Scînteia, decembrie 1956 (Anul 25, nr. 3767-3792)

1956-12-01 / nr. 3767

Nr 37­7 Melbourne 30 (de iL ; trfmistii nostru) Pe lacul de la Ballarat, în sala „Kilda Town Hall" şi la „West Mel­bourne Stadium", sportivii români au cucerit victorii excelente. Tot după-amiază, la Ballarat, a fost cald, cerul senin, iar fier­binţeala razelor de soare a fost ra­reori „temperată" de adierea unui vînt uşor. De la Melbourne, cale de 150 km, au venit mii de spectatori să asiste la întrecerile de caiac­­canoe. Prima probă a zilei, canoe­­simplu (10.000 m.), a adus primul titlu olimpic unui reprezentant al țării noastre, Leon Rotman Cursa n-a avut istoric. Rotman a condus tot timpul, distanțîndu-se neconte­nit de urmăritorii săi, maghiarul Parti și sovieticul Silaev, prin dese sprinturi, în ultimul tur, deși sigur de victorie, — avea un avans suficient — Rotman „trage" pentru timp. Cro­­nometrele n-au mers penttru Rotman decît 54 minute, 41 secunde. Parti a sosit al doilea, după 10 d® se­cunde. După terminarea prob­ei, primii l-au felicitat Parti şi Silaev. Apoi mulţi, foarte mulţi alţi spor­tivi sau simpli spectatori. Dealtfel, toată desfăşurarea probei, în spe­cial tehnica campionului nostru o­­limpic, a fost filmată de o socie­tate americană de filme, care fil­mează desfăşurarea Jocurilor O­­limpice... Festivitatea decernării medaliilor n-a durat mult. Doar cîteva minute. Emoţionat, cu ochii împăienjeniţi de lacrimi, Rotman priveşte, de pe treapta cea mai înaltă a podiumu­lui, împreună cu noi, cei din jur, cum, în acordurile imnului repu­blicii noastre dragi, pe catarg se înalţă — la 20.000 km. de ţară — drapelul românesc. I-am cerut o scurtă declaraţie campionului nos­tru olimpic. „Sunt foarte bucuros, mi-a spus el. E prima victorie a mea şi a ţării la această olimpiadă. În lupta cu cei 10.000 m. al traseu­lui, m-a ajutat gîndul la cei de-a­­casă, la prieteni, gînd care parcă mi-a dat aripi. Sînt recunoscător antrenorului meu Huţan". Ieri, ne-a fost dat să ne bucu­răm şi de victoriile altor sportivi romîni. Olga Orban, tînăra noastră scrimeră (are doar 18 ani), a cîş­­tigat medalia olimpică de argint la floretă. Şi nu a lipsit mult ca să cîştige chiar titlul olimpic. La ega­litate de victorii (6)! Chilian Sheen (Anglia) şi Orbán s-au întrecut in­tr-un meci de baraj Din cauza obo­selii Olga Orbán a pierdut la o mică diferenţă (2—4) Locul doi la olim­piadă, în luptă cu cele mai bune floretiste din lume — Delbarre (Franţa), Müller-Preis (Austria), Co­­lombetti (Italia) — este o excep­ţionala performanţă Mai ales că la scrimă, poate mai mult decît în ori­care alt sport, experienţa concursu­rilor, antrenamentele continue pe planşă sunt cheia succeselor. Şi boxerii, cu o putere de luptă excepţională, au cîştigat din nou Trei dintre ei s-au calificat în fi­nală Dobrescu l-a învins pe irlan­dezul Caldwell Datorită unei con­diţii fizice excelente, în ultima re­priză Dobrescu şi-a „plimbat" adver­sarul din colț în colț. In finala ca­tegoriei muscă Dobrescu va întîlni pe englezul Spinks. Victorii lui Linca asupra englezului Cargano, campion european, nu putea fi pre­văzută de nimeni. Poate numai de... Linca. Acesta l-a dominat tot timpul pe Gargano, lovindu-l năpraznic la corp și plex. În finala categoriei semimijlocie, Linca va boxa cu Tiedt (Irlanda). După ce l-a întrecut aseară pe boxerul Carlos Lucas (Chile), „semigreul" romín Gh. Ne­grea s-a calificat și el pentru finală, avînd ca adversar pe americanul Boyd. Celălalt boxer român,­ C. Dumitrescu, a fost declarat învins de italianul Nen­­ci. Se pare că Dumitrescu a fost totuşi egalul lui Nenci, dato­rită, în special, revenirii lui puter­nice din ultima repriză. Oricum, Du­mitrescu a cîştigat medalia de bronz în cadrul categoriei uşoare. înotătorul Alexandru Popescu a concurat cu multă ambiţie îrt pro­ba de 200 m. fluture, asigurîndu-şi, prin timpul realizat, participarea în finală. Printre cei 8 finalişti la a­­ceastă probă, mai sînt renumiţi îno­tători americani, australieni, ma­ghiari ş. a. Azi deci — făcînd un scurt bilanţ — românii au cucerit o medalie de aur, una de argint (asta fără a mai vorbi de boxeri care în orice caz au asigurate trei medalii de argint) şi o medalie de bronz. Poate că sîmbătă totalul va înregistra o creştere... T. VORNICII Sărbătorirea acad. Gh. Oprescu Vineri după amiază Academia R.P.R. a sărbătorit, în cadrul unei şe­dinţe festive, pe academicianul Gh. Oprescu cu ocazia împlinirii vîrstei de 75 de ani. La şedinţă au luat parte acad. prof. dr. N. I Partion, preşedinte de onoa­re al Academiei R.PR., acad prof. Tr. Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R., acad. prof dr St. Milcu, se­cretar prim al Academiei R.P.R., aca­demicieni, membri corespondenţi ai Academiei R.P.R., numeroşi oameni de artă şi cu­ltură. " ,,.­­ , , Şedinţa a fost prezidată de acad. Camil Ressu artist al poporului, pre­şedinte de onoare al Uniunii artişti­lor plastici din R.P R. Acad. Mihail Jora, maestru emerit al artei, preşedintele subsecţiei de artă a Academiei R.P R., vorbind des­pre personalitatea sărbătoritului a subliniat că academicianul Gh. Opres­cu şi-a, închinat­­ întreaga sa Viată aflării wt^lÎLirtistt^iitpirfi''Ai i valoare a comorilor artistice ale po­porului nostru. „In num­eie subsectiei de artă a Academiei şi al meu personal — a în­cheiat acad Mihail Jóra — să-mi fie îngăduit să aduc omagiul de admira­ţie, sentimentul de recunoştinţă şi urarea ca Freya, zeiţa veşnicei tine­reţi să continue să ţină mai departe pe academicianul Gh Oprescu, valo­rosul om de cultură român". A luat apoi cuvîntul directorul Mu­zeului de Artă al R.P R., artistul eme­rit M . Mazy, care a scos In evi­denţă aportul pe care acad Gh. O­­prescu l-a adus la cunoaşterea como­rilor artei romîneşti şi universale, precum şi la punerea bazelor primu­lui muzeu de artă al Republicii Popu­lare Române şi la continua lui dez­voltare. Vorbitorul a subliniat apoi meritele deosebite ale sărbătoritului in munca de formare şi îndrumare a noilor cadre de cercetători în dome­niul istoriei artelor. A vorbit apoi Ion Frunzetti, şeful secţiei de artă modernă şi contempo­rană a Institutului de istoria artei al Academiei R.P.R., fost student al pro­fesorului Oprescu. Fişierul Bibliotecii Academiei R.P R — a spus Vorbitorul — cuprinde la numele Oprescu Gh. peste 100 de titluri de volume — lu­crări de informare masivă şi de sinte­ză critică în domeniul istoriei artelor. Tuturor le-a răspuns sărbătoritul. După ce a mulţumit călduros Acade­miei R.P.R., Uniunii artiştilor plastici, Muzeului de artă al R.P.R., care au or­­gializat această­­.sărbătoare şi Vorbito­rilor, acad . 01 Oprescu­ a şurd­at ditr, amintirile sale, vorbind despre oameni şi evenimente care au influenţat asu­pra formării sale ca om şi ca istoric de artă In încheiere acad. Gh. Opres­cu a ţinut să sublinieze condiţiile deo­sebite care i-au fost asigurate de Aca­demia R.P.R pentru desfăşurarea acti­vităţii sale, „condiţii pe care nu le-a avut şi nu le-ar fi putut avea nicio­dată un trecut“. Sărbătoritul şi-a ex­primat hotărîrea de a-şi continua acti­vitatea sa creatoare, contribuind la dezvoltarea istoriei artelor şi formînd noi cadre de cercetători în acest vast domeniu. (Agerpres) Gală a filmului iugoslav Cu prilejul aniversării a 11 ani de la proclamarea Republicii Populare Federative Iugoslavia, Institutul ro­mân pentru relaţiile culturale cu stră­inătatea a organizat vineri seara, in sala cinematografului „Vasile Alecsan­­dri“, o gală a filmului iugoslav. Au fost de faţă Al. Buican, vicepre­şedinte al I.R.R C.S., Marin Stanciu, director general adjunct al Cinemato­grafiei, oameni de artă şi cultură din Capitală, un numeros public. Erau prezenţi Milutin Popovici, prim-secretar al ambasadei R.P.F. Iu­goslavia, şi alţi membri ai corpului diplomatic. In cadrul galei a fost prezentat fil­mul „Soarele e departe", care aduce pe ecran un episod plin de dramatism din lupta partizanilor iugoslavi împo­triva ocupanţilor hitlerişti. Filmul s-a bucurat de o primire căl­duroasă din partea publicului. (Agerpres) Se îmbunătăţeşte distribuirea gazelor naturale în Capitală Peste 7.800 de imobile din Bucu­reşti, în care locuiesc circa 12.000 de familii, folosesc drept combustibil In locuinţe, bucătării şi băi gazele natu­rale In fiecare lună din timpul iernii — perioada de vîrf pentru consumul de combustibil pentru încălzit­e în Capitală se economisesc, prin folosirea combustibilului gazos, aproximativ 200 vagoane cu lemne. La întreprinderea de distribuire a gazelor Bucureşti (I.DGB.) se pri­mesc zilnic cereri pentru instalarea de noi guri de foc în locuinţe între­prinderea se străduieşte să satisfacă aceste cereri prin extinderea reţelei de distribuire a gazelor. Numai anul acesta — in perioada aprilie­­noiembrie — conducta a fost extinsă pe încă 30 km., adică pe cca. 80 de străzi din cartierele Floreasca, Cotroceni, Do­robanţi etc. In această perioadă s-au făcut 637 branşamente şi s-au intro­dus în case cu sobe de teracotă peste 4.000 de guri de foc. In scopul unei distribuiri cît mai sa­tisfăcătoare, I­DG B.