Scînteia, iunie 1958 (Anul 27, nr. 4230-4254)

1958-06-01 / nr. 4230

fir, «30 -000- Sosirea Ansamblului emerit de stat de cintece și dansuri din R. S. s. Lituaniana Sîmbătă după-amiază a sosit în Capitală Ansamblul emerit de stat de cintece și dansuri din R.S.S. Li­tuaniană, care în cadrul Decadei cul­turii Republicilor Baltice întreprinde un turneu în țara noastră. Ansamblul emerit de stat de cîn­­tece şi dansuri din R.S.S. Lituaniană a luat fiinţă în anul 1940, pe lingă Filarmonica de stat din oraşul Vil­nius. Ansamblul a reunit cei mai buni muzicanţi, cîntăreţi şi dansa­tori, cunoscători ai artei populare lituaniene. Conducerea artistică a ansamblului a fost încredinţată com­pozitorului Ionas Sviadas. Pentru succesele sale, în anul 1954 acest colectiv artistic a primit titlul de „Ansamblu emerit de stat“, iar conducătorii săi, compozito­rul Ionas Sviadas, titlul de artist al poporului din U.R.S.S. şi I. Linghis, maestru de dansuri, titlul de maestru emerit al artei din R.S.S. Lituaniană. Anul trecut, Ansamblul a înregistrat un frumos succes în cadrul Decadei culturii lituaniene din R. P. Polonă şi a fost laureat la cel de-al VI-lea Festival Mondial al Ti­neretului şi Studenţilor de la Mos­cova. In toamna aceluiaşi an, an­samblul a primit diploma de rangul întîi la festivalul unional închinat­ aniversării a 40 de ani de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. La sosirea în Capitală, în Gara de Nord, colectivul Ansamblului emerit de stat de cîntece şi dansuri din R.S.S. Lituaniană a fost întîmpinat de tovarăşii: Octav Livezeanu, vice­preşedinte, şi Eugen Rodan, secretar al A.R.L.U.S.-ului, Letiţia Ionescu, vicepreşedinte al Sfatului popular al Capitalei, reprezentanţi ai Ministeru­lui învăţămîntului şi Culturii, acti­vişti ai A.R.L.U.S., oameni de artă. Au fost de faţă V. F. Nikolaev, în­sărcinat cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. In numele oamenilor de artă din Capitală, colectivul ansamblului a fost salutat de dirijorul D. D. Botez, artist emerit al R.P. Romíne, care a spus printre altele : „Sîntem feri­ciţi că avem prilejul să vă salutăm pe dv., soli ai artei sovietice şi ai poporului lituanian, în capitala Re­publicii Populare Romíne. Pentru cunoaşterea reciprocă şi întărirea prieteniei dintre noi se organizează în ţara noastră Decada culturii Re­publicilor Sovietice Baltice, în ca­drul cărora o contribuţie de seamă o daţi dv., primul ansamblu litua­nian care ne vizitează ţara“. A răspuns artistul poporului I. Sviadas, conducătorul artistic al Ansamblului, care a spus printre altele : „Venim în ţara dv. şi vă aducem salutul fierbinte, cîntecul şi dansul poporului lituanian. Venind pe pămîntul patriei dv. ospitaliere, pe care am cunoscut-o pînă acum doar din scrieri şi după hărţi, sîn­tem siguri că vom reuşi ca prin spectacolele pe care le vom prezenta să contribuim la strîngerea priete­niei care leagă popoarele noastre“. (Agerpres) ------ ------0* *0-----­ Mesaj de prietenie (Urmare din pag. 1-a)­ treprinderi letone se bucură de re­nume în întreaga Uniune Sovietică, sunt exportate nu numai în ţările de democraţie populară, dar şi în India, Birmania, Afganistan şi în nume­roase alte state. Legăturile culturale ale Letoniei Sovietice cu celelalte popoare se în­tăresc şi se lărgesc mereu. Artiştii, scriitorii şi poeţii