Scînteia, februarie 1961 (Anul 30, nr. 5065-5089)
1961-02-04 / nr. 5065
Se extinde mecanizarea in subteran CETĂŢENI. S-au deschis centrele de afişare a listelor de alegători. Verificaţi dacă aţi fost înscrişi în listele de alegători. De la propuneri, la realizări In prezent, în exploatările carbonifere din ţară, transportul în subteran se face cu mijloace mecanizate în proporţie de 96 la sută, în unele exploatări ca Petrila şi Lupeni fiind în întregime mecanizat. In acest an au fost prevăzute pentru extinderea mecanizării operaţiilor cu volum mare de muncă investiţii ce întrec cu 13 la sută sumele alocate anul trecut. Intr-o serie de exploatări din ţară au şi sosit noi utilaje pentru mecanizarea operaţiilor de tăiere, încărcare, de transport în subteran şi la suprafaţă. La Filipeşti, Doiceşti şi la întreprinderea minieră Cîmpulung, de exemplu, se experimentează combine de înaintare de mare randament , la Trustul minier „Ardealul" a sosit un nou tip de combină de abataj. Procentul de mecanizare a muncii în exploatările carbonifere va spori mult în acest an. Totodată, introducerea noilor utilaje, precum şi ------0*0-----folosirea mai bună a capacităţii celor existente, vor asigura, potrivit calculelor, creşterea productivităţii muncii în exploatările din Valea Jiului cu peste 6 la sută faţă de anul trecut. (Agerpres) Ieri, un reporter al ziarului nostru a stat de vorbă cu tovarăşul Aurel Milea, responsabilul centrului de afişare nr. 7, din raionul I. V. Stalin. ÎNTREBARE : Ce rol indeplinesc centrele de afişare ? RĂSPUNS : Aici cetăţenii au dreptul şi datoria să verifice dacă au fost trecuţi în listele de alegători, dacă numele le-au fost înscrise corect şi dacă adresele lor corespund cu cele exacte. Totodată ei sunt informaţi unde se află secţiile de votare. In cazul cînd un cetăţean a fost omis din listele de alegători, sau constată erori şi înscrieri greşite, el este îndrumat să facă pe loc o întimpinare. Conform prevederilor legii electorale, intîmpinarea trebuie să fie rezolvată de către comitetul executiv al sfatului popular In cel mult 3 zile. Decizia luată de comitetul executiv este afişată atit la sediul sfatului popular respectiv cit şi la centrul de afişare a listelor de alegători unde cetăţeanul a verificat listele şi a făcut Intîmpinarea. ÎNTREBARE : Intre ce ore pot fi consultate listele de alegători ? RĂSPUNS : Listele de alegători pot fi consultate in fiecare zi, inclusiv duminica, la centrele de afişare, între orele 8-20, fără întrerupere. Cetăţenii au înţeles că este o datorie patriotică să-şi verifice prezenţa în listele de alegători. Acest lucru a reieşit chiar din prima zi de funcţionare a centrului nostru, cînd s-au prezentat peste 400 de cetăţeni. La Tuluceşti ca şi in alte sate şi comune din regiunea Galaţi cetăţenii care au participat la adunarile in cadrul cărora au fost propuşi candidaţii F.D.P., au discutat şi probleme legate de înfrumuseţarea şi dezvoltarea comunei lor. — Noi ne-am propus ca în acest an să înălţăm căminul cultural — a spus colectivistul Ion Dumitrache la o asemenea adunare. Eu cred că ar fi bine să nu lăsăm tot lucrul pentru la vară, cînd vom fi prinşi cu munca de recoltare. Am putea ca împreună cu candidatul nostru, tovarăşul Vasile Brînza, să ieşim chiar de miine cu carele şi să aducem din gară balastul şi ţigla. Intr-o altă adunare colectivistul Vasile Mîndru «a arătat că in comuna