Scînteia, octombrie 1961 (Anul 30, nr. 5274-5304)
1961-09-01 / nr. 5274
Pas. 2 Aşa au ajuns în rîndul fruntaşilor Din experienţa colectiviştilor din Sarighiol de Deal în ultima vreme la şedinţele Comitetului raional de partid Istria, la diferite consfătuiri sau schimburi de experienţă, numele gospodăriei colective din Sarighiol de Deal (Dealul cum i se spune obişnuit prin partea locului) este pomenit tot mai des. Cu astfel de prilejuri poţi auzi: „gospodăria a crescut mult, s-a dezvoltat multilateral, a săltat în rîndul unităţilor fruntaşe din raion". Auzind astfel de aprecieri nu poţi să nu te întrebi: cum de s-au schimbat într-atît lucrurile la Dealu ? Fiindcă doar în urmă cu vreo 3-4 ani alta era situaţia în gospodărie. Recolte de cereale tot mai bogate La Dealu pămîntul nu este atît de bun ca prin Bărăgan sau prin sudul Dobrogei, în afară de asta seceta îşi arată colţii mai mult ca prin alte locuri. Oricum însă, lucrat bine, pămîntul poate da recolte bogate şi aici. Astăzi, cînd obţin producţii de mii de kilograme de porumb, grîu etc. colectiviştii sînt convinşi de acest adevăr. Dar lucrurile n-au stat aşa din totdeauna. înainte de a-şi uni pămîntul în colectivă, oamenii erau învăţaţi să muncească ogorul cum moşteniseră din bătrîni. Că recoltele erau mici, că după un an de muncă sacul rămînea aproape gol — nu-i de mirare. In gospodăria colectivă lucrurile au prins însă să se schimbe. La cursurile agrozootehnice ţinute în timpul iernii, din cărţile şi broşurile citite, din sfaturile primite din partea activiştilor şi inginerilor veniţi în mijlocul lor, colectiviştii pricepeau tot mai mult că pentru a obţine producţii bune nu-i de ajuns să am şi să semeni. încet, încet, ei au înţeles că roade bogate se pot scoate numai dacă lucrezi cu pricepere pămîntul. Şi ajutaţi de mecanizatorii din S.M.T. ei au început să facă aceasta. Lucrări de mare însemnătate pentru soarta recoltei, cum sînt arâturile adînci, îngrăşarea terenului cu cantităţi mari de îngrăşăminte, praşilele repetate, folosirea de seminţe de sol etc. au început să fie efectuate tot mai bine, pe suprafeţe tot mai mari. Nu-i de mirare că recoltele au crescut an de an, că în 1960 s-au obţinut în medie, pe suprafeţe întinse, recolte de neînchipuit cu cîţiva ani în urmă: 2400 kg. de porumb boabe la hectar, 1800 kg. floarea-soarelui etc. Or, aceasta a dat posibilitate gospodăriei ca an de an să valorifice pe bază de contract cu statul tot mai multe produse, să obţină astfel venituri tot mai mari. Anul acesta, de pildă, pe tonele de grîu şi porumb pe care le vînd statului, pe recolta de floarea-soarelui de pe 190 ha. etc., colectiviştii realizează un venit de aproape 1200.000 lei. Dar creşterea producţiei de cereale nu a dus numai la creşterea veniturilor băneşti. Ea a însemnat totodată posibilităţi sporite pentru mărirea numărului de animale. Creşterea animalelor — un sector în plină dezvoltare în ultimii doi ani, îndeosebi, colectiviştii au mărit mult numărul animalelor şi productivitatea acestora. Ca urmare, din acest sector ei obţin venituri tot mai mari. In 1960 sectorul zootehnic a adus gospodăriei 558.900 lei, adică vreo 26 la sută din totalul veniturilor băneşti ale gospodăriei, pentru ca în acest an veniturile din creşterea animalelor să ajungă la 925.450 lei adică 43 la sută din veniturile totale. Cum au ajuns colectiviştii la asemenea rezultate ? în ultimii ani, prin cumpărări de vaci şi îndeosebi vitele, dar şi prin