Scînteia, decembrie 1957 (Anul 26, nr. 4076-4102)
1957-12-01 / nr. 4076
Nr. 4078 Luna Curtugii A/Prietena noastră cartea" Numele acesta al UUUI COM-cars printre tinerii cititori, devenit famitiar in rindurile adolescenţilor din tara noastră, ar putea fi socotit ca KM semn al întregii noastre evoluţii in anii care au trecut de la eliberare ; cu tinerească râvnă s-au apucat scriitorii să işi reînnoiască uneitete pentru ca opera lor să răspundă aşteptăriior largilor mase de prieteni anonimi, cu adolescentă fervoare s-au apropiat milioane de oameni de toate virsteie de acest nou şi credincios prieten care este cartea. „Omul societăţii comuniste va fi în primul rînd omul unei înaite culturi". Această afirmafie a marelui nostru învățător, Maro, prinde a se verifica din ce in ce mai muit atît în patria socialismului victorios care construieşte comunismul cit si in făriie care construiesc socialismul, recuperînd decenii si uneori veacuri de rămînere in urmă, popoarele au înregistrat uriaşe progrese în Stiință, tehnică, arte si literatură, situîndu-se pe locuri de frunte în toate compartimentele culturii mondiale. Tradiţionala săptămină — sau decadă — a cărfii, desfăşurată de citiva ani încoace în ultima lună a anuZui, este cuprinsă în anuZ acesta în contextuZ „Lunii cuZturii" menită să facă un tur de orizont și un biZanț ai realizăriior noastre în diferitele domenii aZe ridicării nivelului cuZturaZ aZ poporuZui în cei zece ani de Za proclamarea republicii. Alături de toate celelalte sectoare ale frontului ideologic, ne pregătim si noi, scriitorii, să dăm raportul nostru de munca, mîndri de succesele dobîndite, conştienţi de cîte mai sint de îndreptat şi de desavirşit Editurile noastre se vor înfăţişa cu o sumedenie de noi opere care vor îmbogăţi rafturile bibliotecilor publice şi ceie din căminul fiecăruia dintre noi, clasici ai literaturii noastre şi ai celer universale, scriitori contemporani — de Za marii maeştri Za debutanţi — printre care cărţi—şi încă departe de a fi destule — care oglindesc actualitatea noastră, oamenii care au făurit şi făuresc minunatele transformări ale ţării. TeatreZe anunţă multe premiere — pe lingă reluări — ale pieselor scrise de dramaturgii noştri. Fără a voi să aşez literatura într-o poziţie precumpănitoare, ţin totuşi să menţionez că ea îşi aduce aportuZ şi în creaţiiZe aZtorarte. Ne vom întilni — în Bucureşti, in alte oraşe ale ţării, în centre muncitoreşti — cu cititorii noştri. Ei vor putea să asculte din lucrările noastre cete mai noi, sa-şi spună părerea, să ne ajute — prin indemnuZ şi critica lor — în munca noastră viitoare. Publicaţiile noastre, în limba romina şi în cele ale minorităţilor naţiona le, vor consacra numere speciale unor studii de sinteză, dind o apreciere asupra acestor zece ani de poezie, proză, dramaturgie, critică şi exegeză literară. Conferinţe şi simpozioane se vor desfăşura sub egida Uniunii scriitorilor şi a Societăţii pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii. În a doua jumătate a Mi decembrie va fi deschisă o bogată şi cuprinzătoare „Expoziţie a cărţii" din care să se poată trage unele concluzii asupra varietăţii producţiei noastre literare, asupra înfăţişării artistice a cărţilor, asupra laturilor ce se cer privite cu un sporit simţ de răspundere. Aşteptăm zilele ce vin ca pe o sărbătoare — şi ca pe un examen. Prietenii n^U%c^K^^cmcu care vom da ochi şi toţi cei caZţi, au cuvîntul Z MARCEL BRESLAŞU Participarea artiştilor plastici Luna culturii şi a zecea aniversare a Re- __ publicii Populare Române oferă pictoriZor şi sculptoriZor din ţara noastră un prilej, unic prin amploarea manifestărilor lui, de a înfăţişa rodul muncii Zor de creaţie închinată poporuîui sau căutărilor fecunde din aceşti ani pentru desăvirşirea măiestriei lor artistice. Ele reprezintă in acelaşi timp o verificare a talentelor pe care se sprijină dezvoltarea artei noastre plastice şi un nou prilej de afirmare a poziţiei înaintate, realistsocialiste, pe care se situează cu tot mai multă fermitate. ZiZeZe acestea se deschid Za Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Tg. Mureş, Oraşul Stalin şi Sibiu