Scînteia, aprilie 1962 (Anul 31, nr. 5485-5514)
1962-04-01 / nr. 5485
Pag. 2 Ce procedee tehnologice moderne veţi extinde in acest an? Numeroase colective de întreprinderi şi-au propus ca în acest an să introducă şi să extindă pe scară şi mai largă procedeele tehnologice moderne — latură importantă a luptei pentru ridicarea nivelului tehnic al producţiei, pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi realizarea de cit mai însemnate economii. In legătură cu aceasta, ne-am adresat unor cadre de conducere din mai multe uzine, cu întrebarea : „Ce procedee tehnologice moderne veţi extinde în acest an ?“ Publicăm două dintre răspunsurile primite. Ing. ION AVRAM, directorul Uzinelor de utilaj chimic- Bucureşti In rîndurile de mai jos, mă voi opri asupra cîtorva procedee tehnologice moderne pe care le vom introduce şi extinde în secţiile turnătoriei din uzina noastră. Pentru anul în curs — pe baza experienţei acumulate pînă în prezent şi, în special, a celei din anul trecut , vom extinde şi perfecţiona metodele care vor contribui la ridicarea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost. Astfel, în primul rînd vom extinde procedeul de turnare în forme întărite cu bioxid de carbon la peste 50 la sută din producţia pieselor de oţel. In acest scop s-au şi luat o serie de măsuri. Mai întîi, au fost analizate toate piesele care pot fi turnate după această metodă. De asemenea, producerea bioxidului de carbon va fi realizată într-o staţie centrală, în cadrul uzinei, la un preţ de cost mai mic decît cel realizat pînă în prezent. Darea în funcţiune a staţiei de bioxid de carbon va permite extinderea acestei metode şi la turnătoria de fontă. Un alt procedeu care va fi larg extins este turnarea în cochile. Aceasta va fi folosită la turnarea în serie a roţilor de vagonet. Experienţa anului trecut a dovedit că turnarea în cochile atît la piese din oţel, cît şi la piese din fontă, a contribuit la mărirea indicelui de utilizare a metalului lichid şi la micşorarea procentului de rebuturi. De asemenea, extinderea turnării în cochile Va avea drept efect utilizarea mai raţională a suprafeţelor de producţie din turnătorie, iar calitatea pieselor turnate se va îmbunătăţi simţitor. Paralel cu extinderea procedeelor tehnologice care şi-au dovedit eficacitatea încă din anul trecut, ne vom preocupa şi de introducerea unor metode noi. Astfel, în acest an vom introduce turnarea butucilor pentru pompe de noroi şi unităţi de pompaj din fontă cu grafit nodular, în loc de oţel. înlocuirea oţelului cu fontă cu grafit nodular va duce la reducerea preţului de cost pe tona de piese turnate cu aproape 60 la Sută. Pentru efectuarea unui control cît mai exigent al calităţii pieselor turnate, anul acesta vom introduce controlul cu ultrasunete. Aparatele de descoperire a defectelor cu ajutorul ultrasunetelor înlătură livrarea pieselor cu defecte ascunse spre secţiile prelucrătoare. Introducerea noilor procedee tehnologice şi extinderea unor metode pe care le-am aplicat şi pînă acum, ne vor da posibilitate să punem în valoare noi rezerve interne în vederea îndeplinirii sarcinilor de plan pe acest an. Calculele făcute arată că numai pe această bază vom obţine economii suplimentare de 400.000 lei. GRIGORE VOICILĂ, directorul Uzinelor „24 ianuarie"Ploieşti Tehnologia modernă îşi face tot mai mult loc în uzina noastră. Eficienţa economică constituie criteriul principal după care ne orientăm în introducerea și extinderea tehnologiei înaintate. In prezent, în uzină se fac pregătiri pentru introducerea la lucrările de prelucrare a tablelor, a procedeului „arc-aer“ sau electropneumatic. Cu ajutorul acestui procedeu, făuirea, decuparea și străpungerea tablelor se fac prin topirea metalului cu ajutorul arcului electric format între piesă şi capătul