reţinerea prăsilei proprii, efectivele de animale au crescut mult. Cifrele din graficul de mai sus, care reprezintă creşterea efectivelor doar într-un singur an, sunt grăitoare în această privinţă. Dar ca să obţii venituri mari nu-i de ajuns doar să creşti animale multe. Odată cu sporirea efectivelor trebuie să iei toate măsurile pentru ca şi producţiile de lapte, csarne şi lînă să crească an de an. Colectiviştii din Dealu au făcut aceasta. Prin organizarea raţională a conveierului verde, prin însilozarea a tot mai multe furaje, prin reţinerea unor cantităţi tot mai însemnate de concentrate şi fînuri, ei au început să asigure animalelor furaje variate, de bună calitate şi în cantităţi corespunzătoare cu vîrsta, specia, producţia etc. în afară de aceasta, la fermele de animale au fost repartizaţi să lucreze pe un timp îndelungat cei mai harnici şi pricepuţi colectivişti care, apoi, pe parcurs au fost ajutaţi să-şi însuşească metodele avansate de creştere a animalelor. Or, această măsură, precum şi introducerea sistemului retribuţiei suplimentare a colectiviştilor de la ferme au făcut ca producţia de lapte, de lînă şi carne să crească necontenit. Ştiind că sînt retribuiţi după producţie, că veniturile lor vor fi cu atît mai mari cu cît de la animale vor obţine producţii mai bune, colectiviştii care lucrează în acest sector au început să îngrijească şi să furajeze animalele cu mai multă atenţie, să-şi ridice necontenit nivelul cunoştinţelor profesionale. Or, din aceasta au avut de cîştigat şi ei, şi gospodăria colectivă. Producţiile au crescut mult. Anul trecut s-au obţinut de la fiecare vacă 2252 litri lapte, de la fiecare oaie — 40 litri, lapte şi 2.200 kg. lînă etc. In acest an producţiile vor fi şi mai mari. Aceasta a făcut cu putinţă ca gospodăria să vîndă statului tot mai multe produse animale şi astfel să realizeze venituri tot mai însemnate. Bunul mers al producţiei , în atenţia grupelor de partid Anul trecut în gospodărie au fost organizate grupe de partid pe brigăzi. Acest lucru a avut o mare însemnătate pentru îmbunătăţirea activităţii de zi cu zi a gospodăriei. Grupele de partid ajută organizaţia de bază să cunoască mai temeinic problemele ce se ridică în diferite sectoare de activitate, să întărească legăturile ei cu masele de colectivişti, să discute şi să conducă cu mai multă competenţă activitatea economică din G.A.C. Iată un exemplu. A fost o vreme cînd unii îngrijitori de animale din sectorul zootehnic nu munceau cu destulă conştiinciozitate. Urmarea ? Producţia era foarte diferită. Erau mulgători buni, pricepuţi, ca Ion Condu, Gh. Zoloca, Ion Gioga şi alţii, care obţineau producţii bune. Alături de ei însă erau şi mulgători ca Mihai Caroli, care de la unele vaci scoteau prea puţin lapte. Adesea, acesta motiva : „sunt vaci slabe, mai mult nu pot să dea". Membrii de partid din grupă însă nu erau de acord cu aceasta. S-au adunat în şedinţă, au sucit lucrurile şi pe dos şi pe faţă. Au dovedit prin fapte concrete că nu animalele sunt de vină, ci cel care le îngrijeşte. Şi pentru ca lucrurile să fie mai clare, s-a stabilit să i se ia lui Caroli una dintre vacile cu producţie mai slabă şi să i se dea altuia în grijă. Dacă pentru moment unii au mai avut îndoieli, după numai o lună de zile s-au convins cu toţii că afirmaţiile făcute în adunare au fost temeinic gîndite, într-o singură lună producţia acestei vaci a săltat de la 5 la 8 litri lapte zilnic. Acesta nu a fost singurul mijloc