mari expoziţii de pictură şi sculptură la care participă, cu un număr însemnat de lucrări, sute de artişti plastici din ţara noastră. E deajuns să amintim, de pildă, că numai Za Bucureşti — în cele două expoziţii ce se deschid Za PaZatuZ Republicii şi Za MuzeuZ Simu — participă cîteva sute de artişti cu aproape 1000 de lucrări, pentru a înţelege întreaga însemnătate a acestor expoziţii şi emo-ţie cu care e aşteptată deschiderea lor. Infăţişind oarecunt bilanţul unei activităţi de zece ani — desfăşurate sub indruntarea permanentă şi cu sprijinul partidului şi guvernului — aceste expoziţii oferă atit criticii cit şi publicului larg, iubitor de artă, posibilitatea de a aprecia drumul parcurs pină acum de arta noastră plastică, orientarea ei, măsura in care izbuteşte să oglindească in mod realist viaţa şi să răspundă nobilei misiuni pe care este chemată să o îndeplinească în opera de construire a socialismului. Faptul că alături de maeştrii alături de pictorii şi sculptorii consacraţi expun astăzi scrări de valoare şi un mare număr de tineri artişti este fără îndoială o minunată expresie a unităţii frontului nostru plastic. Larga participare a artiştilor plastici la Luna culturii este plină de semnificaţii şi ne îndreptăţeşte să privim cu încredere perspectivele dezvoltării in viitor a artelor plastice in țara noastră. AL CUCURENCU S CÍMTEJA Festivităţi)* de la Cluj prlețuite de împlinirea a 520 de ani de la râscoala iobagilor de la Bobîlna (Urmare din pag. )alismului. In cursul acestei lupte s-a cimentat prietenia veşnică a poporului romin şi a naţionalităţilor conlocuitoare. Uneltirile duşmanilor de clasă, încercările lor de a dezbina pe oamenii muncii romini, maghiari, germani etc. sunt sortite unui eşec ruşinos in faţa unităţii de neclintit a maselor muncitoare. Ţărănimea are astăzi un aniat credincios — clasa muncitoare — iar conducătorul încercat al oamenilor muncii din ţara noastră, Partidul Muncitoresc Romin, călit in luptă şi înarmat cu invincibila teorie a marxism-leninismului, dezvoltă economia şi cultura noastră, unitatea de nezdruncinat a oamenilor muncii din ţara noastră, indiferent de naţionalitate. După ce a subliniat succesele importante obţinute in anii puterii populare in toate domeniile de activitate, vorbitorul a spus : Poporul nostru nu este numai un creator de bunuri materiale, ci are un bogat fond cultural în limbi diferite pe care intelectualitatea legată de popor are nobila misiune de a-1 ridica tot mai sus, de a-l îmbogăţi necontenit. Promovarea continuă a frăţiei poporului român cu naţionalităţile conlocuitoare, ridicarea continuă a nivelului de trai, sporirea şi adincirea fondului cultural de mare preţ al poporului, înflorirea necontenită a patriei noastre in cadrul lagărului socialist în frunte cu marea noastră prietenă U.R.S.S., este omagiul suprem pe care după 500 de ani îl aducem luptătorilor eroici romini și maghiari de la Bobîlna. Textul cuvintării acad. A. Joja a fost citit în limba maghiară de tov. Kulcsar Francisc. A luat apoi cuvintul acad. prof. C. Daicoviciu, rectorul Universităţii „Victor Babeş". Cuvîntarea acad. prof. C. Daicoviciu Acum 520 de ani, prin ultimele zile ale lui noiembrie, suburbiile Clujului incepind cu Minăşturul sînt teatrul unor lupte crincene pe viaţă şi pe moarte date între oştile ţărăneşti române şi maghiare şi trupele feudalilor coalizaţi, întreaga regiune din acest centru al Ardealului este învolburată de pirtorul răsmeriţei a cărei ultimă fază, cea mai crincenă şi cea mai hotărîtoare, se desfăşura aici. Acad. Daicoviciu a făcut apoi un amănunţit istoric al desfăşurării răscoalei. Eliberarea ţării şi a poporului nostru de exploatarea crincenă a moşierilor şi capitaliştilor prin luptă organizată şi condusă de clasa muncitoare în frunte cu partidul ei marxist-leninist a rezolvat definitiv şi radical această problemă a pămîntului, împlinind visul de veacuri al ţărănimii muncitoare. Astăzi, în regimul nostru de democraţie populară, sub înţeleaptă conducere a Partidului Muncitoresc Român, frăţia oamenilor muncii de diferite naţionalităţi contribuie la întărirea forţei şi progresul patriei. Această