Scînteia, martie 1962 (Anul 31, nr. 5454-5484)

1962-03-01 / nr. 5454

Nr. 545*» Pe Inserate spre cabană. LISTA DE CIŞTIGURI la depunerile pe obligaţiuni cu cîştiguri. Tragerea de bază din 28 februarie 1962 -s I Oblig Valoarea 3 cîştigătoare cîştigurilor s “II ——-----------------------------------5.-E| Seria Ni Parţială Totală _______Talon nr. 9 (1963) întreg_______ Cîştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc 1/2­­/4 respectiv din cîştigurile de mai sus, In care este cu­prinsă şi valoarea nominală a obliga­ţiunii cîştigătoare. Plata cîştigurilor se face prin unităţile C.E.C. proprii. 1 37055 24 75.000 75.000 1 50978 12 50.000 50.000 1 06301 38 25.000 25.000 1 44983 1 40 10.000 10.000 1 02677 24 5.000 1 07988 13 5.000 1 13990­­ 32 5.000 1 29664 1 29 5.000 1 31049 25 5.000 1 33575 1 04 5.000 1 52457 1 35 5.000 1 55648 50 5.000 40.000 Termi­nația seriei 1 2.000 60 215 26 2.000 6° 573 14 2.000 360.000 60 676 19 --------— 600 17 31 800 600 52 03 800 600 94 20 800 1.440.000 1.992 1 rol AL :____________1 2.000.000 INFORMAŢII • La tragerea de amortizare a a­­sigurărilor mixte de • persoane A.D.A.S., din 28 februarie 1962, au ie­şit următoarele opt combinaţii de li­tere : 1) S.R.S.; 2) O.X.O.; 8) I.S.C.; 4) X.O.Z.; 8) F.R.M.; 8) O.Y.P.; 1) G.Z.M.; 8) I.F.E. Cel mai frumos dar pe care l-au pregătit locuitorii de pe malurile Volgăi Congresului XXII este, fără Îndoială, hidrocentrala. O singură cifră e suficientă să sugereze amploarea lucrărilor de aici : 166 milioane metri cubi. 166 milioane metri cubi de pămînt au fost excavaţi, mutaţi, prelucraţi pe şantierul hidrocentralei Şi încă un exemplu : in construc­ţiile de beton armat ale hidrocen­tralei au fost folosite cinci milioa­ne jumătate de metri cubi beton şi armătură. Nu-i greu să ne dăm seama ce aparatură tehnică colosală necesi­tă o asemenea construcţie : un baraj de 5 kilometri pe care cir­culă pe două linii paralele trenuri şi pe autostrăzi largi — maşini. O hidrocentrală aliată în corpul ba­rajului în care ar putea încăpea clădirea Universităţii Lomonosov din Moscova. Ecluze care ridică la o înălţime de 26 metri vase de mare tonaj. Şi, în sfîrşit, o produc­ţie de 11,5 miliarde kilowaltere anual. Dar hidrocentrala de la Voljski „Congresul al XXIl-lea al P.C.U.S." — nu are numai proporţii giganti­ce. Ea e şi foarte frumoasă Vei trăi adevărate emoţii estetice vi­­zitînd-o. La intrarea în hidrocentrală, pe uriaşul trup al barajului, se află un basorelief de dimen­siuni impresionante In relief alb — un grup simbolic un bărbat purtînd pe spate un Ciocan de mi­ner, o femeie in­­mină cu un porum­bel şi un tînăr lansînd un sputnic. Fundalul, intr-un roşu închis, repre­zintă profilul alungit al unei femei care ţine în mina ce se întinde peste întregul basorelief simbolul ener­giei electrice. Ir centru şi in par­tea stingă, grupuri de muncitori în diferite faze ale construcţiei, reali­zaţi în mozaic policrom. Betonul colorat în masă — alb, cenuşiu, roşcat etc. — din care e realizată această operă de artă unică, pro­duce efecte artistice neaşteptate. Apoi, sala maşinilor o simfonie de culori. Pereţii : unul e vernil, ce­lălalt alb, al treilea galben. Ta­vanul ondulat răsfrînge lumină flu­orescentă. Formele cilindrice ale pompelor au o culoare