Scînteia, noiembrie 1954 (Anul 23, nr. 3119-3143)

1954-11-01 / nr. 3119

fia B. 2 Activitatea rodnică a Institutului de Studii Romîno-Sovietic Institutul de Studii Romîno-Sovietic pune la dispoziţia oamenilor de ştiinţă din ţara noastră numeroase materiale care servesc la cunoaşterea şi însuşirea cuceririlor ştiinţei sovietice. Alături de organizarea traducerii de ar­ticole din reviste şi publicaţii de specia­litate, institutul redactează şi reviste pro­prii de referate cu privire la diferite dis­cipline. Tematica caietelor în care se pu­blică traducerile este axată în aşa fel, in­cit să sprijine atît acţiunile de cercetare ştiinţifică a institutelor Academiei, cît şi activitatea didactică şi ştiinţifică a cadre­lor universitare. Institutul deserveşte cu documentarea tehnică necesară uzine şi fabrici din toate colţurile ţării, contribuind şi în acest fel la răspîndirea metodelor înaintate sovie­tice. Institutul de Studii Romîno-Sovietic a organizat, de pildă, un ciclu de confe­rinţe cu tema „Munca după grafic în si­derurgie“. De asemenea, folosind materia­lele sovietice puse la dispoziţie de insti­tut, Comitetul de Stat pentru Arhitec­tură şi Construcţii a elaborat proiecte pentru secţiuni tip de locuinţă. Datorită traducerii unor studii sovie­tice şi a conferinţelor organizate de insti­tut,­ s-au răspîndit cunoştinţe despre bio­logia micturinistă, s-a iniţiat folosirea aviaţiei la lucrări topografice etc. In medicină, lucrările puse la dispoziţie de institut au sprijinit mult activitatea ştiinţifică. La Institutul de neurologie „I. P. Pavlov“ s-au realizat succese in tratarea epilepsiei, pe baza lucrărilor prof. Ivanov-Smolenski. Institutul de En­docrinologie a aplicat somnoterapia în boala lui Bazedov şi la hipertiroidism, transfuzia cu singe conservat, după me­toda Molodaia etc. Tot pe baza documentaţiei puse la dis­poziţie de institut se desfăşoară în pre­zent cursuri pentru pregătirea de cadre medii şi superioare ce vor lucra la fa­brica de penicilină în curs de construcţie. In afară de broşuri şi reviste, institu­tul traduce, în colaborare cu Editura Aca­demiei R.P.R., opere alese ale unor oa­meni de ştiinţă ruşi şi sovietici. Este în curs de traducere lucrarea acad. V. P. Ni­kitin „Prioritatea rusă în domeniul sudu­rii“. Anul acesta institutul va traduce 90.000 de pagini din lucrări sovietice de specialitate. Pe vasul romînesc „Friedrich Engels" In largul mărilor şi oceanelor marinarii flotei noastre maritime comerciale sărbă­toresc cu dragoste Luna Prieteniei Ro­­mîno-Sovietice. La Comitetul Naţional pentru sărbăto­rirea Lunii Prieteniei Romîno-Sovietice s-a primit o radiogramă de pe vasul „Friedrich Engels“, care navighează de­parte de ţărmurile patriei, în apele Mării Nordului. „Echipajul vasului „Friedrich Engels“ — scriu marinarii — întrunit în adunare festivă în cinstea Lunii Prieteniei Ro­mîno-Sovietice, transmite un călduros sa­lut şi îşi ia angajamentul de a întîmpina cea de a 37-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie cu noi succese în muncă. Trăiască în veci prietenia romîno­­sovietică !“ (Agerpres) Radioactivitatea na­turală şi cea artifi­cială, reacţiile în lanţ, dezlănţuite odată cu dezagrega­rea nucleelor atomi­lor grei, reacţiile termonucleare cu hi­drogen au o uriaşă însemnătate pentru dezvoltarea forţelor de producţie. Deo­sebit de grandioase sunt perspectivele fo­losirii energiei atomice şi a substanţelor radioactive în societatea socialistă. în Uniunea Sovietică continuă lucrările în vederea folosirii energiei atomice în scopuri paşnice, pentru necesităţi indus­triale. In acelaşi timp, Uniunea Sovietică continuă şi lupta pentru interzicerea armei atomice şi a celorlalte arme de extermi­nare în masă, străduindu-se să înlăture primejdia folosirii în scopuri agresive a acestei mari descoperiri ştiinţifice. Pentru nevoile industriei, energia ato­mică se obţine actualmente în aşa-zisele pile atomice. In ele se dezlănţuie reacţiile