realitate izvorăşte din însăşi concepţia de bază a învăţăturii marxist-leniniste. Referindu-se la învăţămintele răscoalei de la Bobivna, faptul că dreptatea este de partea celor mulţi, a luptătorilor pentru libertate şi că năzuinţa spre pace şi libertate care uneşte pe oamenii muncii este chezăşia sigură a vieţii şi propăşirii fiecărei societăţi omeneşti, acad. Daicoviciu a spus in încheiere: Să ne însuşim aceste învăţăminte şi să le aplicăm, sub conducerea partidului clasei muncitoare, pină la desăvirşita zidire a socialismului în ţara noastră. A luat apoi cuvintul prof. univ. Balogh Edgar de la Universitatea „Bolyai". Cuvintarea prof. univ. Balogh Edgar „Cu 520 de ani în urmă, a spus printre altele vorbitorul, pe pămintul Ardealului s-a desfăşurat o răscoală ţărănească de mare amploare. Prin multe din trăsăturile sale esenţiale această mişcare se deosebea de manifestările obişnuite ale luptei de clasă purtată de ţărănimea asuprită vreme de veacuri întregi. Se deosebea intil prin faptul că pentru prima oară ea infăptuia unitatea de luptă a poporului român şi maghiar care trăiau pe acelaşi pămint şi aveau aceeaşi soartă vitregă, dar care au fost de atîtea ori impinse către antagonism. Se deosebea apoi această răscoală ţărănească de răsmeriţeie de dinainte şi de după ea şi prin împrejurarea de a fi atras de partea ei mica nobilime şi pe meşteşugarii orăşeni, de asemenea antagonişti claselor dominante. In al treilea rind suntem îndreptăţiţi a califica mişcarea revoluţionară din 1437 drept prima mişcare avînd un specific deoarece dincolo de spontaneitatea brută a disperării cu care ea lovea, dincolo de caracterul său de instinctiv şi orb antagonism faţă de feudalism, ea conţinea de acum formele conştiente şi organizate ale luptei de clasă. Răscoala ţărănească din 1437 a putut fi înecată in singe dar conflictele economice, sociale, politice şi ideologice ale vremii s-au menţinut pină in epoca noastră- Nouă şi noului nostru regim i-a revenit sarcina de a distruge, odată cu exploatarea capitalistă, ultimele rămăşiţe ale feudalismului, de a face să dispară prăpastia dintre oamenii muncii de la oraşe şi sate, de a ridica la rang de principiu de conduită spiritul socialist — conştient şi organizat — urmărind binele poporului român, al naţionalităţii maghiare şi celorlalte naţionalităţi, binele omului". 520 DE ANI DE LA RĂSCOALA IOBAGILOR DE LA BOBILNA Se împlinesc 520 de ani de la marea răscoală populară din 1437—1438 împotriva nobilimii feudale — răscoala de la Bobîlna. Ea marchează momentul culminant al luptelor țărănimii iobage din Transilvania pină în secolul al XV-lea, o pagină glorioasă a luptei comune seculare a iobagilor români şi maghiari îndreptată împotriva rînduielilor sociale nedrepte, în care pe umerii ţăranilor apăsa întreaga ierarhie a societăţii feudale. Caracterizind situaţia nenorocită a ţărănimii germane din ajunul războiului ţărănesc de la începutul secolului al XVI-lea, care era oarecum asemănătoare cu aceea a ţăranilor iobagi din Transilvania anilor premergători dezlănţuirii răscoalei, Fr. Engels scria: „Iobagii erau împovăraţi cu dări şi prestaţii noi sub fel de fel de pretexte şi denumiri. Crăcile, dijmele, amenzile, taxele de feud, dările in caz de deces, taxele de supuşenie şi alteie, erau mărite după plac, în ciuda învoielilor anterioare. Justiţia era refuzată ţăranilor şi constituia obiectul unui negoţ murdar, iar atunci cind cavalerul (nobilul) nu putea ajunge pe altă care la banii ţăranului îl ducea pur şi simplu in turn şi-l silea să se răscumpere". La începutul secolului al XV-lea Transilvania se găsea în plin feudalism ; avea Ioc un proces continuu de cotropire a pămînturilor ţăranilor liberi şi a obştiilor ţărăneşti de către nobilimea sprijinită de rege, proces care ducea la micşorarea neîntreruptă a numărului ţăranilor liberi şi la ingroşarea rindurilor iobagilor. Vîrfurile clerului catolic nu se dădeau înapoi de la nici o silnicie împotriva ţăranilor. Biruri grele, zeciuială din produse, catolicizare forţată, deposedarea de păminturide acad. C. DA!COV!CU acestea erau mijloacele de asuprire a ţăranilor. Soarta iobagilor