Scînteia, noiembrie 1963 (Anul 32, nr. 6063-6092)

1963-11-08 / nr. 6070

P­E­T­E PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Anul XXXIII Nr. 6070 Vineri 8 noiembrie 1963 4 PAGINI - 20 BANI Un nou an de activitate a echipelor de control obştesc Deşi nu corespunde file- M lor de p­endar, pentru e­chipele de control obştesc începe un nou an de activi­tate după alegerile care au avut loc recent în con­sfătuiri de producţie pe­re­secţii, sectoare din între­prinderi şi şantiere, adunări sindicale pe instituţii. Res­­r­ pectîndu-se un principiu­­ devenit tradiţional, manda­tul de încredere pentru a intra în componenţa echi­pelor a fost acordat unor oameni de cele mai diferite TCI profesii — muncitori, teh­** nicieni, medici, funcţionari etc. — care se bucură de “ stima colectivului în mijlo­cul căruia muncesc, cu o veche activitate obştească. Din e­­chipe fac parte şi gospodine, alese în cartiere de către comitetele femeilor. Ca şi în anii trecuţi, din partea controlorilor nou aleşi cetăţenii aş­teaptă o contribuţie preţioasă la o cit mai bună gospodărire şi funcţionare a unităţilor comerciale, de panifica­ţie şi de alimentaţie publică, a celor sanitare, a staţiunilor de odihnă, la ridicarea nivelului de deservire în aceste unităţi. Exponente ale intereselor proprii maselor largi de cetăţeni, echipele se numără cu miile. Numai în Ca­pitală, pînă la recentele alegeri, şi-au exercitat controlul 1128 de a­­semenea echipe, alcătuite din peste 3 200 oameni ai muncii. Membrii e­­chipelor din Piteşti au efectuat, în ultimele şase luni, circa 800 de con­troale în unităţi comerciale şi sani­tare. Sesizările lor au fost urmate de măsuri care au dus la înlăturarea multora din lipsurile constatate. Experienţa anilor trecuţi arată că realizările obţinute în acest do­meniu de activitate obştească se datoresc eforturilor comune depuse de consiliile locale ale sindicatelor, comitetele executive ale sfaturilor populare, conducerile organizaţiilor comerciale, ale unităţilor sanitare, balneare, urmărind o cît mai mare eficacitate a controlului obştesc. Dar nu este ajuns ca sindica­tele să asigure Buna organizare, în­drumarea atentă a echipelor. Pro­blema cea mai importantă în aceas­tă activitate obştească este ecoul, eficacitatea sesizărilor făcută de echipe. In rezolvarea ei sunt intere­saţi deopotrivă toţi factorii care ur­măresc satisfacerea cerinţelor cetă­ţenilor în sectorul comerţului, în cel sanitar. Dezinteresul faţă de semna­lele venite de la controlorii obşteşti este o atitudine incompatibilă cu obligaţiile ce revin unităţilor res­pective. Combătînd asemenea pozi­ţii, organele de partid să controleze cu exigenţă ca sesizările făcute să fie rezolvate operativ, în favoarea consumatorilor, pentru îmbunătăţi­rea continuă a deservirii acestora. Ce se poate spune, de pildă, despre acele unităţi comerciale şi de ali­mentaţie publică din Ploieşti sau Craiova, în ale căror registre unice de control s-au găsit propuneri şi sesizări ale echipelor rămase simple „autografe“, neurmate de măsuri ? Un aspect al răspunderii comune în ce priveşte eficacitatea activită­ţii echipelor îl constituie şi anali­zele periodice la care participă re­prezentanţi ai consiliilor locale ale sindicatelor, conducători ai organi­zaţiilor comerciale, ai întreprinderi­lor de alimentaţie publică, ai unităţi­lor sanitare etc., cît şi controlori ob­şteşti. Rolul important al acestor şedinţe este bine cunoscut — acela de a se lua, operativ, măsuri ca răs­puns la constatările echipelor. O contribuţie importantă la spo­rirea eficacităţii controlului obştesc se cere îndeosebi din partea sfatu­rilor populare. în cadrul lor, de a­­ceastă problemă răspund, în