Scînteia, octombrie 1962 (Anul 31, nr. 5668-5698)
1962-10-18 / nr. 5685
sosim tovarăşilor mm mmm-ul şi m mm mm la delhi Călduroasa primire făcută oaspeţilor în capitala Indiei DELHI 17 (Agerpres). — De la trimisul special al Radiodifuziunii, Eugen Preda . La 17 octombrie, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, au sosit la Delhi — capitala Indiei — în continuarea vizitei în ţara prietenă, la invitaţia preşedintelui Republicii India, dr. Radhakrishnan. La ora 12, ora locală, pe aeroportul Palam a sosit, escortat de un grup de avioane cu reacţie ale forţelor militare aeriene indiene, avionul cu care au călătorit conducătorii de stat români, însoţiţi de ministrul muncii al guvernului central indian, Jai Sukh Lai Hathi, ambasadorul Republicii India la Bucureşti, Mathur, şi ambasadorul R. P. Romíné la Delhi, Iancu Horaţiu. Pe aeroport, pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Populare Romíne şi Republicii India, era aliniată o gardă de onoare formată din subunităţi ale forţelor armate terestre, maritime şi aeriene ale Republicii India. In semn de salut, o baterie de artilerie a tras 21 de salve de tun. Solii poporului român sunt întîmpinaţi cu căldură de preşedintele Republicii India, dr. Sarvapalli Radhakrishnan, de vicepreşedintele Zahir Hussein, şi de primul ministru Jawaharlal Nehru. Primarul oraşului Delhi oferă conducătorilor de stat romîni tradiţionalele ghirlande de flori. După prezentarea membrilor guvernului indian, s-au intonat imnurile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii India. Comandantul gărzii de onoare a prezentat raportul. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a trecut în revistă garda de onoare. Conducătorilor de stat români le-au fost prezentaţi apoi alţi înalţi demnitari indieni, precum şi membrii corpului diplomatic aflaţi pe aeroport. Preşedintele Republicii India, dr. Radhakrishnan, s-a apropiat de microfon şi a rostit un cuvînt de bun sosit. Sîntem fericiţi, a spus preşedintele Indiei, dr. Radhakrishnan, să vă avem pe dv. şi persoanele care vă însoţesc în mijlocul nostru. Din vizita pe care aţi întreprins-o într-un număr de oraşe din India v-aţi putut da seama de stima adîncă şi bunăvoinţa pe care poporul nostru le nutreşte pentru dv. şi ţara dv. Noi dăm o înaltă apreciere luptei dv. curajoase pentru libertate şi străduinţelor pe care le depuneţi pentru a îmbunătăţi condiţiile sociale şi economice în ţara dv. Aţi obţinut într-un timp foarte scurt succes în sarcina pe care v-aţi propus-o. Preţuim interesul pe care îl manifestaţi şi ajutorul pe care îl acordaţi în dezvoltarea industriei noastre petroliere. Contactele personale contribuie la întărirea relaţiilor de prietenie între popoare. Sînt sigur că dv., pri- mul ministru al ţării dv., şi minis-, trul de externe, precum şi persoa-, nele care vă însoţesc, veţi considera vizita dv. la noi plăcută şi folositoare şi sper că această vizită va strînge legăturile dintre noi. Din toată inima, fiţi bine venit, domnule preşedinte. Răspunzînd, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : Vă mulţumim sincer pentru caldele cuvinte adresate nouă şi poporului român. Permiteţi-mi să vă transmit dv. şi prin dv. locuitorilor capitalei Indiei prietene, marelui popor indian, salutul nostru cald din partea Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, a guvernului Republicii Populare Romíne şi a poporului romín. Vă sîntem recunoscători pentru amabila invitaţie de a vizita marea şi frumoasa dv. ţară, de a avea convorbiri prieteneşti cu conducătorii Indiei, de a lua cunoştinţă de realizările poporului indian, de năzuinţele sale de progres şi o viaţă mai bună. Sîntem convinşi că prilejul de a avea noi întrevederi cu oamenii de stat ai Indiei va deschide noi posibilităţi pentru dezvoltarea multilaterală a relaţiilor şi colaborării dintre popoarele şi ţările noastre. Jocurile vizitate