Scînteia, decembrie 1956 (Anul 25, nr. 3767-3792)
1956-12-01 / nr. 3767
Nr 377 Melbourne 30 (de iL ; trfmistii nostru) Pe lacul de la Ballarat, în sala „Kilda Town Hall" şi la „West Melbourne Stadium", sportivii români au cucerit victorii excelente. Tot după-amiază, la Ballarat, a fost cald, cerul senin, iar fierbinţeala razelor de soare a fost rareori „temperată" de adierea unui vînt uşor. De la Melbourne, cale de 150 km, au venit mii de spectatori să asiste la întrecerile de caiaccanoe. Prima probă a zilei, canoesimplu (10.000 m.), a adus primul titlu olimpic unui reprezentant al țării noastre, Leon Rotman Cursa n-a avut istoric. Rotman a condus tot timpul, distanțîndu-se necontenit de urmăritorii săi, maghiarul Parti și sovieticul Silaev, prin dese sprinturi, în ultimul tur, deși sigur de victorie, — avea un avans suficient — Rotman „trage" pentru timp. Cronometrele n-au mers penttru Rotman decît 54 minute, 41 secunde. Parti a sosit al doilea, după 10 d® secunde. După terminarea probei, primii l-au felicitat Parti şi Silaev. Apoi mulţi, foarte mulţi alţi sportivi sau simpli spectatori. Dealtfel, toată desfăşurarea probei, în special tehnica campionului nostru olimpic, a fost filmată de o societate americană de filme, care filmează desfăşurarea Jocurilor Olimpice... Festivitatea decernării medaliilor n-a durat mult. Doar cîteva minute. Emoţionat, cu ochii împăienjeniţi de lacrimi, Rotman priveşte, de pe treapta cea mai înaltă a podiumului, împreună cu noi, cei din jur, cum, în acordurile imnului republicii noastre dragi, pe catarg se înalţă — la 20.000 km. de ţară — drapelul românesc. I-am cerut o scurtă declaraţie campionului nostru olimpic. „Sunt foarte bucuros, mi-a spus el. E prima victorie a mea şi a ţării la această olimpiadă. În lupta cu cei 10.000 m. al traseului, m-a ajutat gîndul la cei de-acasă, la prieteni, gînd care parcă mi-a dat aripi. Sînt recunoscător antrenorului meu Huţan". Ieri, ne-a fost dat să ne bucurăm şi de victoriile altor sportivi romîni. Olga Orban, tînăra noastră scrimeră (are doar 18 ani), a cîştigat medalia olimpică de argint la floretă. Şi nu a lipsit mult ca să cîştige chiar titlul olimpic. La egalitate de victorii (6)! Chilian Sheen (Anglia) şi Orbán s-au întrecut intr-un meci de baraj Din cauza oboselii Olga Orbán a pierdut la o mică diferenţă (2—4) Locul doi la olimpiadă, în luptă cu cele mai bune floretiste din lume — Delbarre (Franţa), Müller-Preis (Austria), Colombetti (Italia) — este o excepţionala performanţă Mai ales că la scrimă, poate mai mult decît în oricare alt sport, experienţa concursurilor, antrenamentele continue pe planşă sunt cheia succeselor. Şi boxerii, cu o putere de luptă excepţională, au cîştigat din nou Trei dintre ei s-au calificat în finală Dobrescu l-a învins pe irlandezul Caldwell Datorită unei condiţii fizice excelente, în ultima repriză Dobrescu şi-a „plimbat" adversarul din colț în colț. In finala categoriei muscă Dobrescu va întîlni pe englezul Spinks. Victorii lui Linca asupra englezului Cargano, campion european, nu putea fi prevăzută de nimeni. Poate numai de... Linca. Acesta l-a dominat tot timpul pe Gargano, lovindu-l năpraznic la corp și plex. În finala categoriei semimijlocie, Linca va boxa cu Tiedt (Irlanda). După ce l-a întrecut aseară pe boxerul Carlos Lucas (Chile), „semigreul" romín Gh. Negrea s-a calificat și el pentru finală, avînd ca adversar pe americanul Boyd. Celălalt boxer român, C. Dumitrescu, a fost declarat învins de italianul Nenci. Se pare că Dumitrescu a fost totuşi egalul lui Nenci, datorită, în special, revenirii lui puternice din ultima repriză. Oricum, Dumitrescu a cîştigat medalia de bronz în cadrul categoriei uşoare. înotătorul Alexandru Popescu a concurat cu multă ambiţie îrt proba de 200 m. fluture, asigurîndu-şi, prin timpul realizat, participarea în finală. Printre cei 8 finalişti la această probă, mai sînt renumiţi înotători americani, australieni, maghiari ş. a. Azi deci — făcînd un scurt bilanţ — românii au cucerit o medalie de aur, una de argint (asta fără a mai vorbi de boxeri care în orice caz au asigurate trei medalii de argint) şi o medalie de bronz. Poate că sîmbătă totalul va înregistra o creştere... T. VORNICII Sărbătorirea acad. Gh. Oprescu Vineri după amiază Academia R.P.R. a sărbătorit, în cadrul unei şedinţe festive, pe academicianul Gh. Oprescu cu ocazia împlinirii vîrstei de 75 de ani. La şedinţă au luat parte acad. prof. dr. N. I Partion, preşedinte de onoare al Academiei R.PR., acad prof. Tr. Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R., acad. prof dr St. Milcu, secretar prim al Academiei R.P.R., academicieni, membri corespondenţi ai Academiei R.P.R., numeroşi oameni de artă şi cultură. " ,,. , , Şedinţa a fost prezidată de acad. Camil Ressu artist al poporului, preşedinte de onoare al Uniunii artiştilor plastici din R.P R. Acad. Mihail Jora, maestru emerit al artei, preşedintele subsecţiei de artă a Academiei R.P R., vorbind despre personalitatea sărbătoritului a subliniat că academicianul Gh. Oprescu şi-a, închinat întreaga sa Viată aflării wt^lÎLirtistt^iitpirfi''Ai i valoare a comorilor artistice ale poporului nostru. „In numeie subsectiei de artă a Academiei şi al meu personal — a încheiat acad Mihail Jóra — să-mi fie îngăduit să aduc omagiul de admiraţie, sentimentul de recunoştinţă şi urarea ca Freya, zeiţa veşnicei tinereţi să continue să ţină mai departe pe academicianul Gh Oprescu, valorosul om de cultură român". A luat apoi cuvîntul directorul Muzeului de Artă al R.P R., artistul emerit M . Mazy, care a scos In evidenţă aportul pe care acad Gh. Oprescu l-a adus la cunoaşterea comorilor artei romîneşti şi universale, precum şi la punerea bazelor primului muzeu de artă al Republicii Populare Române şi la continua lui dezvoltare. Vorbitorul a subliniat apoi meritele deosebite ale sărbătoritului in munca de formare şi îndrumare a noilor cadre de cercetători în domeniul istoriei artelor. A vorbit apoi Ion Frunzetti, şeful secţiei de artă modernă şi contemporană a Institutului de istoria artei al Academiei R.P.R., fost student al profesorului Oprescu. Fişierul Bibliotecii Academiei R.P R — a spus Vorbitorul — cuprinde la numele Oprescu Gh. peste 100 de titluri de volume — lucrări de informare masivă şi de sinteză critică în domeniul istoriei artelor. Tuturor le-a răspuns sărbătoritul. După ce a mulţumit călduros Academiei R.P.R., Uniunii artiştilor plastici, Muzeului de artă al R.P.R., care au orgializat această.sărbătoare şi Vorbitorilor, acad . 01 Oprescu a şurdat ditr, amintirile sale, vorbind despre oameni şi evenimente care au influenţat asupra formării sale ca om şi ca istoric de artă In încheiere acad. Gh. Oprescu a ţinut să sublinieze condiţiile deosebite care i-au fost asigurate de Academia R.P.R pentru desfăşurarea activităţii sale, „condiţii pe care nu le-a avut şi nu le-ar fi putut avea niciodată un trecut“. Sărbătoritul şi-a exprimat hotărîrea de a-şi continua activitatea sa creatoare, contribuind la dezvoltarea istoriei artelor şi formînd noi cadre de cercetători în acest vast domeniu. (Agerpres) Gală a filmului iugoslav Cu prilejul aniversării a 11 ani de la proclamarea Republicii Populare Federative Iugoslavia, Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea a organizat vineri seara, in sala cinematografului „Vasile Alecsandri“, o gală a filmului iugoslav. Au fost de faţă Al. Buican, vicepreşedinte al I.R.R C.S., Marin Stanciu, director general adjunct al Cinematografiei, oameni de artă şi cultură din Capitală, un numeros public. Erau prezenţi Milutin Popovici, prim-secretar al ambasadei R.P.F. Iugoslavia, şi alţi membri ai corpului diplomatic. In cadrul galei a fost prezentat filmul „Soarele e departe", care aduce pe ecran un episod plin de dramatism din lupta partizanilor iugoslavi împotriva ocupanţilor hitlerişti. Filmul s-a bucurat de o primire călduroasă din partea publicului. (Agerpres) Se îmbunătăţeşte distribuirea gazelor naturale în Capitală Peste 7.800 de imobile din Bucureşti, în care locuiesc circa 12.000 de familii, folosesc drept combustibil In locuinţe, bucătării şi băi gazele naturale In fiecare lună din timpul iernii — perioada de vîrf pentru consumul de combustibil pentru încălzite în Capitală se economisesc, prin folosirea combustibilului gazos, aproximativ 200 vagoane cu lemne. La întreprinderea de distribuire a gazelor Bucureşti (I.DGB.) se primesc zilnic cereri pentru instalarea de noi guri de foc în locuinţe întreprinderea se străduieşte să satisfacă aceste cereri prin extinderea reţelei de distribuire a gazelor. Numai anul acesta — in perioada aprilienoiembrie — conducta a fost extinsă pe încă 30 km., adică pe cca. 80 de străzi din cartierele Floreasca, Cotroceni, Dorobanţi etc. In această perioadă s-au făcut 637 branşamente şi s-au introdus în case cu sobe de teracotă peste 4.000 de guri de foc. In scopul unei distribuiri cît mai satisfăcătoare, IDG B.