nucleare, eliberîndu-se energie atomică sub formă de căldură. Energia termică astfel obţinută poate fi folosită pentru punerea în mişcare a unor turbine cu aburi sau gaze. Acestea, la rîndul lor, pun în mişcare generatoare electrice şi iată energia atomică transformată în ener­gie electrică. Pot fi utilizate cu folos şi unele produse secundare, realizate odată cu producerea energiei atomice — apa fierbinte, de pildă, obţinută din aburul folosit, poate servi la încălzire. Principala sursă de energie atomică este astăzi uraniul — un metal care se în­­tîlneşte în natură sub formă de combina­ţii cu alte elemente chimice. Uraniul chi­mic pur, sub formă de blocuri de dife­rite dimensiuni, este un produs indus­trial. Blocurile de uraniu încărcate în pi­lele atomice servesc drept combustibil nuclear. După un timp, blocurile de uraniu sunt scoase din pila atomică şi diferitele sub­stanţe radioactive, formate în cursul reac­ţiilor nucleare, pot fi separate de uraniu pe cale chimică. Plutoniul, obţinut cu acest prilej, poate servi de asemenea la dezlănţuirea de reacţii în lanţ, la dezagre­garea nucleelor atomice si la degajarea de energie atomică. , In prezent, energia atomică se obţine numai prin divizarea nucleelor de ura­niu, thoriu şi plutoniu, sau prin sinteza nucleelor de heliu din nucleele unor izo­topi ai hidrogenului. Fără îndoială însă că pe viitor tot mai multe substanţe vor fii folosite pentru producerea de energie Dornică Rezerva totală de energie atomică din natură este practic nelimitată Un cilogram din orice substanţă conţine o rezervă de energie atomică egală cu ener­gia chimică a 2.700.000 tone cărbune sau 25 miliarde kw/ore energie electrică. A­­ceasta depăşeşte de 2,5 ori cantitatea de energie pe care o va da în cursul unui an hidrocentrala de la Kuibîşev, cea mai mare hidrocentrală din lume. Oamenii de ştiinţă lucrează nu numai la găsirea unui număr tot mai mare de substanţe care pot fi folosite la degajarea energiei atomice, ci şi la mărirea cantităţii de energie obţi­nute. Rezervele uriaşe de energie atomică din natură îşi vor găsi cu atît mai repede o largă folosire în scopuri paşnice, cu cît vor fi mai perfecţionate metodele elibe­rării şi folosirii ei. Una dintre metodele de folosire a energiei atomice o constituie crearea unor centrale energetice atomice speciale pentru producerea de energie calorică şi electrică. Centrala energetică atomică prezintă nu­meroase avantaje faţă de termocentralele care lucrează cu combustibil obişnuit. In combustibilul nuclear concentrarea de energie este extrem de mare Dintr-o bu­cată de uraniu de 14 centimetri cubi, de pildă, se poate obţine o cantitate de ener­gie echivalentă cu cea realizată prin ar­derea a 1.000.000 metri cubi de gaze in­flamabile, 800 metri cubi de cărbune sau 470 metri cubi de petrol. La centralele energetice atomice nu există deşeuri sub formă de cenuşă şi fum. De asemenea, reacţia nucleară nul necesită alimentarea cu aer. La centralele energetice atomice dispare aproape în întregime Problema aducerii combustibilului, a îndepărtării cenuşei şi a cheltuielilor legate de aceste operaţii Construcţia acestor centrale este deci deo­sebit de avantajoasă în regiunile care nu dispun de rezerve mari de combustibili obişnuiţi sau de energie hidraulică. Toate lucrările de încărcare şi descărcare a cazanului, de reparaţie şi de dirijare sunt automatizate împrejurarea că pentru funcţionarea cazanului atomic nu este ne­voie de aer permite ca centralele ener­getice atomice să fie construite sub pă­­mînt, ceea ce constituie o apărare supli­mentară împotriva radiaţiilor substanţe­lor radioactive Perspectivele folosirii energiei atomice la diferite motoare sunt deosebit de pro­miţătoare Motoarele atomice oferă mari posibilităţi mai ales acolo unde trebuie să se asigure o mare viteză şi o mare rază de acţiune, folosindu-se combustibil cu volum şi greutate minime. Acesta este cazul la submarine, avioane, la rachetele