de a-i ajuta pe mulgători să lucreze mai bine. La propunerea membrilor de partid, la ferma de vaci a fost organizată temeinic întrecerea socialistă. Cei care trec astăzi pe la grajdurile gospodăriei pot vedea un panou mare, în care se urmăreşte zilnic producţia de lapte obţinută de fiecare mulgător, un drapel „zburător" de mulgător fruntaş, ce se schimbă zilnic în funcţie de rezultatele dobîndite. într-un cuvînt, grupele de partid s-auinteresat îndeaproape de felul cum se desfăşoară activitatea economică în diferite sectoare, au intervenit ori de cîte ori a fost nevoie fie pentru popularizarea unor metode bune de lucru, fie pentru criticarea unor lipsuri, au mobilizat pe ceilalţi colectivişti să muncească bine, cu răspundere pentru înfăptuirea sarcinilor de plan. ★ Desigur, în direcţia sporirii producţiei la hectar şi pe cap de animal, a dezvoltării multilaterale a gospodăriei şi mai ales a sectorului zootehnic, colectiviştii mai au încă destule de făcut. Important este însă că ei au pornit pe un drum bun. Or, aceasta înseamnă mult, este chezăşia a noi şi importante succese pe viitor. RADU ATANASESCU MARIN ROTARU Întîîniri cu Enescu Am avut prilejul iS-l întîlnesc pe Enescu atît la Bucureşti, cît şi la Moscova. Farmecul lui ca om şi artist multilateral a fost atît de mare, incît chiar şi scurtele întîîniri cu el mi-au lăsat o amintire de neuitat. ...Februarie 1945. Marele Război pentru Apărarea Patriei se apropia de sfîrşit. Popoarele eliberate de sub jugul fascist de către armata sovietică căutau să stabilească legături culturale cu patria noastră. L. Oborin şi cu mine am făcut parte dintr-un mic grup de artişti sovietici care urmau să dea spectacole în Bulgaria şi Iugoslavia. Ne-am pregătit cu emoţie şi cu viu interes în vederea acestui turneu neobişnuit. Pe atunci, în Balcani situaţia era încă încordată ; la 150 de km. de Belgrad aveau loc lupte înverşunate cu hitleriştii. Dar, după cum s-a dovedit, setea pentru muzică era mare, concertele artiştilor sovietici se desfăşurau în săli arhipline. In capitala Romîniei, unde făceam o escală, ni s-a propus să dăm un concert „neplanificat“. Aici, în acest oraş, se afla Enescu . Cunoşteam unele imprimări pe discuri cu muzica lui, iar odată am ascultat, într-o emisiune de radio, un concert de Mozart interpretat de Enescu la care am admirat stilul profund, interpretarea inspirată şi plină de grafie. Chiar din primele ore ale şederii noastre în Bucureşti am aflat cît de vastă şi multilaterală este activitatea concertistică a lui Enescu, — din afişele lipite pe stradă , erau anunțate programe solo, concerte simfonice, participarea la interpretarea întregului ciclu de cvartete ale lui Beethoven... Am reuşit să-l vedem şi să-l ascultăm abia a doua zi la concertul pe care l-a dat și în care a interpretat la vioară compoziții de Bach, Sonata lui César Franck şi o serie de alte lucrări. Ceea ce ne-a uimit în mod deosebit a fost atmosfera cu adevărat pioasă care domnea în sală. In Romînia, Enescu era iubit nu numai ca un muzician minunat, el era profund respectat şi cinstit ca fruntaş de seamă al vieţii publice, ca un om care a făcut mult pentru dezvoltarea culturii și a artei patriei sale. Interpretările inegalabilului artist nu dădeau impresia, nici pentru o clipă, nici printr-un singur gest, nici printr-o nuanța că el ar dori să-și etaleze ca de DAVID OISTRAH litățile. Interpretările sale erau pătrunse de o adîncă înţelepciune, care vădea cele