-ul a luat o serie de măsuri. Pentru consumul populaţiei s-a stabilit un program de distribuţie de 7 ore pe zi , între orele 6 şi 10 dimineaţa şi 18 şi 21 seara — urmînd ca în zilele cu mari geruri din cursul iernii acest program să fie îmbunătăţit. Pentru anul 1957 se prevede începerea lucrărilor pentru construirea unei noi conducte magistrale care va aduce în Capitală un spor de gaze de 30 la sută faţă de perioada actuală. De asemenea se prevede extinderea în fiecare an a reţelei de distribuţie din Bucureşti cu cel puţin 25 km., ceea ce înseamnă introducerea combustibilului gazos în mii şi mii de locuinţe. (Agerpres. INFORMAȚII ■ Vineri la amiază, membrii Cvar- ■ La tragerea „Loto - Central“ de tetului Komitas colectiv artistic eme- as^_ seară, vineri 30 noiembrie 1956, rit al R.S.S Armene, au făcut o vi- „puflSrT următoarele zilă la Consiliul General A.R.L.U.S. 25 40 50 42 80 58 8 74 87 SOKÍÍTEI A TELE,GRAME EXTERNE ■ '■Vin imn . ...............■■ . —■-r— li - r ■■■• ........................................................... ~~ Conferința consacrată alegerilor în Seimul, R. P. Polone ‘ • . . Cuvîntarea rostită de W. Gomulka VARȘOVIA 30 (Agerpres). — După cum transmite agenfia P.A.P., la 29 noiembrie a avut loc la Varşovia conferinţa pe întreaga Polonie consacrată alegerilor în Seimul R P. Polone. Conferinţa a fost convocată de Comitetul pe întreaga Polonie al Frontului Naţional şi de Comisia centrală consultativă a partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti creată în legătură cu alegerile inteim La conferinţă au participat membrii Biroului Politic ai Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, conducători ai Partidului Ţărănesc Unit, ai Partidului Democrat, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, activişti ai Frontului Naţional. Deschizînd conferinţa A Zawadski, preşedintele Comitetului pe întreaga Polonie al Frontului irafioial, preşedintele Consiliului de Stat al RP. Polone, a subliniat că ţelul conferinţei este examinarea sarcinilor ce stau în faţa partidelor şi a organistaţiilor obşteşti în legătură cu alegerile în Seim, precum şi adoptarea mesajuluiprogram al Frontului Unităţii Poporului. După aprobarea ordinei de zi a luat cuvîntul : Gomulka, prim secretar al Comitetului Central al P.M.U.P., care a făcut o caracterizare a situaţiei internaţionale şi interne a ţării şi a vorbit despre sarcinile P.M.U.P. la apropiatele alegeri în Seim Referindu-se la relaţiile polono-sovietice, Gomulka a subliniat uriaşa însemnătate a recentelor tratative de la Moscova, în cadrul cărora au fost reglementate toate problemele care interesează cele două părţi şi au fost puse bazele întăririi continue a relaţiilor frăţeşti, a prieteniei şi a colaborării îrttre Polonii ,şi primirea Sovietică. Propaganda duşmanoasa, a spus W. Gomulka, a răspîndit teoria că pentru toate greşelile şi lipsurile vieţii noastre în perioada trecută ar purta răspunderea numai Uniunea Sovietică. Potrivit acestei teorii, pentru fiecare „nătîng de la noi“ ar trebui să poarte vina Uniunea Sovietică. De aceea, duşmanii noştri au primit ca o ştire întunecată faptul lichidării tuturor anomaliilor în relaţiile noastre cu Uniunea Sovietică deoarece odată cu aceasta duşmanii şi-au pierdut trambulina pentru ducerea propagandei lor. Declaraţia comună polono-sovietică semnată la Moscova constituie un succes politic al celor două părţi. Rezultatele tratativelor de la Moscova pot constitui un exemplu de relaţii între statele socialiste. Relaţiile dintre Polonia şi Uniunea Sovietică, a spus în continuare W. Gomulka, se bazează pe principiile egalităţii părţilor, inviolabilităţii teritoriale, independenţei şi suveranităţii, precum şi ale neamestecului în treburile interne. Aceste relaţii deschid o nouă pagină în dezvoltarea socialismului internaţional. Temelia suveranităţii noastre o constituie alianţa cu lagărul socialismului. Referindu-se la afirmaţiile potrivit cărora Polonia s-ar opune ajutorului din partea statelor occidentale. Gomulka a precizat că în această privinţă partidul şi guvernul şi-au făcut cunoscut punctul lor de vedere El a reamintit totodată de unele împrumuturi care au fost dezavantajoase din punct de vedere economic şi îndreptate împotriva suveranităţii Poloniei, împrumuturi care au fost contractate de Polonia în ţări capitaliste, în perioada dintre cele două rrăzboiie. ..