destinate zborului in­terplanetar. Ce promite folosi­­--­ rea energiei atomice aviaţiei ? Se ştie că motoarele de avion necesită, fie şi pentru o distanţă relativ mică, o rezervă însemnată de combusti­bil. Odată cu creşterea distanţei şi a vi­tezei de zbor trebuie mărită simţitor şi re­zerva de combustibil. Este de la sine în­ţeles că aceasta se poate face numai pînă la o anumită limită. Folosirea combustibi­lului nuclear permite însă o mărire con­siderabilă a vitezei şi a razei de acţiune a avioanelor. Este necesar, de pildă, apro­ximativ un gram de combustibil nuclear (uraniu) pentru a se realiza pe oră o forţă identică cu 6.000 cai putere. Greutatea combustibilului constituie în acest caz doar o parte neînsemnată din greutatea totală a avionului. Submarinele de asemenea sunt nevoite să-şi complecteze mereu rezervele de combustibil şi de oxigen. Aceasta restrînge raza lor de acţiune. Folosindu-se combus­tibil nuclear se va putea mări enorm raza lor de navigaţie. La aceasta contribuie concentrarea excepţional de mare a com­bustibilului nuclear şi împrejurarea că pentru desfăşurarea reacţiei nucleare nu este nevoie de oxigen. Pe de altă parte, asigurarea cantităţii de oxigen necesare pentru respiraţia echipajului este o pro­blemă simplă, căci nu este nevoie decît de o cantitate relativ mică. Submarinele cu motoare atomice vor putea fi folosite, de pildă, în Arctica pentru a naviga sub gheaţă. însuşirile excepţionale ale combustibi­lului nuclear fac ca el să fie excepţional de potrivit pentru rachete cu o rază de mare acţiune Racheta înaintează de obicei datorită reculului sau forţei reactive care se formează prin evacuarea cu mare viteză a produselor rezultate din arderea combustibilului. In cazul unui zbor spre lună sau spre alte corpuri cereşti, racheta tr­ebuie să aibă o viteză corespunzătoare pentru a putea învinge forţa de atracţie a pămîntului, o viteză care să depăşească­­ 200 m. pe secundă Dacă s-ar construi o rachetă bazată pe folosirea celui mai bun combustibil chimic, în stare să asi­gure o viteză de evacuare a produselor arderii de aproximativ 3.300 metri pe se­cundă, greutatea combustibilului ar con­stitui peste 96% din greutatea iniţială complectă a rachetei. Aceasta înseamnă că de fapt o asemenea rachetă nu poate fi construită. Combus­tibilul nuclear asi­gură însă o viteză mult mai mare de evacuare a produse­lor reacţiei nucleare. Se va putea realiza astfel acea viteză de 11.000-12.000 metri pe secundă, necesară pentru ca nava interplanetară să se des­prindă de atracţia pămîntului. Mai trebuie înlăturate dificultăţi uriaşe din calea folosirii energiei atomice la avioane, nave, rachete. Pentru efectuarea zborurilor interplanetare trebuie create rachete cu camere de ardere şi duze ex­cepţional de trainice, în stare să reziste la temperaturile extraordinar de mari ale gazelor de evacuare. Fără îndoială că şti­inţa va soluţiona cu succes şi această pro­blemă. Ne referim la metoda ato­milor marcaţi, care joagă astăzi un rol important în cercetarea celor mai felurite procese chimice şi biologice. Atomii mar­caţi sunt atomii unor substanţe radioac­tive. Datorită radiaţiei pe care o emit aceşti atomi, ei pot fi descoperiţi şi urmă­riţi cu uşurinţă. Dacă se adaugă, de pildă, la fosforul obişnuit fosfor radioactiv, pro­dus artificial, pot fi urmărite căile şi vi­teza de răspîndire, precum şi locurile de acumulare ale fosforului absorbit de di­ferite plante. Aceasta are o însemnătate deosebită mai ales la cercetarea procesu­lui de asimilare de către plante a îngră­şămintelor. Substanţele radioactive artificiale sunt folosite pe scară mare in industrie. Cu ajutorul lor inginerii metalurgişti au putut determina timpul parcurs de gaze în fur­nal. La gazele care intrau în furnal au fost adăugate particule ale unor elemente radioactive. In partea superioară a furna­lului s-a notat momentul de apariţie a atomilor radioactivi, determinîndu-se cu o mare precizie timpul necesar