mai înalte idealuri etice şi muzicale, îndelungatele căutări pe calea spre adevărul artistic, căutări care au dus la reevaluarea succeselor obţinute, la reînnoirea artei muzicale. Dar lucrul cel mai important care îl caracteriza pe Enescu era imensa lui bucurie la contactul cu arta. ...In zilele următoare, pe cînd ne aflam în Bulgaria şi Iugoslavia, în Romînia au avut loc evenimente hotărîtoare. Poporul lua puterea în mîinile sale. In aceste clipe de luptă şi entuziasm ne-am înapoiat la București unde am dat cîteva concerte. L. Oborin și cu mine aveam în program concerte de Ceaikovski. Enescu a acceptat cu plăcere și cu bucurie să ne acompanieze. Sosise clipa mult dorită a contactului creator nemijlocit. Evoluînd pentru prima dată cu o orchestră nouă pentru noi, n-am simţit nici un fel de greutăţi deoarece Enescu ne acompania cu o înaltă măiestrie şi vigoare. Mai tîrziu, la Moscova, Enescu a dirijat Simfonia a IV-a de Ceaikovski şi interpretarea lui mi-a rămas întipărită în memorie pentru toată viaţa. Desigur, noi avem tradiţiile noastre admirabile şi încercate de vremuri în ceea ce priveşte interpretarea Simfoniei a IV-a. S-ar putea ca interpretarea lui Enescu să nu fie considerată ca model. Dar în interpretarea lui s-au manifestat atît de viu personalitatea marelui artist, plasticitatea gîndirii lui muzicale, dăruirea sinceră pentru muzică ! A fost una din cele mai interesante interpretări a genialei partituri. Enescu a adus o contribuţie nepreţuită pentru cunoaşterea şi răspîndirea muzicii sovietice în Romînia. El a dirijat multe lucrări ale compozitorilor sovietici printre care Simfonia a Vll-a a lui D. Şostakovici. Atunci — în primele zile ale contactului cultural dintre cele două ţări — acest lucru a fost deosebit de important şi semnificativ. Cu o zi înainte de a pleca, am făcut lui Enescu o vizită de bun rămas, cu care ocazie i-am oferit în dar partitura concertului pentru vioară de Aram Haciaturian. ...După scurt timp, în 1946, Enescu a venit în Uniunea Sovietică, unde a dat o serie de concerte. Un interes deosebit în programele sale îl suscita Concertul pentru vioară de A. Haciaturian în interpretarea sa. Enescu, atunci în vîrstă de 65 de ani, a învăţat repede partitura şi a interpretat lucrarea pe de rost, cu siguranţă şi claritate. Publicul nostru a dat o înaltă preţuire atît interpretării cît şi însuşi faptului alegerii acestei lucrări care dovedeau stimă şi simpatie pentru creaţia muzicală sovietică. La Moscova am avut din nou bucuria de a cînta împreună cu Enescu. în sala mare a Conservatorului trebuia să interpretăm concertul în Re minor pentru două viori de Bach. La repetiţii ne cedam cu amabilitate reciproc partea viorii întîia. Fiecare dintre noi interpretase întotdeauna partea viorii a doua din acest concert. După o mică ezitare, Enescu, pentru prima oară în viaţă şi fără nici o greutate a trecut la interpretarea părţii viorii întîia cu o admirabilă uşurinţă şi măiestrie. In cadrul aceluiaşi turneu, Enescu a apărut pe rînd ca dirijor şi ca pianist. La concertul dat în sala Ceaikovski el a interpretat partea pentru vioară din Sonata în Si bemol major de Mozart şi din Sonata lui Franck acompaniat de L. Oborin , cu mine — el a susţinut partea pianului în sonata în Do minor de Grieg. Publicul ne-a rechemat la rampă. Enescu m-a întrebat : „Ce doriţi să cîntăm în bis? O parte dintr-o sonată a lui Mozart ?