lor ar trebui curăţate şi amenajate fîntînile, acum cînd încă nu încep ploile de primăvară. S-au mai făcut şi alte propuneri in adunări : să se construiască un pod peste girla Covirluiului, să fie tăiat stuful de pe lacul Brateş pentru a fi folosit la acoperirea unor construcţii la G.A.C. Cetăţenii s-au angajat să dea tot sprijinul prin muncă patriotică. De la propuneri s-a trecut la îndeplinirea lor. Vasile Brînzu, candidatul, împreună cu alţi colectivişti au transportat de pe rampa gării întreaga cantitate de ţiglă, balast şi o parte din materialul lemnos cu care vor construi noul cămin cultural din comună. Pe uliţa de lingă noul magazin universal, Chiriţă Codreanu, propus pentru prima oară candidat in alegerile de deputaţi pentru sfatul popular comunal, lucrează de zor împreună cu Vasile Mîndru, Grigore Istudor şi cu mulţi alţii la amenajarea fîntînii. Şi pe alte uliţe din comună, candidaţii Tudose Pricopie şi Vasile Buga muncesc alături de cetăţeni la curăţirea şi îngrijirea fîntînilor. Intr-o săptămînă au fost refăcute în comună 5 fîntini. Şi celelalte propuneri au început să prindă viaţă. Sutele de grămezi de stuf au fost aduse de pe Brateş la sediul gospodăriei colective, prin munca patriotică a oamenilor. Se înfrumuseţează şi gospodăriile individuale. Cetăţenii au început să alinieze gardurile, să le vopsească, să desfunde podeţele. Aşa înţeleg colectiviştii din Tuluceşti să întîmpine ziua alegerilor. Ceea ce-şi propun, traduc şi în faptă. GH. BALTA coresp. „Scinteii“ IHliNHMRINItRIflfllHtmUlR La centrul de afişare nr. 7 in primele ore ale dimineţii. Două şarje lunare din material economisit Anul trecut colectivul secţiei turnătoria de oţel a Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie" a folosit un procedeu mai economic la turnarea oţelului, obţinînd lunar o şarjă în plus din material economisit. In luna ianuarie a.c., datorită mai bunei organizări a procesului tehnologic, cit şi aplicării unor inovaţii, colectivul de aici a reuşit să realizeze două şarje lunare din material economisit. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Anul XXX Nr. 5065 | Sîmbătă 4 februarie 1961 6 PAGINI — 30 BANI Grupele de partid pe blocuri şi străzi ’ Membrul de partid este un om activ atît în producţie, cit şi în viaţa obştească. Oriunde munceşte sau trăieşte, în orice loc se află comunistul acţionează ca un militant pentru binele colectivităţii. Printr-o hotărîre a Biroului Politic al C.C. al P.M.R., luată anul trecut, s-a stabilit crearea unei forme organizatorice care să ajute la desfăşurarea in mai bune condiţiuni a activităţii membrilor şi candidaţilor de partid din întreprinderi şi instituţii în cartierele unde locuiesc şi să contribuie la îmbunătăţirea muncii pe tărîm gospodăresc, cultural şi politic în cartierele oraşelor. In toate oraşele ţării, în blocuri sau pe străzi activează acum grupe de partid, care cuprind pe toţi membrii şi candidaţii de partid, indiferent de organizaţia de bază din care fac parte. Ca organizatori ai acestor grupe de partid au fost numiţi de către comitetele orăşeneşti (comitetele raionale în oraşul Bucureşti) tovarăşi dintre cei mai buni membri de partid din blocul sau de pe strada respectivă, oameni cu pregătire şi cu experienţă în munca de partid. Organizatorii grupelor de partid pe blocuri sau străzi sunt subordonaţi direct comitetelor orăşeneşti (comitetelor raionale de partid