Scînteia, octombrie 1962 (Anul 31, nr. 5668-5698)

1962-10-18 / nr. 5685

sosim tovarăşilor mm mmm-ul şi m mm mm la delhi Călduroasa primire făcută oaspeţilor în capitala Indiei DELHI 17 (Agerpres). — De la trimisul special al Radiodifuziunii, Eugen Preda . La 17 octombrie, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, împreună cu to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, pre­şedintele Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, au sosit la Delhi —­ capitala Indiei — în continuarea vi­zitei în ţara prietenă, la invitaţia preşedintelui Republicii India, dr. Radhakrishnan. La ora 12, ora locală, pe aeropor­tul Palam a sosit, escortat de un grup de avioane cu reacţie ale for­ţelor militare aeriene indiene, avio­nul cu care au călătorit conducătorii de stat români, însoţiţi de ministrul muncii al guvernului central indian, Jai Sukh Lai Hathi, ambasadorul Republicii India la Bucureşti, Mat­­hur, şi ambasadorul R. P. Romíné la Delhi, Iancu Horaţiu. Pe aeroport, pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Populare Ro­míne şi Republicii India, era aliniată o gardă de onoare formată din sub­unităţi ale forţelor armate terestre, maritime şi aeriene ale Republicii India. In semn de salut, o baterie de artilerie a tras 21 de salve de tun. Solii poporului român sunt întîm­­pinaţi cu căldură de preşedintele Republicii India, dr. Sarvapalli Rad­hakrishnan, de vicepreşedintele Za­­hir Hussein, şi de primul ministru Jawaharlal Nehru. Primarul oraşu­lui Delhi oferă conducătorilor de stat romîni tradiţionalele ghirlande de flori. După prezentarea membri­lor guvernului indian, s-au intonat imnurile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii In­dia. Comandantul gărzii de onoare a prezentat raportul. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a trecut în revistă garda de onoare. Conducătorilor de stat români le-au fost prezentaţi apoi alţi înalţi demnitari indieni, precum şi mem­brii corpului diplomatic aflaţi pe ae­roport. Preşedintele Republicii India, dr. Radhakrishnan, s-a apropiat de mi­crofon şi a rostit un cuvînt de bun sosit. Sîntem fericiţi, a spus preşedin­tele Indiei, dr. Radhakrishnan, să vă avem pe dv. şi persoanele care vă însoţesc în mijlocul nostru. Din vi­zita pe care aţi întreprins-o într-un număr de oraşe din India v-aţi putut da seama de stima adîncă şi bună­voinţa pe care poporul nostru le nu­treşte pentru dv. şi ţara dv. Noi dăm o înaltă apreciere luptei dv. curajoase pentru libertate şi străduinţelor pe care le depuneţi pentru a îmbunătăţi condiţiile so­ciale şi economice în ţara dv. Aţi obţinut într-un timp foarte scurt succes în sarcina pe care v-aţi pro­pus-o. Preţuim interesul pe care îl manifestaţi şi ajutorul pe care îl acordaţi în dezvoltarea industriei noastre petroliere. Contactele personale contribuie la întărirea relaţiilor de prietenie în­tre popoare. Sînt sigur că dv., pri-­ mul ministru al ţării dv., şi minis-, trul de externe, precum şi persoa-, nele care vă însoţesc, veţi consi­dera vizita dv. la noi plăcută şi fo­lositoare şi sper că această vizită va strînge legăturile dintre noi. Din toată inima, fiţi bine venit, domnule preşedinte. Răspunzînd, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : Vă mulţumim sincer pentru caldele cuvinte adresate nouă şi po­porului român. Permiteţi-mi să vă transmit dv. şi prin dv. locuitorilor capitalei