gazelor pen­tru a trece prin furnal. Rezultatul a fost o îmbunătăţire a procesului de producţie Ştiinţa a parcurs un drum lung de la descoperirea radioactivităţii pînă la ela­borarea metodelor practice de obţinere a energiei atomice. La congresul al XIX-lea al P.C.U.S. s-a arătat că Statul Sovietic, care dispune de posibilităţi reale de pro­ducere a energiei atomice, este profund interesat în folosirea ei în scopuri paş­nice. O asemenea folosire a ener­giei atomice lărgeşte fără margini puterea omului asupra forţelor naturii, deschizînd în faţa omenirii posibilităţi uriaşe de sporire a forţelor de producţie de progres tehnic şi cultural, de spo­rire a avutului obştesc, îndeplinind Di­rectivele Congresului al XIX-lea al P.C.U.S., oamenii de ştiinţă sovietici se străduiesc să facă totul pentru ca uriaşele posibilităţi pe care le deschide energia atomică să fie îndreptate spre fericirea poporului. Energia atomică în slujba progresului V. MIHAILOV candidat in Ştiinţe fizico-matematice M. KRTICEV candidat în Ştiinţe tehnice S­C­I­N­T­E­I­A Ansamblul de Stat de dansuri populare al R.S.S. Moldoveneşti îşi continuă cu succes turneul prin ţară. Duminică dimineaţa, la Reşiţa, ansamblul a fost întimpinat în gară de numeroşi locuitori ai oraşului. Seara, Ansamblul de Stat al R.S.S. Moldoveneşti a dat un spectacol în sala Casei Muncitoreşti, în prezenţa a sute de reşiţeni, care au aplaudat îndelung fiecare număr din program. Bri, ansamblul a dat un spectacol la Timişoara. Fruntaşi în aplicarea metodelor sovietice Era o seară liniştită, călduroasă, de toamnă. In sala mare a gospodăriei de stat Urleasca din raionul Brăila, muncitorii şi tehnicienii, discutau proiectul Directivelor Congresului al II-lea al partidului. După aceste discuţii, Dumitru Grozea, şe­ful brigăzii a 4-a, vedea parcă mai lim­pede ce are de făcut. Cu un capăt de cre­ion, notă pe o bucată de hîrtie : „Prin aplicarea metodei sovietice a graficului orar să depăşim planul de brigadă cu 10% , să realizăm economii de combusti­bil şi piese de schimb cu 15%... In pauză se sfătui cu ceilalţi tractorişti din brigadă. — Ne angajăm sau nu în întrecere ? — întreba el pe fiecare... Dar să fim înţe­leşi : mai bine tăcem, decît să nu ne înde­plinim angajamentele. Adunarea colectivului gospodăriei a primit cu entuziasm angajamentul trac­toriştilor din brigada a 4-a. Gospodăria de stat Urleasca este înzes­trată cu cele mai perfecţionate maşini agricole sovietice, combine de recoltat ce­reale, bumbac, sfeclă, porumb, furaje ş. a. In introducerea mecanizării lucrărilor agricole, această gospodărie a primit un ajutor direct de la specialiştii sovietici. Colectivul de muncitori şi tehnicieni folo­seşte cu succes metodele sovietice. De cînd au pornit întrecerea în campa­nia agricolă de toamnă, tractoriştii din brigada a 4-a s-au străduit să îngrijească şi mai bine tractoarele şi maşinile agri­cole, să aplice metoda graficului orar. în fiecare seară, ei se adună în­ jurul tractoarelor şi discută despre rezultatele obţinute, despre greutăţi. Şeful de bri­gadă, D. Grozea, alcătuieşte în fiecare zi graficul, prevede cît va ura sau semăna fiecare tractorist, la ce ore se vor face în­grijirile tehnice, cînd vor face alimenta­rea tractoarelor, repausul pentru masă şi urmăreşte pas cu pas realizarea planului. Neagu Mardare, fruntaş în brigada a 4-a, se mîndreşte cu tractorul său. De un an lucrează cu el şi nu i-a făcut nici o re­paraţie. Zilnic el obţine succese în între­cere. Bună-i metoda asta a lui Buneev — își zice tractoristul Mardare — în timp ce mută un cui pe o plăcuță, mar­­cînd astfel încă o tură. Cum am fi putut noi să depășim zilnic planul cu 30—40% dacă n-am fi aplicat metoda graficului orar ? Și apoi, cum ar fi putut brigada să economisească peste 3.000 kg. de motorină dacă n-ar fi redus deplasă­rile în gol, dacă n-ar fi scurtat curba în­toarcerilor la capătul tarlalei sau dacă n-ar fi ținut seama de realizările din fie­care oră ?... Vasile Mărgineanu conduce brigada a 5-a. De la începutul campaniei, de cînd s-a luat la întrecere cu Dumitru Grozea de la a 4-a, nu mai are odihnă. El contro­lează pe fiecare tractorist în parte să vadă cum îşi îngrijeşte tractorul, îl ajută să lucreze după graficul orar. Tractoriştii Angheluţă Ciocan, Ion Mir­­cea, Petre Muşat şi Mihai Grozea, din bri­gada 5-a şi-au depăşit sarcina de plan cu peste 80%, economisind peste 8000 de kg. motorină. Datorită aplicării metodelor sovietice, angajamentele luate de muncitori sunt în­deplinite. In ziua de 8 octombrie, tracto­riştii gospodăriei de stat Urleasca termina­seră de arat şi semănat cu sămînţă selec­ţionată şi tratată 1.200 ha. cu grîu, 300 ha. cu orz de toamnă şi 150 ha. cu secară furajeră. Pe 489 de ha. tractoriştii au se­mănat griul în rînduri încrucişate. Cu aju­torul unor combine sovietice K. U. 2 trac­toriştii au terminat şi recoltatul porum­bului. Porumbul semănat în cuiburi aşe­zate în pătrat pe 100 ha, a dat 3900 kg. ştiuleţi la ha. Acum, arăturile adînci de toamnă sînt pe terminate. Folosirea din plin a minu­natelor maşini agricole sovietice şi a me­todelor de lucru ale tractoriştilor sovietici constituie un mijloc puternic de realizare a sarcinilor puse de partid în vederea spo­ririi producției agricole. NOTE BIBLIOGRAFICE S. Mihalkov: Satira şi umor Editura „Cartea Rusă“ „Şi iacă-aşa, iei pana, faci ce faci, / Scrii despre fiare, păsări şi gîndaci, / Dar cînd te uiţi, ai scris pe neştiute / Des­pre obraze binecunoscute“, în strofa aceasta, care apare ca „mo­rală“ la una din fabulele sale, poetul so­vietic Mihalkov ilustrează scopul urmă­rit prin publicarea acestui volum de ver­suri satirice : biciuirea fenomenelor ne­gative din viaţa societăţii sovietice, cu scopul de a înlesni mersul înainte spre comunism. In tălmăcirea poetului Virgil Teodo­­rescu, fabulele lui Serghei Mihalkov păs­trează incisivitatea originalului. Ele vor pune pe gînduri pe unii cititori, iar al­tora le vor da prilej să ruda. Birocratismul, îngimfarea, corupţia sînt criticate, satirizate, prin forma atît de uşor accesibilă a fabulei. Cu o deosebită vigoare biciuieşte Mi­halkov slugărnicia, fuga de răspundere, ca în fabula „Cei ce au pătimit fără vină“. In „Lupul ierbivor“ cititorii vor găsi o critică hotărîtă la adresa împăciuitoriş­­tilor şi a celor ce desconsideră importanţa vigilenţei revoluţionare. Laşitatea este sa­tirizată în fabula „Polkan şi Şavka“, iar oportunismul în „Coţofana cea prevăză­toare“. Cei ce nu apreciază valoarea lu­crurilor mărunte vor reţine, fără în­doială, fabula „Şurubaşul“, înţelegînd că „de un şurubaş atîrnă adesea foarte multe“. In „Moskviciul şi Pobeda“ Mi­halkov, redînd discuţia dintre două au­tomobile, atrage atenţia celor ce descon­­sideră păstrarea bunurilor obşteşti. Un serios avertisment vor desprinde din poezia „Calitate şi cantitate“ acei care, în goană după cîştiguri mari, pro­duc lucruri de calitate inferioară. De asemenea, birocratul care înmul­ţeşte la infinit „fazele" prin care trebuie să treacă o biată cerere pînă la rezolva­rea ei („O reparaţie obişnuită“), bărbatul cu părul cărunt, care se lasă amăgit de fasoanele unei tinere fluşturatice şi îşi părăseşte căminul („Vulpea şi castorul“), cel care obişnuieşte să se laude cu me­ritele altora, ca şi cel ce a căpătat „ame­ţeli de pe urma succeselor“, („Croitorul lăudat“) şi, împreună cu ei, încă mulţi al­ţii vor simţi indreptîndu-se şi asupra lor ascuţişul satirei. Umorul sănătos ce se degajă din ver­surile lui Mihalkov, ironia bine plasată, actualitatea tematicii, valoroasa ei reali­zare artistică, vor face ca volumul „Sa­tiră şi umor“ să se bucure de succes în rîndul cititorilor din ţara noastră. Săptămîna pieselor sovietice pentru copii Comitetul orăşenesc U.T.M. Bucureşti şi Teatrul de marionete şi păpuşi „Ţăndă­rică“ organizează între 1 şi 7 noiembrie o „săptămînă a pieselor sovietice pentru copii“. Cu acest prilej se vor reprezenta piesele „Căluţul cocoşat“ de Erşov, „Casa pisicii“ de Marşak, „Gîscăneiul“ şi „Artiştii pă­durii“ de Ghernet şi „Băiatul şi vîntul“ de Trandafilova. în stagiunea 1954-1955, după ce a pre­zentat de curînd premiera piesei „Gîscă­neiul“ de Ghernet, ansamblul de mario­nete va prezenta piesa „Băiatul şi vîntul“ de N. Trandafilova. Ansamblul de păpuşi repetă piesa „Fraţii Liu“, dramatizare de A. Popovici, după un vechi basm chine­zesc. (Agerpres) Planul de achiziţii să fie îndeplinit la toate produsele ! La Uniunea raională a cooperativelor de consum Făgăraş e mare fierbere. In birouri, funcţionarii agitaţi întocmesc fel de fel de situaţii. Telefoanele zblrnate într-una... In această învălmăşeală, îţi atrage aten­ţia un om mic de statură, cu faţa rotundă, care trece din birou în birou, interesîn­­du-se la funcţionari de comunicările pe care le fac cooperativele cu privire la achiziţii. Este directorul agenţiei de valo­rificări — Traian Ciora. Interesul cu care urmăreşte realizarea planului de achiziţii se îndreaptă însă, din păcate, numai într-o singură direcţie, aceea a achiziţiilor de cartofi. Şi încă, pre­ocuparea sa se îndreaptă numai spre coo­perativele care merg bine cu achi­ziţiile de cartofi, aşa încît la cele rămase în urmă abia mai are timp să se gîndească din cînd în cînd. De multe ori se gîndeşte că şi aceasta este prea mult. în definitiv, planul de achiziţii la cartofi pe trimestrul III a fost depăşit, cum de­altfel a fost depăşit la griu şi la porumb. La urma urmei, chiar dacă la alte pro­duse, ca orz, ovăz, fasole, floarea soarelui, ceapă, rădăcinoase, roşii, nu s-au obţinut rezultate pozitive, planul valoric în total, tot a fost depăşit. Din cauza acestei ameţeli de pe urma îndeplinirii valorice a planului, aproape toţi tovarăşii din conducerea Uniunii ra­ionale, şi mai ales tovarăşul Giora, au scăpat din vedere că din planul de achi­ziţii fac parte integrantă şi achiziţiile de bovine, mînzaţi, viţei, oi, păsări, ouă, un­tură, lapte şi alte produse animale, la care nu s-a realizat nimic sau s-a reali­zat atît de puţin, încît tovarăşii din con­ducere nici nu se mai obosesc să-şi amin­tească aceste cifre. Unele cooperative, printre care cele din comunele Sîmbăt­a de Sus, Voila, Mîndra, Ileni şi altele au depăşit cu mult planul de achiziţii. Cooperativa Voila, de pildă, atît în trimestrul III cît şi în primele 28 zile ale lunii octombrie, a depăşit sarcinile de plan la aproape toate sortimentele. încă din primăvară, consi­liul de conducere al acestei cooperative s-a preocupat de încheierea de contracte cu producătorii pentru livrarea de car­tofi. O dată cu începerea recoltării şi a predării cotelor către stat, sub îndruma­rea organizaţiei de bază, consiliul de con­ducere a început operaţia de preluare a produselor contractate şi de recuperare a avansurilor. Pentru ca munca să se des­făşoare în condiţii bune, s-au luat mă­suri ca magazinele să fie aprovizionate cu mărfuri din comerţul de întîmpinare, iar în perioada de vîrf de producţie, în afară de achizitorii permanenţi, au fost recru­taţi şi patru achizitori sezonieri. Paralel cu aceasta, cu ajutorul organizaţiei de bază au fost formate echipe de agitatori, compuse din membri de partid, deputaţi şi membri cooperatori, care au desfăşu­rat o susţinută muncă politică în rîndul producătorilor pentru respectarea întoc­mai a contractelor încheiate, ca şi pen­tru valorificarea surplusului de produse prin cooperativă, pentru înscrierea de noi membri şi încasarea părţilor sociale sub­scrise. In frunte cu membrii de partid şi cu deputaţii, mulţi producători au predat la termenele fixate produsele contractate şi au­­achitat avansurile unii contractanţi, printre care Ion Gherghel, Zevedei Că­­tană, Aurel Farcaş, Virgil Gabor şi alţii au predat cantităţi mult mai mari decît cele contractate. Din păcate, trebuie spus că metodele bune de muncă folosite de cooperativa Voila n-au fost popularizate şi extinse la toate cooperativele din