Scînteia, noiembrie 1963 (Anul 32, nr. 6063-6092)
1963-11-08 / nr. 6070
PETE PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Anul XXXIII Nr. 6070 Vineri 8 noiembrie 1963 4 PAGINI - 20 BANI Un nou an de activitate a echipelor de control obştesc Deşi nu corespunde file- M lor de pendar, pentru echipele de control obştesc începe un nou an de activitate după alegerile care au avut loc recent în consfătuiri de producţie peresecţii, sectoare din întreprinderi şi şantiere, adunări sindicale pe instituţii. Resr pectîndu-se un principiu devenit tradiţional, mandatul de încredere pentru a intra în componenţa echipelor a fost acordat unor oameni de cele mai diferite TCI profesii — muncitori, teh** nicieni, medici, funcţionari etc. — care se bucură de “ stima colectivului în mijlocul căruia muncesc, cu o veche activitate obştească. Din echipe fac parte şi gospodine, alese în cartiere de către comitetele femeilor. Ca şi în anii trecuţi, din partea controlorilor nou aleşi cetăţenii aşteaptă o contribuţie preţioasă la o cit mai bună gospodărire şi funcţionare a unităţilor comerciale, de panificaţie şi de alimentaţie publică, a celor sanitare, a staţiunilor de odihnă, la ridicarea nivelului de deservire în aceste unităţi. Exponente ale intereselor proprii maselor largi de cetăţeni, echipele se numără cu miile. Numai în Capitală, pînă la recentele alegeri, şi-au exercitat controlul 1128 de asemenea echipe, alcătuite din peste 3 200 oameni ai muncii. Membrii echipelor din Piteşti au efectuat, în ultimele şase luni, circa 800 de controale în unităţi comerciale şi sanitare. Sesizările lor au fost urmate de măsuri care au dus la înlăturarea multora din lipsurile constatate. Experienţa anilor trecuţi arată că realizările obţinute în acest domeniu de activitate obştească se datoresc eforturilor comune depuse de consiliile locale ale sindicatelor, comitetele executive ale sfaturilor populare, conducerile organizaţiilor comerciale, ale unităţilor sanitare, balneare, urmărind o cît mai mare eficacitate a controlului obştesc. Dar nu este ajuns ca sindicatele să asigure Buna organizare, îndrumarea atentă a echipelor. Problema cea mai importantă în această activitate obştească este ecoul, eficacitatea sesizărilor făcută de echipe. In rezolvarea ei sunt interesaţi deopotrivă toţi factorii care urmăresc satisfacerea cerinţelor cetăţenilor în sectorul comerţului, în cel sanitar. Dezinteresul faţă de semnalele venite de la controlorii obşteşti este o atitudine incompatibilă cu obligaţiile ce revin unităţilor respective. Combătînd asemenea poziţii, organele de partid să controleze cu exigenţă ca sesizările făcute să fie rezolvate operativ, în favoarea consumatorilor, pentru îmbunătăţirea continuă a deservirii acestora. Ce se poate spune, de pildă, despre acele unităţi comerciale şi de alimentaţie publică din Ploieşti sau Craiova, în ale căror registre unice de control s-au găsit propuneri şi sesizări ale echipelor rămase simple „autografe“, neurmate de măsuri ? Un aspect al răspunderii comune în ce priveşte eficacitatea activităţii echipelor îl constituie şi analizele periodice la care participă reprezentanţi ai consiliilor locale ale sindicatelor, conducători ai organizaţiilor comerciale, ai întreprinderilor de alimentaţie publică, ai unităţilor sanitare etc., cît şi controlori obşteşti. Rolul important al acestor şedinţe este bine cunoscut — acela de a se lua, operativ, măsuri ca răspuns la constatările echipelor. O contribuţie importantă la sporirea eficacităţii controlului obştesc se cere îndeosebi din partea sfaturilor populare. în cadrul lor, de această problemă răspund, în primul rînd, vicepreşedinţii a căror sferă de activitate cuprinde unităţile controlate. In această perioadă are loc instruirea echipelor nou alese. Pînă la 1 decembrie această acţiune urmează să fie încheiată ; apoi, echipele îşi vor începe efectiv munca. Aceste instructaje merită o atenţie deosebită, deoarece de calitatea lor va