romini era asemănătoare cu cea a iobagilor unguri, căci stăpînii nu făceau nici un fel de deosebire de naţionalitate faţă de cei pe care îi asupreau. De multe ori, înainte de răscoala de la Bolotina şi după aceea, iobagii romini şi unguri s-au unit in lupta împotriva asupritorilor. Nesfirşitul şir de lupte haiduceşti, de revolte izolate din secolele trecute, izvorind din aceeaşi dorinţă de a-şi cîştiga dreptul la o viaţă omenească, dar inecate în singe de feudălii coalizaţi cu biserica şi inchiziţia, au fost urmate de acţiuni şi mai mari, mai cuprinzătoare, cum a fost mişcarea de la Bobilna. Pornită in primăvara anului 1437 de pe dealul Bobîlnei, din hotarul satului Cipret, de lingă Dej, marea răscoală a ţăranilor a cuprins repede nordul Transilvaniei, aşezările de pe văile Mureşului şi Someşului. Curind aproape întregul Ardeal era învolburat de pîrjolul răzmeriţei care, atunci pentru prima oară, lua un caracter organizat şi o amploare fără precedent. Luptei ţăranilor i s-au alăturat lucrătorii de la ocnele de sare, care trăiau in condiţii tot atît de vitrege ca şi iobagii, precum şi meşteşugari, o parte din orăşenii săraci şi mica nobilime, care doreau să smulgă nobililor şi clerului diferite drepturi şi privilegii. Răsculaţii, romîni şi maghiari laolaltă, se organizează intr-o tabără pe dealul Bobîlna, de unde puteau urmări pină departe orice mişcare a oştilor nobililor. Dornici să împiedice o masivă vărsare de singe, răsculaţii încearcă să trateze cu nobilii, dar aceştia se ucid solii. Ciocnirea inevitabilă cu oastea feudalilor s-a produs. Armata ţărănească, înarmată doar cu topoare, coase, furci — dar înflăcărată de dorinţa puternică de a scăpa de iobăgie — a dobindit o victorie răsunătoare asupra trufaşilor nobili înarmaţi pină-n dinţi. Biruind oastea lor în lupta de la Bobîlna, ţăranii răsculaţi s-au lăsat amăgiţi de făgăduieli şi jurăminte false. Convenţia încheiată intre ei şi nobili la Bobîlna, în 6 iulie 1437,cu tot stilul indicit şi intenţionat confuz al tratatului, recunoştea situaţia ţărănimii pe care „stăpînii lor de pămint i-au aruncat in grea robie.......i-au jefuit de toate lucrurile şi bunurile lor... lipsindu-i de toate drepturile şi libertăţile lor, chinuindu-i amar şi apăsindu-i cu greutăţi de neindurat". Convenţia vădea limpede marea, desluşită voinţă a ţărănimii de a pune capăt diferitelor abuzuri. Ea spera să redobîndească vechile drepturi de libertate, bazate pe obştea slobodă ţărănească. S-au înşelat insă crezind că acestea mai pot veni de la impărat. Dar nobilimea nu şi-a respectat cuvintul, ci a reînceput uneltirile. Războiul s-a aprins din nou. La Apatiu s-a dat o nouă şi crincenă bătălie, cu pierderi simţitoare şi dintr-o parte şi din cealaltă. O nouă „convenţie" s-a încheiat la 6 octombrie 1437 care, cu toate că era inferioară celei dinţii in ce priveşte recunoaşterea revendicărilor răsculaţilor, a fost de asemenea călcată de feudali. La Căpiina, in apropiere de oraşul Dej, căpeteniile nobilimii maghiare şi ale clerului catolic, împreună cu nobili secui şi saşi, pun la cale aşa-zisa „unire a celor trei naţiuni" — Unio trium nationum, coaliţie a stăpinitor, îndreptată împotriva maselor ţărăneşti asuprite. Trădată in două rînduri in cursul cltorva luri, ţărănimea romină şi maghiară şi-a dat seama că viaţa şi libertatea ei depind numai şi numai de soarta armelor. Turda şi Aiudul cad in mina ţăranilor răsculaţi. La începutul lui decembrie şi Clujul a avut aceeaşi soartă , ajutate de păturile meşteşugăreşti asuprite ale oraşului, steagurile de ţărani pătrund pe porţile deschise de partizani dinlăuntru şi pun stăpînire pe oraş. Izbinda e uriaşă. Nobilimea şi clasele privilegiate erau pe deplin conştiente de primejdie. însuşi capul sistemului feudal — regele — ordonă măsuri represive. Primele încercări ale voevodului Transilvaniei de a „stirpi pe necredincioşii ţărani" dau greş. Nobilii cheamă un ajutor pe saşi, dar aceştia, avind interese diferite decit cele aie nobilimii, refuză sprijinul. Se formează o concentrare mai mare de trupe şi, de această dată, armatele mai bine înarmate şi mai numeroase aie reacţiunii feudale reuşesc