galbenă, partea superioară a turbinelor un roşu aprins, pe jos un mozaic alb strălucitor, iar în jurul turbinelor, negru... O privelişte minunată ţi se deschide în faţa ochilor cînd urci pe baraj. De o parte, la o adîn­­cime de 26 metri, spumegă Volga ţîşnită din porţile barajului. De cealaltă, se întinde, deocam­dată calmă, cu suprafaţa slab vălurită de vînt, „Marea". Ca să se creeze noua mare au fost mutate 126 de aşezări cu aproape 20.000 case şi construcţii. Vapoare mari cu pasageri şi mărfuri lasă în urma lor dungi albe pe întinderea albastră... Nu-i vezi capătul. Are o lungime de 600 kilometri . Pe malurile mării, pînă departe, se sapă canale. „Aurul albastru­ va pătrunde pe un teritoriu sterp de milioane de hectare, reîntor­­cîndu-l la viaţă. Şiruri nesfîrşite de camioane go­nesc pe şoselele asfaltate, spre ele­vatoare. Pînă la terminarea hidro­centralei grînele trebuiau descărca­te de pe camioane, pe malul sting al Volgai, încărcate în șlepuri care treceau Volga spre malul drept și încărcate din nou de camioane. După o asemenea „călătorie" fie­care grăunte se scumpea aproape de două ori. Astăzi, trecînd peste baraj, camioanele şi trenurile a­­jung în cîteva minute de pe malul sting pe cel drept... Un conflict între constr­uctori şi ihtiologi... Privesc de pe Înălţimea baraju­lui oglinda liniştită a Volgai. Din cînd în cînd, intr-un loc sau altul, luciul e frînt de o neaşteptată iz­bucnire de apă. Sunt sturionii. De milenii trec sturionii pe Volga nu stiu să-şi depună icrele tn locuri ştiute numai de el şi apoi ea se Întoarcă în mare urmaţi de noi ge­neraţii. Acum, în faţa lor, s-a dicat giganticul piept al baraju­lui. Şi sturionii nu sunt o bogăţie de neglijat. 75 la sută din aceşti preţioşi peşti cu icre negre trăiesc în bazinul Caspicii şi Volgăi. Ihtiologii se arătau, pe bună drep­tate, neliniştiţi. Ce se va întîm­­pla cu sturionii ? Ei nu se pot doar înmulţi în cursul inferior al Volgăi... Şi, totuşi, hidrocentrala nu putea să nu fie construită. Dispu­te multe între ihtiologi şi con­structori, memorii. Şi In sfîr­şit, s-a găsit soluţia. Sau, mai bine zis, cîteva soluţii care vor duce nu numai la păstrarea bogă­ţiei actuale de peşte, ci şi la o creştere permanentă a ei. în pri­mul rînd, în corpul barajului s-a născut o construcţie unică in lume: ...un lift pentru peşti. Am privit cu uimire şi admiraţie munca aces­tui lift original, cu o capacitate de 1.800 m.c. In primele 8 zile de lu­cru ascensorul „a ridicat* din Volga inferioară in noua mare peste 6.000 de sturioni şi alte specii de peşte. Cum de nimeresc, totuşi, sturionii în canalul bitului ? Barajul are doar 5 kilometri, iar canalul nu­mai cîteva zeci de metri ! Raţio­namentul bazat pe experienţa ihtio­­logilor era simplu : sturionii înoa­tă întotdeauna împotriva curentu­lui. Or, curent puternic există nu­mai în canal. E adevărat că nu toţi sturionii ajung deocamdată în canal. Dar, se zbat, se ciocnesc de baraj. Dar, după cum mă asigură colegii mei, cu timpul li se va crea o a doua deprindere. A doua na­tură. Şi vor înota direct spre lift, fără să-l mai caute... Dar ihtiologii nu puteau să se mulţumească numai cu atîta. Pînă acum au populat marea Cu peste 30.000 de peşti. Se termină lingă Volgograd construcţia „Uzinei de