depinde şi aceea a activităţii controlorilor obşteşti. Lor li se încredinţează misiunea de a urmări, cu ochi de gospodar, o seamă de probleme printre care şi aspectele de sezon ale aprovizionării şi deservirii atît în unităţile comerciale şi de panificaţie, cît şi în spitale, policlinici, staţiuni de odihnă, îmbunătăţirea continuă a metodelor de lucru ale controlului obştesc, creşterea eficacităţii lui sunt strîns legate de întărirea colaborării, în această privinţă, între consiliile locale ale sindicatelor şi sfaturile populare, de sprijinul permanent al organelor şi organizaţiilor de partid. Pornind la drum la începutul unui nou an de muncă pe tărîm obştesc, experienţa acumulată pînă acum în acest domeniu constituie un bun de care trebuie să se ţină seama la fiecare pas ; ea poate fi mereu îmbogăţită. Organizată şi îndrumată cît mai bine, desfăşurată sistematic în folosul cetăţenilor, activitatea echipelor va contribui în continuare la îmbunătățirea muncii în sectoarele de deservire. La Combinatul siderurgic Hunedoara se execută o construcție auxiliară. Tehnica modernă in industria sticlei Ca şi în alte sectoare ale industriei uşoare, şi în cel al sticlăriei au fost luate măsuri pentru extinderea tehnicii noi. în ultimul timp, la Complexul de faianţă şi sticlă din Sighişoara a intrat în funcţiune, noua unitate pentru producerea ambalajului, la fabricile de sticlă din Azuga, Turda şi la „Vitrometan“Mediaş au fost automatizate unele operaţiuni ale procesului tehnologic etc. Gradul de automatizare în industria sticlei a crescut în prezent la 55 la sută. Anul acesta au fost modernizate cuptoarele de topit sticlă, s-a extins procesul tehnologic de fabricare a conurilor pirometrice, s-au pus la punct procesele tehnologice de fabricare a semicristalului, a sticlei colorate etc. ARĂTURI DE Mii PE SUPRAFEŢE ClT MAI MICI Succesele mecanizatorilor Lucrările pot fi grăbite In ultimele zile, în regiunea Suceava s-a intensificat ritmul arăturilor de toamnă. Mecanizatorii au reuşit să are aproape 49 la sută din suprafaţa destinată însămînţărilor de primăvară. Rezultatele cele mai bune au fost obţinute în raioanele Fălticeni şi Săveni, unde aceste lucrări au fost executate pe mai mult de 57 la sută şi respectiv 61 la sută din suprafeţele planificate. Fruntaşi pe regiune se menţin mecanizatorii din G.A.S., care au efectuat arături de toamnă pe aproape 80 la sută din suprafeţele prevăzute în plan. Concomitent cu arăturile de toamnă, după indicaţiile specialiştilor, se încorporează importante cantităţi de îngrăşăminte chimice şi organice. • La gospodăria agricolă colectivă din Cioranii de Jos, regiunea Ploieşti, se lucrează intens la executarea ogoarelor de toamnă. Mecanizatorii din brigăzile a 2-a şi a 13-a de la S.M.T.Ciorani au executat această lucrare pe 700 de hectare din 1100 planificate. De curînd s-au început arăturile şi în orezărie.Numai în cîteva zile, s-a arat suprafaţa de 50 hectare, lucrare ce continuă intens, folosindu-se zilnic 17 tractoare. In regiunea Oltenia din cele 360 000 ha planificate au fost arate pînă acum aproape 260 000 ha. Rezultatele obţinute puteau fi şi mai bune dacă în toate raioanele s-ar fi lucrat în ritm susţinut, în raionul Balş mai sunt de arat circa 7 000 ha. în gospodăriile din Drăgoteşti, Ungureni, Greci şi altele din acest raion nu a mai rămas nici un petec de ogor nearat. Colectiviştii au eliberat din timp terenul, permiţînd mecanizatorilor să lucreze din zori şi pînă seara. Exemplul unităţilor fruntaşe arată că şi în raionul Balş sunt condiţii ca arăturile de toamnă să se desfăşoare într-un ritm mai intens. In unele gospodării colective, arăturile au rămas însă mult în urmă. La Popînzăleşti mai sunt de arat mai bine de 400 ha. Aceasta în primul rînd pentru că n-au fost folosite raţional tractoarele. In ziua de 4 noiembrie, nici unul din cele 12 tractoare nu era : 2 erau defecte, 4 semănau (deşi consiliul de conducere al gospori raionul Balşăriei raportase