* ... I ( Totodată W. GolBulka» a reamintit chestiunea creditului pentru material vechi de război, în valoare de 38 milioane dolari, pe care Polonia l-a obţinut din partea Statelor Unite. Automobilele şi utilajele cumpărate pe baza creditului pentru material vechi de război al armatei americane s-au uzat de mult şi Polonia continuă să plătească anual 1300.000 dolari şi dobînzi în valoare de aproximativ 700.000 de dolari, în zloţi. In continuare , Gomulka s-a referit la evenimentele din Ungaria Cea mai mare zarvă în jurul evenimentelor din Ungaria, a spus el, o fac cercurile care îşi întemeiază politica pe intervenţia externă Aceste cercuri au aţîţat poporul ungar şi ele poartă o mare răspundere pentru sîngele vărsat în Ungaria W Gomulka a spus în continuare că poporul polonez va întări necontenit alianţa şi prietenia cu R.P. Chineză, R Cehoslovacă, R.D Germană şi celelalte ţări ale lagărului socialist. Referindu-se la problemele vieţii interne. Gomulka a caracterizat sarcinile dezvoltării continue a democraţiei socialiste şi întăririi situaţiei economice în ţară. El a subliniat că greşelile comise în politica partidului nu pot umbri realizările uriaşe. In ciuda greşelilor comise în politica economică, perspectivele dezvoltării economice a Poloniei sînt bune. O Polonie liberă şi suverană poate fi numai Polonia socialistă Această Polonie poate creşte, poate să-şi sporească puterea, să asigure poporului munca, să ridice bună starea Masele de oameni ai muncii din ţara noastră nu vor admite niciodată o altă Polonie. Referindu-se la forţele retrograde poloneze, Gomulka a declarat, în aprobarea g®n r|ă. ,a celor prezenţii că trebuie dusă o luptă neclintita împotriva elementelor provocatoare şi miliganice Vorbitorul a subliniat că unele grupuri lansează atacuri şi împotriva conducătorilor partidului care se dovediseră în trecut de bună credinţă şi care acum sprijină pe deplin şi aplică în practică programul trasat de cea de a 8-a plenară. Cei prezenţi la conferinţă au întîmpinat cu aplauze hotărîte afirmaţia lui Gomulka că nu se va permite calomnierea oamenilor cinstiţi şi devotaţi. In prezent, a arătat în continuare vorbitorul, sarcina noastră cea mai urgentă este sporirea neîntreruptă a producţiei industriale şi agricole. Gomulka a spus apoi: Cuvintele mele trebuie considerate ca un discurs electoral al unui candidat al partidului nostru. Postulatele electorale ale P.M.U.P. sînt cuprinse în declaraţia comună a Frontului Naţional Unit. Partidul nostru — a arătat Gomulka — candidează în alegeri împreună cu alte partide politice şi organizaţii sociale, prezentînd o listă electorală comună, fapt care, potrivit părerilor duşmanului socialismului, înseamnă lipsă de democraţie. Respingînd această afirmaţie, W. Gomulka a descris situaţia din perioada antebelică, cînd existau 27 de liste electorale, cînd activitatea partidului comunist era împiedicată şi cînd erau folosite bîte său chiar arme împotriva muncitorilor care luptau pentru drepturile lor juste. Această „democraţie ideală" a slăbit Polonia antebelică. W. Gomulka a subliniat că candidaţii pentru alegerile de deputaţi în Seim trebuie să fie oameni care se bucură de încrederea maselor de oameni ai muncii, oameni capabili să realizeze programul construcţiei socialiste în Polonia populară. La conferinţă au luat de asemenea cuvîntul S Ignar — din partea Partidului Ţărănesc Unit, S Kulczinski — din partea Partidului Democrat, I. Loga-Sowinski, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti şi de masă. Conferinţa a adoptat mesajul-program al Frontului Unităţii Poporului către poporul polonez. Parlamentari români în vizita la Rangoon şi Caraci CARACI 30 (Agerpres). — Corespondenţă specială. Delegaţia română condusă de deputatul Avram Bunaciu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P R., care a luat parte la lucrările Conferinţei interparlamentare, în drum spre patrie s-a oprit la 24 noiembrie la Rangoon, capitala Uniunii Birmane. Membrii delegaţiei au fost primiţi de vicepreşedinţii celor două Camere ale parlamentului Uniunii Birmane cu care au avut convorbiri privind interesele ambelor ţări. Cu acest prilej preşedintele parlamentului birman a oferit o masă în cinstea delegației romíne Continuîndu-și drumul, delegația română s-a oprit la 27 noiembrie la Caraci, capitala Pakistanului. La 29 noiembrie în cinstea delegației române a fost organizată la sediul parlamentului pakistanez o întîlnire la care au luat parte vicepreşedintele parlamentului, miniştrii Agriculturii, Alimentaţiei şi al Muncii, precum şi numeroşi deputaţi. Imperialiştii continuă ameninţările împotriva Siriei DAMASC 30 (Agerpres). La 30 noiembrie, Salah