-ul a luat o serie de măsuri. Pentru consumul populaţiei s-a stabilit un program de distribu­ţie de 7 ore pe zi , între orele 6 şi 10 dimineaţa şi 18 şi 21 seara — urmînd ca în zilele cu mari geruri din cursul iernii acest program să fie îm­bunătăţit. Pentru anul 1957 se prevede începe­rea lucrărilor pentru construirea unei noi conducte magistrale care va aduce în Capitală un spor de gaze de 30 la sută faţă de perioada actuală. De ase­menea se prevede extinderea în fiecare an a reţelei de distribuţie din Bucu­reşti cu cel puţin 25 km., ceea ce în­seamnă introducerea combustibilului gazos în mii şi mii de locuinţe. (Agerpres­. INFORMAȚII ■ Vineri la amiază, membrii Cvar- ■ La tragerea „Loto - Central“ de tetului Komitas colectiv artistic eme- as^_ seară, vineri 30 noiembrie 1956, rit al R.S.S Armene, au făcut o vi- „puflSrT următoarele zilă la Consiliul Gener­al A.R.L.U.S. 25 40 50 42 80 58 8 74 87 SOKÍÍTEI A T­ELE,GRAME EXTERNE ■ '■Vin imn . ...............■■ . —■-r— li - r ■■■• ........................................................... ~~ Conferința consacrată alegerilor în Seimul, R. P. Polone ‘ • . . Cuvîntarea rostită de W. Gomulka VARȘOVIA 30 (Agerpres). — După cum transmite agenfia P.A.P., la 29 noiembrie a avut loc la Varşovia con­ferinţa pe întreaga Polonie consacrată alegerilor în Seimul R P. Polone. Con­ferinţa a fost convocată de Comitetul pe întreaga Polonie al Frontului Naţio­nal şi de Comisia centrală consultativă a partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti creată în legătură cu alegerile in­teim La conferinţă au participat membrii Biroului Politic ai Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, conducători ai Partidului Ţă­rănesc Unit, ai Partidului Democrat, reprezentanţi ai organizaţiilor ob­şteşti, activişti ai Frontului Naţional. Deschizînd conferinţa A Zawadski, preşedintele Comitetului pe întreaga Polonie al Frontului irafioi­al, preşe­dintele Consiliului de Stat al R­P. Polone, a subliniat că ţelul conferin­ţei­ este examinarea sarcinilor ce stau în faţa partidelor şi a organi­­staţiilor ob­şteşti în legătură cu alegerile în Seim, precum şi adoptarea mesajului­­program al Frontului Unităţii Po­porului. După aprobarea ordinei de zi a luat cuvîntul : Gomulka, prim secretar al Comitetului­ Central al P.M.U.P., care a făcut o caracterizare a situaţiei in­ternaţionale şi interne a ţării şi a vor­bit despre sarcinile P.M.U.P. la apro­piatele alegeri în Seim Referindu-se la relaţiile polono-so­­vietice,­­ Gomulka a subliniat uriaşa însemnătate a recentelor tratative de la Moscova, în cadrul cărora au fost reglementate toate problemele care in­teresează cele două părţi şi au fost puse bazele întăririi continue a relaţii­lor frăţeşti, a prieteniei şi a colaborării îrttre Polonii ,şi primirea­­ Sovietică. Propaganda duşmanoasa,­ a spus W. Gomulka, a răspîndit teoria că pentru toate greşelile şi lipsurile vieţii noas­tre în perioada trecută ar purta răs­punderea numai Uniunea Sovietică. Potrivit acestei teorii, pentru fiecare „nătîng de la noi“ ar trebui să poar­te vina Uniunea Sovietică. De aceea, duşmanii noştri au primit ca o ştire întunecată faptul lichidării tuturor anomaliilor în relaţiile noastre cu Uniunea Sovietică deoarece odată cu aceasta duşmanii şi-au pierdut tram­bulina pentru ducerea propagandei lor. Declaraţia comună polono-sovietică semnată la Moscova constituie un succes politic al celor două părţi. Re­zultatele tratativelor de la Moscova pot constitui un exemplu de relaţii în­tre statele socialiste. Relaţiile dintre Polonia şi Uniunea Sovietică, a spus în continuare W. Go­mulka, se bazează pe principiile egali­tăţii părţilor, inviolabilităţii teritoriale, independenţei şi suveranităţii, precum şi ale neamestecului în treburile inter­ne. Aceste relaţii deschid o nouă pa­gină în dezvoltarea socialismului in­ternaţional. Temelia suveranităţii noas­tre o constituie alianţa cu lagărul so­cialismului. Referindu-se la afirmaţiile potrivit cărora Polonia s-ar opune aju­torului din partea statelor occidentale.­­ Gomulka a precizat că în această privinţă partidul şi guvernul şi-au fă­cut cunoscut punctul lor de vedere El a reamintit totodată de unele împrumuturi care au fost dezavanta­joase din punct de vedere economic şi îndreptate împotriva suveranităţii Poloniei, împrumuturi care au fost contractate de Polonia în ţări capi­taliste, în perioada dintre cele două rrăzboiie. ..