“ Am interpretat un fragment. Nimeni nu a bănuit că îl cîntam pentru prima dată împreună, fără repetiţie ! ...Enescu interpretul nu poate fi înţeles pînă la capăt fără a cunoaşte creaţia lui de compozitor, compoziţiile lui clare, originale, pline de conţinut — opera „Oedip“, numeroasele compoziţii simfonice şi de muzică de cameră. Voi aminti cuvintele lui Casals : •„Am nutrit întotdeauna faţă de Enescu o afecţiune duioasă şi îl situez fără cea mai mică şovăire în primele rînduri ale compozitorilor epocii noastre“. Trăsăturile valoroase ale creaţiilor lui Enescu îl apropie de Bartók ; ele reflectă dragostea pasionată faţă de muzica populară. Folclorul poporului său — iată unde sunt adevăratele sursa ale melodiei şi ritmului muzicii lui Enescu. In muzica lui există un temperament fierbinte, dragoste de viaţă, aspecte din natura patriei sale. Enescu a considerat toată viaţa că s-a născut în primul rînd pentru creaţia compozitorală şi mai apoi pentru cea interpretativă. Despre acest lucru a scris şi în memoriile sale, începi să-i dai crezare şi în această privinţă după ce cunoşti sonatele sale a doua şi a treia pentru vioară şi pian, Octetul, şi cvartetele sale. Dar capodopera lui Enescu este opera „Oedip“. Acestei lucrări i-a dăruit tot talentul, măiestria şi inspiraţia sa. ...La Moscova l-am întîlnit des pe Enescu şi am discutat de multe ori cu el. Locuia la hotelul „Naţional“. Odată am avut fericirea să-l găsesc singur, încă de departe, mergînd pe coridorul hotelului, am auzit acordurile „Deaconnei“ de Bach. Nu m-am decis să intru, însă deschizînd puţin uşa camerei lui Enescu am început să-l observ. Aici, şezînd în semiîntuneric în fotoliu, încovoiat, cu ochii închişi, el cînta nu pentru sala de concerte. Era o contopire nemărginită cu muzica, o măreaţă dragoste pentru artă ; artistul lucra, se pregătea pentru concert, vorbea cu el însuşi. In discuţia care a urmat am adus vorba despre cadenţa lui Enescu la Concertul pentru vioară de Brahms (am auzit-o în interpretarea lui Menuhin însă n-am putut să mi-o procur de nicăieri). Am primit un răspuns vag şi am înţeles că nu are notele la dînsul. Dar a doua zi, la repetiție, Enescu mi-a dăruit această cadența scrisă special din nou de el, din memorie. ...Acesta era George Enescu. Text prescurtat, din revista „Sovietskaia Muzica" nr. 8 — 1961. București, februarie 1945. David Enescu fi Lev Oborin. Oiztrah, George SCÎNTEIA CARTEA TN SPRIJINUL PRODUCŢIEI ..... . Tn sale de ^4 SF măcara lectură a li-POMESTIULUI’ 10,eco clubului muncitoresc din Zemeş a avut loc recent o consfătuire a sondorilor din schelă cu tema „Eficienţa cărţii tehnice“. Cu acest prilej, sondorii Constantin Secuiu, Ioniță Pascu, Ion Chiriac au prezentat recenzii asupra cărţilor „Extracţia ţiţeiului“, „Pompajul de adîncime“, „Cartea sondorului de intervenţie“ etc. Sondorii au purtat apoi vii discuţii despre activitatea lor în producţie şi au scos în relief importanţa acestor manifestări culturale pentru îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale. O TONĂ PASTA DE TOMATE PE ORĂ n-mrrmnn.ir La fabrica de flota noua S a intrat în producţie o instalaţie automată pentru fabricarea pastei de tomate. Instalaţia este complet automatizată şi produce o tonă de pastă pe oră. Pasta obţinută este de calitate superioară. Datorită acestei instalaţii, producţia ce se va realiza anul acesta la fabrica de conserve Zagna Vădeni se va dubla față de anul trecut. EXPOZIŢIE DE ARTĂ PLASTICĂ LA MARGHITA Recent, la Camnvtmvtfimmxmri- , , -iisrftHc a a sa ^ai°na'a aQ cultură din Marghita s-a deschis o expoziție de artă plastică. Sunt expuse operele celor mai de seamă pictori, graficieni şi sculptori din țara noastră. Încă din primele zile după deschidere, sute de oameni ai muncii din Marghita şi din diferite localităţi ale raionului au vizitat cu interes expoziţia. BLOCURI NOI LA ROŞIA MONTANĂ ___ In centrul ilimităm «.... Cîmpeni, pe un teren unde cu puţină vreme In urmă erau doar gropi fi mărăcini, au fost construite trei blocuri de locuinţe muncitoreşti. Recent, în blocul nr. 3 s-au mutat nouă familii de mineri. ORAŞUL NOSTRU — Cit MAI FRUMOS Întrecerea paîMUSMMB ,rot!cS ce se desfăşoară între oraşele regiunii Iaşi sub lozinca „Oraşul nostru — cît mai frumos, cît mai bine gospodărit“ cunoaşte un nou avînt. Prin munca patriotică a cetatenilor în oraşele din regiune s-au amenajat 35.130 m.p. parcuri şi spaţii verzi, s-au plantat circa 100.000 pomi, etc. C.A.S. VLĂSINEŞTI -ADEVĂRAT ŞANTIER G.A.S. Vlăsimm neşfi, raionul de QEll! MO! Săveni, regia WIWH nea Suceava, este acum un adevărat şantier. Unii muncesc la tencuirea pavilionului administrativ, alţff dau zor să termine grajdul pentru 50 capete tineret taurin. Se fac amenajări interioare la noua cantină şi în noul atelier mecanic, se lucrează la castelul de apă şi la finisarea a două locuințe. Recent, s-a terminat construcţia a două grajduri pentru cita 1t0 capete taurine. Unul dintre aceste grajduri este înzestrat cu Instalafie de muls electric. PENTRU MINERI ^____ Protecția mundACLIA I" “"condu-V cerii exploatării miniere Sorocani, regiunea Cluj. Ptnă In prezent s-a cheltuit în acest scop suma de 260.000 lei, dintre care 220.800 pentru echipament şi materiale de protecţie. Pentru asigurarea aerajului In mină şi prevenirea bolilor profesionale au fost montate : un ventilator principal de sector, unul de rezervă, uşi pentru dirijarea aerului In subteran şi uşi metalice de protecţie In scopul blocării aerului In caz de Incendiu. La lucrările de înaintare s-au introdus măști contra prafului, perforajul umed etc. şcoli noi CLUJ (coresp. „Scînteii“). Ţăranii muncitori din comuna de munte Măgura Ilvei şi satul Tunel, raionul Năsăud, au inaugurat înainte de termen cele două şcoli noi, construite pentru copiii lor. Şcolile au fost realizate prin contribuţia voluntară şi munca patriotică a cetăţenilor. In secţia de culoare a fabricii de placaje din cadrul complexului de industrializare a lemnului de la Gherla. Fabrica de placaje — Intrată nu de mult In funcţiune — este dotată cu utilaj modemn, de mere productivitate. (Foto Gh. Vintilă) ASPUNDEN CITETORILO Din peste 5.000 de scrisori primite la redacţie în luna august, am spicuit cîteva din cele rezolvate împreună cu organele de resort. Publicăm mai jos răspunsurile: Tov. GHEORGHE PRUNEA — întreprinderea de industrie locală Baia de Aramă : Ne-aţi scris nu de mult că, pentru perioada concediului medical ce vi s-a acordat, nu vi s-au achitat drepturile băneşti cuvenite. Ne-am adresat Consiliului local al sindicatelor din Baia de Aramă. în răspunsul primit se arată că sesizarea dv. este întemeiată şi că în cel mai scurt timp veţi primi drepturile ce vi se cuvin. Am primit şi a doua scrisoare, în care ne comunicaţi că în afară de faptul că vi s-au recunoscut drepturile, nu s-a rezolvat nimic concret. Sesizat, comitetul raional de partid a rezolvat definitiv problema. Tov. NICOLAE CIUMPARU — comuna Băiţa, regiunea Crişana . Intr-una din scrisorile pe