Bittar, ministrul de Externe al Siriei a convocat o conferinţă de presă cu ziariştii din Damasc El a declarat că „există posibilitatea unui atac anglo-franco-israelian împotriva Siriei“. Ministrul sirian a declarat de asemenea că la frontierele Siriei cu Turcia şi Irakul se semnalează masive concentrări de trupe precum şi ample mişcări de trupe israeliene de-a lungul liniei de armistiţiu dintre Israel şi Siria. Complotul împotriva Siriei — a declarat Bittar , organizat cu participarea puterilor occidentale şi a primului ministru al Irakului, Nuri Said a fost descoperit. Ministrul de Externe sirian a adăugat că în cazul unei agresiuni împotriva Siriei, guvernul „va cere ajutor politic şi militar din partea tuturor ţărilor“. Este foarte probabil, a mai spus el, ca guvernul să ceară O.N.U. să examineze problema ameninţării armate la care este supusă Siria din partea Angliei, Franţei, Israelului, Turciei şi Irakului. Poporul sirian, armata Şi guvernul Siriei, a spus în încheierea declaraţiei sale Salah, Bittar sunt gata să respingă orice agresiune. Noi tratative anglo~franceze LONDRA 30 (Agerpres). — Vineri după amiază au început la Londra tratativele dintre guvernele Angliei şi Franţei în problema Egiptului. La tratative participă din partea Angliei, Butler, care asigură în prezent interimatul preşedinţiei guvernului britanic, ministrul de Externe, Selwyn Lloyd, şi H. MacMillan ministrul finanţelor, iar din partea Franţei — Pineau, ministrul de Externe, Louis Joxe, secretar general al Ministerului de Externe francez şi Jean Chauvel, ambasadorul francez la Londra. Potrivit agenţiilor de presă, tratativele dintre reprezentanţii Angliei şi Franţei au drept scop stabilirea unei politici cortinne în legătură cu cererea Adunării Generale a O.N.U. privind retragerea trupelor anglo-franceze de pe teritoriul egiptean. Referitor la condiţiile pe care Anglia şi Franţa le formulează pentru evacuarea trupelor lor din Egipt, cercuri politice din capitala Angliei declară că Pineau. va insista ca „O.N.U. să dea’garanţii cu primire la libertatea de navigaţie prin Canalul de Suez, înainte ca forţele expediţionare franceze să părăsească Portsaidul". Aceasta, potrivit acestor cercuri, ar echivala cu încercarea de a amîna pe timp cît mai îndelungat retragerea trupelor agresoare din zona Cadalului de Suez. Prietenia chino-indiană este o mare forță în opera de apărare a păciii. Cuvîntarea rostită de premierul R. P. Chineze, Ciu En-lai, în parlamentul indian PEKIN 30 (Agerpres). — China Nouă transmite cuvîntarea rostită la 29 noiembrie în parlamentul indian de Ciu En-tai, premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze. In prezent sosind din nou aici după doi ani şi jumătate, a spus vorbitorul, la începutul cuvîntării sale, constatăm cu satisfacţie că prietenia dintre China şi India, bazată pe cele cinci principii, a luat o mare dezvoltare Legăturile noastre economice şi culturale s-au întărit într-o mare măsură. Colaborarea noastră în vederea menţinerii păcii a devenit şi mai strînsă. Constatăm cu satisfacţie că cele cinci principii proclamate pentru, prima oară de premierii Indiei şi Chinei acum doi ani şi jumătate au avut o influenţă uriaşă asupra lumii. Cînd vorbim despre prietenia dintre India şi China ne amintim totdeauna cu un sentiment de bucurie de relaţiile noastre care datează din vremuri istorice îndepărtate. Intr-adevăr, relaţiile dintre China şi India constituie un exemplu in istoria mondială. In decurs de citeva mii de ani, ţările noastre s-au influenţat reciproc dar niciodată nici una nu s-a amestecat în treburile celeilalte. Această îndelungată coexistenţă prietenească a strămoşilor noştri a devenit fireşte astăzi o tradiţie preţioasă pentru fiecare dintre noi. Guvernul şi poporul chinez nu vor uita niciodată sprijinul consecvent şi hotărît pe care guvernul indian şi poporul indian îl acordă luptei noastre pentru unificarea întregii noastre patrii, pentru repunerea Chinei în drepturile ei legitime în O.N.U Pe de altă parte, guvernul indian şi poporul indian pot fi de asemenea încredinţaţi că în lupta pentru apărarea suveranităţii şi a integrităţii lor teritoriale, precum şi pentru apărarea păcii în întreaga lume, se vor bucura întotdeauna de sprijinul deplin al guvernului şi poporului chinez. Astăzi în faţa Chinei şi Indiei, care şi-au dobîndit deja independenţa politică, stau sarcinile gigantice de construire a ţărilor lor. Căile şi metodele dobîndirii independenţei naţionale în China şi India