să răpună pe rînd oştile ţărăneşti, slăbite şi înfometate, răspindite in diferite părţi ale ţării, părăsite de unele pături şovăielnice. Turda şi Aiudul cad pradă, mai intii, răzbunării oastei feudale. După o lună de stăpînire a poporului, Clujul e cucerit şi el de trupele regaionemeşeşti. Răzbunarea a fost cruntă, singeroasă, căpeteniile ţăranilor schingiuite şi ucise, ţăranii răsculaţi urmăriţi şi supuşi aceleiaşi răzbunări neîndurătoare. Peste ţărănime s-a aruncat din nou, dar intr-o formă şi mai apăsătoare, jugul şerbiei şi al împilării. Cu toată indirjirea cu care au luptat, iobagii de la Bobîlna au fost infrinţi deoarece erau lipsiţi de o forţă conducătoare, capabilă să-i ducă la luptă şi la victorie împotriva orînduirii feudale insăşi; anumite pături care au sprijinit pe ţărani erau şovăielnice, o parte din iobagi se incredeau incă in „bunătatea" regelui şi in buna credinţă a slujitorilor bisericii. Dar Transilvania „pacificată" cu cruzime de nobilimea feudală şi biserica catolică, părtaşă la cele mai aprige măceluri şi represiuni, avea să ridice de-a lungul veacurilor viitoare noi şi noi luptători din rindurile ţărănimii iobage române şi maghiare. In împrejurările importante ale istoriei, iobagii romini şi maghiari au luptat uniţi, indiferent de deosebirile de naţionalitate şi de încercările exploatatorilor de a-i învrăjbi pe unii împotriva celorlalţi. Gh. Doja, Horia, Cloşca şi Crişan, luptătorii revoluţionari de la 1848 au consfinţit prin lupta lor frăţia oamenilor muncii romîni şi maghiari. Ei sunt deopotrivă cinstiţi de oamenii muncii români şi maghiari din ţara noastră. Condiţiile pentru eliberarea de sub jugul exploatării s-au format abia în zilele noastre, când partidul clasei muncitoare a închegat alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi a condus lupta pentru realizarea idealurilor de libertate pentru care a luptat şi a sîngerat ţărănimea română şi maghiară de-a lungul veacurilor, înfăptuind năzuinţele cele mai scumpe ale maselor, regimul democrat-popular — instaurat prin lupta oamenilor muncii romini şi a celor aparţinind naţionalităţilor conlocuitoare, sub conducerea clasei muncitoare, in frunte cu partidul ei — a izbăvit pe oamenii muncii de exploatarea capitalisto-moşierească, de persecuţii şi umiliri de tot felul. Ei au devenit pentru prima oară oameni cu adevărat liberi, stăpini ai ţării şi ai soartei lor, iau parte nemijlocit la conducerea statului. A fost lichidată pentru totdeauna politica de asuprire naţională şi de învrăjbire dusă de-a lungul veacurilor de reacţiunea română, maghiară şi a celorlalte naţionalităţi. Prin înfăptuirea politicii naţionale leniniste a partidului a fost asigurată deplina egalitate în drepturi a poporului român şi minorităţilor naţionale. Frăţia poporului român şi minorităţilor naţionale constituie unul din izvoarele forţei regimului democratpopular. Datoria noastră, a tuturor cărora le sunt scumpe martie cuceriri ale poporului, este de a lupta fără şovăire împotriva acelora care mai încearcă să semene vrajbă între fraţi. Politica de asuprire naţională şi agiţare a urii şovine a slujit moşierilor şi capitaliştilor de diferite naţionalităţi ca un instrument de dezbinare a maselor muncitoare, de adincire a exploatării acestora, impigind la mari suferinţe şi nenorociri pe oamenii muncii de toate naţionalităţile. Cu atît mai mare însemnătate capătă cultivarea tradiţiilor de luptă comună ale maselor muncitoare române, maghiare etc. împotriva jugului feudal, împotriva regimului burghezo-moşieresc, a dictaturii regionaro-fasciste şi horthyste — aceasta constituind un mijloc eficace de combatere a încercărilor unor elemente reacţionare şovine de a folosi prezentarea falsă, tendenţioasă, a trecutului istoric spre a reînvia prejudecăţile naţionaliste. Niciodată nu trecut tradiţiile glorioase aie luptei patriotice şi revoluţionare a maselor, tradiţiile luptei comune aie poporului român şi minorităţilor naţionale nu s-au bucurat de o asemenea cinstire ca azi. Studierea în lumina adevărului istoric şi cultivarea acestor tradiţii constituie o sarcină de frunte a noastră, a istoricilor. Republica