pînă acum au lăsat asupra noastră impresii puternice, de neuitat. Aş vrea să mulţumesc pentru atenţia cu care am fost înconjuraţi şi primirea deosebit de prietenească pe care ne-au făcut-o nouă, reprezentanţi ai poporului român, persoanele oficiale şi populaţia oraşelor Bombay, Bangalore, Agra. Dezvoltarea relaţiilor dintre ţările noastre se bazează pe interesele comune ale construcţiei paşnice. Fie ca această prietenie să se dezvolte spre binele nostru comun, spre binele păcii în întreaga lume. In încheiere, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a adresat urări pentru prietenia romîno-indiană, pentru pace în întreaga lume. De la aeroport, străbătînd Bulevardul Păcii, arteră principală a capitalei Indiei, coloana de mașini oficiale s-a îndreptat spre reşedinţa preşedintelui Republicii India, unde sunt găzduiţi oaspeţii romîni în timpul şederii la Delhi. Capitala Indiei cuprinde două părţi: Old Delhi (Vechiul Delhi), cu o populaţie de 2 600 000 de locuitori, care are aspectul tipic al aglomerărilor urbane din India, şi New Delhi, (Noul Delhi) cu 260 000 de locuitori, în care se află instituţiile oficiale, palatele de reşedinţă ale înalţilor demnitari, precum şi numeroase grădini. Clădirea de reşedinţă a preşedintelui Republicii India este construită din piatră roşie, cu coloane în stil antic, cu cupola in forma templelor, budiste. In momentul cind tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej împreună cu dr. Radhakrishnan au sosit la reşedinţă, alături de drapelul portocaliu-negru al preşedintelui Republicii India s-a înălţat şi drapelul roşugalben-albastru al Republicii Populare Române. In piaţa din faţa reşedinţei, încadrată de clădirile diferitelor ministere, se aflau zeci de mii de oameni care au făcut o primire entuziastă conducătorilor de stat romîni. Pe aleea de la intrarea reşedinţei, pe o distanţă de mai bine de 1 kilometru, alţi numeroşi locuitori ai capitalei Indiei au salutat pe tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer, manifestînd pentru prietenia romîno-indiană. De la intrarea în piaţă şi pînă la reşedinţă convoiul de maşini a fost escortat şi de o unitate de lăncieri călare din garda preşedintelui. In cursul zilei, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu au făcut o vizită preşedintelui Republicii India, dr. Sarvapalli Radhakrishnan. După-amiază, conducătorii de stat romîni au avut convorbiri cu primul ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru. Seara, preşedintele Republicii India, dr. Radhakrishnan, a oferit un dineu în cinstea oaspeţilor români. La sesirea pe aeroportul Palam din Delhi, (Telefoto : Agerpres) Pregătiri pentru iarnă Siderurgiştii din Hunedoara au pus in practică numeroase măsuri care să asigure funcţionarea din plin a agregatelor pe timpul iernii. Pînă în prezent, au fost terminate 120 de lucrări prevăzute în planul pregătirilor de iarnă. Pe platoul de încărcare a furnalelor s-a construit o cabină, de unde se va supraveghea funcţionarea instalaţiilor de alimentare a agregatelor. La silozurile de minereu şi cocs, ca şi la furnale au fost amenajate noi instalaţii de încălzire pentru a feri materiile prime de îngheţ. O instalaţie specială de dezgheţare a minereului şi cocsului adus în vagoane va funcţiona in depozitul mecanizat al combinatului. Reîntoarcerea orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „G. Enescu" Miercuri "dimineaţa s-a înapoiat în Capitală orchestra simfonică a Filarmonicii de stat „George Enescu“, care a întreprins un turneu de zece zile în R. P. Ungară. Artiştii primei noastre orchestre simfonice, sub conducerea dirijorilor George Georgescu şi Mircea Basarab, au dat între 6 şi 15 octombrie o serie de concerte în oraşele Debreţin, Miscolc, Budapesta, Győr şi Békéscsaba, bucurîndu-se de un frumos succes. (Agerpres) Violonistul Igor Oistrah în Capitală Miercuri seara a sosit în