primul rînd, vicepreşedinţii a căror sferă de activitate cuprinde unităţile contro­late. In această perioadă are loc in­struirea echipelor nou alese. Pînă la 1 decembrie această acţiune urmea­ză să fie încheiată ; apoi, echipele îşi vor începe efectiv munca. A­­ceste instructaje merită o atenţie deosebită, deoarece de calitatea lor va depinde şi aceea a activităţii controlorilor obşteşti. Lor li se în­credinţează misiunea de a urmări, cu ochi de gospodar, o seamă de probleme printre care şi aspectele de sezon ale aprovizionării şi deser­virii atît în unităţile comerciale şi de panificaţie, cît şi în spitale, poli­clinici, staţiuni de odihnă, îmbunătăţirea continuă a metode­lor de lucru ale controlului obştesc, creşterea eficacităţii lui sunt strîns legate de întărirea colaborării, în a­­ceastă privinţă, între consiliile lo­cale ale sindicatelor şi sfaturile populare, de sprijinul permanent al organelor şi organizaţiilor de partid. Pornind la drum la începutul unui nou an de muncă pe tărîm obştesc, experienţa acumulată pînă acum în acest domeniu constituie un bun de care trebuie să se ţină seama la fiecare pas ; ea poate fi mereu îm­bogăţită. Organizată şi îndrumată cît mai bine, desfăşurată sistematic în folosul cetăţenilor, activitatea e­­chipelor va contribui în continuare la îmbunătățirea muncii în sec­toarele de deservire. La Combinatul siderurgic Hune­doara se execută o construcție auxiliară. Tehnica modernă in industria sticlei Ca şi în alte sectoare ale indus­triei uşoare, şi în cel al sticlăriei au fost luate măsuri pentru extinderea tehnicii noi. în ultimul timp, la Complexul de faianţă şi sticlă din Sighişoara a intrat în funcţiune, noua unitate pentru producerea am­balajului, la fabricile de sticlă din Azuga, Turda şi la „Vitrome­tan“­­Mediaş au fost automatizate unele operaţiuni ale procesului tehnologic etc. Gradul de automatizare în in­dustria sticlei a crescut în prezent la 55 la sută. Anul acesta au fost modernizate cuptoarele de topit sti­clă, s-a extins procesul tehnologic de fabricare a conurilor pirometrice, s-au pus la punct procesele teh­nologice de fabricare a semicristalu­­lui, a sticlei colorate etc. ARĂTURI DE Mii PE SUPRAFEŢE ClT MAI MICI Succesele mecanizatorilor Lucrările pot fi grăbite In ultimele zile, în regiunea Su­ceava s-a intensificat ritmul arături­lor de toamnă. Mecanizatorii au reuşit să are aproape 49 la sută din suprafaţa destinată însămînţărilor de primăvară. Rezultatele cele mai bune au fost obţi­nute în raioanele Fălticeni şi Săveni, unde aceste lucrări au fost executate pe mai mult de 57 la sută şi respectiv 61 la sută din suprafeţele planificate. Fruntaşi pe regiune se menţin mecani­zatorii din G.A.S., care au efectuat ară­turi de toamnă pe aproape 80 la sută din suprafeţele prevăzute în plan. Con­comitent cu arăturile de toamnă, după indicaţiile specialiştilor, se încorporează importante cantităţi de îngrăşăminte chimice şi organice. •­ La gospodăria agricolă colectivă din Cioranii de Jos, regiunea Ploieşti, se lu­crează intens la executarea ogoarelor de toamnă. Mecanizatorii din brigăzile a 2-a şi a 13-a de la S.M.T.­Ciorani au executat această lucrare pe 700 de hec­tare din 1100 planificate. De curînd s-au început arăturile şi în orezărie.