Scînteia, octombrie 1963 (Anul 32, nr. 6032-6062)
1963-10-01 / nr. 6032
NOUL AN UNIVERSITAR Astăzi, în toate centrele universitare ale ţării, tineretul studios şi membri ai corpului didactic participă la tradiţionala sărbătoare a deschiderii cursurilor noului an de învăţămînt. Studenţilor din anii mai mari, ce-şi revăd cu bucurie profesorii şi colegii, li se alătură o nouă promoţie de tineri, aproape 22 000, care acum pentru prima oară fac cunoştinţă cu viaţa universitară. Instituţii de cultură cu veche tradiţie — Universităţile din Iaşi şi Bucureşti — institutele de învăţămînt superior tehnic, agronomic, economic, medical, artistic din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Tg. Mureş, Braşov îi întîmpină astăzi pe studenţi reînnoite şi îmbogăţite cu noi secţii şi grupe de specializare, cu noi laboratoare modern utilate. O dată cu acestea îşi deschid larg porţile şi noile institute pedagogice din Oradea şi Suceava, care se adaugă celor 12 existente. In patria noastră, unde pregătirea de cadre superioare pentru economia şi cultura socialistă reprezintă o importantă problemă de stat, celor peste 110 000 de studenţi — de la cursurile de zi, serale şi fără frecvenţă — le sunt create, de la an la an, condiţii tot mai bune de învăţătură, de perfecţionare în profesiunea aleasă, de viaţă. învăţămîntul nostru superior, aflat permanent în atenţia partidului şi guvernului, asigură viitorilor ingineri, medici, profesori, fizicieni, geologi, artişti sau economişti o pregătire solidă, multilaterală, un bogat orizont de cultură generală şi de specialitate, posibilitatea de a-şi aplica cunoştinţele în viaţă, în activitatea utilă societăţii. Intelectualii din generaţiile mai vîrstnice îşi amintesc de întregul cortegiu de griji şi chinuitoare lipsuri materiale pe care le aducea deschiderea anului universitar marii majorităţi a tineretului studios în timpul regimului burghezo-moşieresc. Astăzi, în ţara noastră învăţămîntul de toate gradele este gratuit. Pentru dezvoltarea învăţămîntului, în anul 1963 s-au alocat din bugetul de stat 5,650 miliarde lei, cu 532 milioane lei mai mult decît în anul 1962, pe lingă alte zeci de milioane de lei investiţi pentru lărgirea spaţiului de învăţămînt, dotarea laboratoarelor cu aparatură modernă, îmbogăţirea fondului de cărţi al bibliotecilor. Studenţii cu rezultate bune primesc burse, un mare număr de studenţi locuiesc în cămine, iau masa la cantine, avînd condiţii de viaţă şi de învăţătură de neconceput în trecut. Deschiderea noului an universitar a fost precedată de intense pregătiri. Pe baza unei largi consultări a numeroşi oameni de ştiinţă, specialişti din industrie şi agricultură, au fost rezolvate o serie de probleme legate de mai buna organizare a studiului în instituţiile de învăţămînt superior. Astfel, au fost îmbunătăţite planurile de învăţămînt ale unor institute cu profil tehnic, potrivit cerinţelor actuale şi de perspectivă ale economiei naţionale, realizîndu-se un raport mai judicios între pregătirea teoretică şi cea practică, un contact mai viu cu producţia, cu progresul ştiinţific şi tehnic. Planuri noi au fost elaborate şi pentru învăţămîntul medical, îmbunătăţind legătura dintre pregătirea teoretică şi practică, extinzînd stagiul de lucru în clinici. De asemenea, au fost adoptate măsuri pentru perfecţionarea predării limbii şi literaturii române, a limbilor şi literaturilor străine, pentru mai buna desfăşurare a studiului marxism-leninismului de către viitorii specialişti în diferite domenii de activitate precum şi pentru mai temeinica pregătire a profesorilor care vor preda în şcoala de cultură generală. Munca pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste în ţara noastră, dezvoltarea în ritm accelerat a economiei naţionale, mersul înainte cu succes al revoluţiei culturale fac necesară formarea unui număr sporit de specialişti cu pregătire superioară. Partidul şi statul democrat-popular pun în faţa conducerilor facultă_______________ţilor, a membrilor corpului didactic cerinţa de a asigura un studiu ştiinţific cu o înaltă ţinută ideologică, strîns legat de viaţă, îmbogăţit continuu cu datele cele mai noi ale ştiinţei şi tehnicii din ţara noastră şi din lumea întreagă. Extinderea experienţei pozitive a unor catedre şi facultăţi în ce priveşte îmbinarea armonioasă a lecţiilor teoretice şi lucrărilor de laborator cu aspecte concrete ale activităţii din unităţile industriale şi agricole, din şcoli şi instituţii sanitare va asigura viitorilor specialişti temeinice cunoştinţe teoretice şi practice, contribuind la mai buna pregătire a studenţilor. Formarea unui intelectual de tip nou, a unui bun inginer, profesor, medic, geolog, arhitect, matematician, pasionat de profesiunea aleasă, profund cunoscător al problemelor domeniului său, nu poate fi despărţită de activitatea nobilă de educare patriotică şi cetăţenească a tineretului universitar. Conducerile facultăţilor, membrii corpului didactic, organizaţiile de partid şi U.T.M. au menirea să conlucreze rodnic la procesul de educare a tinerei generaţii de intelectuali înaintaţi, cetăţeni activi, ataşaţi cauzei socialismului, progresului ştiinţific şi cultural. Succesele învăţămîntului nostru superior pe drumul său ascendent sînt indisolubil legate de activitatea rodnică, neobosită a numeroşi oameni de ştiinţă şi cultură, academicieni, profesori tineri şi vîrstnici, care se ocupă de pregătirea studenţilor. Detaşament valoros al intelectualităţii noastre, preţuit şi stimat (Continuare în pag. II-a) • In anul de învăţămînt 1963—1969, în cele 15 centre universitare din ţară îşi vor desfăşura activitatea 171 de facultăţi. • Au fost amenajate circa 90 de laboratoare noi la instituţiile de învăţămînt superior din Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Craiova, Tg. Mureş, Baia Mare etc. • Pentru studenţi se tipăresc, în acest an universitar, 257 de noi cursuri şi manuale, într-un tiraj de peste 300 000 de exemplare. • Numai în acest an de învăţămînt s-au construit şi sunt în curs de construcţie cămine pentru 2 300 de studenţi şi cantine cu peste 1 500 de locuri. • 62 la sută din numărul total al studenţilor vor locui în cămine şi vor lua masa la cantine. Locuinţe în construcţie la Oradea AKTURISTAT A PROLETARI DIN TOATE TERIDE, UNITI-VA Anul XXIII Nr. 6032 Mărfi 1 octombrie 1963 4 PAGINI - 20 BANI Indici înalţi de utilizare CĂLAN (coresp. „Scînteii“). — în cursul acestui an furnaliştii de la uzina Victoria“ din Călan şi-au propus ca obiectiv principal al întrecerii socialiste sporirea indicilor de utilizare a furnalelor. în acest scop ei au executat lucrări de reparaţii capitale şi au modernizat furnalul nr. 2, au îmbunătăţit tehnologia de elaborare a fontei şi calitatea reparaţiilor şi intervenţiilor în vederea asigurării unui mers continuu şi intensiv al furnalelor. Datorită acestor măsuri, indicii de utilizare au crescut faţă de anul trecut cu peste 60 kg fontă pe fiecare metru cub de volum util de furnal. Aceasta a permis furnaliştilor din Călan să îndeplinească planul pe primele 9 luni ale acestui an cu aproape 10 zile înainte determen şi să livreze în această perioadă uzinelor constructoare de maşini din ţară cu 5 000 tone de fontă mai mult decît prevederile planului de producție. Conserve pentru iarnă Fabricile de conserve din regiunea Galaţi produc în acest sezon noi sortimente. La