Capitală cunoscutul violonist Igor Oistrah. In cadrul turneului el va da un recital şi va fi solistul unor concerte ale Filarmonicelor din Iaşi şi Bucureşti. (Agerpres) Filme didactice pentru elevi Pentru a-i ajuta pe elevi în procesul de învăţămint, întreprinderea cinematografică de stat a oraşului Bucureşti organizează, începînd din săptămîna viitoare, prezentări de filme didactice la 8 cinematografe din raioanele Capitalei. Elevii vor viziona de două ori pe săptămînă filme care îi vor ajuta să-şi însuşească mai bine cunoştinţe despre botanică, biologie, zoologie, geografie, fizică, chimie etc. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Anul XXXII nr. 5685 Joi 18 octombrie 1962 6 PAGINI - 30 BANI VACCIN ANTIPOLIOMIELITIC BONÍNESC Începînd din primul trimestru al anului viitor, copiilor şi populaţiei adulte, pînă la vîrsta de 30 de ani din ţara noastră, li se vor administra pentru prima dată vaccin antipoliomielitic de fabricaţie romînească, sub formă lichidă, pe bază de viruşi vii atenuaţi. Pregătirile pentru producerea în ţară a vaccinului, au început din vara anului 1961, cînd s-a construit pe lîngă Institutul dr. Cantacuzino din Bucureşti un pavilion special pentru experienţe. Viruşii de sămînţă au fost puşi la dispoziţia cercetătorilor noştri de către Institutul de poliomielită de la Moscova. Vaccinarea va cuprinde, ca şi în anii anteriori, peste 10 000 000 de persoane. (Agerpres) O unitate „Gospodina“ la Timişoara La parterul blocului din Bd. 30 Decembrie nr. 1 din Timişoara s-a deschis de curînd o modernă unitate de servire tip „Gospodina“, unde consumatorii găsesc mîncăruri semi-preparate pentru servit acasă. Tot aici s-a deschis şi o bucătărie de bloc, prima unitate de acest fel din oraș. în interiorul ziarului : • V. Vîntu — Vagonul 9, locul 8 (pag. 2-a). • Mircea Popescu — Preliminarii la o discuţie asupra problemelor artei monumentale (pag. 3-a). • Cititorii scriu „Scînteii” (pag. 4-a). • De la trimisul nostru la O.N.U. — L. Rodescu — Aparatele „Geiger” şi discuţiile din Comitetul Politic (pag. 6-a). Plecarea delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-române Delegaţia Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne, care, la invitaţia Consiliului General A.R.L.U.S., a participat la manifestările prilejuite de sărbătorirea Lunii prieteniei romîno-sovietice, a părăsit miercuri Bucureştiul, îndreptîndu-se spre patrie. Oaspeţii au fost conduşi la plecare, pe aeroportul Băneasa, de tovarăşii acad. P. Constantînescu-Iaşi şi Marin Florea Ionescu, vicepreşedinţi ai Consiliului. General A.R.L.U.S., Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de stat pentru cultură şi artă, Octav Livezeanu, Vicepreşedinte al I.R.R.C.S., de reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, membri ai Consiliului General A.R.L.U.S., oameni de cultură, conducători şi activişti ai organizaţiilor de masă. Au fost de faţă G. E. Cebotariov, însărcinat cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti şi membri ai ambasadei. Cu acelaşi avion a plecat la Moscova delegaţia de cineaşti sovietici, care a asistat la tradiţionalul festival al filmului sovietic din cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice. (Agerpres) Construcţii noi la Oneşti Constructorii de pe şantierele de locuinţe din oraşul Oneşti au dat în folosinţă oamenilor muncii, de la începutul anului şi pînă acum, 630 de apartamente. în prezent se lucrează la înălţarea blocurilor cu 9 etaje, care străjuiesc noul bulevard al oraşului. Paralel cu construcţiile de locuinţe, au fost înfiinţate şi noi unităţi comerciale. In prezent se află în curs de mobilare, 19 diverse magazine. La finisarea lor s-au folosit pardoseli din mozaic de marmură. Constructorii se pregătesc să înceapă lucrările şi la cel de-al 6-lea bloc ridicat prin metoda cofrajelor glisante. La cele 5 blocuri înălțate pînă acum, prin această metodă, se execută montajul planșeelor prefabricate. 