sturioni", care va „înmulţi" această specie cu 3,7 milioane anual. Prna in 1965 se vor construi încă 7 ase­menea „uzine"... Marea şcoală Am greşi, Insă, dacă am crede că noua hidrocentrală „Congresul al XXII-lea al P.C.U.S." înseamnă numai uriaşa putere de 2,5 milioa­ne kW sau irigarea a milioane de hectare de pămînt. Căci împreună cu giganticul baraj, cu noua mare, cu noile clădiri moderne ale ora­şului Voljski, au crescut şi oame­nii. Hidrocentrala a fost o mare şcoală unde mii şi mii de oameni au învăţat cum să creeze soarele cu mîinile lor, cum să pună teme­liile societăţii comuniste. Au venit în stepa aridă şi au lo­cuit în corturi. Au lucrat pînă la brîu în apa îngheţată. Au turnat beton la geruri de minus 40° C. Au montat la zeci de metri înălţime, sub dogoarea soarelui de stepă, cabluri şi instalaţii energetice. Iar după ore de încordare fizică şi spiritua­lă, au învăţat. Au terminat şcoli serale şi institute. Au dobîndit zeci de noi meserii. Trăsăturile lor de caracter s-au înnobilat cu noile trăsături ale omului societăţii co­muniste. 26.000 de entuziaşti şi mi­nunaţi constructori a crescut hidro­centrala. Unul din el­e Ilya Demenko, un tinăr de statură mijlocie, subţirel, cu o figură lunguiaţă, acoperită de un ciuf blond. Sub o frunte largă, mă privesc ochi albaştri, neas­­tâmpâraţi. Are 33 de ani. Cînd a venit pe şantier avea 25. Aici s-a calificat ca betonist, aici a urmat şcoala serală. Aici şi-a început noua viaţă de familie. — împreună cu hidrocentrala a crescut fiecare din noi — mi-a spus. De acum înainte vrem să lu­crăm mai mult şi mai bine : ge­neraţia noastră va trăi doar în comunism ! Pe pieptul tânărului şef al brigă­zii complexe de betonişti strălu­ceşte o medalie de aur. O privesc cu atenţie şi nu-mi vine să cred ochilor. Cum s-a nimerit pe piep­tul unui muncitor al hidrocentralei medalia de aur ce se acordă de obicei colhoznicilor care dobîn­­desc realizări deosebite la recolte sau creşterea vitelor. Inovatorilor din uzine şi fabrici? Desigur că nu din întîmplare i s-a acordat lui Ilya Demenko me­dalia de aur a Expoziţiei uniona­le. Tînărul brigadier a fost iniţia­torul aplicării pentru prima oară în construcţia de hidrocentrale a betonului prefabricat. Apoi, mai tîrziu, la betonarea podului de pe baraj, Ilya Demenko a adus iar o inovaţie : folosirea apei la prepa­rarea betonului, încălzită cu ajuto­rul injectoarelor de abur. Prin apli­carea noii metode s-au realizat mari economii de timp, şi mijloace materiale. Dar ceea ce era mai important, calitatea betonului era excepţională . Experienţele lui De­menko au devenit cunoscute la Moscova. Au fost studiate, analizate, experimentate. Rezultatul: metoda lui Demenko extinsă pe plan unio­nal a adus economii de milioane de ruble ! Iată numai unul din episoadele muncii tînărului cu neastimpăr In priviri. Dar cite fapte intr-adevăr eroice, ce experienţă uriaşă de viaţă, nu stau in spatele anilor pe­trecuţi la construcţia hidrocentra­lei ! Astăzi, alături de medalia Expo­ziţiei unionale, pe pieptul lui De­menko străluceşte şi o mică stea de aur. La Inaugurarea hidrocen­tralei, lui Ilya Demenko i s-a con­ferit Înaltul titlu de Erou al Mun­cii Socialiste. — Iată acum hidrocentrala terr­minată... Ce ai de gund mai de­parte? — II