Scînteia, februarie 1961 (Anul 30, nr. 5065-5089)
1961-02-04 / nr. 5065
Nr. 5065 SG î NTEIA MRMURESUL DE Maramureş I C» sa vă povestim din acest minunat coif al patriei 7 Despre trecut? E suficient sa amintim diteva relatări ale unui călător străin, publicate In presa vremii. „Maramureşul — scrie el — este o tară alpină, de mare farmec, cu o natură de frumuse|e romantică. „Dar oamenii... au orizontul limitat, el nu trece dincolo de pădurile uriaşe Intre care el işi duc existenţa trudită, fără bucurii, fără nici un fel de cunoştinţă despre lume şl binefacerile culturii“. — Aşa a fost Maramureşul cu frumuseţile lui „romantice". Aşa a fost viaţa oamenilor lui. Şi faptele nu pot fi tăgăduite. Dar astăzi ? Să străbatem împreună Maramureşul. Să trecem Gutinul, să ne oprim pe malurile Izei, in Oaş sau Pâuleşti. La tot pasul vămii plăcut surprins de ceea ce vezi. De 16 ani incoace bătrinul Maramureş a început să Întinerească. De la un capăt la celălalt, Maramureşul Îmbracă haină nouă, iar oamenii muncii de aici şi-au statornicit noi rosturi in viaţă. Baia Mare, oraş înfloritor Curind, foarte j curind, po- j posind In bătrirvul oraş Baia Ma- \ • . , J re, veţi face cu- j noştinţă au on oraş ] nou, înfloritor, cu bulevarde largi, Io- j cuinţe elegante, pateuri, magărine j noi, pline de măr- j furi asortate cu gust j şi alte Instituţii so- j aial-culturale con- j struite din temelii în | anii puterii popu- j lare. Numai In ultimii j şase ani s-au con- j sitruit trei cartiere j reol cu peste 1700 apartamente. Vă prezentăm o vedere luată din avion a noului cartier „Să sar“ din Baia Mare. Si in satele maramureșene s-au statornicit rinduieli noi de viață. Iată in fotografie o stradă a satului Păulești, complect colectivizat. Aici nu găsești decit o singură casă veche, acasa care se păstrează drept muzeu). 191 de familii sunt în colectivă, 191 de case noi numeri in sat. Pe acelaşi drum, diii G.A.C. şi Întovărăşiri au păşit aproape 100.000 de familii de ţărani din regiune. Numai in 1960 veniturile obţinute de gospodăriile colective se ridică la peste 100 milioane lei. Şeptelul G.A.C.-urilor faţă de 1958 a sporit de 3 ori. In locul cocioabelor (asemenea celei din medalion) in mediul rural al regiunii s-au construit mai mult de 50.000 de case noi. În Inima munţilor maramureşeni erele geologice au ascuns nenumărate bogăţii. Minerii le scoteau la ziuă cu preţul unor mari sacrificii. Munca grec şi istovitoare ajuta silicozei să facă ravagii în rindurile lor. In Valea Bârâitului in cinci ani satul a rămas fără bărbaţi. La Cavnic sau Borşa era o raritate să intîlneşti un miner bătrîn. Minerul de azi nu se mai aseamănă cu băieşul de ieri. Şi munca şi viaţa-i cu totul alta. In mină s-a introdus 100 la sută perforatul umed care-l fereşte pe miner de silicoză. Dacă înainte de De la băieşul de ieri la minerul de azi 1945 în exploatările regiunii existau doar trei locomotive de mine, astăzi peste 100 de maşini de încărcat şi 80 de locomotive au înlocuit trocul greu şi istovitor. Zeci de milioane de lei au fost cheltuite de stat pentru îmbunătăţirea protecţiei muncii. Pentru mineri s-au construit 900 apartamente, numeroase cămine-hotel. Alte sute vor fi date în folosinţă anul acesta. Aproape 1000 de mineri şi-au construit case proprii. La toate minele au fost date în folosinţă cantine, băi, dispensare, cluburi şi puncte sanitare în subteran. Popas la Ferneziu Străbătînd drumurile şi aşezările Maramureşului rămii impresionat văzind cum peisajul natural, atît de pitoresc, se îmbină cu un peisaj nou, creat de mina omului. Este vorba de peisajul industrial. Maramureşul înapoiat de ieri a devenit in anii puterii populare o regiune cu o industrie în plină dezvoltare. Au fost construite 27 unităţi industriale noi cum sunt uzina „Hatiro Dezideriu“ din Baia Mare, fabricile „Mondiala“ din Satu-Mare, „Unitatea“ din Sighet etc. S-au deschis mine noi, iar cele vechi au fost modernizate şi mecanizate. Numeroase întreprinderi şi secţii vechi au fost reconstruite şi reutilate. Construirea liniei ferate Salva-Vişeu a deschis regiunii legătura cu restul ţării. In fotografie : Uzina „Unic" din Satu Mare, reconstruită din temelii in anii puterii populare. In satul colectivizat Duminică în Oaş In medalion . Aşa erau nevoiţi in trecut minerii să facă încărcarea minereului au trecut. In fotografie , minerul Vasile Duma lucrînd cu mașina de încărcat. Ozest&zeet SH&tacttáték MARAMUREŞ C e fac oşenii duminica ? Iată-i In fotografie. Joacă, creează şi îmbogăţesc folclorul nou. Pe cit de atrăgătoare sint frumuseţile