Scînteia, iunie 1958 (Anul 27, nr. 4230-4254)
1958-06-01 / nr. 4230
fir, «30 -000- Sosirea Ansamblului emerit de stat de cintece și dansuri din R. S. s. Lituaniana Sîmbătă după-amiază a sosit în Capitală Ansamblul emerit de stat de cintece și dansuri din R.S.S. Lituaniană, care în cadrul Decadei culturii Republicilor Baltice întreprinde un turneu în țara noastră. Ansamblul emerit de stat de cîntece şi dansuri din R.S.S. Lituaniană a luat fiinţă în anul 1940, pe lingă Filarmonica de stat din oraşul Vilnius. Ansamblul a reunit cei mai buni muzicanţi, cîntăreţi şi dansatori, cunoscători ai artei populare lituaniene. Conducerea artistică a ansamblului a fost încredinţată compozitorului Ionas Sviadas. Pentru succesele sale, în anul 1954 acest colectiv artistic a primit titlul de „Ansamblu emerit de stat“, iar conducătorii săi, compozitorul Ionas Sviadas, titlul de artist al poporului din U.R.S.S. şi I. Linghis, maestru de dansuri, titlul de maestru emerit al artei din R.S.S. Lituaniană. Anul trecut, Ansamblul a înregistrat un frumos succes în cadrul Decadei culturii lituaniene din R. P. Polonă şi a fost laureat la cel de-al VI-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova. In toamna aceluiaşi an, ansamblul a primit diploma de rangul întîi la festivalul unional închinat aniversării a 40 de ani de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. La sosirea în Capitală, în Gara de Nord, colectivul Ansamblului emerit de stat de cîntece şi dansuri din R.S.S. Lituaniană a fost întîmpinat de tovarăşii: Octav Livezeanu, vicepreşedinte, şi Eugen Rodan, secretar al A.R.L.U.S.-ului, Letiţia Ionescu, vicepreşedinte al Sfatului popular al Capitalei, reprezentanţi ai Ministerului învăţămîntului şi Culturii, activişti ai A.R.L.U.S., oameni de artă. Au fost de faţă V. F. Nikolaev, însărcinat cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. In numele oamenilor de artă din Capitală, colectivul ansamblului a fost salutat de dirijorul D. D. Botez, artist emerit al R.P. Romíne, care a spus printre altele : „Sîntem fericiţi că avem prilejul să vă salutăm pe dv., soli ai artei sovietice şi ai poporului lituanian, în capitala Republicii Populare Romíne. Pentru cunoaşterea reciprocă şi întărirea prieteniei dintre noi se organizează în ţara noastră Decada culturii Republicilor Sovietice Baltice, în cadrul cărora o contribuţie de seamă o daţi dv., primul ansamblu lituanian care ne vizitează ţara“. A răspuns artistul poporului I. Sviadas, conducătorul artistic al Ansamblului, care a spus printre altele : „Venim în ţara dv. şi vă aducem salutul fierbinte, cîntecul şi dansul poporului lituanian. Venind pe pămîntul patriei dv. ospitaliere, pe care am cunoscut-o pînă acum doar din scrieri şi după hărţi, sîntem siguri că vom reuşi ca prin spectacolele pe care le vom prezenta să contribuim la strîngerea prieteniei care leagă popoarele noastre“. (Agerpres) ------ ------0* *0----- Mesaj de prietenie (Urmare din pag. 1-a) treprinderi letone se bucură de renume în întreaga Uniune Sovietică, sunt exportate nu numai în ţările de democraţie populară, dar şi în India, Birmania, Afganistan şi în numeroase alte state. Legăturile culturale ale Letoniei Sovietice cu celelalte popoare se întăresc şi se lărgesc mereu. Artiştii, scriitorii şi poeţii noştri şi-au cucerit dragostea şi aprecierea spectatorilor şi cititorilor sovietici şi străini. Cînd facem cunoscute prietenilor realizările noastre economice şi culturale căutăm întotdeauna să cunoaştem şi noi cît mai profund şi mai larg viaţa celorlalte popoare, realizările lor în orice domeniu al economiei şi culturii. Tot mai des ne vizitează reprezentanţi ai culturii din alte ţări — artişti, muzicieni, pictori. Se traduc în limba letonă tot mai multe lucrări