electrodului din cărbune-grafit. Metalul topit este îndepărtat simultan prin acţiunea mecanică a unui jet de aer comprimat. Odată cu sporirea productivităţii muncii la aceste operaţii şi îmbunătăţirea calităţii pieselor prelucrate, folosirea procedeului „arc-aer“ duce şi la reducerea consumului specific de aer comprimat, acetilenă şi oxigen, fapt care pînă la urmă asigură un preţ de cost mai scăzut. Mai trebuie adăugat un lucru deosebit de important. Se ştie ce zgomot provoacă ciocanele pneumatice de dăltuit în secţiile de cazangerie şi montaj. Or, prin introducerea acestui procedeu se elimină în mare măsură zgomotul din aceste secţii, îmbunătăţindu-se astfel condiţiile de lucru. Avînd în vedere că majoritatea asamblărilor construcţiilor metalice se fac prin sudură, vom extinde în acest an metoda de sudură automată sub flux. Ea este deosebit de avantajoasă in cazul lucrărilor continue de sudură — cum sunt cele ce se execută la stîlpi şi grinzi cu inimă plină şi la unele ansamble ale instalaţiilor de foraj ce se fabrică in uzină. Acest procedeu modern , cu ajutorul căruia se obţine o productivitate a muncii cu circa 50 la sută mai mare faţă de sudura manuală şi, odată cu aceasta, o calitate superioară a cusăturii, îl vom extinde în acest an la aproximativ 60 la sută din volumul lucrărilor continue de sudură. Acestea sunt numai o parte din procedeele tehnologice moderne care vor fi introduse și extinse în acest an. Sistematizarea întreprinderii ne va da posibilitatea să croim drum și mai larg tehnologiei moderne în uzina noastră. Căci aceasta este una din căile principale prin care colectivul nostru își va realiza angajamentele luate în acest an, în lumina Directivelor C.C. al P . R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. Trenuri cu tonaj sporit Mecanicii şi fochiştii din cadrul Depoului de locomotive C.F.R Caransebeş desfăşoară o vig întrecere socialistă. De la Începutul anului şi pînă în prezent ei au remorcat un număr de peste 453 trenuri cu tonaj spirit, transportînd în plus mai bine de 47.000 tone Tot în decursul acestei perioade ei au economisit o cantitate de combustibil Convenţional în valoare de peste 680.000 lei. în frunte s-au situat mecanicii Ilie Gogoci, Topa Zaharia, Gali Emil, Sosoi Enache, Zaha Traian şi alţii. ALEXANDRU MUNTEANU mecanic de locomotivă Noutăţile de primăvară ale industriei uşoare întreprinderile din cadrul industriei uşoare pregătesc o serie de noutăţi de primăvară. Unităţile comerciale au primit ţesături din fire fine de bumbac mercerizat şi satinat, ţesături din celofibră cotonizată, neşifonabile etc. Colectivul fabricii „Teba” din Arad a realizat din celofibră o ţesătură flauşată pe ambele părţi, neşifonabilă; la fabrica „Bumbacul” din Timişoara s-au realizat ţesături speciale din fire superioare de bumbac pentru rochii de vară, picheturi pentru rochii şi taioare, 25 ţesături (din cele expuse la cel de-al III-lea Pavilion de mostre), în desene vii specifice sezonului, pentru imprimeuri, sunt noutăţile din industria mătăsii. Peste 120 modele noi de tricotaje din fire sintetice vor apărea în curînd în magazine. Industria de confecţii pregăteşte în plus faţă de cele 217 modele contractate, încă 100 modele noi — rochii, bluze, fuste etc. încălţăminte necăptuşită, sandale tip litoral, pantofi cu toc 3—5 cm pentru femei şi alte modele noi de pantofi şi sandale au şi fost livrate magazinelor. în zile de vacanţă CONSTANŢA (coresp. „Scînteii”). Numeroşi elevi din şcolile medii şi de 8 ani din Constanţa îşi petrec unele din zilele vacanţei de primăvară în excursii şi drumeţii. Zilele trecute, un grup de 80 de elevi de la Şcoala medie nr. 2 au plecat cu trenul şi autocarele O.N.T. la Bucureşti, unde au vizitat Muzeul de istorie a partidului, Muzeul de istorie naturală ,,Gr. Antipa”, noile