Tecuci, de pildă, au intrat în fabricaţie: nectarul de caise, dulceaţa de gogonele verzi, compotul şi dulceaţa de struguri, iar la Zagna Vădeni, salata de toamnă, sortiment la care planul a fost depăşit cu 15 la sută. Înzestrată în acest an cu utilaje noi de mare capacitate, printre care două linii tehnologice complete pentru conservarea fasolei şi a mazărei, 5 autoclave pentru sterilizare şi alte instalaţii, fabrica a dat însemnate cantităţi de conserve peste plan. Astfel, la gem de caise, planul anual a fost depăşit cu 40 de tone, la dulceaţa de cireşi cu 2 tone, la dulceaţa de caise cu 2,8 tone, iar la compot de cireşi cu 100 de tone. La fabrica de conserve din Tecuci, planul producţiei-marfă a fost depăşit până acum cu 113 la sută. Izotopi radioactivi folosiţi la controlul structurii conductelor subterane De cîtva timp, un grup de specialişti din cadrul întreprinderii de construcţii hidrotehnice şi foraje — Bucureşti, cu sprijinul Institutului de fizică atomică, au început să aplice cu bune rezultate izotopii radioactivi la controlul structurii conductelor subterane pentru aducţiuni de apă şi aburi supraîncălziţi. Pînă nu de mult, aceasta era o operaţiune destul de dificilă. Pentru depistarea fisurilor, constructorii trebuiau să execute săpături pe întinderi mari. Noul procedeu indică cu precizie locurile unde au apărut fisuri; ele pot fi înlăturate astfel în cel mai scurt timp. Folosirea izotopilor radioactivi la aceste lucrări duce la obţinerea unor mari economii de muncă şi băneşti. (Agerpres) Prezentarea scrisorilor de acreditare de către noul ambasador al Indiei in R. P. Romina La 30 septembrie 1963, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii India în R. P. Romînă, R. R. F. Khimani, care și-a prezentat scrisorile de acreditare. (In pag. IlI-a — cuvîntările rostite) Promoţia 1963 TG. MUREŞ (coresp. „Scânteii“). — In aula Institutului de medicină şi farmacie Tg. Mureş a avut loc o festivitate, în cadrul căreia celor 88 de absolvenţi ai institutului li s-au înmînat diplomele. Mai mulţi profesori, precum şi reprezentantul comitetului regional al U.T.M., i-au felicitat pe absolvenţi pentru rezultatele bune obţinute în anii de studiu, urîndu-le succese în munca lor viitoare. Luîndu-şi rămas bun de la profesori şi de la colegii lor de institut, absolvenţii şi-au luat angajamentul să-şi îndeplinească cu cinste misiunea lor de mare răspundere la locurile unde urmează să fie repartizați. început de stagiune la Filarmonica de stat „Oltenia“ CRAIOVA (coresp. „Scînteii"). Filarmonica de stat „Oltenia“ din Craiova şi-a deschis duminică noua stagiune cu un concert simfonic. In program au figurat lucrări de Haendel, Kabalevski şi Alfred Alessandrescu. Concertul a avut ca soliști pe Radu Aldulescu și Vladimir Orlov și a fost dirijat de V. Golescu. Construcţii zootehnice CONSTANŢA (coresp. „Scînteii"). Mai mult de 65 la sută din numărul construcţiilor zootehnice prevăzute a se construi în acest an în G.A.C. din regiunea Dobrogea sunt terminate sau se află într-un stadiu avansat de construire. La realizarea acestor construcţii, colectiviştii folosesc în mare parte materiale ce se găsesc pe plan local, cum ar fi piatra, nisipul, ceamurul şi altele. In multe gospodării colective au fost amenajate cuptoare pentru fabricarea varului şi arderea cărămizilor confecţionate de colectivişti. LA SEMÂNAT CU TOATE FORŢELE! Principala noastră preocupare în această toamnă, în raionul Iaşi va fi însămînţată cu grîu şi secară o suprafaţă de 21 000 de hectare. Pentru ca semănatul să se facă în bune condiţii şi la un înalt nivel agrotehnic, consiliul agricol raional, îndrumat şi sprijinit de biroul comitetului raional de