* ... I ( Totodată W. GolBulka» a reamintit chestiunea creditului pentru material vechi de război, în valoare de 38 mi­lioane dolari, pe care Polonia l-a ob­ţinut din partea Statelor Unite. Auto­mobilele şi utilajele cumpărate pe ba­za creditului pentru material vechi de război al armatei americane s-au uzat de mult şi Polonia continuă să plă­tească anual 1300.000 dolari şi do­­bînzi în valoare de aproximativ 700.000 de dolari, în zloţi. In continuare , Gomulka s-a refe­rit la evenimentele din Ungaria Cea mai mare zarvă în jurul evenimentelor din Ungaria, a spus el, o fac cercurile care îşi întemeiază politica pe interven­ţia externă Aceste cercuri au aţîţat po­porul ungar şi ele poartă o mare răs­pundere pentru sîngele vărsat în Un­garia W Gomulka a spus în continuare că poporul polonez va întări necontenit alianţa şi prietenia cu R.P. Chineză, R Cehoslovacă, R.D Germană şi celelalte ţări ale lagărului socialist. Referindu-se la problemele vieţii in­terne.­­ Gomulka a caracterizat sar­cinile dezvoltării continue a democra­ţiei socialiste şi întăririi situaţiei eco­nomice în ţară. El a subliniat că greşelile comise în politica partidului nu pot umbri reali­zările uriaşe. In ciuda greşelilor co­mise în politica economică, perspecti­vele dezvoltării economice a Poloniei sînt bune. O Polonie liberă şi suverană poate fi numai Polonia socialistă A­­ceastă Polonie poate creşte, poate să-şi sporească puterea, să asigure poporu­lui munca, să ridice bună starea Ma­sele de oameni ai muncii din ţara noastră nu vor admite niciodată o altă Polonie. Referindu-se la forţele retrograde po­loneze,­­ Gomulka a declarat, în a­­probarea g®n­ r|­ă. ,a celor prezenţii că trebuie dusă o luptă neclintita împo­triva elementelor provocatoare şi mi­­liganice Vorbitorul a subliniat că une­le grupuri lansează atacuri şi împotriva conducătorilor partidului care se dove­diseră în trecut de bună credinţă şi care acum sprijină pe deplin şi aplică în practică programul trasat de cea de a 8-a plenară. Cei prezenţi la con­ferinţă au întîmpinat cu aplauze ho­­tărîte afirmaţia lui Gomulka că nu se va permite calomnierea oamenilor cins­tiţi şi devotaţi. In prezent, a arătat în continuare vorbitorul, sarcina noastră cea mai ur­gentă este sporirea neîntreruptă a producţiei industriale şi agricole.­­ Gomulka a spus apoi: Cuvintele mele trebuie considerate ca un discurs electoral al unui candidat al partidului nostru. Postulatele electorale ale P.M.U.P. sînt cuprinse în declaraţia comună a Frontului Naţional Unit. Par­tidul nostru — a arătat Gomulka — candidează în alegeri împreună cu alte partide politice şi organizaţii sociale, prezentînd o listă electorală comună, fapt care, potrivit părerilor duşmanu­lui socialismului, înseamnă lipsă de de­mocraţie. Respingînd această afirma­ţie, W. Gomulka a descris situaţia din perioada antebelică, cînd existau 27 de liste electorale, cînd activitatea parti­dului comunist era împiedicată şi cînd erau folosite bîte său chiar arme îm­potriva muncitorilor care luptau pen­tru drepturile lor juste. Această „de­mocraţie ideală" a slăbit Polonia ante­belică. W. Gomulka a subliniat că candida­ţii pentru alegerile de deputaţi în Seim trebuie să fie oameni care se bucură de încrederea maselor de oa­meni ai muncii, oameni capabili să realizeze programul construcţiei so­cialiste în Polonia populară. La conferinţă au luat de asemenea cuvîntul S Ignar — din partea Parti­dului Ţărănesc Unit, S Kulczinski — din partea Partidului Democrat, I. Lo­­ga-Sowinski, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti şi de masă. Conferinţa a adoptat mesajul-pro­­gram al Frontului Unităţii Poporului către poporul polonez. Parlamentari români în vizita la Rangoon şi Caraci CARACI 30 (Agerpres). — Cores­pondenţă specială. Delegaţia română condusă de de­putatul Avram Bunaciu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P R., care a luat parte la lucră­rile Conferinţei interparlamentare, în drum spre patrie s-a oprit la 24 noiembrie la Rangoon, capitala U­­niunii Birmane. Membrii delegaţiei au fost primiţi de vicepreşedinţii celor două Camere ale parlamentu­lui Uniunii Birmane cu care au avut convorbiri privind interesele ambe­lor ţări. Cu acest prilej preşedintele parlamentului birman a oferit o masă în cinstea delegației romíne Continuîndu-și drumul, delegația română s-a oprit la 27 noiembrie la Caraci, capitala Pakistanului. La 29 noiembrie în cinstea dele­gației române a fost organizată la sediul parlamentului pakistanez o întîlnire la care au luat parte vice­preşedintele parlamentului, miniş­trii Agriculturii, Alimentaţiei şi al Muncii, precum şi numeroşi depu­taţi. Imperialiştii continuă ameninţările împotriva Siriei DAMASC 30 (Agerpres).