Întreb. — Plec la hidrocentrala de la Krasnoiarsk. Experienţa pe care am clştigat-o aici o să-mi prindă bine. Cu cit o să construim mai repede hidrocentrala, cu atit mai mult ne apropiem de comunism. Majoritatea constructorilor hi­drocentralei de pe Volga pleacă spre alt© mari şantiere ale cons­trucţiei comunismului. Mulţi dintre ei sunt deja departe. Ei trimit scri­sori de la marile hidrocentrale de la Bratsk şi Krasnoiarsk, de pe malul Kamei şi Eniseiului, al Ni­­prului şi al Angarei şi chiar de la barajul de la Assuan din Egipt sau din Afganistan... Hidrocentrala de pe Volga, cu problemele ei complexe ridicate de construcţia unui asemenea gi­gant de beton şi oţel pe teren ni­sipos (în locul tradiţionalelor stînci), de aplicarea unor noi metode industriale in construcţii, de cucerirea unui ritm nemaicunos­cut in lucrările hidroenergetice, a crescut specialişti excelenţi. La Volgograd a fost generalizat si dezvoltat tot ce era mai inaintat in experienţa construcţiilor hidroteh­nice mondiale. Mulţi şi-au făcut o profesiune a vieţii din construcţia de hidrocen­trale. Ei incep cu şantiere şi con­tinuă cu şantiere. Am cunoscut o asemenea familie la Volgograd. Simion şi Ekaterina Egorov, geologi amîndoi. S-au cunoscut pe un şantier. Acolo, îm­preună cu marea de la Uglici, li s-a născut şi primul copil. Oraşul constructorilor era pe terminate. Din barăci, tinerii s-au mutat in­tr-un frumos apartament. Bunica — mama Ekaterinei — era fericită, în sfîrşit, au scăpat de baracă. Dar construcţia hidrocentralei era pe sfirşite. Şi tinerii şi-au făcut ba­gajele şi, împreună cu bunica, au plecat pe un alt şantier. Fiecare din cei cinci copii ai geologilor Simion şi Ekaterina s-a născut pe locuri unde tălăzuiesc astăzi noi mări. Acum, bunica s-a obişnuit şi ea cu şantierele. Şi cit de frumos e, to­tuşi, apartamentul lor de la Voljski ! Dar hidrocentrala e terminată. S-a şi apucat să facă singură baga­jele... — Ce sâ-i faci, asta e viaţa de constructor — lămureşte ea asta ai alte bunici. O generaţie fără astâmpăr, plină de forţă şi abnegaţie — o genera­ţie a comunismului. TOMA GEORGE MAIORESCU Un aspect al hidrocentralei de la Volgograd O nouă victorie a voleibaliștilor de la Rapid BRUXELLES 28 (Agerpres). — Invin­­gînd mărfi seara, în meciul retur, cu 3—0 (12, 11, 9) pe Brabo Volley Club Anvers, echipa Rapid București s-a calificat pentru turul următor al „Cupei campionilor europeni" la volei. Cores­pondentul sportiv al agenției „France Presse" scrie în comentariul său că „voleibaliştii români au confirmat su­perioritatea tehnică pe care au afişat-o duminică la Anvers unde au învins cu acelaşi scor tormafia belgiană". Campionatele de tenis de masă CONSTANŢA. — Prin telefon : Ju­cătorii români de tenis de masă au dominat întrecerile individuale ale ac­tualei ediţii a campionatelor interna­ţionale încheiate aseară la Constanţa cucerind toate cele 5 titluri. Campionul ţării Radu Negulescu a cîştigat­ proba de simplu masculin în­­vingând în finală cu 3—0 (17, 12, 12) pe Fahazi (R.P. Ungară). Câştigătoarea probei de simplu feminin a fost cu­noscută după desfăşurarea a 5 seturi. Titlul a revenit maestre t emerite a sportului Maria Alexandru, învingă­ internaţionale ale R. P. Române toare cu 3—2 (—19, —19, 19, 19, 