10 000 anvelope peste plan PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii"). Pînă la jumătatea lunii octombrie, colectivul uzinei chimice „Victoria"-Floreşti a realizat peste plan 10 000 bucăţi anvelope din cauciuc. Pe primele trei trimestre ale anului au fost obţinute economii suplimentare la preţul de cost în valoare de 2 145 000 lei şi 2 174 000 lei beneficii peste plan. Realizările obţinute sunt rezultatul muncii rodnice a întregului colectiv, al aplicării a numeroase măsuri pentru realizarea ritmică a sarcinilor de plan. Printre altele au fost mecanizate operaţiile de transport a materiei prime şi semifabricatelor, s-au adus îmbunătăţiri reţetelor de amestec şi procesului tehnologic, s-au organizat cursuri de ridicare a calificării muncitorilor. Realizările laminatorilor hunedoreni Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la laminoarele de profile de 650 şi 800 mm de la Combinatul siderurgic Hunedoara au înregistrat un nou succes în întrecerea pe care o desfăşoară cu laminatorii reşiţeni. Aici a fost produsă a 30 000 a tonă de laminare peste plan de la începutul anului. Totodată, s-au realizat economii peste plan care depăşesc suma de 4 milioane lei. Laminatorii hunedoreni aplică cu succes acţiunea pornită de ei privind scurtarea cu 10—15 secunde a duratei de laminare a fiecărui lingou şi blum de oţel. In felul acesta ei îmbunătăţesc şi calitatea produselor. (Agerpres) în aceste zile, în faţa oamenilor muncii din agricultură stau sarcini deosebit de importante: terminarea grabnică a semănatului griului şi executarea tuturor lucrărilor agricole la un înalt nivel calitativ. După cum dovedesc experienţa gospodăriilor fruntaşe şi cercetările ştiinţifice, semănatul la timp şi de bună calitate are o însemnătate hotărîtoare pentru obţinerea de producţii sporite. Care este situaţia semănatului acum cînd se apropie sfîrşitul epocii optime ? Din datele comunicate Consiliului Superior al Agriculturii rezultă că în cursul săptămînii trecute ritmul însămîn- . — ţărilor s-a intensificat în majoritatea regiunilor. Succese însemnate au fost obţinute în regiunea Galaţi, unde gospodăriile colective şi gospodăriile de stat însămânţează cu grîu ultimele suprafeţe. In această regiune, în urma măsurilor luate de organele regionale de partid şi de stat, activiştii comitetelor raionale de partid şi specialiştii din cadrul consiliilor agricole ajută conducerile gospodăriilor colective să rezolve operativ, la faţa locului, problemele legate de eliberarea terenului, executarea arăturilor şi însămînţărilor. Realizări însemnate la semănatul cerealelor de toamnă au fost obţinute şi în regiunile Bucureşti, Dobrogea şi Argeş. Din aceleaşi date rezultă însă că într-o serie de regiuni — Maramureş, Cluj, Mureş-Autonomă Maghiară, Crişana şi altele — regiuni din zona unde faţă de condiţiile naturale semănatul trebuie să fie terminat mai devreme, această lucrare se execută într-un ritm cu totul nesatisfăcător. Căror cauze se datoreşte această rămânere în urmă ? în unele locuri din aceste regiuni mai persistă practica învechită, dăunătoare, de a se însămînţa tîrziu. în loc să le combată, folosind exemple concrete din experienţa gospodăriilor fruntaşe, specialiştii din consiliile agricole raionale şi din unităţi au lăsat ca lucrurile să meargă de la sine. Aşa se face că există un mare decalaj între suprafeţele recoltate, arate şi cele semănate, în regiunea Cluj, unde se făcuseră lucrări de pregătire a terenului pe aproape 80 000 de hectare, pînă la 16 octombrie nu se însămînţase decit jumătate din această suprafaţă. De altfel, unele consilii agricole raionale şi unele comitete raionale de partid, cum sînt Huedin, Gherla etc., abia în ultimul timp au început să se ocupe unele acestea — hotărîtoare pentru terminarea însămînţărilor mai serios de mersul lucrărilor agricole