­­ La 30 noiembrie, Salah Bittar, ministrul de Externe al Siriei a convocat o confe­rinţă de presă cu ziariştii din Damasc El a declarat că „există posibilitatea unui atac anglo-franco-israelian împo­triva Siriei“. Ministrul sirian a decla­rat de asemenea că la frontierele Siriei cu Turcia şi Irakul se semnalează masive concentrări de trupe precum şi ample mişcări de trupe israeliene de-a lungul liniei de armistiţiu dintre Israel şi Siria. Complotul împotriva Siriei — a de­clarat Bittar , organizat cu participa­rea puterilor occidentale şi a primului min­istru al Irakului, Nuri Said a fost descoperit. Ministrul de Externe sirian a adău­gat că în cazul unei agresiuni împo­triva Siriei, guvernul „va cere ajutor politic şi militar din partea tuturor ţărilor“. Este foarte probabil, a mai spus el, ca guvernul să ceară O.N.U. să examineze problema ameninţării armate la care este supusă Siria din partea Angliei, Franţei, Israelului, Tur­ciei şi Irakului. Poporul sirian, armata Şi guvernul Siriei, a spus în încheierea declara­ţiei sale Salah, Bittar sunt gata să res­pingă orice agresiune. Noi tratative anglo~franceze LONDRA 30 (Agerpres). — Vineri după amiază au început la Londra tratativele dintre guvernele Angliei şi Franţei în problema Egiptului. La tratative participă din partea Angliei, Butler, care asigură în prezent inte­rimatul preşedinţiei guvernului bri­tanic, ministrul de Externe, Selwyn Lloyd, şi H. MacMillan ministrul fi­nanţelor, iar din partea Franţei — Pineau, ministrul de Externe, Louis Joxe, secretar general al Ministerului de Externe francez şi Jean Chauvel, ambasadorul francez la Londra. Potrivit agenţiilor de presă, tratati­vele dintre reprezentanţii Angliei şi Franţei au drept scop stabilirea unei politici cortinne în legătură cu cererea Adunării Generale a O.N.U. privind retragerea trupelor anglo-franceze de pe teritoriul egiptean. Referitor la condiţiile pe care An­glia şi Franţa le formulează pentru evacuarea trupelor lor din Egipt, cercuri politice din capitala Angliei declară că Pineau. va insista ca „O.N.U. să dea’garanţii cu primire la libertatea de navigaţie prin Canalul de Suez, înainte ca forţele expediţio­­nare franceze să părăsească Port­saidul". Aceasta, potrivit acestor cercuri, ar echivala cu încercarea de a amîna pe timp cît mai îndelungat retragerea trupelor agresoare din zona Cadalului de Suez. Prietenia chino-indiană este o mare forță în opera de apărare a păciii. Cuvîntarea rostită de premierul R. P. Chineze, Ciu En-lai, în parlamentul indian PEKIN 30 (Agerpres). — China Nouă transmite cuvîntarea rostită la 29 noiembrie în parlamentul indian de Ciu En-tai, premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze. In prezent sosind din nou aici după doi ani şi jumătate, a spus vorbitorul, la începutul cuvîntării sale, constatăm cu satisfacţie că prietenia dintre Chi­na şi India, bazată pe cele cinci prin­cipii, a luat o mare dezvoltare Legă­turile noastre economice şi culturale s-au întărit într-o mare măsură. Co­laborarea noastră în vederea menţi­nerii păcii a devenit şi mai strînsă. Constatăm cu satisfacţie că cele cinci principii proclamate pentru, pri­ma oară de premierii Indiei şi Chi­nei acum doi ani şi jumătate au avut o influenţă uriaşă asupra lumii. Cînd vorbim despre prietenia dintre India şi China ne amintim totdeauna cu un sentiment de bucurie de relaţiile noastre care datează din vremuri istorice înde­părtate. Intr-adevăr, relaţiile dintre China şi India constituie un exem­plu in istoria mondială. In decurs de citeva mii de ani, ţările noastre s-au influenţat reciproc dar nicio­dată nici una nu s-a amestecat în treburile celeilalte. Această înde­lungată coexistenţă prietenească a strămoşilor noştri a devenit fireşte astăzi o tradiţie preţioasă pentru fiecare dintre noi. Guvernu­l şi poporul chinez nu vor uita niciodată sprijinul consecvent şi hotărît pe care guvernul indian şi po­porul indian îl acordă luptei noastre pentru unificarea întregii noastre pa­trii, pentru repunerea Chinei în drep­turile ei legitime în O.N.U Pe de altă parte, guvernul indian şi poporul in­dian pot fi de asemenea încredinţaţi că în lupta pentru apărarea suveranităţii şi a integrităţii lor teritoriale, precum şi pentru apărarea păcii în întreaga lume, se vor bucura întotdeauna de sprijinul deplin al guvernului şi po­porului chinez. Astăzi în faţa Chinei şi Indiei, care şi-au dobîndit deja independenţa po­litică, stau sarcinile gigantice de cons­truire a ţărilor lor. Căile şi metodele dobîndirii indepen­denţei naţionale