­­Numai în cîteva zile, s-a arat suprafaţa de 50 hectare, lucrare ce con­tinuă intens, folosindu-se zilnic 17 trac­toare. In regiunea Oltenia din cele 360 000 ha pla­nificate au fost arate pînă acum aproape 260 000 ha. Rezultatele obţinute puteau fi şi mai bune dacă în toate raioanele s-ar fi lucrat în ritm susţinut, în ra­ionul Balş mai sunt de arat circa 7 000 ha. în gospodăriile din Drăgoteşti, Ungureni, Greci şi altele din acest raion nu a mai rămas nici un petec de ogor nearat. Colectiviştii au eliberat din timp tere­nul, permiţînd mecani­zatorilor să lucreze din zori şi pînă seara. E­­xemplul unităţilor frun­taşe arată că şi în raio­nul Balş sunt condiţii ca arăturile de toamnă să se desfăşoare într-un ritm mai intens. In une­le gospodării colective, arăturile au rămas însă mult în urmă. La Po­­pînzăleşti mai sunt de a­rat mai bine de 400 ha. Aceasta în primul rînd pentru că n-au fost folosite raţional trac­toarele. In ziua de 4 noiembrie, nici unul din cele 12 tractoare nu era : 2 erau defecte, 4 semănau (deşi consiliul de conducere al gospo­ri raionul Balş­­ăriei raportase consi­liului agricol raional că lucrarea aceasta a fost terminată), iar restul nu aveau unde ara, deoa­rece terenul era ocupat cu coceni de porumb şi sfeclă. La fel stau lucmrile şi în gospodăriile co­lective din Lăcriţa, unde mai sunt de arat aproape 600 ha, la O­­sica de Sus (380 ha), la Pîrşcoveni (400 ha). Rit­mul nesatisfăcător de lucru este determinat în mare măsură şi de faptul că în aceste uni­tăţi terenul este elibe­rat cu încetineală, de culturile tîrzii. Conducerea S.M.T. Olari nu a luat din timp măsuri pentru a­­provizionarea în condi­ţii bune a tuturor brigă­zilor de tractoare cu combustibil, lubrifianţi, piese de schimb. Depla­sarea atelierului mobil la brigăzi sa face cu în­­tîrziere. Este necesar ca în a­­ceste zile comitetul ra­ional de partid şi consi­liul agricol raional să îndrume activitatea me­canizatorilor şi a colec­tiviştilor pentru grăbi­rea arăturilor de toamnă. R. APOSTOL coresp. „Scînteiifl* La G.A., Mihăileși, raionul Drăgănești Viașca,­­« lucrează intens la executarea arăturilor de toamnă« Recepţie cu prilejul celei aniversări a Marii Revoluţii Socialiste Joi seara, ambasadorul extraordi­nar şi plenipotenţiar al Uniunii So­vietice în R. P. Romînă, I. K. Jega­­lin, a oferit o recepţie în saloanele ambasadei cu prilejul zilei de 7 No­iembrie — cea de-a 46-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie. La recepţie au luat parte to­varăşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Moghioroş, Alexandru Bîrlădeanu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leon­­tin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Gh. Gaston Marin, Gogu Ră­dulescu, Constantin Tuzu, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai organizaţiilor obşteşti şi instituţii­lor centrale, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri supe­riori, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Ro­mînă şi alţi membri ai corpului di­plomatic. în timpul recepţiei, tovarăşii I. K. Jegalin şi Gheorghe Gheorghiu-Dej au rostit toasturi. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, deosebit de priete­nească. (Agerpres) Cuvîntul I. K. tovarăşului Jegalin Scumpe tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej, Scumpe tovarăşe Ion Gheorghe Maurer, Dragi tovarăşi şi prieteni, Stimate doamne şi stimaţi domni, Acum 46 de ani s-a săvîrşit un eveniment istoric memorabil — ma­rele Lenin a proclamat întemeierea primului stat din lume al muncito­rilor şi ţăranilor, într-o perioadă relativ scurtă din punct de vedere istoric poporul nostru, sub conducerea înţeleaptă a P.C.U.S., a străbătut o cale uriaşă­­ de la salvele de tun ale crucişă­torului „Aurora“ la lansarea nave­lor cosmice. In cei 46 de ani care au trecut, socialismul, construit cu mîinile oamenilor sovietici, a trans­format în mod radical patria noas­tră, în aşa fel încît dintr-o ţară agrară înapoiată, ea a devenit o mare putere industrială înaintată. Oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi a Comitetului său Central în frunte cu