ale scriitorilor străini, în primul rind din ţările de democraţie populară. Tot mai des facem schimb de delegaţii, primim cu bucurie la noi oaspeţi şi turişti şi ascultăm cu interes povestirile compatrioţilor noştri care au fost în vizită la prietenii noştri de peste hotare. Cu cît ne vom cunoaşte mai bine unii pe alţii, cu atît ne vom înţelege mai bine, cu atît mai trainică va fi prietenia noastră, colaborarea noastră culturală şi economică. Organizate în diferitele ţări, Decadele şi Lunile de prietenie ale Uniunii Sovietice şi ale republicilor ei au devenit o tradiţie şi au un rol uriaş în dezvoltarea şi consolidarea legăturilor de prietenie. Ne-am bucurat foarte mult cînd am aflat că prietenii din R. P. Romînă au luat hotărirea să organizeze o Decadă consacrată Republicilor Baltice ale Uniunii Sovietice. Şi pe noi ne interesează foarte mult viaţa talentatului şi harnicului popor român, aplaudăm cu admiraţie pe cîntăreţii şi muzicienii lui care ne vizitează republica, citim cu nesaţ cărţile scriitorilor lui. Dorim ca şi prietenii noştri romîni să afle cu prilejul Decadei mai multe despre viaţa noastră, să se convingă că toate forţele, întreaga energie a poporului leton sînt puse în slujba muncii paşnice, constructive, că, urmînd tradiţiile noastre străvechi, spunem cu cuvintele lui Ian Sudrabkani, cîntăreţul nostru naţional : „...războiul ne este odios. Dăm naştere vieţii, dorim pacea Şi porumbelul alb vi-l trimitem!" Porumbelul alb al păcii şi prieteniei este deopotrivă de scump romînului şi letonului. Şi chiar dacă nu avem frontiere comune, chiar dacă ţările noastre sînt despărţite prin mii de kilometri, sîntem totuşi prieteni apropiaţi. Calea noastră este aceeaşi — comunismul. Şi nu există în lume forţă care să ne abată de pe această cale. In numele oamenilor muncii din Letonia Sovietică şi al meu personal trimit poporului frate român un fierbinte salut şi-i doresc fericire şi prosperitate. Decada Ţărilor Baltice, organizată în România, va constitui o nouă verigă în relațiile de prietenie dintre popoarele noastre. 000- INFORMAŢII Sîmbătă după-amiază, în parcul „Dimitrov“ din Baia Mare a avut loc festivitatea dezvelirii bustului actorului Marton Lendvay, unul dintre fruntaşii ertei teatrale maghiare din secolul trecut. ■k La invitaţia Institutului de mecanică al Academiei sîrbe de ştiinţe şi Societăţii iugoslave de mecanică, au plecat spre R.P.F. Iugoslavia acad. Elie Carafolî, directorul Institutului de mecanică aplicată „Traian Vuia“ al Academiei R. P. Romíné, şi prof. Gaius Iacob, membru corespondent al Academiei R.P. Romíné, care vor participa între 2 şi 7 iunie la cel de-al VI-lea Congres naţional de mecanică raţională şi aplicată ce va avea loc la Opalita. ■k Cu prilejul Decadei culturii Republicilor Sovietice Baltice, Filarmonica dectet „George Enescu“ a prezentat sâm-: bătă seara la Ateneul R. P. Român, un concert simfonic dirijat de Mendy Rodan. Au fost interpretate lucrări de Wagner, Lato, Sabin Drăgoi, precum şi simfonia a VI-a de compozitorul leton Ianis Ivanov. ★ Sîmbătă s a deschis la Palatul Pionierilor sub auspiciile Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului, o expoziţie de desene realizate de copiii din India şi Ceylon. ■k întreprinderea TAROM a pus în circulaţie de curînd două linii aeriene interne suplimentare pe traseele Bucu-reşti—Craiova şi Bucureşti—Oradea. In egătură cu deschiderea sezonului balnear, TAROM inaugurează luni 2 iunie o nouă cursă aeriană regulată de pasageri pe distanţa Bucureşti—Constanţa. Cursa va funcţiona zilnic, inclusiv duminicile. Actorul sovietic Pavel Kadocinikov — din nou în Bucureşti Răspunzînd invitaţiei Direcţiei generale a cinematografiei din Ministerul învăţămîntului şi Culturii sîmbătă a sosit în