şi auachitat avansurile unii contractanţi, printre care Ion Gherghel, Zevedei Cătană, Aurel Farcaş, Virgil Gabor şi alţii au predat cantităţi mult mai mari decît cele contractate. Din păcate, trebuie spus că metodele bune de muncă folosite de cooperativa Voila n-au fost popularizate şi extinse la toate cooperativele din raion. Preocupaţi de îndeplinirea planului de achiziţii la cartofi, tovarăşii din conducerea Uniunii raionale au imprimat linia dăunătoare de a nu se urmări îndeplinirea planului pe sortimente. Ei nu şi-au îndreptat atenţia spre cooperativele ramase în urmă Numai aşa se poate explica faptul că la cooperativa Arpaşul de Sus consiliul de conducere nu activează, că achizitorul principal nu cunoaşte regulile de desfăşurare a comerţului de întîmpinare, că de 4 luni la această cooperativă nu s-a ţinut nici o adunare obştească. La alte cooperative, printre care la cele din comunele Felmer, Noul Român, Rodbav, Şinca Veche, Streza Cîrţişoara, Ucea de Sus, Viştra de Jos şi altele, planul de achiziţii pe trimestrul III n-a fost îndeplinit nici valoric, nici pe sortimente. Cooperativa Viştea de Jos (preşedinte Godan Nicolae) n-a achiziţionat în luna septembrie nici un kg. de orz, fasole, lapte sau păsări şi nici măcar un singur ou sau vreun animal Atît de tare i-au ameţit depăşirile pe tovarăşii Traian Ciora şi Vasile Munteanu, vicepreşedinţi ai Uniunii raionale, încît deşi termenul de preluare a produselor contractate a expirat încă de la 30 septembrie, ei consideră normal faptul că pe întreaga Uniune raională mai sunt de preluat peste 1.000 000 kg. cartofi şi de recuperat cîteva sute de mii de lei din avansurile acordate producătorilor. Tov. Munteanu mîngîie adesea cu privirea depozitele Uniunii raionale, care sînt pline cu tot felul de mărfuri, inclusiv cu cele din comerţul de întîmpinare , dar el n-a luat însă măsurile cuvenite ca acestea să ajungă în magazinele cooperativelor. Din această cauză, la unele cooperative, printre care Viştea de Jos şi altele, în ziua de 28 octombrie, lipseau lodenul şi reticordul, iar din sibir erau cantităţi cu totul insuficiente, deşi la Uniunea raională asemenea mărfuri se găseau în cantităţi foarte mari. Aprovizionarea defectuoasă cu mărfurile din comerţul de întîmpinare a influenţat negativ asupra îndeplinirii planului de achiziţii. Nici transportarea rapidă a cartofilor achiziţionaţi n-a constituit o preocupare de seamă pentru conducerea Uniunii raionale şi pentru conducerea Uniunii regionale a cooperativelor de consum, regiunea Stalin. Pe rampele gărilor din Voila, Şercaia şi Făgăraş au stat timp de mai multe zile vagoane întregi de cartofi de sămînţă sau de consum achiziţionaţi de cooperative, din cauză că Uniunea regională nu indicase pe beneficiari sau beneficiarii indicaţi nu se prezentaseră să ridice marfa. Aceste lipsuri trebuie lichidate grabnic. Faptul că planul de achiziţii valoric pe trimestrul III a fost îndeplinit şi depăşit, că nivelul cheltuielilor de circulaţie a fost mai mic decît cel planificat, nu trebuie să constituie motive de autoliniştire pentru conducătorii Uniunii raionale, ci, dimpotrivă, să fie un imbold pentru îndeplinirea planului la toţi Indicii şi pentru lichidarea grabnică a lipsurilor care mai există. Recolta bună din acest an creează mari posibilităţi pentru ca munca de achiziţii să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, ca planul să fie nu numai îndeplinit, ci şi depăşit. I. BUNEA Scrisori către „Scînteia" Construcţii tărăgănate la nesfîrşit In toamna anului 1952, după îndelungate tratative cu întreprinderea 702 construcţii, filatura de mătase din Lupeni a reuşit să încheie un contract pentru repararea turnului de apă, care nu putea fi folosit în acea vreme. Ţinînd seama de faptul că în procesul de fabricaţie al filaturii apa este unul din elementele de bază, întreprinderea de construcţii a admis ca termen pentru terminarea lucrărilor ziua de 31 decembrie 1952. încă înainte de începerea lucrării, filatura a luat toate măsurile pentru ca în cele trei luni de lucrări fabrica să nu sufere lipsa apei