raion. Preocupaţi de îndeplinirea planului de achiziţii la cartofi, tovarăşii din condu­cerea Uniunii raionale au imprimat linia dăunătoare de a nu se urmări îndeplini­rea planului pe sortimente. Ei nu şi-au îndreptat atenţia spre cooperativele ra­mase în urmă Numai aşa se poate ex­plica faptul că la cooperativa Arpaşul de Sus consiliul de conducere nu activează, că achizitorul principal nu cunoaşte regu­lile de desfăşurare a comerţului de întîm­pinare, că de 4 luni la această cooperativă nu s-a ţinut nici o adunare obştească. La alte cooperative, printre care la cele din comunele Felmer, Noul Român, Rod­­bav, Şinca Veche, Streza Cîrţişoara, Ucea de Sus, Viştra de Jos şi altele, planul de achiziţii pe trimestrul III n-a fost înde­plinit nici valoric, nici pe sortimente. Cooperativa Viştea de Jos (preşedinte Go­­dan Nicolae) n-a achiziţionat în luna septembrie nici un kg. de orz, fasole, lapte sau păsări şi nici măcar un singur ou sau vreun animal Atît de tare i-au ameţit depăşirile pe tovarăşii Traian Ciora şi Vasile Muntea­­nu, vicepreşedinţi ai Uniunii raionale, încît deşi termenul de preluare a produselor contractate a expirat încă de la 30 sep­tembrie, ei consideră normal faptul că pe întreaga Uniune raională mai sunt de pre­luat peste 1.000 000 kg. cartofi şi de recu­perat cîteva sute de mii de lei din avan­surile acordate producătorilor. Tov. Munteanu mîngîie adesea cu privi­rea depozitele Uniunii raionale, care sînt pline cu tot felul de mărfuri, inclusiv cu cele din comerţul de întîmpinare , dar el n-a luat însă măsurile cuvenite ca acestea să ajungă în magazinele cooperativelor. Din această cauză, la unele cooperative, printre care Viştea de Jos şi altele, în ziua de 28 octombrie, lipseau lodenul şi reti­­cordul, iar din sibir erau cantităţi cu to­tul insuficiente, deşi la Uniunea raională asemenea mărfuri se găseau în cantităţi foarte mari. Aprovizionarea defectuoasă cu mărfurile din comerţul de întîmpinare a influenţat negativ asupra îndeplinirii planului de achiziţii. Nici transportarea rapidă a cartofilor achiziţionaţi n-a constituit o preocupare de seamă pentru conducerea Uniunii ra­ionale şi pentru conducerea Uniunii regio­nale a cooperativelor de consum, regiunea Stalin. Pe rampele gărilor din Voila, Şer­­caia şi Făgăraş au stat timp de mai­ multe zile vagoane întregi de cartofi de sămînţă sau de consum achiziţionaţi de coopera­tive, din cauză că Uniunea regională nu indicase pe beneficiari sau beneficiarii in­dicaţi nu se prezentaseră să ridice marfa. Aceste lipsuri trebuie lichidate grab­nic. Faptul că planul de achiziţii valoric pe trimestrul III a fost îndeplinit şi de­păşit, că nivelul cheltuielilor de circula­ţie a fost mai mic decît cel planificat, nu trebuie să constituie motive de autoliniş­­tire pentru conducătorii Uniunii raionale, ci, dimpotrivă, să fie un imbold pentru în­deplinirea planului la toţi Indicii şi pen­tru lichidarea grabnică a lipsurilor care mai există. Recolta bună din acest an creează mari posibilităţi pentru ca munca de achiziţii să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, ca planul să fie nu numai îndeplinit, ci şi depăşit. I. BUNEA Scrisori către „Scînteia" Construcţii tărăgănate la nesfîrşit In toamna anului 1952, după îndelun­gate tratative cu întreprinderea 702 con­strucţii, filatura de mătase din Lupeni a reuşit să încheie un contract pentru re­pararea turnului de apă, care nu putea fi folosit în acea vreme. Ţinînd seama de faptul că în procesul de fabricaţie al fi­laturii apa este unul din elementele de bază, întreprinderea de construcţii a ad­mis ca termen pentru terminarea lucrări­lor ziua de 31 decembrie 1952. încă înainte de începerea lucrării, fila­tura a luat toate măsurile pentru ca în cele trei luni de lucrări fabrica să nu sufere lipsa apei industriale. La data fi­xată, lucrările de demolare la turnul de apă au început Perforatoarele pneuma­tice au intrat în funcţiune Noi, cei din fabrică, admiram