Capitală actorul sovietic de cinematograf Pavel Kadocinikov, artist emerit al R.S.F.S. Ruse, laureat al Premiului Stalin, cunoscut publicului nostru din numeroase filme printre care „Povestea unui om adevărat“, „Departe de Moscova“, „Jucătorul de rezervă“, „Neamul turbinilor“, „Prologul“ şi altele, precum şi cu prilejul vizitei făcute în ţara noastră în toamna anului trecut în Luna prieteniei romîno-sovietice. Pavel Radocinikov va participa la manifestările cinematografice ce vor fi organizate în ţara noastră cu prilejul Decadei culturii Republicilor Sovietice Baltice. (Agerpres) închiderea Congresului Uniunii internaţionale a marionetiştilor Sîmbătă, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Capitală a avut loc şedinţa de închidere a celui de-al VI-lea Congres al Uniunii internaţionale a marionetiştilor (UNIMA). După votarea primirii noilor membri în UNIMA, secretarul general, dr. Jan Malik, a anunţat că astăzi Uniunea internaţională a marionetiştilor numără 19 organizaţii de păpuşari, 90 de teatre de păpuşi şi 424 de membri individuali din 29 de ţări. Congresul a acordat titlul de membru de onoare al UNIMA unui număr de 20 de artişti păpuşari şi animatori ai teatrului de păpuşi din R. F. Germană, R. D. Germană, R. Cehoslovacă, U.R.S.S., Franţa, Anglia, R. P. F. Iugoslavia, R. P. Romînă, R. P. Polonă şi S.U.A. Participanţii la congres au adoptat o declaraţie adresată păpuşarilor din întreaga lume, prin care aceştia sunt chemaţi ca independent de părerile şi convingerile lor politice, religioase, estetice sau filozofice, să devină membri ai UNIMA, organizaţie internaţională ce are drept scop ajutorul reciproc şi crearea de spectacole străbătute de ideile înaintate ale umanismului, de dragoste de oameni, de grijă pentru copii, de ideile prieteniei și păcii între popoare. Viitorul congres al UNIMA va avea loc în anul 1960. (Agerpres) ------0*0-----Azi manifestări organizate de Palatul Pionierilor Cu prilejul Zilei copilului, Palatul Pionierilor din Capitală organizează diferite manifestări. Azi dimineaţă la orele 9,30, în sala de marmură a palatului se deschide o expoziţie după care, în sala de teatru, va urma un program prezentat de formațiile artistice. Seara, la orele 19, corul de copii al palatului prezintă un concert la Ateneul R.P. Romíno. ------0*0-----ŞTIRI SPORTIVE Azi începe pe aeroportul de la Clinteni concursul internaţional de paraşutism, organizat de A.V.S.A.P. Participă cei mai valoroşi paraşutişti şi paraşutiste din Bulgaria, Iugoslavia şi Romînia. Concursul continuă apoi toată săptămîna viitoare, cu excepţia zilei de marţi, cînd concurenţii au odihnă. După terminarea turneului final al campionatului mondial de fotbal, echipele sud-amercane vor susţine o serie de jocuri amicale în Europa. Printre acestea se numără şi echipa Argentinei, care este aşteptată să sosească la începutul lunii iulie la Bucureşti pentru a întîlni selecţionata R. P. Románo. Pe Stadionul popular din Budapesta s-a disputat sîmbătă returul întîlnirii internaţionale de fotbal dintre echipele M.T.K. Budapesta şi C.C.A. Bucureşti contînd pentru „Cupa Dunării“. Fotbaliştii maghiari au practicat un joc foarte rapid şi eficace obţinînd o categorică victorie cu scorul de 6—2 (4—1). ★ Peste 15.000 de spectatori au asistat sîmbătă după-amiază pe stadionul din Ploeşti la întîlriirea internaţională de fotbal dintre echipele Petrolul şi New Gastle United. Jucînd cu mult elan, fotbaliștii ploeșteni au repurtat o prețioasă victorie cu scorul de 3—2 (1—1). ★ 8 CANTEIA 1 iunie — Ziua internaţionala a copilului SALUTUL Consiliului Naţional al Femeilor din R. P. Romină adresat copiilor Dragi copii, Cu prilejul Zilei Internaţionale a Copilului, Consiliul Naţional al Femeilor din R. P. Romina vă felicită