noştri şi-au cuce­rit dragostea şi aprecierea specta­torilor şi cititorilor sovietici şi străini. Cînd facem cunoscute prietenilor realizările noastre economice şi cul­turale căutăm întotdeauna să cu­noaştem şi noi cît mai profund şi mai larg viaţa celorlalte popoare, realizările lor în orice domeniu al economiei şi culturii. Tot mai des ne vizitează reprezentanţi ai culturii din alte ţări — artişti, muzi­cieni, pictori. Se traduc în lim­ba letonă tot mai multe lucrări ale scriitorilor străini, în pri­mul rind din ţările de democraţie populară. Tot mai des facem schimb de delegaţii, primim cu bucurie la noi oaspeţi şi turişti şi ascultăm cu interes povestirile compatrioţilor noştri care au fost în vizită la prie­tenii noştri de peste hotare. Cu cît ne vom cunoaşte mai bine unii pe alţii, cu atît ne vom înţelege mai bine, cu atît mai trainică va fi prietenia noastră, colaborarea noas­tră culturală şi economică. Organizate în diferitele ţări, Deca­dele şi Lunile de prietenie ale Uniu­nii Sovietice şi ale republicilor ei au devenit o tradiţie şi au un rol uriaş în dezvoltarea şi consolidarea legă­turilor de prietenie. Ne-am bucurat foarte mult cînd am aflat că prietenii din R. P. Ro­­mînă au luat hotărirea să organizeze o Decadă consacrată Republicilor Baltice ale Uniunii Sovietice. Şi pe noi ne interesează foarte mult viaţa talentatului şi harnicului popor ro­mân, aplaudăm cu admiraţie pe cîn­­tăreţii şi muzicienii lui care ne vi­zitează republica, citim cu nesaţ cărţile scriitorilor lui. Dorim ca şi prietenii noştri romîni să afle cu pri­lejul Decadei mai multe despre via­ţa noastră, să se convingă că toate forţele, întreaga energie a poporului leton sînt puse în slujba muncii paş­nice, constructive, că, urmînd tradi­ţiile noastre străvechi, spunem cu cuvintele lui Ian Sudrabkani, cîntă­­reţul nostru naţional : „...războiul ne este odios. Dăm naştere vieţii, dorim pacea Şi porumbelul alb vi-l trimitem!" Porumbelul alb al păcii şi priete­niei este deopotrivă de scump romî­­nului şi letonului. Şi chiar dacă nu avem frontiere comune, chiar dacă ţările noastre sînt despărţite prin mii de kilometri, sîntem totuşi prie­teni apropiaţi. Calea noastră este aceeaşi — comunismul. Şi nu există în lume forţă care să ne abată de pe această cale. In numele oamenilor muncii din Letonia Sovietică şi al meu perso­nal trimit poporului­ frate român un fierbinte salut şi-i doresc fericire şi prosperitate. Decada Ţărilor Baltice, organizată în România, va constitui o nouă ve­rigă în relațiile de prietenie dintre popoarele noastre. ­000- I­NFORMAŢII Sîmbătă după-amiază, în parcul „Di­mitrov“ din Baia Mare a avut loc festi­vitatea dezvelirii bustului actorului Marton Lendvay, unul dintre fruntaşii ertei teatrale maghiare din secolul tre­cut. ■k La invitaţia Institutului de mecanică al Academiei sîrbe de ştiinţe şi Socie­tăţii iugoslave de mecanică, au plecat spre R.P.F. Iugoslavia acad. Elie Cara­­folî, directorul Institutului de mecanică aplicată „Traian Vuia“ al Academiei R. P. Romíné, şi prof. Gaius Iacob, membru corespondent al Academiei R.P. Romíné, care vor participa între 2 şi 7 iunie la cel de-al VI-lea Congres naţio­­nal de mecanică raţională şi aplicată ce va avea loc la O­palita. ■k Cu prilejul Decadei culturii Republi­­cilor Sovietice Baltice, Filarmonica­­ de­ctet „George Enescu“ a prezentat sâm-: bătă seara la Ateneul R. P. Român, un concert simfonic dirijat de Mendy Ro­dan. Au fost interpretate lucrări de Wagner, Lato, Sabin Drăgoi, precum şi simfonia a VI-a de compozitorul leton Ianis Ivanov. ★ Sîmbătă s a deschis la Palatul Pio­nierilor sub auspiciile Institutului ro­mân pentru relaţiile culturale cu străi­nătatea, cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului, o expoziţie de desene rea­lizate de copiii din India şi Ceylon. ■k întreprinderea TAROM a pus în cir­culaţie de curînd două linii aeriene in­terne suplimentare pe traseele Bucu-reşti—Craiova şi Bucureşti—Oradea. In egătură cu deschiderea sezonului bal­near, TAROM inaugurează luni 2 iu­nie o nouă cursă aeriană regulată de pasageri pe distanţa Bucureşti—Con­stanţa. Cursa va funcţiona zilnic, in­clusiv duminicile. Actorul sovietic Pavel Kadocinikov — din nou în Bucureşti Răspunzînd invitaţiei Direcţiei ge­nerale a cinematografiei din Mi­nisterul învăţămîntului şi Culturii sîmbătă a sosit în Capitală actorul sovietic de cinematograf Pavel Ka­docinikov, artist emerit al R.S.F.S. Ruse, laureat al Premiului Stalin, cunoscut publicului nostru din nu­meroase filme printre care „Po­vestea unui om adevărat“, „Departe de Moscova“, „Jucătorul de rezer­vă“, „Neamul turbinilor“, „Prolo­gul“ şi altele, precum şi cu prilejul vizitei făcute în ţara noastră în toamna anului trecut în Luna prie­teniei romîno-sovietice. Pavel Radocinikov va participa la manifestările cinematografice ce vor fi organizate în ţara noastră cu prilejul Decadei culturii Republi­cilor Sovietice Baltice. (Agerpres) închiderea Congresului Uniunii internaţionale a marionetiştilor Sîmbătă, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Capitală a avut loc şedinţa de închidere a celui de-al VI-lea Congres al Uniunii interna­ţionale a marionetiştilor (UNIMA). După votarea primirii noilor mem­bri în UNIMA, secretarul general, dr. Jan Malik, a anunţat că astăzi Uniunea internaţională a marione­tiştilor numără 19 organizaţii de pă­puşari, 90 de teatre de păpuşi şi 424 de membri individuali din 29 de ţări. Congresul a acordat titlul de membru de onoare al UNIMA unui număr de 20 de artişti păpuşari şi animatori ai teatrului de păpuşi din R. F. Germană, R. D. Germană, R. Cehoslovacă, U.R.S.S., Franţa, An­glia, R. P. F. Iugoslavia, R. P. Ro­­mînă, R. P. Polonă şi S.U.A. Participanţii la congres au a­­doptat o declaraţie adresată pă­puşarilor din întreaga lume, prin care aceştia sunt chemaţi ca in­dependent de părerile şi con­vingerile lor politice, religioase, es­tetice sau filozofice, să devină mem­bri ai UNIMA, organizaţie interna­ţională ce are drept scop ajutorul re­ciproc şi crearea de spectacole stră­bătute de ideile înaintate ale uma­nismului, de dragoste de oameni, de grijă pentru copii, de ideile priete­niei și păcii între popoare. Viitorul congres al UNIMA va avea loc în anul 1960. (Agerpres) ------0*0-----­Azi manifestări organizate de Palatul Pionierilor Cu prilejul Zilei copilului, Palatul Pionierilor din Capitală organizează diferite manifestări. Azi dimineaţă la orele 9,30, în sala de marmură a palatului se deschide o expoziţie după care, în sala de teatru, va urma un program prezentat de for­mațiile artistice. Seara, la orele 19, corul de copii al palatului prezintă un concert la