Nikita Sergheevici Hruşciov, au obţinut mari succese în îndeplinirea hotărî­­rilor Congresului al XXII-lea al partidului nostru comunist. S-au schimbat chipul moral, con­ştiinţa omului sovietic. Astăzi, a­­cesta este un om întru totul nou — constructor activ al comunismului — om al viitorului. Cu mîinile aces­tui om se împlinește visul secular al oamenilor muncii din întreaga lume — crearea viitorului comunist lu­minos. Pentru îndeplinirea acestei sarcini nobile, poporul sovietic, ca şi po­poarele întregii lumi, are nevoie de pace. Uniunea Sovietică promovea­ză în mod consecvent o politică de coexistenţă paşnică între statele cu orînduiri sociale diferite. O confir­mare grăitoare a acestui fapt o con­stituie unul dintre primele docu­mente ale puterii sovietice, semnat acum 46 de ani — Decretul asupra păcii —, precum şi Tratatul de la Moscova privitor la interzicerea experienţelor cu arma nucleară în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă, semnat recent. Astăzi, forţele păcii sunt repre­zentate de avangarda puternică — marea comunitate a ţărilor socia­liste. Republica Populară Romînă aduce o mare contribuţie la întă­rirea şi dezvoltarea coeziunii lagă­rului socialist. Oamenii sovietici se bucură sincer de succesele poporului român frate, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român şi a Comitetului său Central, în frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, păşeşte cu fermitate pe calea desăvîrşirii construcţiei so­cialiste. îngăduiţi-mi ca de ziua celei de-a 46-a aniversări a Marii Revoluţii din Octombrie să urez noi succese mari tuturor oamenilor muncii din Romînia în lupta lor pentru desă­­vîrşirea construcţiei socialismului. Dragi tovarăşi şi prieteni! Stimaţi oaspeţi ! Noi şi dv. trăim într-un timp atît de minunat, cînd ideile comunismu­lui, cucerind masele largi populare, au devenit cea mai mare forţă ma­terială. Aceste idei sînt atotputerni­ce pentru că sunt profund adevărate, verificate de experienţa istorică a Uniunii Sovietice, a tuturor ţărilor socialiste. Ideile marxism-leninismu­­lui, victoriile ţărilor socialiste des­chid oamenilor cele mai largi ori­zonturi ale lumii noi. Viitorul apar­ţine socialismului şi comunismului, care statornicesc pe pămînt Pacea, Munca, Libertatea, Egalitatea, Fră­ţia şi Fericirea tuturor popoarelor. îngăduiţi-mi să toastez pentru propăşirea continuă a Republicii Populare Române. Pentru noi succese mari, obţinute de harnicul şi talentatul popor ro­mín în opera de desăvîrşire a cons­trucţiei socialismului. Pentru prietenia veşnică şi de nezdruncinat dintre popoarele sovie­tic şi romín. Pentru coeziunea şi unitatea tutu­ror ţărilor lagărului de neînvins al socialismului. Pentru gloriosul Partid Muncito­resc Român — însufleţitorul şi orga­nizatorul tuturor victoriilor poporu­lui român. Pentru sănătatea marelui nos­tru prieten, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru­­ sănătatea membrilor Biroului Politic, pentru sănătatea membrilor Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín. Pentru guvernul romín în frunte cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Pentru sănătatea membrilor Con­siliului de Stat al R. P. Romíne. Pentru prietenia şi colaborarea dintre popoarele planetei noastre. Pentru pace în întreaga lume. Pentru sănătatea tuturor celor prezenţi ! Tehnologie înaintată — economii mari In primele trei trimestre ale omu­lui întreprinderile industriei meta­lurgice şi constructoare de maşini au realizat 178 milioane lei economii peste plan. La producţia marfă com­parabilă, preţul de cost a fost re­dus in această perioadă cu 1,1 la sută faţă de plan. Majoritatea e­­conomiilor realizate au fost