consiliului agricol raional că lucrarea aceasta a fost terminată), iar restul nu aveau unde ara, deoarece terenul era ocupat cu coceni de porumb şi sfeclă. La fel stau lucmrile şi în gospodăriile colective din Lăcriţa, unde mai sunt de arat aproape 600 ha, la Osica de Sus (380 ha), la Pîrşcoveni (400 ha). Ritmul nesatisfăcător de lucru este determinat în mare măsură şi de faptul că în aceste unităţi terenul este eliberat cu încetineală, de culturile tîrzii. Conducerea S.M.T. Olari nu a luat din timp măsuri pentru aprovizionarea în condiţii bune a tuturor brigăzilor de tractoare cu combustibil, lubrifianţi, piese de schimb. Deplasarea atelierului mobil la brigăzi sa face cu întîrziere. Este necesar ca în aceste zile comitetul raional de partid şi consiliul agricol raional să îndrume activitatea mecanizatorilor şi a colectiviştilor pentru grăbirea arăturilor de toamnă. R. APOSTOL coresp. „Scînteiifl* La G.A., Mihăileși, raionul Drăgănești Viașca,« lucrează intens la executarea arăturilor de toamnă« Recepţie cu prilejul celei aniversări a Marii Revoluţii Socialiste Joi seara, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice în R. P. Romînă, I. K. Jegalin, a oferit o recepţie în saloanele ambasadei cu prilejul zilei de 7 Noiembrie — cea de-a 46-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. La recepţie au luat parte tovarăşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Moghioroş, Alexandru Bîrlădeanu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Gh. Gaston Marin, Gogu Rădulescu, Constantin Tuzu, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai organizaţiilor obşteşti şi instituţiilor centrale, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă şi alţi membri ai corpului diplomatic. în timpul recepţiei, tovarăşii I. K. Jegalin şi Gheorghe Gheorghiu-Dej au rostit toasturi. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, deosebit de prietenească. (Agerpres) Cuvîntul I. K. tovarăşului Jegalin Scumpe tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej, Scumpe tovarăşe Ion Gheorghe Maurer, Dragi tovarăşi şi prieteni, Stimate doamne şi stimaţi domni, Acum 46 de ani s-a săvîrşit un eveniment istoric memorabil — marele Lenin a proclamat întemeierea primului stat din lume al muncitorilor şi ţăranilor, într-o perioadă relativ scurtă din punct de vedere istoric poporul nostru, sub conducerea înţeleaptă a P.C.U.S., a străbătut o cale uriaşă de la salvele de tun ale crucişătorului „Aurora“ la lansarea navelor cosmice. In cei 46 de ani care au trecut, socialismul, construit cu mîinile oamenilor sovietici, a transformat în mod radical patria noastră, în aşa fel încît dintr-o ţară agrară înapoiată, ea a devenit o mare putere industrială înaintată. Oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi a Comitetului său Central în frunte cu Nikita Sergheevici Hruşciov, au obţinut mari succese în îndeplinirea hotărîrilor Congresului al XXII-lea al partidului nostru comunist. S-au schimbat chipul moral, conştiinţa omului sovietic. Astăzi, acesta este un om întru totul nou — constructor activ al comunismului — om al viitorului. Cu mîinile acestui om se împlinește visul secular al oamenilor muncii din întreaga lume — crearea viitorului comunist luminos. Pentru îndeplinirea acestei sarcini nobile, poporul sovietic, ca şi popoarele întregii lumi, are nevoie de pace. Uniunea Sovietică promovează în mod consecvent o politică de coexistenţă paşnică între statele cu orînduiri sociale diferite. O confirmare grăitoare a acestui fapt o constituie unul dintre primele documente ale puterii sovietice, semnat acum 46 de ani — Decretul asupra păcii —, precum şi Tratatul de la Moscova privitor la interzicerea experienţelor cu arma nucleară în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă, semnat recent. Astăzi, forţele păcii sunt reprezentate de avangarda puternică — marea comunitate a ţărilor socialiste. Republica Populară Romînă aduce o mare contribuţie la întărirea