Ateneul R.P. Romíno. ------0*0-----­ŞTIRI SPORTIVE Azi începe pe aeroportul de la Clin­teni concursul internaţional de paraşu­tism, organizat de A.V.S.A.P. Partici­pă cei mai valoroşi paraşutişti şi pa­­raşutiste din Bulgaria, Iugoslavia şi Romînia. Concursul continuă apoi toa­tă săptămîna viitoare, cu excepţia zi­lei de marţi, cînd concurenţii au odihnă. După terminarea turneului final al campionatului mondial de fotbal, echi­pele sud-amercane vor susţine o serie de jocuri amicale în Europa. Printre a­­cestea se numără şi echipa Argentinei, care este aşteptată să sosească la în­ceputul lunii iulie la Bucureşti pentru a întîlni selecţionata R. P. Románo.­­ Pe Stadionul popular din Budapesta s-a disputat sîmbătă returul întîlnirii internaţionale de fotbal dintre echipele M.T.K. Budapesta şi C.C.A. Bucureşti contînd pentru „Cupa Dunării“. Fot­baliştii maghiari au practicat un joc foarte rapid şi eficace obţinînd o cate­gorică victorie cu scorul de 6—2 (4—1). ★ Peste 15.000 de spectatori au asistat sîmbătă după-amiază pe stadionul din Ploeşti la întîlriirea internaţională de fotbal dintre echipele Petrolul şi New Gastle United. Jucînd cu mult elan, fot­baliștii ploeșteni au repurtat o prețioasă victorie cu scorul de 3—2 (1—1). ★ 8 C­A­N­T­E­I­A 1 iunie — Ziua internaţionala a copilului SALUTUL Consiliului Naţional al Femeilor din R. P. Romină adresat copiilor Dragi copii, Cu prilejul Zilei Internaţionale a Copilului, Consiliul Naţional al Fe­meilor din R. P. Romina vă felicită din toată inima şi vă transmite cal­da sa urare de a creşte sănătoşi şi demni, credincioşi patriei şi cauzei socialismului. In ţara noastră, unde la putere sunt muncitorii şi ţăranii, poporul şi-a făcut o sărbătoare din dragos­tea pentru voi, şi-a făcut o datorie de onoare din grija pentru voi, căci niciodată dragostea poporului nostru pentru copiii săi n-a putut să înflo­rească mai frumos, niciodată grija sa pentru bună­starea, pentru creşte­rea şi educaţia tinerei generaţii n-au avut condiţii mai bune ca cele crea­te de Partidul Muncitoresc Romín şi guvernul R. P. Romíne. Grija cu care sînteţi înconjuraţi vă luminează viaţa pas cu pas şi strădaniile de a vă face viaţa me­reu mai bună nu cunosc răgaz; muncitorii clădesc pentru voi şcoli şi palate de cultură, teatre şi case de odihnă, stadioane şi grădini; părinţii voştri se străduiesc prin munca, grija şi dragostea lor de fie­care clipă, să vă facă viaţa cit mai senină; educatoarele, învăţătorii şi profesorii vă dăruiesc vouă tot ce mintea lor a adunat mai bun, ca să împodobească mintea voastră cu lu­mina culturii; scriitorii, poeţii şi compozitorii făuresc pentru voi mi­nunata lume a frumuseţii şi vă ara­tă calea spre tot ce e mai frumos şi mai nobil. In Republica Populară Romină, ca şi în celelalte ţări socialiste, toa­te eforturile sunt îndreptate spre a construi o viaţă fericită, pentru a­­părarea păcii, pentru viitorul lumi­nos al copiilor. In ţările in care con­duc bogătaşii, cei ce jefuiesc şi asu­presc pe oamenii muncii, mulţi copii de muncitori şi ţărani se zbat în mizerie, nu pot învăţa, nu au asi­gurate nici condiţiile elementare pentru viaţă, hrană şi îmbrăcămin­te. Tot din aceste ţări se urzesc războaiele nimicitoare, menite să distrugă viaţa oamenilor, a bătrâni­­lor şi a copiilor, căminele şi şcolile, oraşele şi satele. De