din Capitală). In vederea coordonării activităţii tuturor comuniştilor, birourile organizaţiilor de bază de cartier ţin, prin secretarii lor, o strînsă legătură cu organizatorii acestor grupe. Cunoscîndu-se mai bine între ei, acţionînd în comun, membrii şi candidaţii de partid pot determina rezolvarea multor chestiuni social-gospodăreşti. Grupele de partid pe blocuri sau străzi se întrunesc la 2-3 luni pentru a dezbate diferite probleme care privesc strada sau blocul respectiv şi stabilesc măsuri privind: întreţinerea şi păstrarea in bune condiţiuni a fondului de locuinţe, îndeplinirea la timp de către locatari a îndatoririlor faţă de stat, sprijinirea iniţiativelor gospodăreşti, întărirea educaţiei cetăţeneşti etc. Activitatea multilaterală a grupelor de partid asigură creşterea continuă a influenţei partidului în rîndul acelor categorii de cetăţeni care nu sînt în cîmpul muncii, atragerea lor la viaţa obştească a cartierului. Oricine vede că oraşele patriei noastre, an de an, se transformă, capătă o nouă înfăţişare. Pretutindeni apar noi cartiere de locuinţe, se desfăşoară lucrări de sistematizare, au loc acţiuni de savare, canalizare şi înfrumuseare. Un rol tot mai însemnat în buna gospodărire a cartierelor are munca plină de iniţiativă a cetăţenilor, a deputaţilor sfaturilor populare. Şi e firesc să fie aşa. Oamenii vor ca nu numai la fabrică sau în instituţie lucrurile să meargă bine, ci şi în cartierul în care locuiesc. Chiar de la înfiinţare, majoritatea grupelor de partid pe blocuri şi străzi au avut, în centrul activităţii lor, grija pentru întreţinerea şi păstrarea în bune condiţiuni a fondului de locuinţe. Care cetăţean nu ştie cîte eforturi face an de an statul nostru democratpopular alocînd zeci şi zeci de milioane de lei pentru construirea de noi case şi cartiere ! Grupe de partid, cum sunt cele din str. Brezoianu nr. 35 (organizator tov. Florian Petricaş), din bd. Republicii nr. 57 (organizator tov. Nicolae Macrea), au desfăşurat o vie activitate în rîndul cetăţenilor pentru ca aceştia să-şi îngrijească cu dragoste locuinţa. Ele au îndrumat pe locatari să nu aştepte ca orice reparaţie mică — schimbarea unui robinet, înlocuirea unui geam spart etc. — să fie făcută de sfatul popular. Cite lucruri în aparenţă mărunte, nu se pot face cu forţe proprii, evitîndu-se astfel stricăciuni mai mari! In atenţia grupelor stă munca educativă în rîndurile cetăţenilor pentru formarea unei noiatitudini, socialiste, în relaţiile de convieţuire între cei ce locuiesc în aceeaşi casă sau pe aceeaşi stradă. Grupa de partid de pe străzile Mitropolitul Dosoftei şi Fabrica de cărămidă din raionul Griviţa Roşie (organizator tov. Gh. Cercelaru) sau grupa de partid din blocul de pe str. Vasile Lascăr 48—50 [(organizator tov. Ligia Naum) sprijină activitatea comitetelor de bloc, a comitetelor de stradă, ţin legătură cu deputaţii, cu cele mai largi şi mai diverse categorii de cetăţeni, cu care se consultă în permanenţă, ceea ce contribuie la creşterea în şi mai mare măsură a iniţiativei cetăţeneşti. Campania electorală constituie un minunat prilej de activizare a grupelor de partid pe blocuri şi străzi. Ele sunt chemate să desfăşoare — în strînsă legătură cu organizaţia de bază a cartierului — o muncă politică concretă, convingătoare, îndeosebi în rîndurile populaţiei care nu lucrează în producţie. Adunările locatarilor din blocuri, ale comitetelor