Indiei prietene, marelui popor indian, salutul nostru cald din partea Consiliului de Stat al Repu­blicii Populare Romíne, a guvernu­lui Republicii Populare Romíne şi a poporului romín. Vă sîntem recunoscători pentru amabila invitaţie de a vizita marea şi frumoasa dv. ţară, de a avea con­vorbiri prieteneşti cu conducătorii Indiei, de a lua cunoştinţă de reali­zările poporului indian, de năzuin­ţele sale de progres şi o viaţă mai bună. Sîntem convinşi că prilejul de a avea noi întrevederi cu oamenii de stat ai Indiei va deschide noi posi­bilităţi pentru dezvoltarea multila­terală a relaţiilor şi colaborării din­tre popoarele şi ţările noastre. Jocurile vizitate pînă acum au lăsat asupra noastră impresii puter­nice, de neuitat. Aş vrea să mulţu­mesc pentru atenţia cu care am fost înconjuraţi şi primirea deosebit de prietenească pe care ne-au făcut-o nouă, reprezentanţi ai poporului ro­mân, persoanele oficiale şi populaţia oraşelor Bombay, Bangalore, Agra. Dezvoltarea relaţiilor dintre ţările noastre se bazează pe interesele co­mune ale construcţiei paşnice. Fie ca această prietenie să se dezvolte spre binele nostru comun, spre bi­nele păcii în întreaga lume. In încheiere, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a adresat urări pen­tru prietenia romîno-indiană, pentru pace în întreaga lume. De la aeroport, străbătînd Bule­vardul Păcii, arteră principală a capitalei Indiei, coloana de mașini oficiale s-a îndreptat spre reşedinţa preşedintelui Republicii India, unde sunt găzduiţi oaspeţii romîni în timpul şederii la Delhi. Capitala Indiei cuprinde două părţi: Old Delhi (Vechiul Delhi), cu o populaţie de 2 600 000 de locuitori, care are aspectul tipic al aglomeră­rilor urbane din India, şi New Delhi, (Noul Delhi) cu 260 000 de locuitori, în care se află instituţiile oficiale, palatele de reşedinţă ale înalţilor demnitari, precum şi numeroase grădini. Clădirea de reşedinţă a preşedin­telui Republicii India este construită din piatră roşie, cu coloane în stil antic, cu cupola in forma templelor, budiste. In momentul cind tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej împreună cu dr. Radhakrishnan au sosit la reşedinţă, alături de drapelul porto­­caliu-negru al preşedintelui Republi­cii India s-a înălţat şi drapelul roşu­­galben-albastru al Republicii Popu­lare Române. In piaţa din faţa reşedinţei, înca­drată de clădirile diferitelor minis­tere, se aflau zeci de mii de oameni care au făcut o primire entuziastă conducătorilor de stat romîni. Pe aleea de la intrarea reşedinţei, pe o distanţă de mai bine de 1 kilometru, alţi numeroşi locuitori ai capitalei Indiei au salutat pe tovarăşii Gheor­ghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer, manifestînd pentru priete­nia romîno-indiană. De la intrarea în piaţă şi pînă la reşedinţă convo­iul de maşini a fost escortat şi de o unitate de lăncieri călare din garda preşedintelui. In cursul zilei, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tova­răşii Ion Gheorghe Maurer şi Corne­liu Mănescu au făcut o vizită pre­şedintelui Republicii India, dr. Sar­vapalli Radhakrishnan. După-amiază, conducătorii de stat romîni au avut convorbiri cu primul ministru al Indiei, Jawaharlal Ne­hru. Seara, preşedintele Republicii In­dia, dr. Radhakrishnan, a oferit un dineu în cinstea oaspeţilor români. La sesirea pe aeroportul Palam din Delhi, (Telefoto : Agerpres) Pregătiri