aceea, în lumea întreagă, oa­menii buni şi cinstiţi, toţi cei care luptă pentru fericirea omului, sărbă­toresc ziua voastră ca o zi de luptă împotriva războiului, a mizeriei şi a neştiinţei, ca o zi de luptă pen­tru sănătatea, pentru viaţa, viitorul şi fericirea copiilor de pretutindeni. Numai lupta popoarelor pentru pace şi prietenie — cel mai nobil ţel al timpurilor noastre — vă poate asigura vouă, copiilor, un viitor fe­ricit şi luminos. Părinţii voştri, în­tregul nostru popor muncitor, ală­turi de popoarele sovietice, ale Chi­nei populare şi ale celorlalte ţări socialiste, împreună cu oamenii iu­bitori de pace de pretutindeni — luptă pentru pace, pentru prietenie intre popoare. Ei luptă să vă asi­gure o viaţă senină într-o lume de pace şi de prietenie cu toate popoa­rele, iar voi, dragi copii, aveţi da­toria să răspundeţi cum se cuvine. Dragostei lor să-i răspundeţi cu dra­goste, cu încredere, cu respect. Stră­daniei lor sâ-i răspundeţi prin hăr­nicie, prin fapte curajoase şi nobile. Patriei noastre — Republica Popu­lară Romină — pentru a cărei liber­tate şi-au jertfit viaţa cei mai buni fii ai săi şi pe care părinţii voştri muncesc s-o transforme într-o gră­dină înflorită — să-i dăruiţi munca şi cele mai alese însuşiri ale voas­tre. In inimile voastre să păstraţi nestinsă dragostea şi încrederea în marele vostru prieten şi ocrotitor, înţeleptul conducător al poporului nostru — Partidul Muncitoresc Ro­mân. Să fiţi devotaţi faţă de cuce­ririle revoluţionare ale poporului muncitor, să iubiţi munca şi să res­pectaţi pe oamenii muncii. Să fiţi modeşti şi curajoşi, cinstiţi şi respec­tuoşi in viaţa de familie şi în socie­tate. Să învăţaţi cu sirguinţă şi să vă însuşiţi bogăţia culturii şi ştiinţei epocii noastre. Să-i iubiţi şi să-i res­pectaţi pe învăţătorii şi pe profeso­rii voştri. Să întăriţi prietenia cu copiii din Uniunea Sovietică — ţara care a deschis drumul omenirii spre tot ce-i mai bun, mai util şi mai mă­reţ,­­ cu copiii Chinei populare şi ai tuturor ţărilor socialiste, cu copiii oamenilor muncii de pretutindeni. Dragi copii, pionieri şi şcolari! Cu ocazia zilei voastre, Consiliul Naţio­nal al Femeilor din R. P. Romină vă urează succes deplin în încheie­rea anului şcolar şi vacanţă bună, să învăţaţi şi să vă pregătiţi în li­nişte pentru viaţă, pentru a duce mai departe munca părinţilor voş­tri, pentru a desăvârşi construcţia lumii noi, socialiste, începută de ei. 010-F­esti­vi­ta­ri cu ocazia zilei de 1 Iunie In sala Bibliotecii centrale uni­versitare a avut loc un simpozion consacrat Zilei internaţionale a co­pilului, la care au luat cuvîntul prof. univ. Suzana Gîdea, vicepre­şedintă a Consiliului Naţional al Femeilor din R. P. Romină, prorec­tor al Institutului Politehnic din Bucureşti, conf. univ. dr. Mihai Minculescu şi scriitorul Octav Pancu-Iaşi. Tov. Ana Spiridon membru su­pleant al Biroului C.C. al Uniunii Tineretului Muncitor din R. P. Ro­mâne, a vorbit la Palatul Pionierilor despre însemnătatea Zilei Interna­ţionale a Copilului. Cu acest prilej s-au acordat 320 de diplome unor şcoli din Capitală, cercuri profesionale din cadrul Pa­latului Pionierilor şi unor pionieri care activează pe lingă palat. Pionierii participanţi la adunarea festivă au adresat o telegramă de salut C.C. al P.M.R. prin care se angajează să înveţe ca sirguinţă