17) în fața talentatei jucătoare sovietice Pai­­slaru, care în semifinală a învins cu 3—0 pe Geta Pitică. Iată rezultatele înregistrate în finalele probelor de dublu : masculin — Negulescu, Rethi (R.P. Română) — Roszas, Fahazi (R.P. Ungară) 3—0; feminin : Geta Pitică, Maria Alexandru (R.P. Romînă) — Kerekes, Hevesi (R.P. Ungară) 3—2; mixt: Pitică, Negulescu (R. P. Romî­nă) — Alexandru, Cobîrzan (R. P. Romînă) 3—2. Primirea ambasadorului Ghanei de către ministrul Afacerilor Externe al R. P. Romíné Miercuri 28 februarie, ministrul Afacerilor Externe al R.P. Romíné, Corneliu Mănescu, a primit în au­dienţă pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Ghanei la Bucu­reşti, Emmanuel Kodjoe Dadzie, în legătură cu apropiata depunere a scrisorilor de acreditare. Conferinţele regionale de Cruce Roşie In cadrul alegerilor Comitetelor de Cruce Roşie s-au desfăşurat în majoritatea regiunilor Conferinţele regionale de Cruce Roşie. Participanţii la conferinţe au ana­lizat activitatea desfăşurată de or­ganizaţiile regionale de Cruce Roşie în anul 1961, au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea muncii în viitor, au ales noile comitete de Cruce Roşie, precum şi delegaţi pentru Congresul Crucii Roşii. Un nou traseu de autobuze în Capitală In cartierul Militari din Capitală ia fiinţă, cu începere de la 1 martie, traseul de autobuze nr. 68, avînd plecarea din bd. Libertăţii (farma­cie). Traseul va fi următorul: bd. Li­bertăţii, strada Conductei, bd. Păcii, strada Lucernei pînă la fabrica de mobilă „Tehnica Lemnului“. IN C­ITEV­A R­ÎNDURI In sala sporturilor de la Floreasca s-a disputat miercuri întîlnirea in­ternaţională de handbal dintre repre­zentativa feminină a R.D. Germane şi o selecţionată divizionară alcătuită în majoritate din jucătoare de la clubul Ştiinţa. Meciul s-a încheiat cu un rezultat de egalitate : 13—13 (6—7). Partidele disputate în cea de-a 19-a rundă a turneului interzonal de șah de la Stockholm s-au soldat cu cîte­­va surprize. Astfel, Gheller a pier­dut la Pomar și Uhlmann la Portisch. Stein, cu negrele, l-a învins pe Schwe­ber, Teschner pe Aaron, iar partide­le Bisguier—Filip şi Bilek—Bertok s-au terminat remiză. Fisher a între­rupt cu avantaj material în fața lui Korcinoi. S-a amânat partida dintre Gligorici—Petrosian din cauza îm­bolnăvirii şahistului sovietic. După 19 runde în clasament con­duce Fisher cu 13 1/2 puncte și o par­tidă întreruptă, urmat de Gheller cu 12 1/2 puncte, Filip 12, Petrosian 111/2, (1), Gligorici 11 (2), Korcipoi I (U. Pomar şi Portisch 11 puncte. ★ S-a stabilit ca returul întâlnirii fe­minine de handbal dintre echipele Ştiinţa Bucureşti şi O. R. R. Belgrad din cadrul semifinalelor „Cupei cam­pionilor europeni* să se dispute la 7 martie la Belgrad. Invingătoarea din această întîlnire va juca în fi­nală cu Spartak Prags care în semi­finale a eliminat pe Mulhelm, cam­pioana R. F. Germane. S­C­Î­N­T­E­I­A Cuvîntarea reprezentantului R. P. Romíné NEW YORK 28 (Agerpres). In cadrul dezbaterilor din Consiliul de Securitate pe marginea adoptării ordinei de zi în problema ridicată de Cuba, a luat cuvîntul și repre­zentantul R. P. Romíné, M. Haşegesnu, care a declarat următoarele : Moti­vele indicate de unii membri ai Consiliului care s-au pronunţat