pentru iarnă Siderurgiştii din Hunedoara au pus in practică nume­roase măsuri care să asigure func­ţionarea din plin a agregatelor pe timpul iernii. Pînă în prezent, au fost terminate 120 de lucrări prevăzute în planul pregăti­rilor de iarnă. Pe platoul de încăr­care a furnalelor s-a construit o ca­bină, de unde se va supraveghea funcţionarea insta­laţiilor de alimen­tare a agregatelor. La silozurile de mi­nereu şi cocs, ca şi la furnale au fost amenajate noi instalaţii de încăl­zire pentru a feri materiile prime de îngheţ. O instalaţie spe­cială de dezghe­ţare a minereului şi cocsului adus în vagoane va func­ţiona in depozi­tul mecanizat al combinatului. Reîntoarcerea orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „G. Enescu" Miercuri "dimineaţa s-a înapoiat în Capitală orchestra simfonică a Filarmo­nicii de stat „George Enescu“, care a întreprins un turneu de zece zile în R. P. Ungară. Artiştii primei noastre orchestre simfonice, sub conducerea di­rijorilor George Georgescu şi Mircea Basarab, au dat între 6 şi 15 octombrie o serie de concerte în oraşele Debre­ţin, Miscolc, Budapesta, Győr şi Béké­scsaba, bucurîndu-se de un frumos succes. (Agerpres) Violonistul Igor Oistrah în Capitală Miercuri seara a sosit în Capi­tală cunoscutul violonist Igor Oi­­strah. In cadrul tur­neului el va da un recital şi va fi solistul unor concerte ale Fi­larmonicelor din Iaşi şi Bucureşti. (Agerpres) Filme didactice pentru elevi Pentru a-i ajuta pe elevi în procesul de învăţămint, întreprinderea cinemato­­grafică de stat a oraşului Bucureşti or­ganizează, începînd din săptămîna vii­toare, prezentări de filme didactice la 8 cinematografe din raioanele Capi­talei. Elevii vor viziona de două ori pe săptămînă filme care îi vor ajuta să-şi însuşească mai bine cunoştinţe despre botanică, biologie, zoologie, geogra­fie, fizică, chimie etc. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Anul XXXII nr. 5685 Joi 18 octombrie 1962 6 PAGINI - 30 BANI VACCIN ANTIPOLIOMIELITIC BONÍNESC Începînd din primul tri­mestru al anului viitor, co­piilor şi populaţiei adulte, pînă la vîrsta de 30 de ani din ţara noastră, li se vor administra pentru pri­ma dată vaccin antipolio­­mielitic de fabricaţie romî­­nească, sub formă lichidă, pe bază de viruşi vii­ ate­­nuaţi. Pregătirile pentru pro­ducerea în ţară a vaccinu­lui, au început din vara anului 1961, cînd s-a con­struit pe lîngă Institutul dr. Cantacuzino din Bucureşti un pavilion special pentru experienţe. Viruşii de să­­mînţă au fost puşi la dis­poziţia cercetătorilor noş­tri de către Institutul de poliomielită de la Mos­cova. Vaccinarea va cuprinde, ca şi în anii anteriori, peste 10 000 000 de per­soane. (Agerpres) O unitate „Gospodina“ la Timişoara La parterul blocului din Bd. 30 Decembrie nr. 1 din Timişoara s-a deschis de curînd o modernă uni­tate de servire tip „Gospodina“, unde consumatorii găsesc mîncă­­ruri semi-preparate pentru servit acasă. Tot aici s-a deschis şi o bucătărie de bloc, prima unitate de acest fel din oraș. în interiorul ziarului : • V. Vîntu — Vagonul 9, lo­cul 8 (pag. 2-a). • Mircea Popescu — Prelimi­narii la o discuţie asupra proble­melor artei monumentale (pag. 3-a). • Cititorii scriu „Scînteii” (pag. 4-a). • De la trimisul nostru la O.N.U. — L. Rodescu — Apara­tele „Geiger” şi discuţiile din Co­mitetul Politic (pag. 6-a). Plecarea delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-române