pentru a fi cît mai folositori patriei. Numeroşi copii din Capitală s-au întîlnit la sediul diferitelor librării cu scriitorii acad. Victor Eftimiu, Mioara Cremene, Gelu Naum, Mir­­cea Sîntimbreanu, F. Aderca, Viori­ca Huber, Sanda Movilă, Ion Tipa. Cu prilejul sărbătorii Zilei inter­naţionale a copilului, la Deva, Ga­laţi, Iaşi, Craiova şi numeroase alte oraşe din ţară au avut loc adunări festive. FOTO-INTER­VIU ce şi despre cei mici ! De la început, nu Intenţia noastră era ca ţ ♦ de acest 1 iunie să vă relatăm într-un re-♦ ♦ portal aspecte variate din viaţa copiilor, cu* J metafore, comparaţii, şi toate celelalte pro-J ♦ cedee stilistice pe care le cere o temă atît ♦ ♦ de generoasă. Mai apoi ne-am schimbat pă-£ ♦ rerea, dorind să vă prezentăm toate acestea £ ♦ „pe viu". Ca atare, am pornit cu blocnotesul I ♦ p aparatul fotografic să luăm cîteva scurtei X interviuri, atît celor mici, cît și oamenilor! ♦ care au in sarcina lor îngrijirea şi educaţia ♦ ♦ acestora.­­ ♦ După „protocol“ ne-am adresat intîi sărbătoritu­lui, pe care l-am întîlnit la primul cămin vizitat, ală­turi de alţi 60 de copii. Rugindu-l să ne scuze că-l întrerupem de la o asemenea preocupare serioasă cum este un joc de şotron, am început interviul. — Numele P !— Dinu Strigaciu. *— Vîrsta P — Cinci ard. (Vă imaginaţi că întrebările au fost formulate mai meşteşugit, finind seama de vîrsta interlocutorului, iar răspunsurile îmboldite de un pacheţel cu bom­boane). — Cum e la voi la cămin ? — E bine. Acum pregătim o serbare, noi, cel mai mari. Dacă o să spun poezia bine, o să mai primesc ţi alte jucării. Vreau o vioară ca să mă fac muzician. — Îmi pare rău că nu-i puteţi poza decit pe 6 din cei 11 copii ai mei, plus nepoţelul, ne-a declarat mama eroină Aurelia Voican. M-aţi luat pe nepregă­tite. Aveţi grijă cum potriviţi aparatul, ca să iasă in poză şi blocul acesta de pe malul lacului Tei, unde locuiesc împreună cu 7 dintre copii. Mai pof­tiţi pe la noi cînd vor fi aici şi fiii mei, Ion, ofi­ţerul, Gheorghe, strungarul, şi fiica mea Niculina. Atunci o să aveţi o fotografie complectă. — Cînd o să publicaţi interviul, ne-a spus profe­­soara de fizică, Natalia Cazacu, de la şcoala ele­mentară mixtă nr. 175, copiii vor fi în vacanţă. Dar nu-i nimic. După ce-şi vor petrece vacanţa în co­lonie, la mare, la munte sau în taberele de curte, se vor întoarce tot pe băncile acestea. Se vor bucura din nou de micul lor laborator de fizică, vor merge din nou cu mine in laboratoarele atelierelor P.T.T.R., vor învăţa alte şi alte lucruri noi şi folositoare. Ştiţi, mă bucură gîndul să aceşti copii vor ajunge să aibă o bună pregătire in viaţăjsf — Desigur că nu m-aţi găsit aşa uşor. Intr-adevăr, mărturisim noi, care am căutat-o pentru interviu pre in şir. Tovarăşa Smaranda Io­nescu, preşedinta comisiei de femei de la Direcţia regională C.F.R. Bucureşti, are multe de făcut pen­tru Ziua copilului, pentru mame şi cite şi mai cite. „ Cred că vă place acest „punct“ al mamei şi copilului din Gara de Nord. L-am amenajat cu ba­nii daţi de Direcţie şi este de mare ajutor ma­melor în trecere prin Capitală. Are două camere, o spălătorie şi o bucătărie, unde micuţilor li se poate pregăti o mîncare caldă. Dar mai avem şi alte planuri... Cu ultimul interviu pe care voiam să-l luăm la Casa copilului nr. 1, unde primesc îngrijire 