şi dezvoltarea coeziunii lagărului socialist. Oamenii sovietici se bucură sincer de succesele poporului român frate, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român şi a Comitetului său Central, în frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, păşeşte cu fermitate pe calea desăvîrşirii construcţiei socialiste. îngăduiţi-mi ca de ziua celei de-a 46-a aniversări a Marii Revoluţii din Octombrie să urez noi succese mari tuturor oamenilor muncii din Romînia în lupta lor pentru desăvîrşirea construcţiei socialismului. Dragi tovarăşi şi prieteni! Stimaţi oaspeţi ! Noi şi dv. trăim într-un timp atît de minunat, cînd ideile comunismului, cucerind masele largi populare, au devenit cea mai mare forţă materială. Aceste idei sînt atotputernice pentru că sunt profund adevărate, verificate de experienţa istorică a Uniunii Sovietice, a tuturor ţărilor socialiste. Ideile marxism-leninismului, victoriile ţărilor socialiste deschid oamenilor cele mai largi orizonturi ale lumii noi. Viitorul aparţine socialismului şi comunismului, care statornicesc pe pămînt Pacea, Munca, Libertatea, Egalitatea, Frăţia şi Fericirea tuturor popoarelor. îngăduiţi-mi să toastez pentru propăşirea continuă a Republicii Populare Române. Pentru noi succese mari, obţinute de harnicul şi talentatul popor romín în opera de desăvîrşire a construcţiei socialismului. Pentru prietenia veşnică şi de nezdruncinat dintre popoarele sovietic şi romín. Pentru coeziunea şi unitatea tuturor ţărilor lagărului de neînvins al socialismului. Pentru gloriosul Partid Muncitoresc Român — însufleţitorul şi organizatorul tuturor victoriilor poporului român. Pentru sănătatea marelui nostru prieten, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru sănătatea membrilor Biroului Politic, pentru sănătatea membrilor Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín. Pentru guvernul romín în frunte cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Pentru sănătatea membrilor Consiliului de Stat al R. P. Romíne. Pentru prietenia şi colaborarea dintre popoarele planetei noastre. Pentru pace în întreaga lume. Pentru sănătatea tuturor celor prezenţi ! Tehnologie înaintată — economii mari In primele trei trimestre ale omului întreprinderile industriei metalurgice şi constructoare de maşini au realizat 178 milioane lei economii peste plan. La producţia marfă comparabilă, preţul de cost a fost redus in această perioadă cu 1,1 la sută faţă de plan. Majoritatea economiilor realizate au fost obţinute prin reducerea costurilor de producţie, extinderea metodelor moderne de lucru şi a tehnicii înaintate. Uzinele de utilaj petrolier din Tîrgovişte, de exemplu, au realizat economii de 725 000 lei numai prin aplicarea unor procedee avansate de turnare. La Uzinele ,,Balanţa”-Sibiu, reproiectarea unor repere şi utilizarea mai raţională a materiilor prime a dus la economisirea a peste 2 000 000 lei. Aproape 4 340 000 lei au economisit şi metalurgiştii de la uzinele din Cîmpulung Muscel prin înlocuirea unor materiale cu altele mai ieftine, fără să influenţeze calitatea produselor. Efectul economic al unor importante măsuri tehnico-organizatorice luate la Uzinele „23 August” s-au concretizat în 3 738 000 lei economisiţi prin introducerea tehnologiei de grup la prelucrarea roţilor dinţate şi a axelor şi prin croirea raţională a materialelor. GEOLOGI! Maşina trece în goană pe şoseaua şerpuită, printre dealurile îmbrăcate în păduri, pe care toamna le-a prefăcut într-o simfonie de culori vii, galbene, brune, roşcate. Lăsăm în urmă, prin ceaţa albăstrie, sat după sat, şi ne oprim într-o localitate la marginea căreia, pe nişte coline domolle, se văd sonde. Şi, totuşi, aici nu este nici o schelă petroliferă, după cum ai fi tentat să crezi la prima vedere. Sondele răzleţite pe înălţimile din preajmă aparţin unui şantier de explorare geologică pentru minereuri de fier. Văzută de aproape, imaginea şantierului nu este lipsită de inedit. De obicei, cînd