industriale. La data fixată, lucrările de demolare la turnul de apă au început Perforatoarele pneumatice au intrat în funcţiune Noi, cei din fabrică, admiram promptitudinea întreprinderii de construcţii, zelul de a face o treabă bună şi la timp. După numai cîteva zile însă, în preajma turnului pe jumătate demolat s-a aşternut liniştea. Lucrările încetaseră începuseră însă alte lucrări: schimburi de adrese şi scrisori kilometrice, intervenţii telefonice, drumuri pe la minister etc Insistenţele au dat roade S-a fixat o nouă dată pentru terminarea lucrărilor • 1 mai 1953 Speram că acum lucrarea va fi dusă pînă la capăt şi în termenul prevăzut, deoarece angajamentul întreprinderii de construcţii era întărit de aprobarea fostului minister al Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii. Filatura noastră a ajutat la grăbirea lucrurilor, care au fost reluate, procurind constructorilor materialul lemnos necesar, cimentul şi altele. A trecut şi 1 mai 1953 şi au mai trecut şi multe alte luni după aceea, dar turnul de apă tot n-a fost terminat Ba, mai mult, în toamna anului trecut lucrările au fost din nou oprite şi a fost reluată practica tărăgănărilor, a fixării de noi şi noi termene. S-a fixat un „ultim“ termen : 1 iunie 1954. Cu toate acestea nici azi, cînd vă scriu, turnul de apă nu este gata şi nici nu se întrevăd perspective apropiate de a fi terminat Cei 60 de metri cubi de cherestea folosiţi pînă acum la această lucrare sunt pe cale să putrezească, aidoma simţului de răspundere al conducerii întreprinderii 702 construcţii întreb Ministerul Construcţiilor: Pînă cînd mai pot fi tolerate astfel de practici, care pun piedici serioase unei filaturi furnizoare de fire pentru numeroase ţesătorii ? E. CHIŞU corespondent voluntar Din sala tribunalului Judecarea unor hoţi şi actuai auton , Balea Bujor, fost şef contabil la Institutul de Documentare Tehnică din Bucureşti, în complicitate cu Voicu Nicolae, fost şef al secţiei muncă şi salarii şi casier la aceeaşi instituţie, au comis o serie de falsuri : acte de gestiune, sustrăgînd în timpul funcţiunii lor suma de 101.511 lei Totodată, fostul şef contabil s-a făcut vinovat de efectuarea unor operaţiuni contabile nelegale, delapidînd suma de 5 078 lei. Tribunalul popular al raionului I. V Stalin, judecind faptele celor doi funcţionari necinstiţi, a condamnat pe inculpatul Balea Bujor la 15 ani muncă silnică şi 4 ani degradare civică pentru delictul de delapidare, iar pe inculpatul Voicu Nicolae la 12 ani muncă silnică şi 3 ani degradare civică pentru aceeaşi infracţiune Cei doi infractori au fost obligaţi totodată să plătească în mod solidar institutului, cu titlul de despăgubiri civile, suma de 101.511 lei, iar Balea Bujor încă 5.078 lei Tribunalul Capitalei R.P.R., judecind recursul inculpaţilor, l-a respins ca neîntemeiat. ■ Tribunalul popular al raionului Tulcea a judecat pe inculpaţii Pascali Gheorghe, de profesie şofer, şi Raşcu Dumitru, tractorist, pentru furt. In luna martie a.c., inculpaţii au sustras un magnetou şi un dinam de la nişte tractoare, care urmau să fie repartizate la S.M.T.-Greci. In urma percheziţiei efectuate de organele de Miliţie, magnetaul şi dinamul au fost găsite şi predate la S.M.T.-Greci. Tribunalul popular Tulcea, judecind pe infractori, i-a condamnat pe fiecare la 5 ani şi 6 luni închisoare corecţională. Recursul inculpaţilor a fost respins de Tribunalul popular regional Galaţi. ■ Tribunalul popular al oraşului Buzău a judecat de curînd procesul inculpaţilor Stănescu Ştefan, fost referent şef, şi Jugănaru Ana, fostă gestionară la secţia difuzării presei din cadrul Oficiului raional P.T.T R.-Buzău. In urma controlului efectuat de organele centrale de revizie contabilă s-a constatat, că inculpaţii şi-au însuşit prin manopere incorecte suma de 61 148 lei, sumă rezultată din vînzarea ziarelor. Judecind faptele inculpaţilor, Tribunalul popular a condamnat pe Stănescu Ştefan la 10 ani muncă silnică şi pe Jugănaru Ana la 5 ani muncă silnică, precum și la plata sumei delapidate, drept despăgubiri civile. * Nr. 8119