de toamnă, în toate regiunile rămase în urmă cea mai serioasă piedică în executarea semănatului o constituie tărăgănarea lucrărilor de recoltare şi de eliberare a terenului. Din această cauză, multe tractoare nu pot fi folosite cu întreaga capacitate la arat şi semănat. Aşa stau lucrurile în regiunea Crişana unde nu se realizează decit 50 la sută din viteza de lucru planificată, în regiunea Banat şi altele. Mai trebuie arătat, de asemenea, că există unele lipsuri în activitatea conducerilor S.M.T., care nu iau operativ măsuri pentru înlăturarea defecţiunilor ivite la tractoare şi pentru buna aprovizionare la locul de muncă în cîmp a brigăzilor cu carburanţi. Concentrarea eforturilor pentru terminarea semănatului în timpul optim şi la un înalt nivel agrotehnic trebuie să fie privită de organele de partid şi de stat, de consiliile agricole şi conducerile S.M.T. ca o acţiune de cea mai mare însemnătate pentru sporirea recoltei şi întărirea economică şi organizatorică a gospodăriilor colective. Pentru recuperarea rămînerii în urmă este necesar ca, paralel cu grăbirea semănatului, pe suprafeţele deja pregătite, să se ia măsuri ca în timpul cel mai scurt toate terenurile destinate a fi semănate cu grîu să fie eliberate de culturi. Aşa cum arată experienţa gospodăriilor fruntaşe, acolo unde nu sunt suficiente mijloace de transport, este bine să se scoată cocenii la marginea terenului, pentru ca tractoarele să poată intra la arat. Buna organizare a muncii tractoriştilor şi îndeosebi organizarea schimbului doi, executarea reparaţiilor în timpul cel mai scurt , sunt obligaţii care trebuie îndeplinite cu cea mai mare grijă de conducerile G.A.S. şi S.M.T. în regiunea Maramureş au fost luate măsuri pentru a se trimite tractorişti de la diferite întreprinderi şi instituţii ca să lucreze în schimbul doi. Trebuie însă urmărit ca toate tractoarele, inclusiv cele din schimbul doi, să lucreze cu randament maxim. Grăbirea semănatului trebuie să meargă mină în mină cu executarea unor lucrări de cea mai bună calitate - chezăşie a obţinerii unor recolte mari în 1963. Aşa cum a recomandat Consiliul Superior al Agriculturii, griul şi celelalte cereale de toamnă trebuie semănate într-un teren bine pregătit, respectîndu-se cu stricteţe adîncimea de semănat, în urma controlului executat de către organele Consi-* ____ liului Superior al Agriculturii s-a constatat că în unele unităţi agricole din regiunile Bucureşti, Oltenia, Iaşi,=— Bacău se fac lucrări de calitate necorespunzătoare. Fiecare tractorist şi şef de brigadă, preşedinţii de G.A.C. şi mai ales inginerii agronomi trebuie să se simtă răspunzători de calitatea semănatului. Este necesar să se execute un control permanent pe teren, luîndu-se măsuri operative in vederea înlăturării oricăror deficienţe. Organele şi organizaţiile de partid sunt chemate să desfăşoare o intensă muncă politică în rîndul tractoriştilor şi al celorlalţi oameni ai muncii de pe ogoare, aratîndu-le necesitatea executării timp şi de calitate a lucrărilor agricole de toamnă, pentru obţinerea unor recolte mari. Comitetele regionale şi raionale de partid să îndrume şi să controleze îndeaproape activitatea pe care o desfăşoară în această privinţă comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi raionale şi organele lor, consiliile agricole. Este necesar să se cunoască îndeaproape felul cum se muncește pe teren, să se ia măsuri operative pentru lichidarea lipsurilor care se ivesc. Zilele acestea sînt hotărîtoare pentru terminarea însămînțărilor. Folosind zilele bune de lucru, făcînd lucrări de cea mai bună calitate se va pune o temelie puternică viitoarei recolte. -pro-RITM INTENS SI CALITATE BUNA IA SEMANAT! Expoziţie de pictură bulgară Sub auspiciile Comitetului de stat pentru cultură şi artă, miercuri la amiază s-a deschis în sala Dalles expoziţia pictorilor bulgari Zlatin Boiadjev, artist al