ne gîndim la munca geologilor, ne apare In minte figura devenită clasică a omului care Investighează teritorii noi, cu rucsacul în spate şi cu un ciocan în mînă. Activitatea căutătorilor de „comori” — bogăţii minerale ale subsolului — este însă mult mai complexă. Omul cu rucsacul în spate deschide abia prima putie, ca un cercetaş de recunoaştere. In urma lui vin alţii, organizaţi în echipe mai numeroase. Ei continuă investigarea stratelor geologice cu ajutorul unor aparate şi instalaţii care măsoară proprietăţile fizice ale rocilor, făcînd ceea ce se numeşte prospecţiune geofizică. Dar abia forajul de explorare, efectuat de şantiere specializate, cum e acesta de aici, determină cu precizie forma şi dimensiunile corpurilor de minereu ale zăcămîntului. „Comoara” subpămînteană e „cîntărită” şi „măsurată”. Vine rîndul unor întreprinderi industriale, al minerilor, ca s-o scoată la lumină. O reţea vastă, cuprinzînd şantiere, formaţii, echipe, laboratoare a două mari întreprinderi: una de prospecţiuni şi alta de explorări, a căror activitate e coordonată de Comitetul, geologia, fie desfăşoară pe tot cuprinsul ţării, pentru a pune în valoare, aşa cum prevăd hotărîrile celui de-al lll-lea Congres al partidului, noi rezerve industriale de substanţe minerale utile. Volumul cercetărilor e în continuă creştere. Adunarea probelor de roci, analizele de laborator, alcătuirea de hărţi, calculele pentru amplasarea sondelor, disputele pentru interpretarea ştiinţifică a datelor obţinute, emoţia sondorului care a scos prima probă de minereu şi încă atîtea alte aspecte ale muncii de fiecare zi sunt prilejuri de satisfacţie, alcătuiesc laolaltă conţinutul a ceea ce am putea numi pasiunea de a descoperi, caracteristică tuturor acestor oameni. Fiecare regiune, fiecare colţ din suprafaţa ţării trebuie cartat, prospectat prin diferite metode, spre a cunoaşte cît mai bine alcătuirea sa geologică. Deseori, asemenea cercetări şi revizuiri aduc surprize neaşteptate. S-ar putea spune, de pildă, că o lovitură de ciocan fericită în stîncă a dus la descoperirea unui zăcămînt de baritină (material ce foloseşte la prepararea fluidelor de foraj). De fapt e vorba de zelul a doi tineri geologi, Florian Tănăsescu şi George Pilulea. Cuprinşi de pasiunea cercetării geologice, ei au depăşit perimetrul ce le-a fost „planificat” şi au dat de primele iviri la suprafaţă ale baritinei. Urmărind fragmentele de baritină „din aproape în aproape”, ei au găsit zăcămîntul. Elucidarea, pe calea discuţiilor, a unor probleme privind geneza şi vîrsta mineralizaţiilor investigate a orientat prospecţiunile şi operaţiile de explorare pe o cale fructuoasă. Trezirea la viaţă a unor zăcăminte de cărbuni energetici a necesitat desfăşurarea unei activităţi intense, mai ales pe şantierele de explorare, deoarece urmărirea straielor din adine s-a efectuat pe o suprafaţă de cîteva sute de kilometri. Dar şi eforturile celor care cercetează apele subterane, ale hidrogeologiilor, nu sunt de mai mică importanţă. Descoperirea unor izvoare termale s-a făcut pe bază de deducţie, prin interpretarea hărţilor pe care erau marcate foraje de explorare efectuate anterior pentru un alt scop, într-o regiune apropiată. Specialistul hidrogeolog, însă, cercetîndu-le din unghiul său de vedere, a constatat: „aici sunt condiţii pentru existenţa unor surse de apă termală”. Forajul de explorare a confirmat ipoteza lui. Astăzi, aceste izvoare fierbinţi slujesc la încălzirea unor sere şi pentru viitoarea termoficare a unor cartiere dintr-un mare oraş. Tot prin străduinţa hidrogeologilor au fost „puse în funcţiune“, la Borsec noi izvoare de apă minerală, sau în alte regiuni au fost găsite bogate surse de ape subterane, unele arteziene, care satisfac astăzi cerinţele unor unităţi socialiste din agricultură şi oferă posibilităţi largi pentru irigaţie. Iată doar cîteva aspecte alese cu titlu exemplificativ, care scot în evidenţă activitatea stăruitoare a neosteniţilor