din toată inima şi vă transmite calda sa urare de a creşte sănătoşi şi demni, credincioşi patriei şi cauzei socialismului. In ţara noastră, unde la putere sunt muncitorii şi ţăranii, poporul şi-a făcut o sărbătoare din dragostea pentru voi, şi-a făcut o datorie de onoare din grija pentru voi, căci niciodată dragostea poporului nostru pentru copiii săi n-a putut să înflorească mai frumos, niciodată grija sa pentru bunăstarea, pentru creşterea şi educaţia tinerei generaţii n-au avut condiţii mai bune ca cele create de Partidul Muncitoresc Romín şi guvernul R. P. Romíne. Grija cu care sînteţi înconjuraţi vă luminează viaţa pas cu pas şi strădaniile de a vă face viaţa mereu mai bună nu cunosc răgaz; muncitorii clădesc pentru voi şcoli şi palate de cultură, teatre şi case de odihnă, stadioane şi grădini; părinţii voştri se străduiesc prin munca, grija şi dragostea lor de fiecare clipă, să vă facă viaţa cit mai senină; educatoarele, învăţătorii şi profesorii vă dăruiesc vouă tot ce mintea lor a adunat mai bun, ca să împodobească mintea voastră cu lumina culturii; scriitorii, poeţii şi compozitorii făuresc pentru voi minunata lume a frumuseţii şi vă arată calea spre tot ce e mai frumos şi mai nobil. In Republica Populară Romină, ca şi în celelalte ţări socialiste, toate eforturile sunt îndreptate spre a construi o viaţă fericită, pentru apărarea păcii, pentru viitorul luminos al copiilor. In ţările in care conduc bogătaşii, cei ce jefuiesc şi asupresc pe oamenii muncii, mulţi copii de muncitori şi ţărani se zbat în mizerie, nu pot învăţa, nu au asigurate nici condiţiile elementare pentru viaţă, hrană şi îmbrăcăminte. Tot din aceste ţări se urzesc războaiele nimicitoare, menite să distrugă viaţa oamenilor, a bătrânilor şi a copiilor, căminele şi şcolile, oraşele şi satele. De aceea, în lumea întreagă, oamenii buni şi cinstiţi, toţi cei care luptă pentru fericirea omului, sărbătoresc ziua voastră ca o zi de luptă împotriva războiului, a mizeriei şi a neştiinţei, ca o zi de luptă pentru sănătatea, pentru viaţa, viitorul şi fericirea copiilor de pretutindeni. Numai lupta popoarelor pentru pace şi prietenie — cel mai nobil ţel al timpurilor noastre — vă poate asigura vouă, copiilor, un viitor fericit şi luminos. Părinţii voştri, întregul nostru popor muncitor, alături de popoarele sovietice, ale Chinei populare şi ale celorlalte ţări socialiste, împreună cu oamenii iubitori de pace de pretutindeni — luptă pentru pace, pentru prietenie intre popoare. Ei luptă să vă asigure o viaţă senină într-o lume de pace şi de prietenie cu toate popoarele, iar voi, dragi copii, aveţi datoria să răspundeţi cum se cuvine. Dragostei lor să-i răspundeţi cu dragoste, cu încredere, cu respect. Strădaniei lor sâ-i răspundeţi prin hărnicie, prin fapte curajoase şi nobile. Patriei noastre — Republica Populară Romină — pentru a cărei libertate şi-au jertfit viaţa cei mai buni fii ai săi şi pe care părinţii voştri muncesc s-o transforme într-o grădină înflorită — să-i dăruiţi munca şi cele mai alese însuşiri ale voastre. In inimile voastre să păstraţi nestinsă dragostea şi încrederea în marele vostru prieten şi ocrotitor, înţeleptul conducător al poporului nostru — Partidul Muncitoresc Român. Să fiţi devotaţi faţă de cuceririle revoluţionare ale poporului muncitor, să iubiţi munca şi să respectaţi pe oamenii muncii. Să fiţi modeşti şi curajoşi, cinstiţi şi respectuoşi in viaţa de familie şi în societate. Să învăţaţi cu sirguinţă şi să vă însuşiţi bogăţia culturii şi ştiinţei epocii noastre. Să-i iubiţi şi să-i respectaţi pe învăţătorii şi pe profesorii voştri. Să întăriţi prietenia cu copiii din Uniunea Sovietică — ţara care a deschis drumul omenirii spre tot ce-i mai bun, mai util şi mai măreţ, cu copiii Chinei