locului — portul, obiceiurile şi folclorul — pe atît de înapoiat, sărăcit şi bîntuit de boli era Oaşul de altădată. Oşenii ca şi ceilalţi maramureşeni de pe Iza sau Vişeu, de pe Gutin sau din Lăpuş cîntă în versuri viaţa lor nouă, Infierind In acelaşi timp trecutul întunecat: Bucurie mlndră floare Crescută din rai cu soare Doamne mult te-am mai cătat Plnă ce de tine-am dat Că te-au ascuns cel avufl La săraci să nu te ui fi Dar de cind te-am întîlnit Şl In casă ne-ai venit, Bucurie mîndră floare Ai şters lacrimi şl sudoare Şi ne-al dat şi nouă soare Şl lumină şi hodină ţl trai bun la masă plină Citul Maramureşu’ Vezi cum creşte belşugu... Maramureşenii de azi, datorită condiţiilor noi de viaţă create de regimul nostru democrat-popular, au posibilitatea să se bucure de binefacerile culturii. In satele regiunii in ultimii trei ani s-au construit 103 cămine culturale. Numărul lor total acum se ridică la 474. Peste 100 000 de muncitori şi ţărani sunt cititori ai bibliotecilor. La cele 114 cinematografe din regiune in 1960 au fost vizionate filme de peste 5 500.000 de spectatori. Numeroase teatre noi, şcoli de artă populară, muzee, case de cultură şi de creaţie, 20 de universităţi populare, 18 staţii de radioficare, lumina electrică care a pătruns în sate ajută la înflorirea culturii. Ce i nou la Ferneziu ? am întrebat un drumeț ieşit in cale. — Aşă şcoală ca la noi mai rar ăi mai găsi ! ne-a răspuns el. Intr-adevăr, noua şcoală medie din Ferneziu e frumoasă şi impunătoare. Privifi-o in fotografie. Dar nu-s nici două decenii de cindi alături de sărăcie in oraşele şi satele maramureşene trona analfabetismul. La recensământul din 1930 in fostul judeţ Maramureş 62 la sută din populaţia de la 7 ani în sus era analfabetă. In zeci de sate nici nu existau şcoli. Astăzi in Maramureş ca şi in Întreaga tară analfabetismul a fost lichidat. In regiune funcţionează aproape 800 de şcoli de toate gradele, in care Învaţă peste 105 900 de copii. Pagină realizată de Victor Deleanu, Radu Apostol şi Mihai Andreescu: „Cîte flori pe Iza-n sus( Cite flori pe Iza-n sus Toate cu mîndra le-am pus. SB a stăzi aceste versuri au o dublă semnificatie. In anii rmputerii populare pe Iza-n sus au răsărit şi altfel de Hori. Priviţi clădirea din fotografie. Aici la Sighet, pe malul Izei, moşierii plănuiau să-şi facă un loc de odihnă şi petreceri Acum ea are altă destinaţie. A fost transformată intr-un spital de copii. A fost necesar ? Să lăsăm să vorbească faptele : In 1914 in raionul Sighet exista o singură instituţie medico-sanitară cu 190 de paturi in Oaş şi Vişeu un medic revenea la mai mult de 16.000 de locuitori. în întreaga regiune nu exista nici un spital de pediatrie. Virsta medie de viaţă a minerilor maramureşeni nu depăşea 36 de ani Azi in Maramureş muncesc peste 3200 de cadre medico-sanitare Există 9 spitale raionale, 7 de circumscripţie, zeci de dispensare, aproape 100 case de naştere, sanatorii, o vastă reţea farmaceutică, în 1961 pentru sănătatea oamenilor muncii din bugetul sfaturilor populare se vor cheltui 105 milioane lei. Ce poate fi mai semnificativ că „florile“ care se nasc pe Izan sus vor crește viguroase bucurîndu-se de sănătate. - -- -- -- - —--------------------------- -----------rrrxri La sfat în pădureP a. 36 de ani nu m-am despărţit de pădure. Avem codri falnici. Cîţi fagi şi stejari, ciţi brazi mindri n-am tăiat în toţi anii ăştia. Dar ce ajungea in trecut lemnul ista fain ? Noi îl doboram, iar negustorii II vindeau ca lemn de foc. Cite lucruri de preţ se fac acum pentru oameni din lemnul nostru ! Şi lemnul ca şi omul a căpătat valoare nouă... - ne-a povestit Sebestyen boci (din fotografie) şef de echipă la I. F. Baia Mare. Sebestyen baci e un om bine documentat, cind e vorba de lemn. De la el afli că în Maramureşul îmbrăcat cu păduri, unde In trecut lemnul era exploatat barbar ca şi cei ce-l tăiau, astăzi de la an la an cresc indicii lui de utilizare. Numai la stejar Indicele de utilizare faţă de 1957 a crescut cu 13 la sută. Prin reducerea pierderilor de exploatare, anul trecut s-au economisit 9780 m.c. de fag şi răşinoase. In loc de bordeie, au fost construite cabane cu o suprafaţă depeste 20.000 m.p. in fiecare an 700—1000 de muncitori merg la băi şi staţiuni de odihnă. Transportul este 95 la sută mecanizat iar fasonatul traverselor 100 la sută. Pe întinsul regiunii se vor construi fabrici şi combinate pentru valorificarea superioară a lemnului. E şi firesc să auzi astăzi, în pădurile Maramureşului, toate aceste noutăţi chiar de la un simplu muncitor. Pas. 3