sînt diferite. Revoluţia din China a fost încununată de victorie datorită faptului că în îndelungata luptă armată ea a fost condusă de Partidul Comunist Chinez. India a păşit pe altă cale. Există oameni care încearcă să folosească această deosebire pentru a dovedi că prietenia dintre China şi India nu are bază şi că ea nu poate dura mult timp. Dar acest punct de vedere este cu totul lipsit de temei. Poporul chinez admiră lupta dusă de poporul indian sub conducerea liderilor săi naţionali — Gandhi şi Nehru — şi uriaşele realizări obţinute de poporul indian în această luptă Considerăm că popoarele noastre pot şi trebuie să urmeze exemplul strămoşilor noştri şi anume — să respecte reciproc dezvoltarea lor independentă, să ia din experienţa celuilalt ceea ce consideră util, îmbogăţind în felul acesta experienţa sa şi contribuind la progresul său. Poporul chinez ştie bine că pentru o construcţie încununată de succes, după cum a spus premierul Nehru, „pacea este absolut necesară" Avem nevoie de pace nu numai în prezent; ne va trebui pacea şi în viitor, cînd China va dobindi succese în construcţia ei. Datorită victoriei revoluţiei chineze, China a creat o orînduire care se sprijină pe popor şi anume orînduirea democrat-populară. India, care şi-a dobîndit independenţa aproape în acelaşi timp cu China, a intrat pe arena internaţională ca o forţă urişă în apărarea păcii. Poporul chinez dă o înaltă preţuire eforturilor Indiei pentru apărarea păcii. Nu numai popoarele chinez şi indian, ci şi toate popoarele de 1.600.000.000 ale Asiei şi Africii vor de asemenea pace. Conferinţa de la Bandung a reflectat în mod clar această dorinţă generală. Popoarele Uniunii Sovietice şi ţărilor de democraţie populară, ,care-şi construiesc ţările alături de poporul chinez, au luptat totdeauna şi luptă sub steagul socialismului pentru o pace trainică. In celelalte ţări ale Europei, Americii şi Australiei există de asemenea forţe care luptă pentru pace. Putem spune că masele largi populare din toate ţările cer în unanimitate pace. Intr-o asemenea situaţie, poporul ar avea toate temeiurile să spere că în vremurile noastre omenirea poate fi salvată de ororile unui nou război. In realitate, acum cîtva timp, în urma eforturilor neobosite ale tarilor şi popoarelor iubitoare de pace, în încordarea internaţională s-a observat o anumită tendinţă spre atenuare. Dar datorită faptului că nu au fost înlăturate cauzele izbucnirii războiului, datorită faptului că au mai existat forţe ale agresiunii, cu o lună în urmă a izbucnit agresiunea armată împotriva Egiptului demascînd în întregime chipul bestial al colonialiştilor, care nu se dau în lături de la nimic pentru a dezlănţui un război sîngeros în scopul apărării intereselor lor colonialiste. În prezent nu se poate considera în nici un caz că în Egipt pacea a fost restabilită. Trupele intervenţioniştilor se află pînă în prezent pe teritoriul Egiptului şi suveranitatea acestei ţări continuă să fie încălcată. Pacea în întreaga lume şi în primul rînd pacea în Asia şi Africa continuă să fie în primejdie. Sîntem însă ferm convinşi că colonialismul sortit pieirii nu se poate salva printr-o ofensivă temporară şi furibundă. Indignarea generală justificată, provocată de agresiunea împotriva Egiptului, şi rezistenţa opusă acestei agresiuni arată că astăzi în lume colonialismul se află intr-o situaţie de izolare extremă. Dacă popoarele Indiei şi Chinei au putut să repurteze victoria în lupta dîrză dusă în vremurile cînd colonialismul era mult mai puternic decît în prezent, atunci sîntem ferm convinşi că poporul egiptean, sprijinit de forţele iubitoare de pace din întreaga lume, va repurta fără îndoială victoria finală în lupta lui dîrză. In decursul întregii perioade de la apariţia problemei Suezului, guvernul şi poporul Indiei au dus în mod consecvent o politică de sprijinire hotărîtă a Egiptului în lupta lui pentru apărarea integrităţii sale teritoriale şi a suveranităţii sale. Eforturile Indiei au dat o lovitură după arta planurilor agresive ale Occidentului şi s-au bucurat de aprobarea tuturor popoarelor iubitoare de pace. Guvernul şi poporul Chinei sprijină această poziţie justă adoptată de guvernul şi poporul Indiei China este gata ca împreună cu India să depună eforturi pentru a obţine retragerea totală a trupelor intervenţioniştilor din Egipt, instaurarea unei păci adevărate în Egipt şi restabilirea deplină a independenţei şi suveranităţii Egiptului pentru ca el să nu mai fie ameninţat de agresiune