promptitudinea între­prinderii de construcţii, zelul de a face o treabă bună şi la timp. După numai cîteva zile însă, în preajma turnului pe jumătate demolat s-a aş­ternut liniştea. Lucrările încetaseră în­cepuseră însă alte lucrări: schimburi de adrese şi scrisori kilometrice, intervenţii telefonice, drumuri pe la minister etc Insistenţele au dat roade S-a fixat o nouă dată pentru terminarea lucrărilor • 1 mai 1953 Speram că acum lucrarea va fi dusă pînă la capăt şi în termenul prevăzut, deoarece angajamentul întreprinderii de construcţii era întărit de aprobarea fostu­lui minister al Construcţiilor şi Materia­lelor de Construcţii. Filatura noastră a ajutat la grăbirea lu­­crurilor, care au fost reluate, procurind constructorilor materialul lemnos necesar, cimentul şi altele. A trecut şi 1 mai 1953 şi au mai trecut şi multe alte luni după aceea, dar turnul de apă tot n-a fost ter­minat Ba, mai mult, în toamna anului trecut lucrările au fost din nou oprite şi a fost reluată practica tărăgănărilor, a fixării de noi şi noi termene. S-a fixat un „ultim“ termen : 1 iunie 1954. Cu toate a­­cestea nici azi, cînd vă scriu, turnul de apă nu este gata şi nici nu se întrevăd perspective apropiate de a fi terminat Cei 60 de metri cubi de cherestea folo­siţi pînă acum la această lucrare sunt pe cale să putrezească, aidoma simţului de răspundere al conducerii întreprinderii 702 construcţii întreb Ministerul Construcţiilor: Pînă cînd mai pot fi tolerate astfel de practici, care pun piedici serioase unei filaturi furnizoare de fire pentru numeroase ţesă­torii ? E. CHIŞU corespondent voluntar Din sala tribunalului Judecarea unor hoţi şi actuai auton , Balea Bujor, fost şef contabil la Insti­tutul de Documentare Tehnică din Bucu­reşti, în complicitate cu Voicu Nicolae, fost şef al secţiei muncă şi salarii şi ca­sier la aceeaşi instituţie, au comis o se­rie de falsuri :­ acte de gestiune, sustră­­gînd în timpul funcţiunii lor suma de 101.511 lei Totodată, fostul şef contabil s-a făcut vinovat de efectuarea unor ope­raţiuni contabile nelegale, delapidînd suma de 5 078 lei. Tribunalul popular al raionului I. V Stalin, judecind faptele celor doi func­ţionari necinstiţi, a condamnat pe incul­patul Balea Bujor la 15 ani muncă silnică şi 4 ani degradare civică pentru delictul de delapidare, iar pe inculpatul Voicu Ni­colae la 12 ani muncă silnică şi 3 ani de­gradare civică pentru aceeaşi infracţiune Cei doi infractori au fost obligaţi totodată să plătească în mod solidar institutului, cu titlul de despăgubiri civile, suma de 101.511 lei, iar Balea Bujor încă 5.078 lei Tribunalul Capitalei R.P.R., judecind recursul inculpaţilor, l-a respins ca neîn­temeiat. ■ Tribunalul popular al raionului Tul­­cea a judecat pe inculpaţii Pascali Gheor­­ghe, de profesie şofer, şi Raşcu Dumitru, tractorist, pentru furt. In luna martie a.c., inculpaţii au sustras un magnetou şi un dinam de la nişte tractoare, care ur­mau să fie repartizate la S.M.T.-Greci. In urma percheziţiei efectuate de orga­nele de Miliţie, magnetaul şi dinamul au fost găsite şi predate la S.M.T.-Greci. Tri­bunalul popular Tulcea, judecind pe in­­fractori, i-a condamnat pe fiecare la 5 ani şi 6 luni închisoare corecţională. Recursul inculpaţilor a fost respins de Tribunalul popular regional Galaţi. ■ Tribunalul popular al oraşului Bu­zău a judecat de curînd procesul incul­paţilor Stănescu Ştefan, fost referent şef, şi Jugănaru Ana, fostă gestionară la sec­ţia difuzării presei din cadrul Oficiului raional P.T.T R.-Buzău. In urma contro­lului efectuat de organele centrale de re­vizie contabilă s-a constatat, că inculpaţii şi-au însuşit prin manopere incorecte suma de 61 148 lei, sumă rezultată din vînzarea ziarelor. Judecind faptele inculpaţilor, Tribuna­lul popular a condamnat pe Stănescu Şte­fan la 10 ani muncă silnică şi pe Jugă­naru Ana la 5 ani muncă silnică, precum și la plata sumei delapidate, drept despă­gubiri civile. *­­ Nr. 8119

Next