Populară Romină, a cărei a zecea aniversare o vom sărbători in curind, este patria comună a oamenilor muncii de toate naţionalităţile care luptă infrăţiţi pentru înflorirea ei, pentru construirea socialismului. Prietenia şi frăţia poporului român şi a minorităţilor naţionale ne este deosebit de scumpă ca una care stă la temelia vieţii noastre noi. Partidul clasei muncitoare, care a condus ieri lupta de eliberare socială şi naţională a maselor, le călăuzeşte azi în lupta pentru construirea socialismului. Glorioasele tradiţii progresiste şi revoluţionare ale trecutului, jertfa eroilor care şi-au dat viaţa pentru libertate însufleţesc noile generaţii in lupta pentru făurirea noii orînduiri sociale, liberă de orice exploatare şi asuprire. Să ne plecăm fruntea cu adincă veneraţie in faţa monumentului ridicat la Bobiiia intru veşnică amintire a eroilor răscoalei ţărăneşti din 1437. or . Lucrării şedinţei Consiiului Uniunii Centrale a Cooperativei de Consum Iniiele de 29 şi 30 noiembrie s-au desfăşurat la sediul Centrocoop lucrările şedinţei Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum la care au participat reprezentanţi ai Departamentelor şi Sindicatului muncitorilor din comerţ şi cooperaţie. Lucrările Consiliului au dezbătut pe larg fgiu din care au fost indeplinite sarcinile trasate de Rezoluţia celui de-al 11-tea Congres al Cooperaţiei de Consum, precum şi munca organizatorică şi cultural-educativă de masă, de cadre şi invăţămint. (Agerpres) închiderea lucrărilor consfătuirii republicane cu privire la dezvoltarea creşterii animator ORAŞUL STAIN (trimisul „Scinteii").Oteri la Oraşul Statin s-au încheiat lucrările primei consfătuiri republicane, în care au fost analizate caie pentru dezvoltarea creşterii animatelor. Referatele prezentate şi discuţiile purtate au scos in lumină posibilităţile mari existente pentru sporirea in scurt timp a producţiei de carne, lapte, lînă, ouă şi alte produse. Participanţii la consfătuire au adoptat o rezoluţie în care sunt cuprinse principalele măsuri care trebuie luate pentru sporirea rapidă a numărului de animate şi pentru îmbunătăţirea lor calitativă. M!me rom!Hesh! ta prHeja! „Urnii tatarii In cadrul „Lunii culturii", săptămina viitoare va fi prezentat publicului Capitalei noul film artistic rominesc „Două iazuri" — o producţie in culori a Studioului cinematografic Bucureşti, realizată după nuvela „Două iozuri" de I. L. Caragiale, în regia lui Gh. Nagy şi Aurel Miheieş. Premiera festivă va avea loc joi 5 decembrie, in sala Patria. Din distribuţie fac parte artistul poporului Gr. Vasiliu Birlic şi artiştii emeriţi Marcel Anghelescu, Alexandru Giugaru şi Ion Iancovescu. Tot in cadrul „Lunii culturii", Direcţia reţelei cinematografice şi difuzării filmelor prezintă intre 2 şi 3 decembrie, la cinematograful Maxim Gorki din Capitală, filmele artistice romîneşti „Alarmă în munţi", „Citadela sfărimată", „Moara cu noroc", „Pe răspunderea mea", „Oraş", „O mică intimplare" şi „Vultur 101". (Agerpres) „ŞTIINŢA ŞI TEHNICA 1958" In 192 pagini de format mare şi bogat ilustrate, almanahul „Ştiinţă şi Tehnică 1958" prezintă cititorilor cele mai noi şi variate probleme ale ştiinţei şi tehnicii din ţara noastră şi de peste hotare. Almanahul cuprinde povestiri ştiinţificofantastice, informaţii interesante despre sateliţii artificiali ai pămintului şi sfaturi practice pentru chimiştii, fotografii şi radiofoniştii amatori. Preţul unui exemplar este de 8 lei. Abonamentele se primesc numai un colectiv (minimum 5 exemplare),pînă la 20 decembrie a. c., la ghişeele sucursalelor raionate C.E.C., cont. 304, cu specificaţia: „Editura Scînteia" — vărsăminte pentru almanahul „Ştiinţă şi Tehnică". Expedierea exemplarelor se va face pe adresa depunătorului. Pentru o bună deservire, abonaţii trebuie să menţioneze citeţ pe formularul de depunere adresa exactă a depunătorului. cty M ^4 N i/ ^ f înd doamna Edith Summers- f . Kill, deputată laburistă şi fostă preşedintă a partiduîui laburist, a păşit pragul studiouriîor de radio din Regent Street, d-sa purta, ca orice doamnă onorabilă, o pereche de mănuşi. De mult, mănuşile sunt socotite un simbol al