în China şi India sînt diferite. Revoluţia din China a fost în­cununată de victorie datorită faptului că în îndelungata luptă armată ea a fost condusă de Partidul Comunist Chinez. India a păşit pe altă cale. Exis­tă oameni care încearcă să folosească această deosebire pentru a dovedi că prietenia dintre China şi India nu are bază şi că ea nu poate dura mult timp. Dar acest punct de vedere este cu to­tul lipsit de temei. Poporul chinez ad­miră lupta dusă de poporul indian sub conducerea liderilor săi naţionali — Gandhi şi Nehru — şi uriaşele rea­lizări obţinute de poporul indian în a­­ceastă luptă Considerăm că popoarele noastre pot şi trebuie să urmeze exem­plul strămoşilor noştri şi anume — să respecte reciproc dezvoltarea lor inde­pendentă, să­ ia din experienţa celuilalt ceea ce consideră util, îmbogăţind în felul acesta experienţa sa şi contribuind la progresul său. Poporul chinez ştie bine că pentru o construcţie încununată de succes, după cum a spus premierul Nehru, „pacea este absolut necesară" Avem nevoie de pace nu numai în prezent; ne va trebui pacea şi în viitor, cînd China va dobindi succese în construcţia ei. Datorită victoriei revoluţiei chineze, China a creat o orînduire care se sprijină pe popor şi anume orîndui­­rea democrat-populară. India, care şi-a dobîndit indepen­denţa aproape în acelaşi timp cu Chi­na, a intrat pe arena internaţională ca o forţă urişă în apărarea păcii. Po­porul chinez dă o înaltă preţuire efor­turilor Indiei pentru apărarea păcii. Nu numai popoarele chinez şi in­dian, ci şi toate popoarele de 1.600.000.000 ale Asiei şi Africii vor de asemenea pace. Conferinţa de la Bandung a reflectat în mod clar a­­ceastă dorinţă generală. Popoarele Uniunii Sovietice şi ţări­lor de democraţie populară, ,care-şi­ construiesc ţările alături de poporul chinez, au luptat totdeauna şi­­ luptă sub steagul socialismului pentru o pace trainică. In celelalte ţări ale Europei, Americii şi Australiei există de ase­menea forţe care luptă pentru pace. Putem spune că masele largi populare din toate ţările cer în unanimitate pace. Intr-o asemenea situaţie, poporul ar avea toate temeiurile să spere că în vremurile noastre omenirea poate fi salvată de ororile unui nou război. In realitate, acum cîtva timp, în urma e­­forturilor neobosite ale tarilor şi po­poarelor iubitoare de pace, în încorda­rea internaţională s-a observat o anu­mită tendinţă spre atenuare. Dar da­torită faptului că nu au fost înlăturate cauzele izbucnirii războiului, datorită faptului că au mai existat forţe ale a­­gresiunii, cu o lună în urmă a izbuc­nit agresiunea armată împotriva Egip­tului demascînd în întregime chipul bestial al colonialiştilor, care nu se dau în lături de la nimic pentru a dezlănţui un război sîngeros în scopul apărării intereselor lor colonialiste. În prezent nu se poate considera în nici un caz că în Egipt pacea a fost restabilită. Trupele intervenţioniştilor se află pînă în prezent pe teritoriul Egiptului şi suveranitatea acestei ţări continuă să fie încălcată. Pacea în în­treaga lume şi în primul rînd pacea în Asia şi Africa continuă să fie în primejdie. Sîntem însă ferm convinşi că colo­nialismul sortit pieirii nu se poate salva printr-o ofensivă temporară şi furibundă. Indignarea generală justi­ficată, provocată de agresiunea împo­triva Egiptului, şi rezistenţa opusă a­­cestei agresiuni arată că astăzi în lume colonialismul se află intr-o si­tuaţie de izolare extremă. Dacă po­poarele Indiei şi Chinei au putut să repurteze victoria în lupta dîrză dusă în vremurile cînd colonialismul era mult mai puternic decît în prezent, a­­tunci sîntem ferm convinşi că poporul egiptean, sprijinit de forţele iubitoare de pace din întreaga lume, va repurta fără îndoială victoria finală în lupta lui dîrză. In decursul întregii perioade de la apariţia problemei Suezului, guvernul şi poporul Indiei au dus în mod con­secvent o politică de sprijinire hotă­­rîtă a Egiptului în lupta lui pentru a­­părarea integrităţii sale teritoriale şi a suveranităţii sale. Eforturile Indiei au dat o lovitură după arta planurilor agresive ale Occidentului şi s-au bu­curat de aprobarea tuturor popoarelor iubitoare de pace. Guvernul şi poporul Chinei sprijină această poziţie justă adoptată de gu­vernul şi poporul Indiei China este gata ca împreună cu India să depună eforturi pentru a obţine retragerea to­tală a trupelor intervenţioniştilor din Egipt, instaurarea unei păci adevărate în Egipt şi restabilirea deplină a inde­pendenţei şi suveranităţii Egiptului pentru ca el să nu mai