Delegaţia Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne, care, la invitaţia Consiliului General A.R.L.U.S., a participat la manifestările prilejuite de sărbătorirea Lunii prieteniei romîno-sovietice, a părăsit miercuri Bucureştiul, îndreptîndu-se spre patrie. Oaspeţii au fost conduşi la ple­care, pe aeroportul Băneasa, de to­varăşii acad. P. Constantînescu-Iaşi şi Marin Florea Ionescu, vicepre­şedinţi ai Consiliului. General A.R.L.U.S., Ion Moraru, vicepreşe­dinte al Comitetului de stat pentru cultură şi artă, Octav Livezeanu, Vicepreşedinte al I.R.R.C.S., de re­prezentanţi ai Ministerului Afaceri­lor Externe, membri ai Consiliului General A.R.L.U.S., oameni de cul­tură, conducători şi activişti ai or­ganizaţiilor de masă. Au fost de faţă G. E. Cebotariov, însărcinat cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti şi membri ai ambasadei. Cu acelaşi avion a plecat la Mos­cova delegaţia de cineaşti sovietici, care a asistat la tradiţionalul festi­val al filmului sovietic din cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice. (Agerpres) Construcţii noi la Oneşti Constructorii de pe şantierele de locuinţe din oraşul Oneşti au dat în folosinţă oamenilor muncii, de la începutul anului şi pînă acum, 630 de apartamente. în prezent se lucrează la înălţarea blocurilor cu 9 etaje, care stră­juiesc noul bulevard al oraşului. Pa­ralel cu construcţiile de locuinţe, au fost înfiinţate şi noi unităţi comer­ciale. In prezent se află în curs de mo­bilare, 19 diverse magazine. La fini­sarea lor s-au folosit pardoseli din mozaic de marmură. Constructorii se pregătesc să în­ceapă lucrările şi la cel de-al 6-lea bloc ridicat prin metoda cofrajelor glisante. La cele 5 blocuri înălțate pînă acum, prin această metodă, se execută montajul planșeelor prefa­bricate. 10 000 anvelope peste plan PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii").­ Pînă la jumătatea lunii octombrie, colectivul uzinei chimice „Victo­­ria"-Floreşti a realizat peste plan 10 000 bucăţi anvelope din cau­ciuc. Pe primele trei trimestre ale anului au fost obţinute eco­nomii suplimentare la preţul de cost în valoare de 2 145 000 lei şi 2 174 000 lei beneficii peste plan. Realizările obţinute sunt rezul­tatul muncii rodnice a întregului colectiv, al aplicării a numeroa­se măsuri pentru realizarea rit­mică a sarcinilor de plan. Prin­tre altele au fost mecanizate operaţiile de transport a materiei prime şi semifabricatelor, s-au adus îmbunătăţiri reţetelor de amestec şi procesului tehnologic, s-au organizat cursuri de ridi­care a calificării muncitorilor. Realizările laminatorilor hunedoreni Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la laminoarele de profile de 650 şi 800 mm de la Combinatul side­rurgic Hunedoara au înregistrat un nou succes în întrecerea pe care o desfăşoară cu laminatorii reşiţeni. Aici a fost produsă a 30 000­ a tonă de laminare peste plan de la începu­tul anului. Totodată, s-au realizat economii peste plan care depăşesc suma de 4 milioane lei. Laminatorii hunedoreni aplică cu succes acţiunea pornită de ei pri­vind scurtarea cu 10—15 secunde a duratei de laminare a fiecărui lin­gou şi blum de oţel. In felul acesta ei îmbunătăţesc şi calitatea produ­selor. (Agerpres) în aceste zile, în faţa oamenilor muncii din agricultură stau sarcini deosebit de importante: termina­rea grabnică a semănatului griului