populare şi ai tuturor ţărilor socialiste, cu copiii oamenilor muncii de pretutindeni. Dragi copii, pionieri şi şcolari! Cu ocazia zilei voastre, Consiliul Naţional al Femeilor din R. P. Romină vă urează succes deplin în încheierea anului şcolar şi vacanţă bună, să învăţaţi şi să vă pregătiţi în linişte pentru viaţă, pentru a duce mai departe munca părinţilor voştri, pentru a desăvârşi construcţia lumii noi, socialiste, începută de ei. 010-Festivitari cu ocazia zilei de 1 Iunie In sala Bibliotecii centrale universitare a avut loc un simpozion consacrat Zilei internaţionale a copilului, la care au luat cuvîntul prof. univ. Suzana Gîdea, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor din R. P. Romină, prorector al Institutului Politehnic din Bucureşti, conf. univ. dr. Mihai Minculescu şi scriitorul Octav Pancu-Iaşi. Tov. Ana Spiridon membru supleant al Biroului C.C. al Uniunii Tineretului Muncitor din R. P. Române, a vorbit la Palatul Pionierilor despre însemnătatea Zilei Internaţionale a Copilului. Cu acest prilej s-au acordat 320 de diplome unor şcoli din Capitală, cercuri profesionale din cadrul Palatului Pionierilor şi unor pionieri care activează pe lingă palat. Pionierii participanţi la adunarea festivă au adresat o telegramă de salut C.C. al P.M.R. prin care se angajează să înveţe ca sirguinţă pentru a fi cît mai folositori patriei. Numeroşi copii din Capitală s-au întîlnit la sediul diferitelor librării cu scriitorii acad. Victor Eftimiu, Mioara Cremene, Gelu Naum, Mircea Sîntimbreanu, F. Aderca, Viorica Huber, Sanda Movilă, Ion Tipa. Cu prilejul sărbătorii Zilei internaţionale a copilului, la Deva, Galaţi, Iaşi, Craiova şi numeroase alte oraşe din ţară au avut loc adunări festive. FOTO-INTERVIU ce şi despre cei mici ! De la început, nu Intenţia noastră era ca ţ ♦ de acest 1 iunie să vă relatăm într-un re-♦ ♦ portal aspecte variate din viaţa copiilor, cu* J metafore, comparaţii, şi toate celelalte pro-J ♦ cedee stilistice pe care le cere o temă atît ♦ ♦ de generoasă. Mai apoi ne-am schimbat pă-£ ♦ rerea, dorind să vă prezentăm toate acestea £ ♦ „pe viu". Ca atare, am pornit cu blocnotesul I ♦ p aparatul fotografic să luăm cîteva scurtei X interviuri, atît celor mici, cît și oamenilor! ♦ care au in sarcina lor îngrijirea şi educaţia ♦ ♦ acestora. ♦ După „protocol“ ne-am adresat intîi sărbătoritului, pe care l-am întîlnit la primul cămin vizitat, alături de alţi 60 de copii. Rugindu-l să ne scuze că-l întrerupem de la o asemenea preocupare serioasă cum este un joc de şotron, am început interviul. — Numele P !— Dinu Strigaciu. *— Vîrsta P — Cinci ard. (Vă imaginaţi că întrebările au fost formulate mai meşteşugit, finind seama de vîrsta interlocutorului, iar răspunsurile îmboldite de un pacheţel cu bomboane). — Cum e la voi la cămin ? — E bine. Acum pregătim o serbare, noi, cel mai mari. Dacă o să spun poezia bine, o să mai primesc ţi alte jucării. Vreau o vioară ca să mă fac muzician. — Îmi pare rău că nu-i puteţi poza decit pe 6 din cei 11 copii ai mei, plus nepoţelul, ne-a declarat mama eroină Aurelia Voican. M-aţi luat pe nepregătite. Aveţi grijă cum potriviţi aparatul, ca să iasă in poză şi blocul acesta de pe malul lacului Tei, unde locuiesc împreună cu 7 dintre copii. Mai poftiţi pe la noi cînd vor fi aici şi fiii mei, Ion, ofiţerul, Gheorghe, strungarul, şi fiica mea Niculina. Atunci o să aveţi o fotografie complectă. — Cînd o să publicaţi interviul, ne-a spus profesoara de fizică, Natalia Cazacu, de la şcoala elementară mixtă nr. 175, copiii vor fi în vacanţă. Dar nu-i nimic. După ce-şi vor petrece vacanţa în colonie, la mare, la munte sau în taberele de curte, se vor întoarce tot pe băncile acestea. Se vor bucura din nou de micul lor laborator de fizică, vor