sau intervenţie sub orice formă s-ar produce ea. în conjunctura actuală considerăm că este necesară întărirea continuă a solidarităţii popoarelor iubitoare de pace din întreaga lume şi Îndeosebi a popoarelor Asiei şi Africii, care au devenit obiectul provocărilor colonialiste. In China se spune: „In uni,tate ,rezidă forţa“ Numai unitatea ne poate da forţa pentru a zădărnici încărcările de a desfiinţa una după alta ţările Asiei şi Africii care şi-au dobîndit recent independenţa In această privinţă unitatea dintre China şi India capătă o importanţă excepţional de mare. Unitatea populaţiei celor două ţări ale noastre de aproape un miliard de oameni va fi o gigantică forţă morală şi materială pentru stabilizarea situaţiei în Asia şi Africa. Considerăm de asemenea că în interesul unităţii toate ţările iubitoare de pace şi în primul rînd China şi India — ţări care au promovat cele cinci principii „Pancea-Sila“ — trebuie să înalţe mai sus steagul acestor cinci principii. Istoria va arăta că în actualele relaţii internaţionale încercările unei părţi de a-şi impune, în ciuda celor cinci principii, voinţa unei alte părţi, vor eşua. Numai realizarea celor cinci principii poate să corespundă cerinţelor timpurilor noastre. De curînd am vizitat Republica Democrată Vietnam şi Regatul Cambodgia, ceea ce ne-a oferit o mare satisfacţie. In timpul acestor vizite ne-am dat seama de puternica voinţă a popoarelor Vietnamului şi Cambodgiei de a-şi apăra patria şi independenţa Ne am dat seama de asemenea că popoarele acestor ţări doresc cu ardoare să întărească prietenia dintre ţările noastre pe baza celor cinci principii. Aceasta trebuie să fie desigur şi singura cerere a popoarelor tuturor ţărilor Asiei şi Africii. Deşi China şi India nu au aceleaşi concepţii asupra tuturor problemelor internaţionale actuale, punctele de vedere diferite în anumite probleme nu pot şi nu trebuie să împiedice însă o înţelegere între noi în multe probleme mai importante. Sîntem convinşi că, luînd drept punct de plecare comun cele cinci principii şi spiritul Bandungului, vom putea rezolva problemele existente între ţările noastre, vom putea întări prietenia şi solidaritatea dintre ţările noastre şi vom putea depune eforturi mai mari pentru cauza păcii în Asia şi nu întreaga lume. Astfel, vom putea consolida pacea în regiunea în care sînt situate cele două ţări ale noastre şi vom putea deveni un exemplu de coexistenţă paşnică şi colaborare prietenească şi prin aceasta vom putea întări pacea generală. Ştim bine că această poziţie este comună pentru prietenii noştri indieni şi pentru noi. Sper că colaborarea noastră în opera de apărare a păcii se va întări şi pe viitor. In încheiere vreau să-mi exprim încă odată recunoştinţa profundă primului ministru Nehru pentru invitaţia sa, guvernului Indiei pentru primirea cordială și poporului indian pentru intîmpinarea plină de căldură. Utilaj industrial din U.R.S.S. livrat pentru R.P.R. MOSCOVA 30 (Agerpres). — Numeroase întreprinderi din Leningrad execută pentru Republica Populară Romînă mașini-unelte de mare productivitate, aparate de precizie și alte utilaje. Majoritatea uzinelor îndeplinesc comenzile înainte de termen. Uzina constructoare de maşini unelte „V. I. Lenin“ a expediat recent la Bucureşti o maşină de rectificat rotund — ultimul agregat din seria comandată Constructorii de maşini de la uzina „Kotleakov“ au executat înainte de termen pentru o fabrică română de concentrare un ciur de construcţie nouă destinat fărîmiţării şi afinării minereului. Uzina de maşini din Leningrad a expediat tipografiilor române maşini de cules „N-4“. Cuvîntarea ambasadorului R. P. F. Iugoslavia la postul de televiziune Moscova MOSCOVA 30 (Agerpres). — Cu prilejul sărbătorii naţionale a Iugoslaviei — Ziua Republicii — în seara zilei de 29 noiembrie , Miciunovici, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P.F Iugoslavia în U.R.S.S.", a rostit o cuvîntare la postul de radio-televiziune Moscova. Ambasadorul a subliniat că înainte de război Iugoslavia a fost o ţară agrară foarte înapoiată în anii de după război popoarele Iugoslaviei au făcut un mare pas înainte pe calea dezvoltării lor economice, culturale şi sociale. Relaţiile dintre Iugoslavia şi Uniunea Sovietică, a spus mai departe V. Miciunovici, s-au dezvoltat în cursul ultimilor ani sub semnul colaborării prieteneşti multilaterale. Colaborarea prietenească dintre ţările noastre a dat în cursul anului trecut şi în cursul acestui an rezultate mari pe care desigur Ie cunoaşteţi. Această colaborare a fost cu atît mai puternică cu cît este vorba de ţările care îşi construiesc orînduirea internă în spiritul concepţiei socialismului, fiecare în conformitate cu particularităţile şi deosebirile sale istorice, economice şi sociale. Pag. 3 f Un mare miting al oamenilor muncii din Sofia Cuvîntarea rostită de Todor Jivkov SOFIA 30 (Agerpres). — A.T.B. La 28 noiembrie a avut loc la Sofia un mare miting al oamenilor muncii, convocat de Consiliul Naţional al Frontului Patriei. Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, a rostit o cuvîntare. El a condamnat agresiunea Angliei, Franţei şi Israelului împotriva Egiptului. Referindu-se la evenimentele din Ungaria, Todor Jivkov a exprimat deplina solidaritate a guvernului şi a oamenilor muncii din Bulgaria cu forţele patriotice din Ungaria în lupta lor împotriva contrarevoluţiei Salutăm vitejii ostaşi sovietici, a spus Jivkov, care, pentru a doua oară, au acordat un ajutor frăţesc poporului muncitor ungar pentru zdrobirea forţelor reacţiunii şi fascismului. Trecînd la situaţia internă, Todor Jivkov s-a ocupat de succesele obţinute de poporul bulgar în construirea socialismului. El a vorbit apoi despre ajutorul acordat de Uniunea Sovietică în învingerea greutăţilor economice ale Bulgariei. El s-a oprit în continuare asupra problemelor dezvoltării democraţiei socialiste Problema dezvoltării democraţiei noastre, a spus el, o privim ca un proces natural şi firesc. Totodată, trebuie să dăm o ripostă hotărîtă duşmanilor înveteraţi ai poporului, care urzesc planuri duşmănoase Evenimentele din Ungaria ne învaţă că este necesar să se mobilizeze vigilenţa întregului popor, să se creeze pretutindeni o situaţie în care să fie imposibile nu numai încercări, ci şi planuri de a atenta la Republica noastră Populară Bulgaria. Noi, comuniştii bulgari, împreună cu toţi oamenii muncii din ţara noastră, a continuat vorbitorul, vrem să declarăm astăzi, folosind cuvintele lui Gheorghi Dimitrov: Partidul Comunist al Uniunii Sovietice este marele dascăl al tuturor partidelor comuniste şi muncitoreşti frăţeşti, al întregii mişcări comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Problema refugiaţilor în discuţia O.N.U. NEW YORK 30 (Agerpres).— TASS Comitetul pentru problemele sociale, umanitare şi culturale al Adunării Generale a ONU, a terminat examinarea raportului înaltului comisar al O.N.U pentru problemele refugiaţilor Reprezentantul , sovietic, G. P. Arkadiev, a citat exerriple care arătă Că greutăţi întîmpină cetăţenii sovietici care vor să se înapoieze în patrie. In ce-l priveşte, guvernul sovietic este gata să colaboreze cu Comitetul Executiv al fondului ONU pentru acordarea de ajutor refugiaţilor şi cu direcţia înaltului comisar O.N.U pentru a acorda ajutorul cuvenit persoanelor strămutate şi refugiaţilor din U.R.S.S şi pentru a organiza repatrierea lor liber consimţită în U.R S.S Reprezentantul Ungariei, Pat Ratz, a declarat că guvernul său intenţionează să trimită misiuni în toate locurile unde se află refugiaţii ungari, pentru a duce în rîndurile lor o muncă de lămurire. El a arătat de asemenea că mulţi cetăţeni ungari se înapoiază deja în patrie şi a comunicat, printre altele, că un mare grup de studenţi care au ajuns în străinătate au hotărtt să se întoarcă In patrie. In sprijinul rezoluţiei depuse de delegaţia cehoslovacă care cere ca Oficiul ONU pentru persoanele strămutate să aibă un rol activ in problema repatrierilor şi a unui amendament propus de reprezentantul Albaniei a luat cuvîntul din partea delegaţiei române Eduard Mezinnescu. .El a arătat că poporul şi guvernul romín doresc să contribuie la o efectivă şi justă rezolvare a acestei probleme, căci „guvernul român este un mod legitim preocupat de soarta cetăţenilor români care, ca urmare a războiului, au fost risipiţi în cele patru colţuri ale lumii şi trăiesc in condiţii grele, rupţi de patrie şi expuşi pericolului desnaţionalizări!“ Citind o seie de măsuri luate de guvernul român pentru a înlesni repatrierea şi reintegrarea rapidă în viaţa social economică a ţării, vorbitorul a subliniat că aceasta a avut ca rezultat înapoierea în RPR, în termen scurt a peste 5 000 de cetăţeni. Mezincescu a arătat o serie de fapte care demonstrează că guvernul S.U.A. a luat măsuri de împiedicare a refugiaţilor de a lua cunoştinţă de realităţile din ţara lor de origină şi pune asemenea piedici în calea repatrierii care echivalează cu reţinerea forţată a acestora.