şantiere de construcţii ale Capitalei etc. Alte grupuri de elevi sînt în excursii pe Valea Prahovei — Doftana, Sinaia, Buşteni, Azuga. Pentru a cunoaşte mai bine regiunea, sute de elevi, însoţiţi de învăţători şi profesori, vizitează întreprinderi constănţene, gospodării colective din regiune, împrejurimii argaşului etc. De calitatea operaţiei de urzit depinde in bună măsură calitatea viitoarelor ţesături. Tovarăşa Sîrbu Elveţia, urzitoare la întreprinderea „Tehnica textilă“ din Capitală, e convinsă de acest lucru. Urzelile efectuate de ea sunt de cea mai bună calitate. SCENTEIA SOSITE LA REDACŢIE Altfel ca de obicei Şedinţele de analiză a calităţii producţiei se făceau la noi, pînă nu de mult, în felul următor : Cineva dădea citire unui referat, urmau întrebări, răspunsuri, discuţii, propuneri şi apoi luam hotăriri. Putem spune că asemenea analize ne-au fost de folos. Recent conducerea tehnică a uzinei noastre, împreună cu comitetul sindicatului, a organizat o şedinţă mult mai interesantă şi mai eficace. Participanţii la şedinţă s-au văzut invitaţi la o mică expoziţie. Pe un stand erau aranjate de o parte piese de foarte bună calitate, iar de alta rebuturi, piese neîngrijit executate. N-a mai fost nevoie de un referat. Exponatele vorbeau de la sine. Aici s-a demonstrat ,,pe viu" de ce unele piese au fost bine executate şi de ce altele nu. Cu acest prilej s-a subliniat şi s-a popularizat experienţa bună a unor muncitori fruntaşi din uzina noastră, cum sunt strungarii Ch. Poleac, V. Constantin; muncitorii turnători C. Ilioiu, I. Dragomir; lăcătuşii D. Stoica, Al. Popa şi alţii. Totodată, au fost scoase la iveală deficienţele existente în unele secţii. Observaţiile şi propunerile făcute au fost analizate și pe baza lor s-au stabilit diferite măsuri tehnico-organizatorice. DANIEL TELEOACA tehnician, Uzina „Neptun“ Cimpina Sfaturile arhitecţilor ne-ar fi de folos Cartierul Bucureştii Noi este de nerecunoscut. S-au ridicat zeci de blocuri moderne, confortabile. Pînă acum au primit aici locuinţe sute de familii. Şi cu zi ce trece numărul lor creşte datorită faptului că se ridică mereu alte blocuri. Acest lucru se întîmplă în fiecare oraş al ţării. Pentru confortul locuinţelor trebuie să mulţumim şi constructorilor, dar mai ales acelora care au proiectat casele noastre. Eu cred însă că locatarii trebuie să se bucure de ajutorul arhitecţilor şi după ce au luat în primire un bloc. Proiectanţii ne-ar putea da idei pentru mobilarea şi decorarea apartamentelor, pentru folosirea corectă a balcoanelor, ne-ar putea da multe sfaturi preţioase, atît de necesare tuturor şi mai ales tinerilor care şi-au întemeiat de puţină vreme căminul. Pe de altă parte, noi am putea ajuta arhitecţilor la continua îmbunătăţire a proiectelor ; le-am comunica observaţiile noastre cu privire la împărţirea apartamentelor, la comportarea unor materiale de construcţii şi instalaţii etc. Sfatul arhitectului este nu numai bine venit, dar şi aşteptat de locatarii care se mută în case noi. Lucrul acesta nu este greu de înfăptuit. Legătura între locatari şi arhitecţi ar putea s-o facă deputaţii noştri, comisiile de femei, comitetele de bloc. Un sprijin preţios în această privinţă l-ar putea da chiar Uniunea Arhitecţilor, prin organizarea periodică a unor consfătuiri. Păreri asemănătoare au şi mulţi alţi locatari din cartierul meu. Iată de ce noi aşteptăm cu mult interes ca arhitecţii să vină în mijlocul nostru, al acelora care vom locui ani şi ani de zile în cartierele proiectate de ei. TUDOR RISTEA maistru, uzinele Griviţa Roşie PROPUNERI REZOLVATE Institutul „Proiect-Bucueşti" ne răspunde. In urma publicării articolului ..Amănunte care contribuie la confortul locuinţei“, în „Scînteia“ nr. 5464, am primit următorul răspuns de la institutul „Proiect-Bucureşti“ : „Sesizarea tovarăşei Elena Ivan cu privire la amenajarea unor ochiuri de geam la ferestrele de la bucătării este întemeiată şi vom ţine seama de ea în proiectele viitoare. In privinţa trecerii cordonului electric din baie la o priză ferită de umezeală, printr-un orificiu, s-au luat, de asemenea, măsuri : proiectantul a indicat soluția de execuție“. IULIA SOARE „O piLimbate- La Olan casa" Nuvelele Iuliei Soare, adunate in volumul „O plimbare la Băneasa", evocă o perioadă relativ apropiată din istoria patriei noastre : sfîrșitul domniei fanariote și introducerea, in Principatele române, a Regulamentului organic, legiuire cu caracter de constituţie ce înlesnea, în oarecare măsură, dezvoltarea capitalismului autohton. Etapa este plină de contradicţii sociale, dominată de acel „duh al răzvrătirii şi neascultării", ca să recurgem la o expresie a timpului. Principatele române mai depindeau încă politiceşte de imperiul otoman, dar influenţa Rusiei creştea vertiginos, contrabalansînd in mod pozitiv dominaţia turcească şi frînînd unele abuzuri cule domnitorilor hrăpăreţi. Etapa este caracterizată apoi mai ales prin marea răscoală populară a lui Tudor Vladimirescu. Autoarea a reuşit să evoce veridic o serie de momente : ultimele zile de domnie ale rafinatului şi cupidului Ion Caragea, autorul codicelui de legiuiri ce-i poartă numele (,,O plimbare la Băneasa"), domnia, imediat următoare, a lui Alexandru Şuţu („Amurgul zeilor"), lupta Eteriei („Zilele minier") şi, în fine, bătălia pentru introducerea Regulamentului organic („O campanie grea"). Nuvelele se înlănţuie şi se completează reciproc, unii eroi reapar în decursul acţiunii, — de pildă, consulul rus Pini, urmaşii domnitorului Şuţu etc. — de unde şi impresia de continuitate istorică, de naraţiune literară foarte strins legată de intîmplări petrecute aievea. Remarcabilă e întii de toate forţa de evocare, literară şi istorică, a prozatoarei. Cind spunem acest lucru, nu ne gîndim atît la respectarea cronologiei, la numeroasele precizătride ordin politic şi economic fsat Jftdescrierea unor detalii ale vieţii de toate zilele, amănunte vestimentare, lecturi, pasiuni intime, toate în concordanţă cu epoca şi apartenenţa de clasă a personajelor respective. Deşi nuvelele Iuliei Soare nu evită înfăţişarea complexă a eroilor prin sublinierea vie şi bogată a culorii locale, valoarea lor stă în altceva , anume, in alegerea faptului istoric semnificativ, tipic şi în motivarea psihologică riguroasă a fiecărui amănunt din viaţa eroilor. Plecînd de la fapte reale, respectind adevărul documentar, profilul ştiut al diverşilor conducători poli- RECENZIE tici, boieri sau „feţe" bisericeşti, autoarea a imaginat o acţiune capabilă să le unească într-o naraţiune verosimilă, închegată şi dinamică. Analistă pătrunzătoare, prozatoarea a ales îndeosebi momentele de reflecţie, clipele cinci eroii stau de vorbă cu ei înşişi. Alexandru Şuţu, domnitorul slăbănog şi laş ce căuta să se îmbogăţească rapid, luînd cu forţa pămîntul răzeşilor tirgovişteni, e văzut într-o noapte de insomnie, pradă tuturor îndoielilor. Pasiunile lui de tiran mâmnt supus in acelaşi timp soţiei, dumneaei doamna Eufrozina, ies puternic in relief. Imaginea devine pînă la urmă grotescă. Acelaşi domnitor, în confruntarea cu ţăranii veniţi să-şi ceară drepturile de vechi mazili deposedaţi, dă din colţ în colţ, e jalnic în furia lui neputincioasă, dorind să renunţe la moşie din laşitate, dar cedează fiindcă Eufrosina ascunsese actele, ţintuindu-l cu o privire pinjipiţoarş. Episgeţil eroipt ale luptei Btamai sunt redate apoi prin amintirile unui fost luptător în „batalionul sacru", anonimul care cade rănit la Iaşi, dar e salvat de doi bătrîni şi îngrijit pînă la vindecare. („Zilele mnintei", II). Portretul acestui anonim arată aspectele