şi executarea tuturor lucrărilor a­­gricole la un înalt nivel calitativ. După cum dovedesc experienţa gos­podăriilor fruntaşe şi cercetările ştiinţifice, semănatul la timp şi de bună calitate are o însemnătate hotărîtoare pentru obţinerea de producţii sporite. Care este situaţia semănatului acum cînd se apropie sfîrşitul epocii optime ? Din datele comunicate Consiliului Superior al Agriculturii rezultă că în cursul săptămînii trecute ritmul însămîn- . — ţărilor s-a intensificat în majoritatea regiuni­lor. Succese însemnate au fost obţinute în re­giunea Galaţi, unde­­ gospodăriile colective şi gospodăriile de stat însămânţea­ză cu grîu ultimele suprafeţe. In această regiune, în urma măsurilor luate de organele regionale de par­tid şi de stat, activiştii comitetelor raionale de partid şi specialiştii din cadrul consiliilor agricole ajută conducerile gospodăriilor colective să rezolve operativ, la faţa locului, problemele legate de eliberarea te­renului, executarea arăturilor şi în­­sămînţărilor. Realizări însemnate la semănatul cerealelor de toamnă au fost obţinute şi în regiunile Bucu­reşti, Dobrogea şi Argeş. Din aceleaşi date rezultă însă că într-o serie de regiuni — Maramu­reş, Cluj, Mureş-Autonomă Ma­ghiară, Crişana şi altele — re­giuni din zona unde faţă de con­diţiile naturale semănatul trebuie să fie terminat mai devreme, a­­ceastă lucrare se execută într-un ritm cu totul nesatisfăcător. Căror cauze se datoreşte această rămâ­nere în urmă ? în unele locuri din aceste regiuni mai persistă prac­tica învechită, dăunătoare, de a se însămînţa tîrziu. în loc să le com­bată, folosind exemple concrete din experienţa gospodăriilor fruntaşe, specialiştii din consiliile agricole raionale şi din unităţi au lăsat ca lucrurile să meargă de la sine. Aşa se face că există un mare decalaj între suprafeţele recoltate, arate şi cele semănate, în regiunea Cluj, unde se făcuseră lucrări de pregă­tire a terenului pe aproape 80 000 de hectare, pînă la 16 octombrie nu se însămînţase decit jumătate din această suprafaţă. De altfel, unele consilii agricole raionale şi unele comitete raionale de partid, cum sînt Huedin, Gherla etc., abia în ul­timul timp au început să se ocupe un­ele acestea — hotărîtoare pentru terminarea însămînţărilor mai serios de mersul lucrărilor a­­gricole de toamnă, în toate regiunile rămase în urmă cea mai serioasă piedică în execu­tarea semănatului o constituie tără­gănarea lucrărilor de recoltare şi de eliberare a terenului. Din aceas­tă cauză, multe tractoare nu pot fi folosite cu întreaga capaci­tate la arat şi semănat. Aşa stau lucrurile în regiunea Crişana unde nu se realizează decit 50 la sută din viteza de lucru planificată, în re­giunea Banat şi altele. Mai trebuie arătat, de asemenea, că există unele lipsuri în activita­tea conducerilor S.M.T., care nu iau operativ măsuri pentru înlăturarea defecţiunilor ivite la tractoare şi pentru buna aprovizionare la locul de muncă în cîmp a brigăzilor cu carburanţi. Concentrarea eforturilor pentru terminarea semănatului în timpul optim şi la un înalt nivel agroteh­nic trebuie să fie privită de orga­nele de partid şi de stat, de consi­liile agricole şi conducerile S.M.T. ca o acţiune de cea mai mare în­semnătate pentru sporirea recoltei şi întărirea economică şi organiza­torică a gospodăriilor colective. Pentru recuperarea rămînerii în urmă este necesar ca, paralel cu