de stradă, şedinţele cercurilor de citit etc. — sînt prilejuri pe care grupele de partid pe blocuri şi străzi trebuie să le folosească spre a vorbi oamenilor despre realizările regimului democrat-popular, despre schimbările petrecute în oraşul, raionul, pe strada unde locuiesc, totodată, să fie aduse în discuţie problemele gospodăreşti care mai sunt de rezolvat. Cunoscînd cel mai bine oamenii cărora li se adresează, grupele de partid pe blocuri şi străzi vor putea antrena cu succes cetăţenii acum, în campania de alegeri, la diferite lucrări de folos obştesc, la înfrumuseţarea cartierelor, la manifestările organizate de Casele alegătorului etc. Buna desfăşurare a activităţii grupelor de partid pe blocuri şi străzi depinde de felul cum sunt conduse şi îndrumate de către comitetele orăşeneşti de partid. Studierea atentă şi generalizarea experienţei bune dobîndite de unele grupe de partid este o sarcină deosebit de importantă, care trebuie să stea în permanenţă în atenţia organelor de partid. Este necesară organizarea periodică a unor schimburi de experienţă între organizatorii grupelor de partid. Organizaţiile de bază din întreprinderi şi instituţii trebuie să se preocupe nu numai de activitatea membrilor şi candidaţilor de partid la locul lor de muncă, ci şi în cartierul unde locuiesc, să se intereseze de felul cum aceştia îşi duc la îndeplinire sarcinile încredinţate de grupa de partid a blocului sau străzii. Muncind cu spirit de răspundere şi iniţiativă, fiind ei înşişi exemplu în toate activităţile obşteşti, comuniştii din grupele de partid pe blocuri şi străzi, împreună cu organizaţiile de bază din cartier, cu comitetele de cetăţeni vor contribui la strîngerea şi mai puternică a legăturilor partidului cu masele, la mobilizarea oamenilor muncii în rezolvarea sarcinilor cu caracter gospodăresc-edilitar, la antrenarea lor în tot mai mare măsură la înfăptuirea cu succes a politicii partidului și guvernului. I In interiorul ziarului j I —, { f • Andrei Băleanu : însemnări} ! despre comedie (pag. 2—4). • Metalurgiștilor — scule de j i înalt nivel tehnic (pag. 2-a). j I., • Maramureșul de azi in ima- j I gini (pag. 3-a). Î f • Răspuns la întrebările ci- titorilor: Ce este „efectul Kajbanov" ? (pag. 4-a). Intr-una din halele laminorului de 650 de la Hunedoara. (Foto : Gh. Vinţili) hunedoara Bilanţul primei luni Siderurgiştii de la Combinatul din Hunedoara au încheiat prima lună a anului cu o depăşire a planului de producţie de 2.800 tone de oţel şi 9.378 tone de ţagle şi blumuri laminate. La oţel, întregul spor de producţie a fost realizat pe seama sporirii indicilor de utilizare a cuptoarelor. Echipele de oţelari conduse de prim-topitorii Petre Forţu şi Costică Sergiu, de exemplu, au scurtat cu 30 de minute durata medie de elaborare a şarjelor, şi au înregistrat o depăşire a indicilor planificaţi de 15 şi respectiv 14 la sută. Se remarcă de asemenea realizările muncitorilor de la noul laminor de profile care au încheiat luna trecută cu un spor la producţia planificată de aproape 6.000 tone laminate. ........................................ TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Doamnei SIRIMAVO BARDARANAIKE Prim-ministru al Ceylonului , Colombo Mă folosesc de fericitul prilej al celei de-a 13-a aniversări a Zilei Independenţei Ceylonului, pentru a vă adresa, Excelenţă, Dumneavoastră şi guvernului ceylonez, călduroase felicitări şi a vă exprima bunele urări ale guvernului R. P. Romíné şi ale mele personal pentru prosperitatea poporului ceylonez prieten, pentru înflorirea Ceylonului. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne O nouă unitate de matriţat TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii”). La uzinele „Gheorghi Dimitrov" din Arad a intrat în funcţiune o nouă unitate de matriţat piese pentru vagoane. Promovarea progresului tehnic la aceste operaţii asigură o creştere a productivităţii muncii cu peste 10 la sută, înlocuirea forjării libere prin matriţare contribuie la reducerea consumurilor specifice de metal la construirea vagoanelor basculante, cu peste 5 la sută. A apărut noua hartă a R. P. Romín. Noua hartă a Republicii Populare Romine, cu actuala împărţire administrativ-teritorială, se găseşte de vînzare la toate librăriile şi magazinele de papetărie. Harta este tipărită in culori şi are formatul 70 X IM cm. Aproape 6000 participanţi la concurs Majoritatea formaţiilor artistice de amatori din regiunea Oltenia se pregătesc pentru cel de al VI-lea concurs pe ţară al formaţiilor artistice de amatori. Pînă la 1 februarie se înscriseseră la concurs 135 brigăzi artistice de agitaţie, 67 echipe de dansuri, 28 coruri, 215 solişti vocali, 129 solişti instrumentali şi alte formaţii artistice ale sindicatelor, cu un efectiv total de aproape 6.000 persoane. Primul curs la Casa agronomului CRAIOVA (coresp. „Scinteii"). La Casa agronomului din Craiova sunt împărtăşite lucrătorilor din agricultura regiunii Oltenia ultimele noutăţi agrozootehnice. Anul trecut la Casa agronomului au avut loc, prin rotaţie, 39 cursuri cu ingineri, tehnicieni, brigadieri şi şefi de echipe din unităţile agricole socialiste şi 3 schimburi de experienţă, la care au luat parte aproape 2.000 de participanţi. La începutul acestei luni s-a deschis un curs cu durata de 6 zile pentru 55 legumicultori din gospodăriile colective. Premieră la Tg. Mureş TG. MUREŞ (coresp. „Scinteii“). La scena Teatrului de Stat din Tg. Mureş a fost prezentată ieri o nouă premieră. Colectivul de actori ai teatrului a interpretat piesa „Casa Bernardei Alea"*, creaţie a dramaturgului spaniol Federico Garcia Lorca. Economii în producţie Luna ianuarie s-a încheiat la unitatea B a întreprinderilor pentru Industria de bumbac din Capitală cu însemnate economii : 550 kg. fire de bumbac, 1000 kg. de amidon, precum şi coloranţi şi chimicale in valoare de 20.000 lei. Brigada condusă de mumeitoarea Teodora Costescu de la boigngerie a înregistrat cele mai multe economii de materiale. Orchestra în mijlocul colectiviştilor CALARAS! (coresp. „Scinteii“). Vineri seara in sola căminului cultural din satul Cepcu, raionul Călăraşi, orchestra „Barbu Lăutaru“ a Filarmonicii de Stat „George Enescu“ din Bucureşti, dirijată de Nicu Stănescu, artist emerit, a prezentat în faţa a sute de colectivişti un concert de muzică populară românească. Concertul a fost precedat de conferinţe „Sfaturile populare — organe locale ale puterii de stat“, ţinută de tov. Burcea Răducanu, director al întreprinderii de industrie locală „11 Iunie“ din Călăraşi. ^ ___ ■ ■ ■» Încheierea Conferinţei pe ţară a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din R. P. Romina Vineri au luat sfîrşit lucrările celei de-a IlI-a Conferinţe a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din R.P. Romînă. In şedinţa de