merge din nou cu mine in laboratoarele atelierelor P.T.T.R., vor învăţa alte şi alte lucruri noi şi folositoare. Ştiţi, mă bucură gîndul să aceşti copii vor ajunge să aibă o bună pregătire in viaţăjsf — Desigur că nu m-aţi găsit aşa uşor. Intr-adevăr, mărturisim noi, care am căutat-o pentru interviu pre in şir. Tovarăşa Smaranda Ionescu, preşedinta comisiei de femei de la Direcţia regională C.F.R. Bucureşti, are multe de făcut pentru Ziua copilului, pentru mame şi cite şi mai cite. „ Cred că vă place acest „punct“ al mamei şi copilului din Gara de Nord. L-am amenajat cu banii daţi de Direcţie şi este de mare ajutor mamelor în trecere prin Capitală. Are două camere, o spălătorie şi o bucătărie, unde micuţilor li se poate pregăti o mîncare caldă. Dar mai avem şi alte planuri... Cu ultimul interviu pe care voiam să-l luăm la Casa copilului nr. 1, unde primesc îngrijire 340 copii, am avut ghinion. Grupul de copii, pe care-i vedeţi făcind raze ultraviolete, ne-au luat „în primire“ cu gălăgie. N-am putut smulge decit asigurarea sorei care-i supraveghea că atunci cînd vor învăța să articuleze primele cuvinte ne vor da un răspuns precis şi competent ! Fină atunci, să fim siguri — lucru de care ne-am convins pe deplin — că micuţii primesc o îngrijire excelentă. Texte: GH. PETRESCU Foto: R. COSTIN. ovo- TELEGRAME EXTERNE Comunicatul comun sovieto - finlandez MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS La Moscova a fost dat publicităţii comunicatul sovieto-finlandez în care se arată că oamenii de stat ai Uniunii Sovietice şi Finlandei s-au pronunţat pentru crearea în Europa Centrală a unei zone în care să nu existe arme nucleare şi rachete. Preşedintele U. K. Kekkonen şi persoanele care îl însoţesc au avut convorbiri cu K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., cu N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi cu alţi conducători ai Uniunii Sovietice. Părţile au făcut un schimb de păreri asupra problemelor privind relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi Finlanda, precum şi asupra unor probleme internaţionale care prezintă un interes comun pentru cele două părţi. Cele două părţi, se arată în comunicat, sunt convinse că realizarea unui acord cu privire la imediata încetare generală a experienţelor cu armele atomice şi cu hidrogen ar constitui un pas important pe calea rezolvării problemei dezarmării şi ar contribui la realizarea înţelegerii necesare cu privire la interzicerea definitivă şi necondiţionată a acestor tipuri de arme. Cele două părţi şi-au exprimat părerea că trebuie să se acorde Republicii Populare Chineze locul ce-i revine de drept în O.N.U. Partea finlandeză şi-a manifestat atitudinea pozitivă faţă de declaraţia părţii sovietice că Uniunea Sovietică năzuieşte spre întărirea continuă a legăturilor de prietenie şi a înţelegerii reciproce cu celelalte ţări din Europa de nord şi că în acest scop Uniunea Sovietică consideră util să continue împreună cu ele căutarea unor forme de colaborare reciproc acceptabile. Cele două părţi au declarat din nou că vor năzui şi de acum înainte spre dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate şi spre întărirea prin toate mijloacele a înţelegerii reciproce şi a încrederii între popoarele sovietic şi finlandez. La convorbiri s-a subliniat marea însemnătate a legăturilor economice reciproc avantajoase, precum şi dezvoltarea cu succes a colaborării ştiinţifico-tehnice dintre U.R.S.S. şi Finlanda. Pe baza iniţiativei manifestate de Finlanda, cele două părţi s-au înţeles asupra încheierii unui nou acord cu privire la livrările de mărfuri pe anii 1961—1965. Partea sovietică a acceptat în principiu să acorde Finlandei un împrumut pe termen lung, cu dobândă mică, în sumă de 400.000.000— 