obţinute prin reducerea costurilor de produc­ţie, extinderea metodelor moderne de lucru şi a tehnicii înaintate. U­­zinele de utilaj petrolier din Tîrgo­­vişte, de exemplu, au realizat eco­nomii de 725 000 lei numai prin apli­carea unor procedee avansate de turnare. La Uzinele ,,Balanţa”-S­ibiu, reproiectarea unor repere şi utiliza­rea mai raţională a materiilor pri­me a dus la economisirea a peste 2 000 000 lei. Aproape 4 340 000 lei au economisit şi metalurgiştii de la uzinele din Cîmpulung Muscel prin înlocuirea unor materiale cu altele mai ieftine, fără să influenţeze calitatea produselor. E­­fectul economic al unor importante măsuri tehnico-organizatorice luate la Uzinele „23 August” s-au con­cretizat în 3 738 000 lei economisiţi prin introducerea tehnologiei de grup la prelucrarea roţilor dinţate şi a axelor şi prin croirea raţională a materialelor. GEOLOGI! Maşina trece în goană pe şo­seaua şerpuită, printre dealurile îmbrăcate în păduri, pe care toamna le-a prefăcut într-o simfo­nie de culori vii, galbene, brune, roşcate. Lăsăm în urmă, prin cea­ţa albăstrie, sat după sat, şi ne o­­prim­ într-o localitate la marginea căreia, pe nişte coline domol­le, se văd sonde. Şi, totuşi, aici nu este nici o schelă petroliferă, după cum ai fi tentat să crezi la prima vedere. Sondele răzleţite pe înălţi­mile din preajmă aparţin unui şantier de explorare geologică pentru minereuri de fier. Văzută de aproape, imaginea şantierului nu este lipsită de ine­dit. De obicei, cînd ne gîndim la munca geologilor, ne apare In minte figura devenită clasică a o­­mului care Investighează teritorii noi, cu rucsacul în spate şi cu un ciocan în mînă. Activitatea căută­torilor de „comori” — bogăţii mi­nerale ale subsolului — este însă mult mai complexă. Omul cu ruc­sacul în spate deschide abia pri­ma pu­tie, ca un cercetaş de recu­noaştere. In urma lui vin alţii, or­ganizaţi în echipe mai numeroase. Ei continuă investigarea stratelor geologice cu ajutorul unor aparate şi instalaţii care măsoară proprie­tăţile fizice a­le rocilor, făcînd ceea ce se numeşte prospecţiune geofi­zică. Dar abia forajul de explora­re, efectuat de şantiere specializa­te, cum e acesta de aici, deter­mină cu precizie forma şi dimen­siunile corpurilor de minereu ale zăcămîntului. „Comoara” subpă­­mînteană e „cîntărită” şi „măsu­rată”. Vine rîndul unor întreprin­deri industriale, al minerilor, ca s-o scoată la lumină. O reţea vastă, cuprinzînd şan­tiere, formaţii, echipe, laboratoare a două mari întreprinderi: una de prospecţiuni şi alta de explorări, a căror activitate e coordonată de Comitetul, geologia, fie desfăşoară pe tot cuprinsul ţării, pentru a pune în valoare, aşa cum prevăd hotărîrile celui de-al lll-lea Con­gres al partidului, noi rezerve in­dustriale de substanţe minerale u­­tile. Volumul cercetărilor e în con­tinuă creştere. Adunarea probelor de roci, analizele de laborator, al­cătuirea de hărţi, calculele pentru amplasarea sondelor, disputele pentru interpretarea ştiinţifică a datelor obţinute, emoţia sondorului care a scos prima probă de mi­nereu şi încă atîtea alte aspecte ale muncii de fiecare zi sunt prile­juri de satisfacţie, alcătuiesc lao­laltă conţinutul a ceea ce am pu­tea numi pasiunea de a descoperi, cara­cteristică tuturor acestor oa­meni. Fiecare regiune, fiecare colţ din suprafaţa ţării trebuie cartat, prospectat prin diferite metode, spre a cunoaşte cît mai bine alcă­tuirea sa geologică. Deseori, a­­semenea cercetări şi revizuiri a­­duc surprize neaşteptate. S-ar pu­tea spune, de pildă, că o lovitură de ciocan fericită în stîncă a dus la descoperirea unui zăcămînt de baritină (material ce foloseşte la prepararea fluidelor de foraj). De