partid şi de comitetul executiv al sfatului popular raional, a luat, încă din vară, o seamă de măsuri menite să asigure o temelie trainică recoltei viitoare. Aceste măsuri se referă la amplasarea culturilor, la pregătirea terenului după cerinţele agrotehnicii avansate, la asigurarea seminţei etc. Toate gospodăriile colective au întocmit schiţe pentru stabilirea tarlalelor cu grîu şi secară, fertilizarea solului. Pentru terenurile ocupate cu porumb s-a transportat gunoiul la capătul tarlalei, iar acum, după ce s-a eliberat terenul, se împrăştie pe cîmp. Cele mai bune rezultate în această acţiune le-au obţinut colectiviştii din Bivolari, Ţigănaşi, Movileni, Dumeşti şi alţii. Ţinînd seama de faptul că una din condiţiile principale pentru asigurarea recoltei viitoare este buna pregătire a terenului, consiliul agricol raional a îndrumat mecanizatorii și colectiviștii să facă lucrări de bună calitate. Pînă în prezent avem pregătite peste 8 000 de hectare. Pentru asigurarea unui bun pat germinativ, noi am indicat să se aplice întîi o discuție energică cu discul — reglat cu înclinaţia maximă a bateriilor — care mărunţeşte bine resturile vegetale, fărîmă scoarţa de pămînt uscată şi croieşte crăpături în bolovani. De îndată după această lucrare se efectuează arătura, care iese astfel cu brazde mai uniforme şi fără bolovani. Unde mai sunt totuşi bolovani, se dă imediat cu discul. în acest an inginerii din gospodăriile colective nu vor permite să se pună sămînţa în teren bolovănos, pentru că s-a constatat că aceasta a făcut să scadă mult producţia la hectar. Consiliul agricol a recomandat să se facă şi tăvălugitul mecanic. Urmărim ca toate aceste lucrări să se facă pe terenurile de coastă şi în special în gospodăriile situate pe şesul Prutului — Cîrpiţi, Golăeşti, Bosia, Ţuţora, Prisăcani şi altele. Pe toate cele 2 000 ha semănate s-a aplicat această lucrare. Pregătirea terenului pentru însămînţări se face cu intensitate, concomitent cu celelalte lucrări. Din zi în zi, tractoriştilor li se creează tot mai mult cîmp liber de lucru. Colectiviştii recoltează în prezent ultimele suprafeţe din cele 23 600 ha cu porumb existente în raion. Pentru a se elibera mai repede terenul, porumbul se taie cu coceni cu tot. Transportul porumbului, ca şi lucrările de pregătire a terenului trebuie intensificate — îndeosebi în gospodăriile colective din Grajduri, Dobrovăţ, Schitu Duca, Pocreaca şi altele. Ne străduim totodată să extindem experienţa bună a unor brigăzi de mecanizatori ale S.M.T. Vlădeni, care deservesc gospodăriile colective din Ţigănaşi, Bivolari şi Movileni. In brigada de tractoare de la gospodăria colectivă Ţigănaşi, munca este bine organizată, se lucrează cu 4 tractoare la discuit, cu 2 la arat, unul la grapa reglabilă, două la semănat şi unul la tăvălugii. In felul acesta toate lucrările se fac la timp şi de bună calitate. Tractoriştii din brigăzile conduse de Răşchip Constantin, Iablonschi Ştefan de la G.A.C. Bivolari, Cojocaru DIN ACTIVITATEA CONSILIULUI AGRICOL RAIONAL IAŞI ÎN CAMPANIA DE TOAMNĂ Emil de la Movileni şi alţii lucrează cu mult simţ de răspundere. Ei ştiu în orice moment ce au de făcut, deoarece şefii de brigăzi iau parte în fiecare seară la şedinţele operative ale consiliilor de conducere din gospodăriile colective şi primesc sprijin preţios din partea inginerilor agronomi din aceste gospodării. Pentru a nu se pierde timpul nici măcar cu deplasările la masă, conducerile acestor gospodării colective au luat măsura de a se trimite tractoriştilor mîncarea la cîmp. In activitatea S.M.T.