fie ameninţat de agresiune sau intervenţie sub orice formă s-ar produce ea. în conjunctura actuală considerăm că este necesară întărirea continuă a solidarităţii popoarelor iubitoare de pace din întreaga lume şi Îndeosebi a popoarelor Asiei şi Africii, care­­ au devenit obiectul provocărilor colo­nialiste. In China se spune: „In uni­­,­­tate ,rezidă forţa“ Numai unitatea ne poate da forţa pentru a zădărnici în­cărcările de a desfiinţa una după alta ţările Asiei şi Africii care şi-au dobîn­dit recent independenţa In această privinţă unitatea dintre China şi India capătă o importanţă excepţional de mare. Unitatea popu­laţiei celor două ţări ale noastre de aproape un miliard de oameni va fi o gigantică forţă morală şi materială pentru stabilizarea situaţiei în Asia şi Africa. Considerăm de asemenea că în in­teresul unităţii toate ţările iubitoare de pace şi în primul rînd China şi India — ţări care au promovat cele cinci principii „Pancea-Sila“ — tre­buie să înalţe mai sus steagul acestor cinci principii. Istoria va arăta că în actualele relaţii internaţionale încercările unei părţi de a-şi impune, în ciuda celor cinci principii, voinţa unei alte părţi, vor eşua. Numai realizarea celor cinci principii poate să corespundă cerinţe­lor timpurilor noastre. De curînd am vizitat Republica De­mocrată Vietnam şi Regatul Cambod­­gia, ceea ce ne-a oferit o mare sa­tisfacţie. In timpul acestor vizite ne-am dat seama de puternica voinţă a popoarelor Vietnamului şi Cambod­­giei de a-şi apăra patria şi indepen­denţa Ne am dat seama de asemenea că popoarele acestor ţări doresc cu ardoare să întărească prietenia dintre ţările noastre pe baza celor cinci prin­cipii. Aceasta trebuie să fie desigur şi singura cerere a popoarelor tuturor ţărilor Asiei şi Africii. Deşi China şi India nu au aceleaşi concepţii asupra tuturor problemelor internaţionale actuale, punctele de ve­dere diferite în anumite probleme nu pot şi nu trebuie să împiedice însă o înţelegere între noi în multe pro­bleme mai importante. Sîntem con­vinşi că, luînd drept punct de plecare comun cele cinci principii şi spiritul Bandungului, vom putea rezolva pro­blemele existente între ţările noastre, vom putea întări prietenia şi solida­ritatea dintre ţările noastre şi vom putea depune eforturi mai mari pentru cauza păcii în Asia şi nu întreaga lume. Astfel, vom putea consolida pa­cea în regiunea în care sînt situate cele două ţări ale noastre şi vom put­­ea deveni un exemplu de coexistenţă paşnică şi colaborare prietenească şi prin aceasta vom putea întări pacea generală. Ştim bine că această poziţie este comună pentru prietenii noştri indieni şi pentru noi. Sper că colaborarea noastră în opera de apărare a păcii se va întări şi pe viitor. In încheiere vreau să-mi exprim încă odată recunoştinţa profundă primului ministru Nehru pentru invitaţia sa, guvernului Indiei pentru primirea cor­dială și poporului indian pentru in­­tîmpinarea plină de căldură. Utilaj industrial din U.R.S.S. livrat pentru R.P.R. MOSCOVA 30 (Agerpres). — Nu­meroase întreprinderi din Leningrad execută pentru Republica Populară Romînă mașini-unelte de mare produc­tivitate, aparate de precizie și alte utilaje. Majoritatea uzinelor îndepli­nesc comenzile înainte de termen. Uzina constructoare de maşini­ unelte „V. I. Lenin“ a expediat recent la Bucureşti o maşină de rectificat ro­tund — ultimul agregat din seria co­mandată Constructorii de maşini de la uzina „Kotleakov“ au executat îna­inte de termen pentru o fabrică ro­mână de concentrare un ciur de con­strucţie nouă destinat fărîmiţării şi afinării minereului. Uzina de maşini din Leningrad a expediat tipografiilor române maşini de cules „N-4“. Cuvîntarea ambasadorului R. P. F. Iugoslavia la postul de televiziune Moscova MOSCOVA 30 (Agerpres). — Cu prileju­l sărbătorii naţionale a Iugosla­viei — Ziua Republicii — în seara zilei de 29 noiembrie , Miciunovici, ambasadorul extraordinar şi plenipo­tenţiar al R.P.F Iugoslavia în U.R.S.S.", a rostit o cuvîntare la pos­tul de radio-televiziune Moscova. Ambasadorul a subliniat că înainte de război Iugoslavia a fost o ţară agrară foarte înapoiată în anii de după război popoarele Iugoslaviei au făcut un mare pas înainte pe calea dezvoltării lor economice, culturale şi sociale. Relaţiile dintre Iugoslavia şi Uniu­nea Sovietică, a spus mai departe V. Miciunovici, s-au dezvoltat în cursul ultimilor ani sub semnul colaborării prieteneşti multilaterale. Colaborarea prietenească dintre ţările noastre a dat în cursu­l anului trecut şi în cursul acestui an rezultate mari pe care de­sigur Ie cunoaşteţi. Această colaborare a fost cu atît mai puternică cu cît este vorba de ţările care îşi construiesc orînduirea internă în spiritul concep­ţiei socialismului, fiecare în conformi­tate cu particularităţile şi deosebirile sale istorice, economice şi sociale. Pag. 3 f Un mare miting al oamenilor muncii din Sofia Cuvîntarea rostită de Todor Jivkov SOFIA 30 (Agerpres). — A.T.B. La 28 noiembrie a avut loc la Sofia un mare miting al oamenilor muncii, convocat de Consiliul Na­ţional al Frontului Patriei. Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, a rostit o cuvîntare. El a condamnat agresiunea Angliei, Franţei şi Israelului împotriva Egip­tului. Referindu-se la evenimentele din Ungaria, Todor Jivkov a exprimat de­plina solidaritate a guvernului şi a oamenilor muncii din Bulgaria cu forţele patriotice din Ungaria în lupta lor împotriva contrarevoluţiei Salu­tăm vitejii ostaşi sovietici, a spus Jivkov, care, pentru a doua oară, au acordat un ajutor frăţesc poporului muncitor ungar pentru zdrobirea for­ţelor reacţiunii şi fascismului. Trecînd la situaţia internă, Todor Jivkov s-a ocupat de succesele obţi­nute de poporul bulgar în construirea socialismului. El a vorbit apoi despre ajutorul acordat de Uniunea Sovietică în învingerea greutăţilor economice ale Bulgariei. El s-a oprit în continuare asupra problemelor dezvoltării democraţiei so­cialiste Problema dezvoltării democra­ţiei noastre, a spus el, o privim ca un proces natural şi firesc. Totodată, tre­buie să dăm o ripostă hotărîtă duşma­nilor înveteraţi ai poporului, care ur­zesc planuri duşmănoase Evenimente­le din Ungaria ne învaţă că este nece­sar să se mobilizeze vigilenţa întregu­lui popor, să se creeze pretutindeni o situaţie în care să fie imposibile nu numai încercări, ci şi planuri de a atenta la Republica noastră Populară Bulgaria. Noi, comuniştii bulgari, împreună cu toţi oamenii muncii din ţara noa­stră, a continuat vorbitorul, vrem să declarăm astăzi, folosind cuvintele lui Gheorghi Dimitrov: Partidul Comu­nist al Uniunii Sovietice este marele dascăl al tuturor partidelor comuniste şi muncitoreşti frăţeşti, al întregii mişcări comuniste şi muncitoreşti in­ternaţionale. Problema refugiaţilor în discuţia O.N.U. NEW YORK 30 (Agerpres).— TASS Comitetul pentru problemele sociale, umanitare şi culturale al Adunării Ge­nerale a ONU, a terminat examina­rea raportului înaltului comisar al O.N.U pentru problemele refugiaţilor Reprezentantul , sovietic, G. P. Ar­­kadiev, a citat exerriple care arătă Că greutăţi întîmpină cetăţenii sovietici care vor să se înapoieze în patrie. In ce-l priveşte, guvernul sovietic este gata să colaboreze cu Comitetul Executiv al fondului O­N­U pentru acordarea de ajutor refugiaţilor şi cu direcţia înaltului comisar O.N.U pen­tru a acorda ajutorul cuvenit persoa­nelor strămutate şi refugiaţilor din U.R.S.S şi pentru a organiza repa­trierea lor liber consimţită în U.R S.S Reprezentantul Ungariei, Pat Ratz, a declarat că guvernul său intenţio­nează să trimită misiuni în toate locu­rile unde se află refugiaţii ungari, pentru a duce în rîndurile lor o muncă de lămurire. El a arătat de asemenea că mulţi cetăţeni ungari se înapoiază deja în patrie şi a comunicat, printre altele, că un mare grup de studenţi care au ajuns în străinătate au ho­­tărtt să se întoarcă In patrie. In sprijinul rezoluţiei depuse de de­legaţia cehoslovacă care cere ca Ofi­ciul O­N­U pentru persoanele strămu­tate să aibă un rol activ in problema repatrierilor şi a unui amendament pro­­pus de reprezentantul Albaniei a luat cuvîntul din partea delegaţiei române Eduard Mezinnescu. .El a arătat că poporul şi guvernul romín doresc să contribuie la o efectivă şi justă rezol­vare a acestei probleme, căci „guver­nul român este un mod legitim preo­cupat de soarta cetăţenilor români care, ca urmare a războiului, au fost risipiţi în cele patru colţuri ale lumii şi trăiesc in condiţii grele, rupţi de patrie şi expuşi pericolului desnaţio­­nalizări!“ Citind o seie de măsuri luate de guvernul român pentru a în­lesni repatrierea şi reintegrarea rapidă în viaţa social economică a ţării, vor­bitorul a subliniat că aceasta a avut ca rezultat înapoierea în RPR, în termen scurt a peste 5 000 de cetăţeni. Mezincescu a arătat o serie de fapte care demonstrează că guvernul S.U.A. a luat măsuri de împiedicare a refu­giaţilor de a lua cunoştinţă de realită­ţile din ţara lor de origină şi pune ase­­menea piedici în calea repatrierii care echivalează cu reţinerea forţată a a­­cestora.

Next