grăbirea semănatului, pe suprafe­ţele deja pregătite, să se ia măsuri ca în timpul cel mai scurt toate te­renurile destinate a fi semănate cu grîu să fie eliberate de culturi. Aşa cum arată experienţa gospodăriilor fruntaşe, acolo unde nu sunt sufi­ciente mijloace de transport, este bine să se scoată cocenii la mar­ginea terenului, pentru ca tractoa­rele să poată intra la arat. Buna organizare a muncii tracto­riştilor şi îndeosebi organizarea schimbului doi, executarea repara­ţiilor în timpul cel mai scurt , sunt obligaţii care trebuie îndeplinite cu cea mai mare grijă de conducerile G.A.S. şi S.M.T. în regiunea Mara­mureş au fost luate măsuri pentru a se trimite tractorişti de la dife­rite întreprinderi şi instituţii ca să lucreze în schimbul doi. Trebuie însă urmărit ca toate tractoarele, inclusiv cele din schimbul doi, să lucreze cu randament maxim.­­ Grăbirea semănatului trebuie să meargă mină în mină cu executa­rea unor lucrări de cea mai bună calitate - chezăşie a obţinerii unor recolte mari în 1963. Aşa cum a re­comandat Consiliul Superior al A­­griculturii, griul şi celelalte cereale de toamnă trebuie semănate într-un teren bine pregătit, respectîndu-se cu stricteţe adîncimea de semănat, în urma controlului executat de către organele Consi-* ____ liului Superior al Agri­culturii s-a constatat că în unele unităţi a­­gricole din regiunile Bucureşti, Oltenia, Iaşi,­­=— Bacău se fac lucrări de calitate necorespunză­toare. Fiecare tractorist şi şef de brigadă, preşedinţii de G.A.C. şi mai ales inginerii agro­­nomi trebuie să se simtă răspunză­tori de calitatea semănatului. Este necesar să se execute un control permanent pe teren, luîndu-se mă­suri operative in vederea înlătură­rii oricăror deficienţe. Organele şi organizaţiile de par­tid sunt chemate să desfăşoare o intensă muncă politică în rîndul tractoriştilor şi al celorlalţi oa­meni ai muncii de pe ogoare, ara­­tîndu-le necesitatea executării timp şi de calitate a lucrărilor a­­gricole de toamnă, pentru obţine­rea unor recolte mari. Comitetele regionale şi raionale de partid să îndrume şi să controleze îndea­proape activitatea pe care o desfă­şoară în această privinţă comitetele executive ale sfaturilor populare re­gionale şi raionale şi organele lor,­ consiliile agricole. Este necesar să se cunoască îndeaproape felul cum se muncește pe teren, să se ia mă­suri operative pentru lichidarea lip­surilor care se ivesc. Zilele acestea sînt hotărîtoare pentru terminarea însămînțărilor. Folosind zilele bune de lucru, făcînd lucrări de cea mai bună calitate se va pune o temelie puternică viitoa­rei recolte. -pr­o-RITM INTENS SI CALITATE BUNA IA SEMANAT! Expoziţie de pictură bulgară Sub auspiciile Comitetului de stat pentru cultură şi artă, miercuri la amia­ză s-a deschis în sala Dalles expoziţia pictorilor bulgari Zlatin Boiadjev, artist al poporului, Bencio Iordanov Obrescov şi Gheorghi Dimitrov Baev. La festivitatea de deschidere care a a­­vut loc în prezenţa celor trei pictori bulgari, au luat parte artiştii poporului Ion Jalea, preşedintele Uniunii artiştilor plastici, şi Boris Caragea, preşedintele Consiliului artelor plastice din Comite­tul de stat pentru cultură şi artă, repre­zentanţi ai Ministerului Afacerilor Ex­terne şi ai I.R.R.C.S., oameni de artă. Au fost de faţă Ivan Kinov, ambasa­dorul R. P. Bulgaria în R. P. Romînă, membri ai ambasadei, şefii altor misiuni