poporului, Bencio Iordanov Obrescov şi Gheorghi Dimitrov Baev. La festivitatea de deschidere care a avut loc în prezenţa celor trei pictori bulgari, au luat parte artiştii poporului Ion Jalea, preşedintele Uniunii artiştilor plastici, şi Boris Caragea, preşedintele Consiliului artelor plastice din Comitetul de stat pentru cultură şi artă, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai I.R.R.C.S., oameni de artă. Au fost de faţă Ivan Kinov, ambasadorul R. P. Bulgaria în R. P. Romînă, membri ai ambasadei, şefii altor misiuni diplomatice acreditaţi în R.P. Romînă şi alţi membri ai corpului diplomatic. Au luat cuvîntul pictorii Chintilă Spiru şi Bencio Iordanov Obrescov. (Agerpres). Noua sală de cinematograf cu 450 de locuri de la Băile Herculane. (Foto : R. Costin) Exploatarea minieră Cavnic. Schimbul condus de Vasile Tuplad Intr-o pauză. L-am căutat deunăzi la telefon pe un cunoscut, director la un minister. Mi-a răspuns secretara lui, printr-o întrebare : — Cine ești dumneata ? I-am spus, dar n-a fost de-ajuns. A mai fost nevoie de încă o întrebare: — In ce chestiune ? I-am răspuns și la asta — vag, deoarece nu era de competența ei. Dar secretara nu s-a lăsat. Ea trebuie să ştie totul în amănunt. Altfel rişti să-ţi închidă telefonul în nas. După vreo cinci minute de explicaţii, mi-a spus condescendent: — Tovarăşul director e în şedinţă. Revino mata... Am mai revenit de cîteva ori şi totul s-a desfăşurat după acelaşi tipic. Pînă la urmă secretara m-a repezit, mi-a spus că am chef de vorbă dar că ea nu are timp de pierdut — într-un cuvînt, m-a pus la punct. Am hotărît să nu-mi mai caut cunoscutul, ca să nu mai dau de secretară. Trebuie să recunoaşteţi că e obositor pentru ea. Intr-o zi l-am întîlnit pe stradă. M-a oprit el: — Ce mai faci omule ? De ce nu dai un semn de viaţă ? — Este imposibil să te găsesc la minister — i-am spus. Tot timpul eşti în şedinţe.. Omul a părut stupefiat. — Aş, de unde! N-am mai avut o şedinţă de nu ştiu cînd. — Cum aşa ? Secretara te dă mereu absent la telefon.. Nu mai ţin minte ce /Instantanee/ mi-a răspuns. Fapt este că, ascultîndu-l, m-am gîndit: nu cumva chiar el îşi instruieşte secretara să se comporte astfel, să pună mereu placa „e în şedinţă ?“ Şi încă ceva. Dacă secretara cutează să pună stavilă între el şi un om care-i este cunoscut lui, oare ce se întîmplă cu un necunoscut, ce şanse are el de a vorbi la telefon cu directorul de vreme ce la „vamă“ stă secretara ? La fel procedează şi alţii, pe semne, căci şi alte secretare îţi vorbesc la telefon în acelaşi mod, se interpun între cetăţean şi funcţionar ca un obstacol de netrecut, respingînd pe oricine „din principiu“, chiar fără a mai consulta pe cel chemat. Fireşte că oamenilor care prin natura muncii lor sunt foarte ocupaţi, au multe probleme de rezolvate le este necesar ajutorul unei secretare sau alt funcţionar tehnic — şi ţiu puţini dintre aceştia îşi îndeplinesc îndatoririle conştiincios, fiind apreciaţi şi de publicul cu care vin în contact. Nu trebuie să se ajungă însă la manifestările abuzive ale acelor secretare care ajung să se considere factori de conducere în instituţia respectivă, îndeosebi cînd este vorba de orele de audienţă fixate pentru public, ele trebuie riguros respectate. Există şi un alt aspect. Pe alocuri constaţi că funcţionează secretare chiar acolo unde nu se simte neapărat necesitatea unui asemenea ajutor în muncă. Este de datoria conducerilor de întreprinderi, de instituţii, să stabilească în mod judicios unde e intradevăr nevoie de o secretară şi unde prezenţa ei nu este justificată. In comportarea oricărui lucrător, indiferent de munca sa, inclusiv a ajutoarelor tehnice, este necesar să se reflecte consideraţia, respectul faţă de cetăţeni, atitudinea civilizată faţă de public care trebuie să caracterizeze activitatea unei instituţii socialiste. EM. MIHAILESCU -0*0-„E în şedinţa...ee