bunei creşteri : despre un om politicos se spune că poartă mănuşi, despre unu! fără scrupule, că nu ştie ce-i aia ; cînd d-ta, cititoruîe, vrei să provoci pe cineva îa cine! — presupunând că păstrezi această distinsă tradiţie — îi arunci mănuşa, iar la pălmuirea nemernicilor nu face să te atingi obrazul cu mina , ajunge mănuşa. D-na Summerskil! a fost primită la studiourile de radio de un individ fără mănuşi, un transfug român, pe numele lui Ion Raţiu. Nume care vă este, aş putea paria, necunoscut, şi pe care presa războiului rece a încercat să-l scoată din negrul anonimat făcind gălăgie cîteva zile in jurul unui volum poreclit lucrare, in care transfugul predică — original.' — unirea ţărilor occidentale împotriva celor socialiste. Individul nu părea prea suspect şi abia după citeva minute d-na SummerskiH și-a dat seama pe deplin cu cine are de-a face. După cum ne încredinţează ziarul „Scottish Daily Mai!", deputata laburistă „a plecat furioasă din studioul postului de radio. Nu a vrut să aştepte ascensorul, ci a coborit pe scară, sărind cite trei trepte deodată. Era atît de agitată, incît şi-a uitat şi mânuşiţe". D-na Summerski!! acceptase să dea un interviu asupra vizitei făcute de d-sa, în cadru! delegaţiei parlamentare britanice, in Romînia, la sfirşitul lunii septembrie. Emisiunea la care urma să vorbească este „Romînia liberă" „post anticomunist" — ne spune in extaz ziarul scoţian — „subvenţionat de oameni ca Henry Ford". Pentru ziar, a fi subvenţionat de oameni ca Ford e lauda supremă ; cit despre cetăţeanul britanic de rind, acest titlu de „Romînia liberă" poate să-i apară cit se poate de onorabil, de unde să ghicească ce se ascunde îndărătul acestui titlu merituos . In contrast cu aşteptările postului de radio, care spera să-şi procure atleţi ai luptei anticomuniste, d-na Summerski!!, cu mănuşile in mină, neuitind regulile bunei cuviinţe, înainte de a-şi începe impresiile de călătorie din Romînia, a spus la microfon .* — înainte de a începe interviul aş dori să adresez un mesaj ministrului României la Londra... E tot ce se poate închipui mai englezesc, dacă prin englezesc înţelegem ponderaţie şi politeţe. Dar Raţiu, care nu înţelege să primească de pomană banii lui Ford, a întrerupt doamna, nu prea politicos . — V-aș satisface cu plăcere dorința, dar... nu sint comunist. In versiunea dată de ziarutl „Scottish Daily Mai!" — versiune de a cărei exactitate in toate amănuntele ne îndoim (subliniind pe cele care ni se par neverosimile) — lucrurile s-ar fi petrecut in felul următor .* Asta înseamnă, a strigat d-na Edith S., că vrei să atac Rominia . — Desigur că nu. Nu doresc să ataci pe nimeni. Şi Raţiu — spune ziarul - a continuat să povestească : „Deodată a devenit furioasă şi a început să se plimbe prin studio, spunind : „Nu uita că sunt consilier a! Coroanei, că am fost membră intr-un guvern și d-ta vrei să atac un guvern la putere ?" Apoi a plecat in grabă. I-am trimis azi mănuşile pentru a-i dovedi că nu sunt supărat..." Nu stim daca d-na Summerskil s-a exprimat întocmai cum se arată in versiunea amintită. Dar un lucru rezultă clar din atitudinea deputatei laburiste. Ea consideră că neamestecul in treburile interne ale altei ţări este o condiţie a coexistenţei paşnice ; tocmai regulile obiectivităţii, coexistenţei paşnice şi ale bunei cuviinţe i-au cerut deputatei să nu păşească la insultele şi calomniile ce i se cereau, ci să incerce să facă o expunere imparţială asupra realizărilor şi lipsurilor observate in ţara vizitată. E greu insă să-i recunoşti gindul din relatările denaturate ale ziarului. Două lucruri sint insă sigure . Intii. Ar fi bine ca emisiunile in rominente ale posturilor britanice, americane etc. să fie transmise şi in limba engleză, sa le poată auzi şi cetăţenii englezi, americani etc. Ei ar rămine inlemniţ, şi sint convins că reacţia lor nu ar fi cu mult diferită de cea a d-nei Summerskill, care a fost surprinsă şi dezgustată de ceea ce i s-a cerut să spună. Intr-adevăr, milioane de englezi şi americani sunt încredinţaţi că emisiunile in romina, bulgară, ungară etc. ale posturilor occidentale seamănă sau poate sunt o simplă