îm­potriva includerii pe ordinea de zi a problemei ridicate în scrisoarea reprezentantului permanent al Cubei sunt cu totul nejustificate. Toţi cei de faţă ştiu fo­orte bine că atît în cadrul Comitetului Politic, cit şi în Adunarea Generală, delegaţia Sta­telor Unite a făcut presiuni mari pentru a suprima discuţiile, pentru a reduce cit mai mult numărul ace­lor delegaţii care vroiau să-şi spu­nă punctul de vedere. In prezent asistăm la aceeaşi tac­tică. Obiecţiile formulate de către unii din membrii Consiliului de Securitate urmăresc acelaşi scop şi anume de a împiedica pe membrii Consiliului să expună poziţia gu­vernelor lor faţă de problemele ri­dicate in scrisoarea reprezentantu­lui Cubei. O asemenea atitudine încalcă nu numai principiile demo­cratice care trebuie sa existe In această organizaţie, dar chiar drep­turile elementare ale statelor mem­bre, prevăzute la articolele 34 şi 35 ale Cartei Naţiunilor Unite, de a cere Consiliului de Securitate să dezbată şi să rezolve problemele care pun in pericol securitatea şi independenţa statelor. Delegaţia mea a studiat cu aten­ţie scrisoarea reprezentantului Repu­blicii Cuba din 22 februarie şi con­sideră ca fiind fondate argumentele pe care el Ie aduce In favoarea discutării în cadrul Consiliului de Securitate a rezoluţiilor adoptate la Conferinţa de la Punta del Este, re­zoluţii care afectează securitatea ţării sale, precum şi menţinerea pă­cii în zona Mării Caraibilor. Prin aceste masuri, care sfidează principiile cele mai elementare ale dreptului international, Statele Uni­te urmăresc să submineze regimul politic instaurat de po­porul cuban, să îndepărteze guvernul său legal, să forţeze poporul cuban să renunţe la independenţa sa politică şi eco­nomică, să-l oblige să adopte for­ma de guvernămînt impusă de Sta­tele Unite, singura formă declarată „compatibilă" cu sistemul interame­­rican. Conferinţa de la Punta del Este a reprezentat numai o etapă în cadrul unui complex de măsuri pe care Statele Unite le întreprind în prezent împotriva Cubei. Fapte Ul­terioare au arătat că Statele Unite au avut nevoie de hotărîrile acestei conferinţe pentru a putea să acţio­neze sub paravanul unui organism colectiv. Toate aceste acţiuni antrenează agravarea încordării internaţionale In zona Mării Caraibilor şi pot in orice moment să ducă la declanşa­rea unui conflict avînd consecinţe imprevizibile. Rezultă deci că, folosind hotări­­rile ilegale ale unui organism re­gional, Statele Unite încearcă să atragă un număr tot mai mare de membri ai O. N. U. in acţiuni contrare spiritului şi principiilor fundamentale ale O.N.U. Aceste ac­ţiuni subminează nu numai Organi­zaţia Naţiunilor Unite, dar ele pun in pericol Însăşi pacea şi securita­tea internaţională. Un refuz de a adopta ordinea de zi şi de a discuta aceste probleme ar însemna un refuz al Consiliului de Securitate de a-şi Îndeplini sar­cinile pentru care el a fost creat. - 3 TELEGRAME EXTERNE Spre a acoperi acţiunile agresive ale S.U A. împotriva Cubei Puterile occidentale au torpilat şedinţa Consiliului de Securitate NEW YORK 28 (Agerpres). — TASS : Puterile occidentale au tor­pilat şedinţa din 27 februarie a Consiliului de Securitate convocat la cererea Cubei cu scopul de a se pune capăt acţiunilor ilegale