care ni le-aţi trimis recent, ne-aţi semnalat unele deficienţe în legătură cu aprovizionarea localităţii Băiţa cu legume şi fructe. Gestionarii din unităţile respective de desfacere, organele locale de resort nu urmăresc întotdeauna cu atenţie cererile de consum şi nu fac din timp comenzile necesare. Am informat Ministerul Comerţului despre cele relatate. în răspunsul primit se arată că au fost luate măsuri ca în unităţile de desfacere din localitate să se găsească în cantităţi suficiente legume şi fructe proaspete. Tov. CONSTANTIN FETEANU — Bucureşti, şos. Panduri nr. 60 . Sîntem de acord cu dv. că asemenea întîmplări, ca aceea despre care ne-aţi scris, sînt supărătoare într-o călătorie. Din cauza neglijenţei taxatorului Gheorghe Gheorghe şi a conducătorului auto Nicolae Roman, mai mulţi cetăţeni au pierdut trenul. Am sesizat Direcţia regională I.R.T.A. Argeş despre modul defectuos al circulaţiei maşinilor pe traseul Perişani- Cîineni şi despre atitudinea necorespunzătoare a personalului care deserveşte această linie. în răspunsul primit se arată că taxatorul şi conducătorul auto, şeful coloanei, Gh. Beneş, şi dispecerul de exploatare Gh. Paraschiv au fost sancţionaţi. Stilul lor de lucru a fost pus în discuţia personalului de bord de la autobaza Rm. Vîlcea şi aspru criticat. Tov. ION ŞERBAN, uzinele „Semănătoarea — Bucureşti . Colectivul fabricii „Flamura Roşie“ din Sibiu şi-a însuşit criticile aduse în scrisoarea adresată de dv. redacţiei. După cum se precizează In răspunsul primit, pentru îmbunătăţirea calităţii stilourilor au fost introduse noi operaţii In procesul tehnologic. De asemenea, s-a îmbunătăţit controlul tehnic de calitate. Tov. IOAN GR. RADUŢA — Grupul şcolar profesional şi tehnic de pe lingă uzina „1 Mai“—Ploieşti. Ne-aţi scris că elevii de la cercul de desen artistic au realizat lucrări originale şi reproduceri bine apreciate de cei ce au vizitat prima expoziţie organizată în şcoală dar că nu aveţi sprijinul conducerii uzinei şi lucrările sunt ţinute în condiţii necorespunzătoare, se degradează. Trimiţînd sesizarea Consiliului local al sindicatelor Ploieşti, am fost informaţi că s-au luat măsuri ca lucrările să fie expuse într-una din sălile clubului uzinei, amenajate în acest scop. Pe viitor, cercul de desen artistic îşi va desfăşura activitatea în cadrul clubului „Cercul plastic" din oraş, unde există condiţii bune, instructori pregătiţi. Tov. ŞT. IOACHIM — Bucureşti : Cooperativa „Radio Progres“ va putea face reparaţii şi la televizoare „Smaragd“ cu termistori. în răspunsul primit din partea Ministerului Comerţului nu se face cunoscut că s-au luat măsuri pentru livrarea de termistori. -ODO RAIDUL VARGAT: Patria (9,45; 12; 14;15; 16,30; 18,45; 21), București (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), Gh. Doja (10; 12; 15; 17; 19; 21), Volga (10; 12; 15; 17; 19; 21), Libertății (10; 12; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30; grădină . .. 20), Stadionul Giulești (20), Stadionul Republicii (20), Grădina 23 August (20), Grădina Progresul (20), VIETNAM, PATRIA MEA, Lumina (de la orele 10 pînă la orele 16 rulează în continuare, după-amiază 18,30; 20,30) , IMPERIUL SOARELUI (cinemascop) Republica (9, 11; 13; 15; 17; 19, 21), Elena Pavel (8,30; 10,15; 12; 13,45; 15,30; 17,15; 19; 21,15), Grădina 13 Septembrie (19,30), Stadionul Dinamo (20) SĂRITURA IN ZORI: Moşilor (15,30; 18), G. Goşbuc (16; 18,15). S-A FURAT UN TRAMVAI: Magheru (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), I. C. Frimu (9; 11; 13; 15,05; 17,10; 19,15; 21,20; grădină 20; 22), CARMELA, V. Alecsandri (15; 17; 19, 21), Munca (15, 17; 19, 21), Grădina Moșilor (19,30; 21,30), ALBA REGIA: V. Roaită (10; 12,15; 14,45; 17; 19,15; grădină — 20,30), Arta (15,30; 18). 