pozitive, dar şi limitele Eteriei. Rînd pe rînd, amintirile tînărului intelectual grec dezvăluie cauzele sociale şi politice ale mişcării, eroismul oamenilor simpli, mulţi soldaţi de-ai lui Tudor, ce luptau pe viaţă şi pe moarte împotriva jugului otoman, interesele meschine ale aristocraţiei elene care, neîngrijindu-se de echiparea corespunzătoare a batalionului amintit, l-a sacrificat cu bună ştiinţă. Reuşită este şi ultima nuvelă, despre activitatea reformatoare a generalului rus Kisseleff, animat de idei înaintate, deşi intre prima parte, îmbolnăvirea unui ţăran de holeră, şi a doua, dramatică prin excelenţă, dedicată exclusiv abnegaţiei generalului, nu există o legătură deplină. Ce-i drept, autoarea n-a ştiut să conducă peste tot în nuvelele sale, cu aceeaşi vigoare, acţiunea. „Amurgul zeilor" are şi lungimi de prisos ori pagini de cronică istorică, mai ales acolo unde ţăranii, slab individualizaţi, îşi revendică drepturile. Scenele de masă stat. In general, mai anemice, cu excepţia părţii finale din ultima nuvelă, unde mulţimea din Bucureşti vine la Kisseleff spre a-i mulţumi că a scăpat-o de holeră. In nuvelele istorice ale Iuliei Soare, evocarea istorică e veridică, suplă, convingătoare, personajele trăiesc şi acţionează în virtutea unei riguroase determinări de clasă, fiind in acelaşi timp oameni adevăraţi, complecşi. ION CARCASU In aşteptarea autorizaţiei in cartierul nou din Luduş, pentru muncitorii de la întreprinderile din oraş, există un club înzestrat cu cele necesare pentru desfăşurarea unei bogate activităţi culturalartistice. Clubul are şi o sală de spectacole cu 350 de locuri. în oraş există un cinematograf, dar este departe de acest cartier, dincolo de Mureş. Ne-am gîndit de aceea, să aducem filme la club, deoarece avem aparatura cinematografică. Am obţinut aprobările necesare intrării în funcţiune a noului cinematograf. Le-am strîns pe toate într-un dosar şi le-am trimis la Bucureşti, a Direcţiei difuzării filmelor şi a reţelei cinematografice. Asta s-a întîmplat la începutul anului. Deşi au trecut de atunci aproape două luni şi jumătate, cu toate că avem sală, avem aparate, şi dorinţa de a vedea cele mai noi filme, n-avem autorizaţie. EMIL SZILAGYI strungar PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE „Ce prezentăm, cum prezentăm"? în urma articolului „Ce prezentăm, cum prezentăm ?", apărut în „Scînteia" nr. 5471, în care era criticată amenajarea necorespunzătoare a magazinului „Căminul“ din București, conducerea magazinului a luat o serie de măsuri. S-au amenajat, în despărţituri special construite, apartamente compuse din hol, sufragerie, dormitor şi bucătărie. Sunt înfăţişate cumpărătorilor interioare plăcute. Garniturile sunt complete. Pentru înfrumuseţarea interioarelor, mobilele sunt îmbodobite cu bibelouri, milieuri, lămpi de masă. A fost rezolvată cu acest prilej şi o veche cerinţă a cumpărătorilor : s-a amenajat aici o cameră pentru copii şi una pentru tineret. în scopul extinderii spaţiului, s-a desfiinţat expoziţia de la marginea magazinului, mărfurile fiind expuse acum cu mai mult gust în vitrine și în rafturi special amenajate. Piese de rezervă Cu privire la articolul apărut în ziarul „Scînteia“ nr. 5464, intitulat „Gospodinele propun“, Ministerul Industriei Uşoare ne comunică : „In ceea ce priveşte piesele de rezervă de la serviciile de porţelan şi sticlărie, s-au luat măsuri ca odată cu contractările pe semestrul II al acestui an, întreprinderile furnizoare să ofere asemenea piese, urmînd ca organele comerţului să comande cantităţile de care au nevoie. De asemenea, industria uşoară va oferi comerţului spre contractare, luna viitoare, în cantităţi industriale, cheiţe şi dopuri de rezervă pentru jucării şi articole de cauciuc sau material plastic“. Nr. 5483 In plus şi în