ale guvernului S.U.A. faţă de guvernul Cubei. Preşedintele Consiliului, Plimp­ton (S.U.A.), a dat cuvîntul repre­zentantului Angliei care „a expri­mat îndoială faţă de utilitatea“ a­­probării ordinei de zi. Ca reprezen­tant al S.U.A., Plimpton l-a spriji­nit pe aliatul său din N.A.T.O. O poziţie similară au adoptat c­anbai­­sistul, reprezentanţii Franţei, Irlan­dei, statului Chile, Venezuelei. Pentru aprobarea ordinei de zi şi în favoarea discutării acuzaţiilor Cubei s-au pronunţat cu fermitate reprezentantul U.R.S.S., precum şi reprezentanţii Romîniei, R.A.U. şi Ghanei. Punîndu-se la vot propunerea ca ordinea de zi să fie aprobată, re­prezentanţii S.U.A., Angliei, Fran­ţei, Irlandei, Chile, Venezuelei, pre­cum şi d­anbaisistul s-au abţinut. In consecinţă ordinea de zi nu a fost a­­probată, deoarece nu a întrunit cele şapte voturi necesare. Luînd cuvîntul, V. A. Zorin a spus că esenţa problemei pe care Cuba o supune spre examinare Consiliu­lui de Securitate, constă în aceea că S.U.A. nu se mai mulţumesc cu acte de amestec grosolan în treburi­le interne ale Cubei şi acţiuni de pregătire a unei noi agresiuni, ci pun astăzi în slujba scopurilor lor agresive faţă de Cuba una din or­ganizaţiile regionale şi anume Or­ganizaţia Statelor Americane. Dacă orice ţară ar fi lipsită de dreptul de a ridica în faţa Consiliu­lui de Securitate o problemă impor­tantă pentru ea — a spus V.A. Zo­rin — atunci cui să se adreseze pen­tru apărarea suveranităţii sale, in­tereselor sale vitale? Să fie obliga­tă să se adreseze cuiva din afara ca­drului O.N.U.? Dar aceasta este ca­lea care duce la distrugerea O.N.U., calea folosirii forţei pentru a rezol­va, în afara Consiliului de Securita­te, problema existenţei unui stat. V.A. Zorin a cerut în mod hotărît ca Statele Unite să înceteze acţiuni­le agresive împotriva Cubei şi să respecte prin fapte şi nu prin vorbe Carta O.N.U. Lichidarea colonialismului trebuie înfăptuită prin măsuri concrete Lucrările Comitetului Special al celor 17 state NEW YORK 28 (Agerpres). —­ La 27 februarie, Comitetul Special pen­tru examinarea problemei aplicării Declaraţiei cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale („Comitetul celor 17“), creat în conformitate cu hotărîrea sesiunii a 16-a a Adunării Generale O.N.U., a trecut la examinarea pro­gramului său de lucru. Din comitet fac parte reprezentan­ţii U.R.S.S., Poloniei, Iugoslaviei, In­diei, S.U.A., Angliei, Italiei şi altor ţări. In prima şedinţă, la 16 februa­rie, a fost ales preşedintele Comite­tului (reprezentantul Indiei) şi vice­preşedintele (reprezentantul Repu­blicii Mali). In şedinţa din 27 februarie s-au cristalizat două poziţii, prima tin­­zînd la amînarea termenelor de tra­ducere în viaţă a Declaraţiei şi a doua preconizind acţiuni imediate pentru înfăptuirea neîntîrziată a principiilor Declaraţiei. Reprezentanţii puterilor coloniale au cerut ca ţărilor şi popoarelor co­loniale să li se acorde în mod „trep­tat şi prudent“ independenţă. Dele­gatul S.U.A. a propus de fapt trans­formarea Comitetului intr-un organ de strîngere a informaţiilor. Delega­tul Angliei, care a aprobat cu entu­ziasm poziţia S.U.A., a declarat că Anglia nu-şi poate declina „răspun­derea“ pentru soarta coloniilor sale. Delegatul Republicii Mali