diplomatice acreditaţi în R.P. Romînă şi alţi membri ai corpului diplomatic. Au luat cuvîntul pictorii Chintilă Spiru şi Bencio Iordanov Obrescov. (Agerpres). Noua sală de cinematograf cu 450 de locuri de la Băile Herculane. (Foto : R. Costin) Exploatarea minieră Cavnic. Schimbul condus de Vasile Tuplad Intr-o pauză. L-am căutat deunăzi la telefon pe un cunos­cut, director la un mi­nister. Mi-a­ răspuns se­cretara lui, printr-o în­trebare : — Cine ești dumnea­ta ? I-am spus, dar n-a fost de-ajuns. A mai fost nevoie de încă o întrebare: — In ce chestiune ? I-am răspuns și la asta — vag, deoarece nu era de competența ei. Dar secretara nu s-a lăsat. Ea trebuie să ştie totul în amănunt. Alt­fel rişti să-ţi închidă telefonul în nas. După vreo cinci minute de explicaţii, mi-a spus condescendent: — Tovarăşul director e în şedinţă. Revino mata... Am mai revenit de cîteva ori şi totul s-a desfăşurat după acelaşi tipic. Pînă la urmă se­cretara m-a repezit, mi-a spus că am chef de vorbă dar că ea nu are timp de pierdut — într-un cuvînt, m-a pus la punct. Am hotărît să nu-mi mai caut cunoscutul, ca să nu mai dau de se­cretară. Trebuie să re­cunoaşteţi că e obositor pentru ea. Intr-o zi l-am întîl­­nit pe stradă. M-a oprit el: — Ce mai faci omu­le ? De ce nu dai un semn de viaţă ? — Este imposibil să te găsesc la minister — i-am spus. Tot timpul eşti în şedinţe.. Omul a părut stu­pefiat. — Aş, de unde!­­ N-am mai avut o şe­dinţă de nu ştiu cînd. — Cum aşa ? Secre­tara te dă mereu ab­sent la telefon.. Nu mai ţin minte ce /Instantanee/ mi-a răspuns. Fapt este că, ascultîndu-l, m-am gîndit: nu cumva chiar el îşi instruieşte secre­tara să se comporte astfel, să pună mereu placa „e în şedinţă ?“ Şi încă ceva. Dacă se­cretara cutează să pună stavilă între el şi un om care-i este cunoscut lui, oare ce se întîmplă cu un necunoscut, ce şanse are el de a vorbi la telefon cu directorul de vreme ce la „vamă“ stă secretara ? La fel procedează şi alţii, pe semne, căci şi alte secretare îţi vorbesc la telefon în acelaşi mod, se interpun între cetă­ţean şi funcţionar ca un obstacol de netrecut, respingînd pe oricine „din principiu“, chiar fără a mai consulta pe cel chemat. Fireşte că oamenilor care prin natura muncii lor sunt foarte ocupaţi, au multe probleme de rezolvate le este necesar ajutorul unei secretare sau alt funcţionar teh­nic — şi ţiu puţini di­n­­tre aceştia îşi înde­pli­nesc îndatoririle con­ştiincios, fiind apreciaţi şi de publicul cu care vin în contact. Nu trebuie să se ajungă însă la manifestările abuzive ale acelor secretare care ajung să se considere factori­ de conducere în instituţia respectivă, îndeosebi cînd este vorba de ore­le de audienţă fixate pentru public, ele tre­buie riguros respectate. Există şi un alt as­pect. Pe alocuri con­staţi că funcţionează secretare chiar acolo unde nu se simte nea­părat necesitatea unui asemenea ajutor în muncă. Este de datoria conducerilor de între­prinderi, de instituţii, să stabilească în mod judicios unde e intr­­adevăr nevoie de o secretară şi unde pre­zenţa ei nu este justifi­cată. In comportarea ori­cărui lucrător, indife­rent de munca sa, in­clusiv a ajutoarelor tehnice, este necesar să se reflecte consideraţia, respectul faţă de cetă­­ţeni, atitudinea civili­­zată faţă de public care trebuie să caracterizeze activitatea unei institu­ţii socialiste. EM. MIHAILESCU -0*0-„E în şedinţa...ee

Next