dimineaţă au luat cuvîntul pe marginea celor două rapoarte, prezentate în prima zi, tovarăşii : Pavel Dinache (Galaţi), Elena Lascu, vicepreşedinte al Consiliului Central al Sindicatelor, Gh. Măruţă (Petroşeni), Mihăilă Gali (Bucureşti), Ilie Murgulescu, ministrul învăţămîntului şi Culturii, Marin Enache, muncitor la Uzinele „23 August“ din Bucureşti, Miron Olteanu, vicepreşedinte al Uniunii de cultură fizică şi sport, Virgil Trofin, prim-secretar al Comitetului Central al U.T.M., Margareta Lambert (Timişoara), Vasile Vlad (Timişoara), Paul Dinculescu (Bucureşti) şi Vasile Marinoiu (Bucureşti). Delegaţii au aprobat în unanimitate raportul Consiliului cu privire la activitatea desfăşurată între cele două Conferinţe şi sarcinile de viitor ale asociaţiilor studenţilor, precum şi raportul Comisiei de cenzori. Conferinţa a trecut apoi la cel de-al treilea punct de pe ordinea de zi, alegerea Consiliului U.A.S.R. şi a Comisiei de cenzori. In Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din R. P. Romînă au fost aleşi prin vot secret 75 de membri reprezentanţi ai studenţilor din cele 9 centre universitare din ţară. In Comisia de cenzori au fost aleşi 9 membri. După-amiază, la reluarea lucrărilor, delegaţii au aprobat Rezoluţia celei de-a III-a Conferinţe a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din R. P. Romînă şi modificările aduse statutului U.A.S.R. In continuare, au fost anunţate rezultatele primei şedinţe plenare a Consiliului U.A.S.R. Plenara a ales ca preşedinte al Consiliului pe tov. Cornel Burtică, ca vicepreşedinţi pe tovarăşii Stana Enache şi Fejeş Iuliu, ca secretar pe tov. Alexandru Ignat şi casier pe tov. Gheorghe Dulgheru. In Comitetul Executiv au mai fost aleşi tovarăşii Ştefan Andrei, Maria Ioana Bogdan, Ion Constantin Ciobanu, Iulian Cîrţînă, Vasile Degan, Maria Frîncu, Emiliana Margareta Ghimeş, Augustin Gîrbea, Alexandru Ionescu, Tereza Ionasz, Gheorghe Pîrlea, V. Bujoiu, Rudolf Sturm şi Elena Doina Ţibuleac. Comisia de cenzori a ales ca preşedinte pe tovarăşul Gheorghe Şerban. Intr-o atmosferă de entuziasm tineresc, Conferinţa a adoptat scrisoarea către Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín şi Consiliul de Miniştri al R. P. Romíne. In semn de dragoste şi devotament faţă de partid şi regimul democrat-popular, în sală au răsunat puternice urale în cinstea Partidului Muncitoresc Român, a Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe, Gheorghiu-Dej. Participanţii la conferinţă au exprimat hotărîrea fermă a studenţimii noastre de a nu precupeţi nici un efort pentru a-şi însuşi temeinic ştiinţa, tehnica şi cultura înaintată, pentru a se forma ca specialişti bine pregătiţi, cetăţeni înaintaţi, care să-şi dăruiască toate forţele cauzei înfloririi patriei noastre dragi. Tovarăşul Cornel Burtică, preşedintele Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor, a rostit apoi cuvîntul de închidere a lucrărilor Conferinţei.