340 co­pii, am avut ghinion. Grupul de copii, pe care-i vedeţi făcind raze ultra­violete, ne-au luat „în pri­mire“ cu gălăgie. N-am putut smulge decit asigura­rea sorei care-i supraveghea că atunci cînd vor învăța să articuleze primele cuvinte ne vor da un răspuns precis şi competent ! Fină atunci, să fim siguri — lucru de care ne-am convins pe deplin —­ că micuţii primesc o îngrijire excelentă. Texte: GH. PETRESCU Foto: R. COSTIN. ­ovo- TELEGRAME EXTERNE Comunicatul comun so­vieto - finlandez MOSCOVA 31 (Agerpres).­­ TASS La Moscova a fost dat publicităţii comunicatul sovieto-finlandez în care se arată că oamenii de stat ai Uniunii Sovietice şi Finlandei s-au pronunţat pentru crearea în Europa Centrală a unei zone în care să nu existe arme nucleare şi rachete. Preşedintele U. K. Kekkonen şi persoanele care îl însoţesc au avut convorbiri cu K. E. Voroşilov, preşe­dintele Prezidiului Sovietului Su­prem al U.R.S.S., cu N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi cu alţi conducători ai Uniunii Sovietice. Părţile au făcut un schimb de păreri asupra proble­melor privind relaţiile dintre Uni­unea Sovietică şi Finlanda, precum şi asupra unor probleme internaţio­nale care prezintă un interes comun pentru cele două părţi. Cele două părţi, se arată în comu­nicat, sunt convinse că realizarea unui acord cu privire la imediata înceta­re generală a experienţelor cu ar­mele atomice şi cu hidrogen ar con­stitui un pas important pe calea re­zolvării problemei dezarmării şi ar contribui la realizarea înţelegerii necesare cu privire la interzicerea definitivă şi necondiţionată a aces­tor tipuri de arme. Cele două părţi şi-au exprimat părerea că trebuie să se acorde Re­publicii Populare Chineze locul ce-i revine de drept în O.N.U. Partea finlandeză şi-a manifestat atitudinea pozitivă faţă de declara­ţia părţii sovietice că Uniunea So­vietică năzuieşte spre întărirea con­tinuă a legăturilor de prietenie şi a înţelegerii reciproce cu celelalte ţări din Europa de nord şi că în acest scop Uniunea Sovietică consideră util să continue împreună cu ele căutarea unor forme de colaborare reciproc acceptabile. Cele două părţi au declarat din nou că vor năzui şi de acum înainte spre dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate şi spre întărirea prin toa­te mijloacele a înţelegerii reciproce şi a încrederii între popoarele so­vietic şi finlandez. La convorbiri s-a subliniat marea însemnătate a legăturilor economice reciproc avantajoase, precum şi dez­voltarea cu succes a colaborării ştiinţifico-tehnice dintre U.R.S.S. şi Finlanda. Pe baza iniţiativei manifestate de Finlanda, cele două părţi s-au în­ţeles asupra încheierii unui nou acord cu privire la livrările de măr­furi pe anii 1961—1965. Partea sovietică a acceptat în principiu să acorde Finlandei un îm­prumut pe termen lung, cu dobândă mică, în sumă de 400.000.000— 500.000.000 de ruble. Finlanda inten­ţionează să folosească acest împru­mut pentru a dezvolta economia finlandeză şi pentru a asigura folo­sirea braţelor de muncă. HELSINKI 31 (Agerpres).­­ TASS In după-amiaza zilei de 31 mai s-a înapoiat la Helsinki venind de la Moscova U. K. Kekkonen, preşedin­tele Republicii Finlandeze, care a fost într-o vizită de prietenie în Uni­unea Sovietică. Pas. 3 Lfl MOSCOVA S-fl DESCHIS Expozé industriala Unionala MOSCOVA 31 (Agerpres).