minus ♦♦♦ Povestea a început acum trei ani. Uzinele de produse sodice Ocna Mureş aveau nevoie, la hala nouă şi modernă a atelierului mecanic central, de un pod rulant. Zis şi tăcut. S-au apucat de treaba asta inginerii Gheorghe Milea şi Victor Cordea, unul de la investiţii, celălalt de la sectorul mecanic. Oameni expeditivi, cei doi au trimis o adresă de comandă, ba, mai mult la mare iuţeală, au tăcut şi măsurătorile, trimiţindu-le „IPROCHIM“-ului. Totul a mers ca pe roate. Cei de la Bucureşti au făcut constatări pe teren şi au descoperit că e nevoie de un pod de deschidere nu de 21 metri, ci de numai 20 metri. Adresaţi-vă uzinelor de utilaj chimic şi petrolier din Capitală a răspuns „IPROCHIM“-ul. Acolo se fabrică în mod curent asemenea poduri. Un metru ? Cei doi s-au cam mirat oleacă. Dar, în sfîrşit, ce contează un metru la casa omului ? De altminteri, ca oameni grăbiţi, n-aveau timp de pierdut. Aşa că au trimis în mare grabă comanda. Intre timp, uzina a plătit „IPFCCHIM“-ului pentru timpul irosit cu recalcularea datelor. Se pierduse ceva timp, se pierduseră ceva bani, dar ce să-i faci, în secolul vitezei, există şi riscuri. Principalul era că acum totul va merge ca pe roate. De, pod rulant. Numai că la comandă au primit drept răspuns, în loc de pod, nişte întrebări. Cică atunci cind se face un pod se cer şi anumite caracteristici tehnice. Cică au uitat să trimită odată cu comanda şi caracteristicile tehnice. Grăbiţii noştri treceau acum prin hală vîjîind de viteză. Măsurători, calcule, totul se desfăşura cu o iuţeală fenomenală. Au trimis documentaţia. Şi, grăbiţi, au mai trimis o adresă, două, mai multe, să se urgenteze! Energia irezistibilă şi-a făcut efectul. Podul a sosit. Şi, în sfîrşit, după oarecare întîrziere, a sosit şi cabina macaragiului. — La montaj, fraţilor, la montaj ! Dinamismul a cuprins pe toată lumea. Iute, mai iute! Numai că, uite, ca să vezi, cabina n-a fost montată. Se uitase iarăşi un amănunt, un mic amănunt, un amănunt necrezut de mic. Făcuseră toate măsurătorile dar nu ţinuseră seama de înălţimea halei. Veţi spune că, mă rog, la atltea amănunte şi atîta viteză nu mai contează o înălţime acolo. Dar macaralele sînt încăpăţînate. Ca o macara, inclusiv cabina macaragiului, să poată trece de la un loc la altul, e nevoie să aibă pe unde trece. Or, cabina macaragiului n-avea pe unde înainta: era prea jos situată,se împiedica de maşini. Uite, vezi, de aceea e bine in fizica nucleară: acolo, după cum ne încredinţează unii savanţi, două corpuri pot exista in acelaşi spaţiu. Macaraua însă, încăpăţînată, se finea de fizica veche, clasică: nu voia să se mişte în spaţiul ocupat de alte corpuri. Avea nevoie, ca să poată circula, să fie aşezată cu un metru mai sus. Ca să vezi un metru, cel putin un metru ! — Un metru, un metru... — îşi spuneau in grabă grăbiţii noştri — unde a mai fost vorba de un metru? Parcă a mai fost ceva cu un metru! Şi şi-au amintit: metrul pe care îl trecuseră în plus la lungime, acum, răzbunător, trecuse în minus la înălţime. Da, da, pe semne era acelaşi metru, un metru rău, răzbunător, care ba apare in plus, ba în minus, numai ca să încurce nişte oameni aflaţi în mare grabă. Pierduseră bani, timp, şi acum trebuiau să găsească o soluţie, noi calcule, modificări... Unii susţin că graba strică treaba, dar mă uit la Milea şi Cordea: nu, domnule, n-a fost numai graba. Lipsă de răspundere? Dar ei s-au agitat, nu s-au îngrijorat pentru un metru in plus sau în minus, ştiau că pînă la urmă apare el de undeva, nu s-au zgîrcit pentru un metru acolo, ştiau că uzina plăteşte! — ba au făcut şi economii, la gindire. Ei, şi după toate astea, podul stă! Ah, pe cuvîntul meu, viaţa e nedreaptă! De cîteva zile mă tot gîndesc la problema asta, mă revoltă, şi nu pot s-o rezolv: de ce doi oameni să