-urilor se manifestă însă şi unele lipsuri. S.M.T. Holboca, de exemplu, care lucrează pe raza raionului nostru mari suprafeţe de teren, nu a trimis brigăzilor toate tractoarele. Şi din cele existente, unele se defectează destul de des. La brigada din Voineşti, din 8 tractoare lucrează numai 6, iar la Popricani din 8 tractoare lucrează numai 5 şi uneori chiar patru. La Grajduri, singura comună deservită de S.M.T. Negreşti, avem cele mai mari greutăţi. Sunt trimişi la această brigadă tractorişti cu o slabă calificare, tractoare şi maşini prost reparate. Pentru ca măsurile preconizate în planul de desfăşurare a campaniei de însămînţări să fie cît mai eficace, vom căuta să fim în permanenţă pe teren, între colectivişti şi mecanizatori, să le dăm sprijinul necesar şi astfel să executăm semănatul în cele mai bune condiţii agrotehnice. Ing. V. BOUROŞ preşedintele Consiliului agricol raional Iaşi Cu ajutorul mecanizatorilor de la S.M.T., colectiviştii din Girov, raionul Piatra Neamţ, au semănat suprafeţe întinse cu cereale de toamnă. Gospodării vecine, rezultate diferite CLUJ (coresp. „Scînteii“). Gospodăriile colective din Gilău şi Căpuş, raionul Huedin, sunt vecine. La Gilău, lucrările din campania de toamnă sunt avansate. In 4-5 zile, colectiviştii au recoltat porumbul de pe întreaga suprafaţă destinată însămînţărilor şi au fost semănate circa 100 de hectare cu grîu. La gospodăria colectivă din Căpuş, lucrurile stau cu totul altfel. Nu s-a arat decît circa 30 la sută din suprafaţa planificată. Din cele 5 tractoare, numai 3 au lucrat cum se cuvine, iar celelalte două mai mult au stat. Din cauză că tractoarele n-au fost dotate cu grape stelate, calitatea lucrărilor este nesatisfăcătoare. Pentru minerii din Lupeni în cartierul Braia din Lupeni au fost date în folosinţă recent patru blocuri cu 220 de apartamente, iar la alte două blocuri se execută lucrările de finisare. Tot în acest cartier a fost dat în folosinţă un local de şcoală cu 16 săli de clasă. Pînă la sfîrşitul anului va fi terminată și construcția unui cinematograf (de la C. Barbu, muncitor). VEŞTI DESPRE SEZONUL BALNEAR ŞI TURISTIC DE IARNĂ O. N. T. comunică:. Numeroase localităţi balneo-climaterice îşi continuă activitatea şi îu lunile de toamnă-iarnă. Pentru odihnă se pot obţine locuri în toate staţiunile de pe Valea Prahovei, la Borsec, Sovata, Tuşnad şi Păltiniş. Cei care doresc să urmeze, în perioada care vine, diferite tratamente, pot obţine locuri, un serii de 18—20 de zile, în staţiunile Bazna, Govora, Herculane, Ocna Sibiului, Sovata, Călimăneşti, Olăneşti, Slănicul Moldovei, Sîngeorz, Borsec, Buziaş, Tuşnad, Pucioasa, Vatra Dornei, băile „1 Mai" şi „9 Mai”-Victoria. In tot timpul iernii este deschis sanatoriul antireumatic de la Eforie nord, unde seriile sunt, de asemenea, de cite 18 zile. Toate agenţiile O.N.T. „Carpaţi“ dau celor interesaţi amănunte despre sezonul balnear şi turistic de iarnă. Tratamente in sanatorii In toamna şi iarna aceasta, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a organizat îngrijirea celor suferinzi de diferite boli în mai multe sanatorii de la munte şi de pe litoral. Sanatoriul de adulţi de la Mangalia va putea primi aproape 6 000 de pacienţi pentru tratarea reumatismului. Aceştia găsesc aici bazin cu apă de mare încălzită, instalaţii moderne de electro şi fizioterapie, pot face împachetări cu nămol. Un sanatoriu climateric cu 200 de paturi va funcţiona în iarna aceasta şi la Buşteni. La băile „1 Mai“-Victoria, Gura Ocniţei şi la Techirghiol vor fi trataţi, vreme de 3 luni, copii cu deficienţe motorii. In acest timp, elevii vor urma şi cursurile şcolare, organizate în mod special în cadrul căminelor-şcoală din sanatorii. La Călimăneşti, Covasna şi Olăneşti funcţionează alte sanatorii pentru tratarea celor cu sechele