fapt e vorba de zelul a doi tineri geologi, Florian Tănăsescu şi George Pilulea. Cuprinşi de pa­siunea cercetării geologice, ei au depăşit perimetrul ce le-a fost „planificat” şi au dat de primele iviri la suprafaţă ale baritinei. Ur­mărind fragmentele de baritină „din aproape în aproape”, ei au găsit zăcămîntul. Elucidarea, pe calea discuţiilor, a unor probleme privind geneza şi vîrsta minerali­­zaţiilor investigate a orientat pros­pecţiunile şi operaţiile de explora­re pe o cale fructuoasă. Trezirea la viaţă a unor zăcă­minte de cărbuni energetici a ne­cesitat desfăşurarea unei activităţi intense, mai ales pe şantierele de explorare, deoarece urmărirea straielor din adine s-a efectuat pe o suprafaţă de cîteva sute de ki­lometri. Dar şi eforturile celor care cer­cetează apele subterane, ale hi­­drogeologiilor, nu sunt de mai mică importanţă. Descoperirea u­­nor izvoare termale s-a făcut pe bază de deducţie, prin interpreta­rea hărţilor pe care erau marcate foraje de explorare efectuate ante­rior pentru un alt scop, într-o re­giune apropiată. Specialistul hi­­drogeolog, însă, cercetîndu-le din unghiul său de vedere, a consta­tat: „aici sunt condiţii pentru e­­xistenţa unor surse de apă terma­lă”. Forajul de explorare a confir­mat ipoteza lui. Astăzi, aceste iz­voare fierbinţi slujesc la încălzirea unor sere şi pentru viitoarea termo­­ficare a unor cartiere dintr-un mare oraş. Tot prin străduinţa hi­­drogeologilor au fost „puse în funcţiune“, la Borsec noi izvoare de apă minerală, sau în alte regiuni au fost găsite bogate surse de ape subterane, unele arteziene, care satisfac astăzi ce­rinţele unor unităţi socialiste din agricultură şi oferă posibilităţi largi pentru irigaţie. Iată doar cîteva aspecte alese cu titlu exemplificativ, care scot în evidenţă activitatea stăruitoare a neosteniţilor exploratori ai a­­dîncurilor* Şantierul pe care-l vedem mi­jind în depărtare prin ceaţa fu­murie alcătuieşte una dintre multele unităţi de explorare din ţară. Zăcămîntul de siderită, pe care îl cercetează sculele de foraj ale sondezelor, s-a năs­cut în erele vechi, la confluen­ţa apelor care urcau sau coborau prin strafe, „în zona de contact în­tre depozitele vulcanice şi depozi­tele sedimentare”, cum precizează geologii în limbajul lor de specia­litate. Particulele de fier pe care le conţineau, filtrate de roca po­roasă, au substituit carbonatul de calciu, dînd naştere unei benzi compacte de siderită. E drept că în unele locuri din­tr-o regiune apropiată minereul de fier a fost găsit la suprafaţă şi a fost prelucrat încă în secolul tre­cut, în topitorii rudimentare, că în literatura de specialitate era des­crisă şi această zonă, ca fiind pro­pice pentru formarea în timpurile geologice a unor acumulări de fier, fapt confirmat şi de prezenţa unor izvoare de borvizuri ferugi­­noase; totuși, „pînă în ultimii ani aceste locuri n-au constituit o­­biectivul unei cercetări sistematice și aprofundate”. V. NICOROVICI (Continuare in pag. 1l-a) Geologii cercetează o deschidere naturală în care apar urme de minereu Cuvintul tovarăşului Ghe Gheorghiu-Dej Stimate tovarăşe ambasador. Dragi tovarăşi şi prieteni, Doamnelor şi domnilor, Daţi-mi voie ca în numele Comi­tetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri şi în numele întregului popor român să adresez un salut frăţesc şi cele mai calde felicitări Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Prezidiului So­vietului Suprem, Consiliului de Mi­niştri şi poporului sovietic cu pri­lejul celei de-a 46-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie, în anii care au trecut de la vic­toria Revoluţiei din Octombrie, oa­menii sovietici au făurit o economie puternică, în