­­ TASS. La 31 mai s-a deschis la Moscova Expoziţia Industrială Unională pe anul 1958. Cu prilejul deschiderii expoziţiei a avut loc un mare miting la care au participat Brejnev, Kiricenko, Kozlov, Hruşciov, Mikoian, Muhitdi­­nov, Voroşilov, Svernik, Pospelov, precum şi muncitori de la întreprin­derile din Moscova, ingineri şi oa­meni de ştiinţă. La ceremonia deschiderii expozi­­­­ţiei N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. şi preşedintele Con-­­ siliului de Miniştri al U.R.S.S., a ros- I tit o cuvîntare în care a spus printre altele: Sîntem convinşi că vom ieşi în­vingători în întrecerea economică cu Statele Unite ale Americii pen­tru că orînduirea socialistă asigură o productivitate a muncii incompa­rabil mai mare decit orînduirea ca­pitalistă. N. S. Hruşciov a relevat în conti­nuare că în momentul de faţă in­dustria U.R.S.S. a atins un nivel teh­nic calitativ nou. Expoziţia de faţă arată că Uniunea Sovietică are toate posibilităţile de a ajunge din urmă cele mai dezvoltate ţări capitaliste în ce priveşte producţia pe cap de locuitor. -000- Campania electorală din Portugalia DELGADO: Poporul portughez s-a săturat de regimul poliţist al lui Salazar­ tugalia, care urmează să aibă loc la 8 iunie, a declarat că, în cazul cînd va fi ales, prima lui măsură va fi demiterea guvernului Salazar. „După 30 de ani poporul s-a săturat de regimul totalitar al primului minis­tru Salazar şi de metodele sale po­liţiste“, a spus Delgado, adăugind că în ţară domneşte o atmosferă de război civil. Intr-un manifest adre­sat poporului portughez, Delgado declară, de asemenea, că dacă va fi ales va pune în aplicare articolul opt din constituţie prevăzînd acor­darea drepturilor cetăţeneşti poporu­lui şi va promulga o lege electorală cinstită. LISABONA 31 (Agerpres).­­ In cadrul unui interviu generalul Hum­berto Delgado, candidat opoziţionist la alegerile prezidenţiale din Por­ 34.500 participanţi la greve 182.000 zile muncă pierdute LONDRA SI (Agerpres). — TASS. „Minister of Labour Gazette", or­gan al Ministerului Muncii din An­glia, anunţă di­in luna aprilie in Anglia au participat la greve 34.500 muncitori. Potrivit datelor revistei, aceasta inseamnă o pierdere a 182.000 de zile muncă. După cum scrie „Minister of La­bour Gazette", in luna aprilie au avut loc să­ greve in industria car­boniferă la care au luat parte 15.100 de muncitori și au fost pierdute 25.000 de zile de lucru. 108.000 de zile lucru au fost pierdute la șan­tierele navale. * Pocherii din Londra continuă greva de solidaritate cu hamalii gre­vişti de la piaţa centrală de carne din Londra. Numărul greviştilor depăşeşte 15.000 de persoane. La docurile centrale din Londra grevi­ştii au organizat pichete. Ca urmare a grevei, la docurile din Londra aşteaptă să fie încărca­te sau descărcate 97 de nave, iar pe 16 nave lucrările de încărcare și descărcare sunt efectuate de un nu­măr mic de muncitori. ----------0*0— Rasiştii în acţiune PENNSVILLE 31 (Agerpres). — Pe vasul „Liberty Bell", care transpor­ta 2.000 de tineri excursionişti albi şi negri, au izbucnit încăierări pro­vocate de elemente rasiste. Au fost rănite 13 persoane. A fost nevoie de intervenţia echipajului pentru a pune capăt tulburărilor. După anco­rarea vasului în portul Pennsville, 33 de persoane au fost arestate.

Next