30 Decembrie (16; 18,15; 20,30) OMUL NU SE PREDA : Central (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) , Uie Pintilie (15, 17; 19; grădină — 20) , EL HAKIM, M. Gorki (9; 11,25; 13,50; 16,15; 18,45; 21,15), Al. Sabia (9; 11,15; 13,20; 15,45; 18; 20,15), Mioriţa (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Grădina Elena Pavel (20). ŞCOLARUL - VREAU SA ŞTIU TOT nr. 16 — PEŞTELE CEL MARE: Timpuri Noi (de la orele 10 pînă la orele 21 rulează în continuare). HOINARII: 13 Septembrie (dimineaţa ora 10). VIRSTA DRAGOSTEI: Victoria (9; 11; 18; 15; 17; 19; 21) JUCATORUL: Grădina Arta (20;30) REVISTA VISURILOR: 13 Septembrie (11;30; 15; 17; 19; 21) , A Vlaicu (15; 17; 19; 21), Grădina Vladimirescu (20) RĂZBOI ŞI PACE (seriile I şi II): Tineretului (11; 16,30; 20) OAMENI ŞI LUPI (cinemascop): înfrăţirea între popoare (15; 17; 19, 21). LADY HAMILTON: Cultural (15,30; 18; 20,30). CIEUTO LINDO: I Martie (15; 17,05; 19,10; grădină — 20,30). ACŢIUNEA COBRA: Fioreasca (17, 19,), Al. Popov (rulează de la orele 10 pînă la orele 21 în continuare! Flacăra (15; 17; 19; 21), Popular (16; 18;15; 20,30), MUNTELE: Grivita (15, 17; 19; 21). TRECEREA INTERZISA: Olga Bancic (15,30; 18; grădină - 20,30). DOUA MAME: Unirea (15,30; 18; 20,30) ROMEO, IULIETA ȘI ÎNTUNERICUL: T Vladimirescu (15; 17; 19). SFIRȘITUL VECHII BEREZOVKA (cinemascop): 23 August (10; 12; 15; 17; 19; 21), Drumul Serii (16; 18; 20) HAIDUCUL DE PE CEREMUȘ: Donca Simo (15; 17; 19; grădină ( 20,30). ESCROCII: cinematograful 16 Februarie (16; 16;15; 20,30). MEXICUL CÎNTA: M. Eminescu (14; 16; 18,15; 20,30) PESCUITORII DE BUREŢI: 8 Mai (15; 17;19, 21). CIMNELE DIN MLAŞTINA, cinematograful N. Bălcescu (16; 18,15; grădină - 20,30) BUFONUL REGELUI: B Delavrancea (11; 14,30; 16; 18,20) DRAGOSTEA ŞI PILOTUL SECUND: C David (15,30; 18; 20,30), G. Bacovia (15,30; 18, 20,15) CERASELLA: Patinoarul 23 August (20) CANTARETUL MEXICAN: Grădina Al Sahia (19,45) PORTES DES LILAS: Grădina Unirea (20) CULISELE VARIETEULUI: Grădina C. Cosbuc (20,30). Nr. 5274 Lista de cîștiguri li depunerile pa obligațiuni cu cîștiguri TRAGEREA DE BAZA DIN SI AUGUST ÎMI Valoarea dgtigurilor i- iIM|--------------------55 ‘3 N‘3 ăl'l parțială totală 1 154S1 08 75.000 75.000 1 89701 88 50.000 50.000 1 09068 37 25.000 1 45912 39 25.000 50.000 1 11568 02 10.000 1 22613 49 1o 000 X 28825 50 1o 000 1 29740 21 10.000 40.000 1 04690 13 5.000 1 12739 16 5 000 1 18879 40 5.000 1 40817 32 spon X 31862 24 5 000 X 32939 15 5 ono 1 35335 42 5 000 1 38527 19 5 000 X 40952 23 5.000 1 46850 24 5.000 1 49820 01 5.000 55.000 Terminația seriei n 851 10 2.000 rr 502 H 2.000 5547 07 2 000 10 000 550 25 03 800 550 37 27 800 550 83 45 800 1.320.000 1834 -- — TOTAL 1.920.000 Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 1 septembrie Vreme în general frumoasă, cu nopţi şi dimineţi răcoroase Cer variabili, mai mult senin Vînt moderat din nord est Temperatura în creştere la sfîrşitul intervalului. Minimele vor fi cuprinse între 2 şi 10 grade, în jumătatea de nord a ţării şi 8 şi 18 grade în sud iar maximele între 20 şi 80 grade mai ridicate la sfîrşitul intervalului. .Cum va fi littr 11— — 36»