plin avînt, şi-au trans­format patria într-o putere indus­trială de prim rang. Istoricele rea­lizări obţinute de poporul sovietic în dezvoltarea economiei şi culturii, în făurirea bunăstării celor ce mun­cesc, înfăptuirea cu succes a gran­dioaselor obiective ale programului construcţiei desfăşurate a comunis­mului, aduc cel mai mare aport la continua întărire a comunităţii ţă­rilor socialiste, a forţelor progresu­lui social şi păcii, între Uniunea Sovietică şi Romî­nia, între popoarele şi partidele noastre se dezvoltă şi se întăresc continuu relaţii de prietenie frăţeas­că şi colaborare multilaterală. Bucu­­rîndu-se de realizările remarcabile ale poporului sovietic ca de pro­priile sale succese, poporul nostru transmite în această zi sărbăto­rească oamenilor muncii sovietici urări de noi victorii, de înflorire şi prosperitate a Uniunii Sovietice. Problema problemelor epocii noastre este asigurarea păcii. Uniu­nea Sovietică, guvernul sovietic şi-au cîştigat mari merite în faţa popoarelor lumii datorită eforturi­lor neobosite pentru instaurarea în relaţiile dintre state a climatului de destindere, de înţelegere şi cola­borare, pentru preîntîm­pinarea pri­mejdiei unui nou război mondial Politica leninistă de pace a Uniunii Sovietice, a celorlalte state socialis­te găseşte un ecou profund în lume, se bucură de simpatia şi sprijinul tuturor popoarelor iubitoare de pace. Republica Populară Romînă, îm­preună cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste, militează perseverent pentru triumful prin­cipiilor de coexistenţă paşnică între toate statele, fără deosebire de re­gim social, întregul curs al eveni­mentelor demonstrează că aceste principii se impun cu tot mai multă putere ca singurele juste şi raţio­nale în relaţiile internaţionale. Pe acest plan se situează şi înche­ierea Tratatului cu privire la inter­zicerea experienţelor nucleare în­ trei medii, tratat printre ai cărui primi semnatari se numără Repu­blica Populară Romînă. Deşi acest tratat nu rezolvă problemele majo­re ale luptei pentru preîntîmpinarea unui nou război mondial, el consti­tuie un succes de seamă al politicii de coexistenţă paşnică, venind în în­­tîmpinarea cerinţelor exprimate de-a lungul multor ani de opinia publică mondială cu privire la înce­tarea experienţelor nucleare, expe­rienţe care reprezintă un pericol pentru populaţia întregului glob pă­­mîntesc. Luptînd consecvent pentru înfăp­tuirea dezarmării generale şi totale, ca singura cale eficientă pentru ex­cluderea războaielor din viaţa socie­tăţii, considerăm necesar să spriji­nim orice pas, orice măsură care pot contribui la destindere în rela­ţiile între state şi la soluţionarea pe cale paşnică a problemelor interna­ţionale litigioase. Partidul Muncitoresc Român şi gu­vernul ţării noastre îşi vor aduce şi în viitor întreaga lor contribu­ţie la dezvoltarea colaborării paşni­ce între toate ţările, la întărirea prieteniei frăţeşti cu Uniunea Sovie­tică şi celelalte ţări socialiste, la victoria cauzei păcii şi socialismu­lui. Permiteţi-mi să toastez pentru marele popor sovietic, pentru prie­tenia de nezdruncinat dintre popoa­rele sovietic şi român , pentru con­ducătorul încercat şi călit în lupte ai poporului sovietic — gloriosul Partid Comunist leninist al Uniunii Sovietice, pentru Comitetul său Cen­tral şi guvernul sovietic ; în sănă­tatea primului secretar al Comite­tului Central al Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice şi preşedin­tele guvernului sovietic, tovarăşul Hruşciov ; în sănătatea ambasado­rului Uniunii Sovietice la Bucureşti, tovarăşul Jegalin ; pentru pace şi prietenie între toate popoarele ; în sănătatea dumneavoastră, a tuturor!

Next