tot alerge de colo pînă colo, şi-n timpul ăsta podul lor să stea pe loc ? Şi de ce în restul ţării atîţia ingineri să stea să calculeze liniştit şi chibzuit şi cu toate astea podurile lor să meargă? P. DINESCU FOILETON Lassat.. TEATRIE • (SamcgDuasi *7e/ev/z/tune •‘Radio FILARMONICA DE STAT „GEORGE ENESCU“ (Ateneul R. P. Romíné) . CONCERT SIMFONIC. Dirijor Constantin Bugeanu — (orele 11). TEATRUL DE OPERA ȘI BALET AL R.P. ROMÍNÉ : SPĂRGĂTORUL DE NUCI — (orele 11) | TOSCA — (orele 19.30) . TEATRUL DE STAT DE OPERETA : ELIXIRUL DRAGOSTEI — (orele 10,30); VIŢELUŞUL TĂRCAT — (orele 19,30). TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE“ (Sala Comedia) ; ANNA KARENINA — (orele 10) ; CIDUL — (orele 15) ; CUZA VODĂ — (orele 19,30). (Sala Studio) ; FIICELE — (orele 10) ; BĂDĂRANII — (orele 15) ; SICILIANA — (orele 19.30); TEATRUL „C. I. NOTTARA“ (Sala Magheru) ; ANTONIU ŞI CLEOPATRA — (orele 10) ; PYGMALION — (orele 15.30) ; CIND ÎNFLORESC MIGDALII — (orele 19.30). (Sala Studio); SCANDALOASA LEGĂTURĂ DINTRE DOMNUL KETTLEE şi DOAMNA MOON — (orele 10.30) ; BĂIEŢII VESELI — (orele 16) ; CINTA PRIVIGHETORILE — (orele 20). TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA“ (Sala Studio — str. Alex. Sahia nr. 76) ; TACHE, IANKE ȘI CADIR — (orele 19,30). TEATRUL DE COMEDIE : CELEBRUL 702 — (orele 11); SVEJK IN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL — (orele 19,30). TEATRUL PENTRU TINERET ŞI COPII (Sala pentru tineret) ; PIGULETE PLUS CINCI FETE — (orele 11) ; PRIMA INTILNIRE — (orele 20). (Sala pentru copii) ; EMIL ŞI DETECTIVII — (orele 11 şi orele 14) ; DOI LA ARITMETICA — (orele 17). TEATRUL MUNCITORESC C.F.R.GIULEŞTI : HOŢII ŞI VARDIŞTII — (orele 10) ; OAMENI ŞI UMBRE — (orele 19,30). TEATRUL EVREIESC DE STAT : VREAU SA FIU NEVASTA TA — (orele 20). TEATRUL REGIONAL DE STAT BUCUREŞTI : ÎNDRĂZNEALA — (orele 11) ; IAŞI IN CARNAVAL ŞI MILLO DIRECTOR — (orele 20). TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (Sala Academiei) : HARAP ALB — (orele 11) ; CĂLUŢUL COCOŞAT — (orele 17). (Sala Orfeu) ; ROCHITA CU FIGURI (premieră) — (orele 11) ; MINA CU CINCI DEGETE — (orele 20,30). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANASE“ (Sala Savoy) : REVISTA 62 — (orele 20). (Sala Victoriei 174) ; CONCERT IN RE... HAZLIU — (orele 20). (Sala Dalles) ; ŞAPTE NOTE POTCOVITE — (orele 20). ANSAMBLUL DE CINTECE SI DANSURI AL C.C.S. « DRAG MII CINTESSH» SI JOCUL Hiorei* *o£ CIRCUL DE STAT: O SEARA LA MOSCOVA — (orele 16 si orele 20). CINEMATOGRAFE : PUSTIUL : Patria (10,15; 12,15; 14,15; 17; 19, 21). ARTISTUL : I. C. Frimu (10; 11,45 ; 13,30; 15,15; 17; 19, 21), V. Roaită (10; 12; 14,30; 10,30; 13,30; 20,30), Volga (10,30; 15; 17; 19; 21). CINTECUL ÎNTRERUPT: Republica (10; 12; 14,15; 16,45 ; 19; 21), București (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), 23 August (12; 15; 17; 19; 21), Floreasca (15,30; 18; 20,30). CASA SURPRIZELOR : Magheru (10,15; 12; 15; 17; 19; 21), Elena Pavel (10; 11;30; 13; 15; 17; 19; 21), G. Coșbuc (10; 12; 15; 17; 19; 21). IN NOAPTEA DE AJUN : V. Alecsandri (15; 17; 19; 21). TOT AURUL DIN LUME rulează la cinematografele Flacăra (15; 17; 19; 21), 30 Decembrie (10; 12; 15; 17; 19; 21). MOARTEA IN SA : Lumina (10; 11;45; 13;30; 15;15; 17; 19; 20,45). GARDIANUL rulează la cinematografele M. Gorki (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), înfrățirea intre popoare (12; 14; 16,15; 18,30; 20,45), CAVALERII TEUTONI — ambele serii : Central (10,15; 13,30; 16,45; 20). NOPTILE CABIRIEI : Victoria (10; 12; 15; 17; 19, 21). LANTERNA FERMECATA: Timpuri Noi (rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21). POVESTEA CĂLUȚULUI COCOŞAT : 13 Septembrie (10; 11,30; 13; 14,30; 16). N. Bălcescu (10; 12; 16; 18,15; 20,30). PESCUITORII DE BURETI : 13 Septembrie (18,30; 20,30). IN NOAPTEA SPRE 13. Tineretului (11; 16,15; 18,15; 20,30). PROCESUL MAIMUŢELOR : 1 Mai (10; 12,30; 15,30; 18; 20,30), Arta (11; 15,30; 18; 20,30), Libertăţii (10; 12,30; 16; 18,30; 21). VIZITA PREŞEDINTELUI rulează la cinematografele Gh. Doja (10,30; 12,15; 15,15; 17, 19, 21), Alex. Sahia (10,30; 12,30; 14,30; 18,30; 18,30; 20,30), Miorița (10; 12; 16; 18,30; 20,30). DRUM BUN, AUTOBUZULE !: Cultural (10,30; 18,15; 20,15), Popular (10,30; 16; 18,15; 20,30). MUZICANTUL ORB rulează la cinematograful Alex. Popov (în continuare de la orele 10 pînă la orele 15,30, dupăamiază 17,20; 19;10; 21). VALEA MINDRA : 8 Martie (11; 15; 17; 19; 21). CURSA DE 100 KILOMETRI : Grivita (10; 12; 15; 17; 19; 21), Drumul Serii (11; 15; 17; 19; 21), Iile Pindice (10; 15; 17; 19; 21). FII FERICITA, ANI : Unirea (16; 18;15; 20,30), Aurel Vlaicu (15; 17; 19; 21). CETATEA HURRAMZAMINT, Vladimirescu (11; 16; 18; 20). DE PARTEA CEALALTĂ : Munca (12; 16; 18;15; 20,30). NANA : Moșilor (11; 15;30; 18; 20,30). ROSITĂ : Donea Simo (15; 17; 19; 21). INSULA — cinemascop : M. Eminescu (11,30; 16; 18,15; 20,30). FLĂCĂRI IN TAIGA : 8 Mai (15; 17; 19, 21). PRIMĂVARA FETELOR : C-tin David (15; 17; 19; 21). SENTINȚA : 16 Februarie (11 ; 15; 18; 20). BĂDĂRĂNII : Luceafărul (15; fil .1 ). STRĂZILE AU AMINTIRI : O. Bacovia (15;45; 18; 20,15), Olga Banele (10;30; 15;30; 18; 20,30). PERLE NEGRE : B. Delavrancea (11; 14; 16; 18; 20). TELEVIZIUNE : Orele 9,00 — EMISIUNE PENTRU COPII ŞI TINERETUL ŞCOLAR. 10,30 - EMISIUNEA PENTRU SATE. In jurul orei 16 transmisie de la stadionul „23 August“, a întîlnirii de fotbal dintre echipele Dinamo Bucureşti- Rapid. 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,15 — Sonete de dragoste. 19,35 — „CONCERTUL ARTIŞTILOR MEXICANI“ — emisiune primită din partea Studioului central de Televiziune din Moscova. 19,55 — Filmul artistic „UNCHIUL MEU JACINTO“, o producţie a studiourilor hispano-italiene. 21,20 — MUZICA DISTRACTIVA. In încheiere . Ultimele ştiri şi rezultatele sportive. RADIO, 1 APRILIE • Ghid muzical — orele 8,50 — I • Teatru pentru copii — orele 9,30 — I • Transmisiune din sala Ateneului a concertului corului şi orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu“. Dirijor : Constantin Bugeanu. In program : legenda dramatică „Damnaţiunea lui Faust“ de H. Berlioz. (Solişti : Emilia Petrescu, Ion Piso, Marius Rintzler şi Alexandru Voinescu) — orele 10,50 —II • Cîntă orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii — orele 12,00 — I • De toate, pentru toţi — orele 13,10 — I • Din cîntecele de dragoste ale popoarelor — orele 13,15 — II • Satira şi umorul — orele 14,30 — II • Programe muzicale alcătuite de ascultători — orele 14,35 — I • La şezătoare — orele 16,30 — I • Estrada primăverii — orele 16,10 — I • Răsună cântecul şi focul pe întinsul patriei — orele 16,30 — II • Din creaţia de muzică uşoară a compozitorilor români — orele 17,25 — II • Recital al violonistului ştefan Ruha — orele 18,30 — Ie Emisiune de muzică uşoară românească — orele 19,00 — Io Emisiune pentru marinari — orele 19,00 — II • Teatru : „Transmisia continuă“ de Leva Bela şi Şipoş Tamaş (premieră) — orele 19,30 — I • Almanah muzical — orele 20,30 — NI • Lectură ghicitoare — orele 21,15 — NI • Romanţe — orele 21,30 — N • Sonate pentru pian de Beethoven — orele 22,33 NI • Muzică de dans — orele 23,10 — NI. CUM VA FI VREMEA? Timpul probabil pentru zilele de 2, 8 şi 4 apriiie . Vremea se va menţine relativ călduroasă, cu cerul variabil. Ploi locale vor cădea, mai ales în vestul ţării. Vint slab pînă la potrivit, din sectorul vestic. Temperatura in general staţionară. In nordul ţării se vor menţine condiţii favorabile producerii brumei. Minimele vor fi cuprinse între 0 şi plus 10 grade, iar maximele între plus 10 și plus 20 grade.