★ Seara, Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din R.P. Romină a oferit, în saloanele Casei Centrale a Armatei, o masă tovărăşească în cinstea delegaţilor şi invitaţilor la cea de-a III-a Conferinţă a U.A.S.R. (Agerpres) Seara, la Casa alegătorului LUGOJ (coresp. „Scînteii”). — In aceste zile la Casa alegătorului, amenajată la clubul fabricii Industria textilă Lugoj, întilneşti mulţi textilişti împreună cu familiile lor, precum şi cetăţeni din cartier care vin să consulte diferite materiale legate de alegerile de la 5 martie ori să participe la conferinţele şi programele artistice. Un spectacol, care s-a bucurat de succes, a fost cel prezentat de membrii brigăzii artistice de agitaţie de la unitatea A. Programul a trecut în revistă realizările obţinute în ultimii ani de oamenii muncii din oraşul şi raionul Lugoj, de colectivul Industriei textile. Spectatorilor li s-a vorbit prin intermediul melodiilor şi al textelor despre noua şcoală construită în oraşul Lugoj, despre dezvoltarea transportului în comun, a reţelei comerciale precum şi despre activitatea gospodărească şi edilitară desfăşurată de sfatul popular cu sprijinul deputaţilor şi al cetăţenilor Asemenea programe artistice vor fi prezentate şi la alte Case ale alegătorului. Ascultînd-o pe fiica sondorului f E pauză. In holul şi pe culoa- j I rele Casei de cultură a studen- J f ţilor, delegaţii discută, glumesc. ■! ( Ca între tineri. Ne atrage aten- j [ţia o fetişcană slăbuţă, retrasă j f într-un colţ. Ţine in mină cite- \ I va foi umplute cu un scris mă- j f runt. ) f Cîteva minute mai tîrziu j I urcă la tribună. j I — Ard cuvîntul tovarășa Vejronica Bujoiu, de la Institutul I agronomic „Nicolae Bălcescu". j f Sfiala fetei in fața unei ase- j f menea adunări se pierde pe J 11 măsură ce înflăcărarea îi cu- j prinde glasul. Povestește sim- I plu și firesc despre minunatele ] I condiţii de viaţă şi de învăţă- j V tură ale studenţilor de la agro- ) ( nomie. ( Din cei peste 2 000 de stu- j [ denţi ai Institutului cconomic i ( 1.520 locuiesc în cele 6 cămine I ( moderne, cu camere mari şi j [ spaţioase, cu mobilier nou şi | f confortabil. ] ( — 1650 dintre colegii mei iau j [ masa la cantinele Institutului şi, | I drept să spun, avem numai cu I f uinte de laudă pentru laborato- j ( rul de cofetărie. I Pe feţele celor din sală se j ( ivesc zimbetele. Veronica Ruj I joiu e puţin uimită. Doar n-a I ! făcut altceva decit să exprime j I părerea celor de la agronomie ! I Aproape că-i vine să spună : i ! „dacă nu credeţi, poftiţi de luaţi 1 f masa la noi“. Vorbind de la tribuna confe- I ( rinţei studenţeşti, fiica sondo- ! ( rului din Moreni, astăzi studen- ) ( tă fruntaşă şi ca miine agro- ] [ nomă într-un G.A.C., dă glas j ( simţămintelor de caldă recuno- j [ ştinţă ale generaţiei sale, pen- j [ tru partidul iubit. Ascultindu-i { i cuvintele, te gindeşti la viaţa } J cumplită pe care au trăit-o j I altădată cei ce păşeau pragul J ( „Agronomiei“ de atunci, tn pri- | [ mul său număr din anul 1931, j ( revista „Studenţimea nouă" j ( scria : „Prea puţini cunosc Aca- | Idemia de înalte studii agrono- I mice din Bucureşti. Se ştie oare că aici sunt abia 250 studenţi ? j j Se ştie oare că aceşti studenţi \ dorm Îndesaţi ca sardelele, cite ( 10—25 într-un dormitor certat [ de moarte cu higiena ? Se ştie ) I oare că masa zilnică de caii- j I tate absolut interioară, se plă- iãieşte cu 50 de lei ? Se ştie că j I mulţi studenţi mănîncă pîinea j j furată de colegii lor ?“. J ...Acum, aici, in sala celei de I I a III-a conferinţe pe ţară a J I U.A.SR., Veronica Bujoiu spu j I nea : I j ( — Studenţii au la dispoziţie t I amfiteatre frumoase, luminoa- i I se, laboratoare moderne, bi- jblioteci care ne oferă o bogăţie j j de material necesar studiului. I cămine şi cantine care ne asi- j gură un trai confortabil, plăcut j ! I ION MARGINEANU !