de hepatită. Două noi sanatorii pentru tratarea reumatismului la copii s-au deschis pentru iarnă, unul la Govora şi celălalt la Eforie sud; aici se fac împachetări cu nămol, băi calde, electro şi fizioterapie. In această iarnă, peste 6 000 de copii vor fi primiţi în sanatoriile permanente, unde li se vor aplica tratamentele cele mai moderne. Centre de închiriat echipament turistic Pentru amatorii de excursii — care se organizează la cabanele din munţi în tot cursul sezonului rece — cooperativa „Marochinerul“ din Capitală a deschis un centru special în piaţa Gării de Nord — blocul C. De aici se pot închiria articole pentru turism şi sporturile de iarnă: corturi, rucsacuri, truse pentru alimente, bocanci de munte pentru schi, patine, aparate foto şi radio portative etc. Asemenea centre de închiriere s-au mai organizat şi în multe alte oraşe din ţară. La cerere, cooperativa „Tehnometalica“ din Bucureşti execută pentru populaţie, la preţuri convenabile, diferite articole de turism. Amănunte pot fi cerute la telefonul nr. 14.32.23. Dări de seamă ale deputaţilor în toate raioanele Capitalei au loc adunări cetăţeneşti de dări de seamă ale deputaţilor în faţa alegătorilor. Cu acest prilej, deputaţii supun discuţiei publice activitatea lor, trec în revistă realizările gospodăreşti şi iau notă de propunerile cetăţenilor în vederea prezentării acestora comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale. De la 1 septembrie şi pînă acum s-au ţinut peste 500 de întîlniri ale deputaţilor cu alegătorii din Capitală. (De la MARIN TABACU coresp. voluntar). la cîmpiile Banatului Gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile colective din raioanele Deta, Sinnicolau-Mare, Arad, Timişoara şi Lugoj care deţin cele mai mari suprafeţe destinate culturilor de toamnă au semănat nu numai citeva zile cu orz, secară şi grîu o suprafaţă de peste 10 000 ha. Paralel cu începerea semănatului in regiunea Banat au fost luate noi măsuri de intensificare a lucrărilor de recoltare a culturilor tîrzii şi curăţarea terenurilor, precum şi pregătirea lor pentru însămînţări. Echipe speciale de lucrători din gospodăriile de stat şi colective, cu mijloacele de transport necesare, lucrează de zor în schimburi prelungite la recoltarea porumbului şi curăţarea terenurilor de coceni, tulpini etc. Pînă la 30 septembrie mecanizatorii din S.M.T., precum şi cei care lucrează pe ogoarele gospodăriilor agricole de stat au pregătit pentru insăminţările de toamnă peste 175 000 hectare. (Agerpres) TELEGRAMĂ Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, al poporului romín şi al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră și prin dumneavoastră Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, guvernului Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez felicitări cordiale cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Poporul român se bucură din toată inima de realizările importante obţinute prin munca sa creatoare de poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze, în opera de construire a socialismului, de ridicare a nivelului său material şi cultural. Dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare, statornicite între Republica Populară Romînă şi Republica Populară Chineză, este în interesul ambelor popoare, al întăririi unităţii şi coeziunii marii comunităţi a ţărilor socialiste şi al păcii în lumea întreagă. In ziua acestei mari sărbători urăm poporului frate chinez noi succese în opera de făurire a vieţii noi, socialiste. Trăiască prietenia şi colaborarea dintre poporul român şi poporul chinez! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Luminile Reşiţei (Foto : GH. VINTILA)