500.000.000 de ruble. Finlanda intenţionează să folosească acest împrumut pentru a dezvolta economia finlandeză şi pentru a asigura folosirea braţelor de muncă. HELSINKI 31 (Agerpres). TASS In după-amiaza zilei de 31 mai s-a înapoiat la Helsinki venind de la Moscova U. K. Kekkonen, preşedintele Republicii Finlandeze, care a fost într-o vizită de prietenie în Uniunea Sovietică. Pas. 3 Lfl MOSCOVA S-fl DESCHIS Expozé industriala Unionala MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS. La 31 mai s-a deschis la Moscova Expoziţia Industrială Unională pe anul 1958. Cu prilejul deschiderii expoziţiei a avut loc un mare miting la care au participat Brejnev, Kiricenko, Kozlov, Hruşciov, Mikoian, Muhitdinov, Voroşilov, Svernik, Pospelov, precum şi muncitori de la întreprinderile din Moscova, ingineri şi oameni de ştiinţă. La ceremonia deschiderii expoziţiei N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. şi preşedintele Con- siliului de Miniştri al U.R.S.S., a ros- I tit o cuvîntare în care a spus printre altele: Sîntem convinşi că vom ieşi învingători în întrecerea economică cu Statele Unite ale Americii pentru că orînduirea socialistă asigură o productivitate a muncii incomparabil mai mare decit orînduirea capitalistă. N. S. Hruşciov a relevat în continuare că în momentul de faţă industria U.R.S.S. a atins un nivel tehnic calitativ nou. Expoziţia de faţă arată că Uniunea Sovietică are toate posibilităţile de a ajunge din urmă cele mai dezvoltate ţări capitaliste în ce priveşte producţia pe cap de locuitor. -000- Campania electorală din Portugalia DELGADO: Poporul portughez s-a săturat de regimul poliţist al lui Salazar tugalia, care urmează să aibă loc la 8 iunie, a declarat că, în cazul cînd va fi ales, prima lui măsură va fi demiterea guvernului Salazar. „După 30 de ani poporul s-a săturat de regimul totalitar al primului ministru Salazar şi de metodele sale poliţiste“, a spus Delgado, adăugind că în ţară domneşte o atmosferă de război civil. Intr-un manifest adresat poporului portughez, Delgado declară, de asemenea, că dacă va fi ales va pune în aplicare articolul opt din constituţie prevăzînd acordarea drepturilor cetăţeneşti poporului şi va promulga o lege electorală cinstită. LISABONA 31 (Agerpres). In cadrul unui interviu generalul Humberto Delgado, candidat opoziţionist la alegerile prezidenţiale din Por 34.500 participanţi la greve 182.000 zile muncă pierdute LONDRA SI (Agerpres). — TASS. „Minister of Labour Gazette", organ al Ministerului Muncii din Anglia, anunţă diin luna aprilie in Anglia au participat la greve 34.500 muncitori. Potrivit datelor revistei, aceasta inseamnă o pierdere a 182.000 de zile muncă. După cum scrie „Minister of Labour Gazette", in luna aprilie au avut loc să greve in industria carboniferă la care au luat parte 15.100 de muncitori și au fost pierdute 25.000 de zile de lucru. 108.000 de zile lucru au fost pierdute la șantierele navale. * Pocherii din Londra continuă greva de solidaritate cu hamalii grevişti de la piaţa centrală de carne din Londra. Numărul greviştilor depăşeşte 15.000 de persoane. La docurile centrale din Londra greviştii au organizat pichete. Ca urmare a grevei, la docurile din Londra aşteaptă să fie încărcate sau descărcate 97 de nave, iar pe 16 nave lucrările de încărcare și descărcare sunt efectuate de un număr mic de muncitori. ----------0*0— Rasiştii în acţiune PENNSVILLE 31 (Agerpres). — Pe vasul „Liberty Bell", care transporta 2.000 de tineri excursionişti albi şi negri, au izbucnit încăierări provocate de elemente rasiste. Au fost rănite 13 persoane. A fost nevoie de intervenţia echipajului pentru a pune capăt tulburărilor. După ancorarea vasului în portul Pennsville, 33 de persoane au fost arestate.