şi-a ex­primat totalul dezacord faţă de a­­ceastă poziţie. Comitetul celor 17, a spus el ,trebuie să elaboreze hotă­­rîri concrete în vederea traducerii cit mai rapide în viaţă a Declaraţiei. El a propus ca în primul rînd Co­mitetul să se ocupe de soarta unor teritorii ca Angola, Mozambic şi Kenya. V. A. Zorin, reprezentantul U.R.S.S., a amintit cele spuse de N. S. Hruş­­ciov la a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. şi anume că în prezent sarcina principală constă în aceea ca voinţa popoarelor, exprima­tă în Declaraţie, să fie tradusă în viaţă.­­ V. A. Zorin a propus ca în primul rînd Comitetul să acorde atenţie continentului african, unde mai e­­xistă 27 teritorii coloniale şi sub tu­telă, cu o populaţie de peste 50 de milioane de oameni. Această mamă congoleză cerşeş­te pe stradă: „Salvati-mi copilul !" Din cauza sabotării hotăririlor O.N.U. de către puterile colonialiste, popu­lația congoleză continuă să piară de foame. Rezultatele preliminare ale alegerilor din India DELHI 28 (Agerpres). — TASS. La Delhi au fost publicate rezulta­tele preliminare ale alegerilor pen­tru adunările legislative ale state­lor şi pentru Camera Populară. în alegerile pentru adunările legisla­tive ale statelor, au fost anunţate rezultatele într-un număr de 1.709 circumscripţii electorale. Congresul Naţional Indian a obţinut 1.059 de mandate. Partidul Comunist din India — 87, Partidul Socialist Popu­lar (Praja) — 55, „Jan Sangh* — 56, „Swatantra* — 89, alte partide şi independenţii — 363 locuri, în alegerile pentru Camera Popu­lară au fost anunţate rezultatele dintr-un număr de 214 circumscrip­ţii electorale. Congresul Naţional Indian a obţinut 152 de mandate, Partidul Comunist din India — 15. 9*Twist“-ui alarmează pe psihiatri și chirurgi Recent, săptămlnalul american „Newsweek” a inserat la rubrica medi­cală o notă despre faimosul „dans” mo­dern twist, care, în­locuind rock-and-roll-ul, face ravagii In prezent In S.U.A. „Pretutindeni In S.U.A., scrie revista, medicii se lovesc de vic­timele „twist”-ului. In general, amatorii de „twist* capătă entorse şi întinderi de muşchi. E­­xistă. Insă, şi cazuri cind este nevoie de interven­ţia chirurgului*. Psihiatrii şi sociologii americani, discutind des­pre acest „nou dans a­­merican”, sunt de pă­rere că twist-ul este o influenţă a dansului primitiv al sălbaticilor. Alţii spun că twist-ul nu exprimă nimic altceva decit decăderea gustului tineretului american. In sfirşit, potrivit unei pă­reri foarte răspîndite, twist-ul a fost creat, i s-a făcut reclamă şi a fost aruncat poporului ca narcotic împotriva preocupărilor sociale. A­­ceste din urmă afirmaţii se bazează pe rezultate­le unei anchete In rln­­dul amatorilor de twist. Mai există insă si o altă latură a twist-ului — cea comercială. Au sl Început să ruleze pe e­­crane trei filme consa­crate twist-ului, s-au vîndut un milion de discuri cu muzică da twist, s-au pus în vîn­­zare ghete „regele twist­­ului* sau ruj de buze „îmi place nebuneşte twist-ul* etc. Revista „Twist", apărută foarte recent, scrie: „Drept bază pentru twistomania naţională slujeşte un program comercial bine chibzuit.. Twist-ul a de­venit mult mai mult de­cit un dans. El a devenit o mare industrie, care aduce foarte multi bani­.

Next