traducere a celor occidentale. Ei sunt înşelaţi şi cu greu şi-ar putea închipui că aceste emisiuni au un caracter fascizant, de ură şi învrăjbire, fiind subordonate, în fapt, organizaţiilor de spionaj şi diversiune. Doi. Că aceste organizaţii de diversiune sunt foarte influente, se vede din însăşi informaţia ziarului scoţian. Intr-adevăr, in Marea Britanie la un post din Britania o deputată britanică are un incident reprodus de un ziar britanic. înainte de a reproduce incidentul, obiectivul organ britanic al libertăţii presei nu ar fi trebuit să dea un telefon d-nei Summerskirl, pentru a verifica exactitatea celor spuse pe seama ei de agentul apatrid . In loc de asta, ziarul elogiază un agent al lui Ford şi batjocoreşte o deputată, numai pentru că aceasta, la începutul interviului ei, a vrut să transmită un mesaj poporului român, a cărui oaspete a fost. Se vorbeşte mult despre vizitele îndărătul „cortinei de fier". Suntem bucuroşi de aceste vizite. Dar ar fi bine ca mulţi cetăţeni onorabili din Occident să viziteze niţeluş şi posturile de radio pentru străinătate instalate in propria lor ţară. Şi-ar uita acolo şi mănuşile, şi pălăria — numai să scape mai iute de mirosul acelor locuri. SERGIU FARCAŞAN Guvernul francez a obţinut vot de încredere PARIS 30 (Agerpres). — In cursul nopţii de 29 spre 30 noiembrie au continuat in Adunarea Naţională franceză dezbaterile în legătură cu cele două proiecte de legi guvernamentale cu privire la Algeria. Guvernul Gaillard a obţinut încrederea cu 269 voturi contra 200 cu prilejul votării legii-cadru și cu 267 voturi contra 200 la votarea legii electorale. Pag. $ Unde este „cortina de Her" NEW YORK 30 (Agerpres). Potrivit relatărilor presei, organizatorii turneului internaţional de şah, care a început la 30 noiembrie in oraşul Dallas (statul Texas), au hotărît ca in jocul marelui maestru sovietic D. Bronstein să participe marele maestru american Evans. După cum se ştie, Departamentul de Stat al S.U.A. nu a permis lui D. Bronstein să vină în oraşul Dallas, motivind aceasta prin faptul că intrarea in acest oraş a cetăţenilor sovietici care vizitează S.U.A. este interzisă. Vorbind despre această hotărire, cunoscutul arbitru internaţional de şah Karel Opocenski (R. Cehoslovacă) a spus că este unicul caz in istoria turneelor de şah şi că această hotărire este dezaprobată de toţi jucătorii de şah chiar şi de cei americani. INFORMAŢI! HSÎmbătă seara a avut loc la Uniunea Ziariştilor din R. P. Românăo adunare consacrată ceiei de-a 45-ia aniversări a proclamării independenţei Albaniei şi a ceiei de-a X1X-a aniversări a eliberării ţării de sub jugul fascist. H Znele acestea a sosit in Capitală o delegaţie guvernamentală din R. D. Germană condusă de Hans Adler, adjunct al ministrului Industriei Chimice. Delegaţia guvernamentală germană va discuta cu conducătorii Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei posibilitatea lărgirii colaborării economice între ţara noastră şi R. D. Germană în domeniul industriei chimice. In timpul şederii în ţara noastră deiegaţia germană va vizita întreprinderi şi uzine ale industriei chimice. La invitaţia I.R.R.C.S. a sosit în Capitală o deiegaţie culturală din Uruguay alcătuită din Francisco Jose Musetti,prin violonist, solist al Orchestrei simfonice din Sodre, critic muzical la ziarul ,,E! Popular", Americo RobertoAbadZuiberti, poet, colaborator la „Gaceta de cultura", împreună cu soţia, Maria Antonia Marino Burghi deAbad, profesor, colaborator permanent la „Gaceta de cultura". an cadrul planului de muncă pentru aplicarea acordului cultural dintre R. P. Romină şi R. P. Chineză, In Capitală au sosit Chiao-Li-jen şi Chu- Chao-ming, Ingineri specialişti în domeniul industriei petrolului. Sîmbătă a părăsit Capitala delegaţia culturală din R.P. Ungară, care a participat la semnarea planului de muncă pentru aplicarea convenţiei culturale dintre R. P. Romînă şi R. Ungară pe anu 1 1958. După un turneu în Italia şi Grecia, care s-a bucurat de un deosebit succes, sîmbătă seara s-a înapoiat în patrie artistul poporului George Georgescu, directorul Filarmonicii de Stat „Georga Enescu", Agerpres)