exploratori ai adîncurilor* Şantierul pe care-l vedem mijind în depărtare prin ceaţa fumurie alcătuieşte una dintre multele unităţi de explorare din ţară. Zăcămîntul de siderită, pe care îl cercetează sculele de foraj ale sondezelor, s-a născut în erele vechi, la confluenţa apelor care urcau sau coborau prin strafe, „în zona de contact între depozitele vulcanice şi depozitele sedimentare”, cum precizează geologii în limbajul lor de specialitate. Particulele de fier pe care le conţineau, filtrate de roca poroasă, au substituit carbonatul de calciu, dînd naştere unei benzi compacte de siderită. E drept că în unele locuri dintr-o regiune apropiată minereul de fier a fost găsit la suprafaţă şi a fost prelucrat încă în secolul trecut, în topitorii rudimentare, că în literatura de specialitate era descrisă şi această zonă, ca fiind propice pentru formarea în timpurile geologice a unor acumulări de fier, fapt confirmat şi de prezenţa unor izvoare de borvizuri feruginoase; totuși, „pînă în ultimii ani aceste locuri n-au constituit obiectivul unei cercetări sistematice și aprofundate”. V. NICOROVICI (Continuare in pag. 1l-a) Geologii cercetează o deschidere naturală în care apar urme de minereu Cuvintul tovarăşului Ghe Gheorghiu-Dej Stimate tovarăşe ambasador. Dragi tovarăşi şi prieteni, Doamnelor şi domnilor, Daţi-mi voie ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri şi în numele întregului popor român să adresez un salut frăţesc şi cele mai calde felicitări Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Prezidiului Sovietului Suprem, Consiliului de Miniştri şi poporului sovietic cu prilejul celei de-a 46-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, în anii care au trecut de la victoria Revoluţiei din Octombrie, oamenii sovietici au făurit o economie puternică, în plin avînt, şi-au transformat patria într-o putere industrială de prim rang. Istoricele realizări obţinute de poporul sovietic în dezvoltarea economiei şi culturii, în făurirea bunăstării celor ce muncesc, înfăptuirea cu succes a grandioaselor obiective ale programului construcţiei desfăşurate a comunismului, aduc cel mai mare aport la continua întărire a comunităţii ţărilor socialiste, a forţelor progresului social şi păcii, între Uniunea Sovietică şi Romînia, între popoarele şi partidele noastre se dezvoltă şi se întăresc continuu relaţii de prietenie frăţească şi colaborare multilaterală. Bucurîndu-se de realizările remarcabile ale poporului sovietic ca de propriile sale succese, poporul nostru transmite în această zi sărbătorească oamenilor muncii sovietici urări de noi victorii, de înflorire şi prosperitate a Uniunii Sovietice. Problema problemelor epocii noastre este asigurarea păcii. Uniunea Sovietică, guvernul sovietic şi-au cîştigat mari merite în faţa popoarelor lumii datorită eforturilor neobosite pentru instaurarea în relaţiile dintre state a climatului de destindere, de înţelegere şi colaborare, pentru preîntîmpinarea primejdiei unui nou război mondial Politica leninistă de pace a Uniunii Sovietice, a celorlalte state socialiste găseşte un ecou profund în lume, se bucură de simpatia şi sprijinul tuturor popoarelor iubitoare de pace. Republica Populară Romînă, împreună cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste, militează perseverent pentru triumful principiilor de coexistenţă paşnică între toate statele, fără deosebire de regim social, întregul curs al evenimentelor demonstrează că aceste principii se impun cu tot mai multă putere ca singurele juste şi raţionale în relaţiile internaţionale. Pe acest plan se situează şi încheierea Tratatului cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în trei medii, tratat printre ai cărui primi semnatari se numără Republica Populară Romînă. Deşi acest tratat nu rezolvă problemele majore ale luptei pentru preîntîmpinarea unui nou război mondial, el constituie un succes de seamă al politicii de coexistenţă paşnică, venind în întîmpinarea cerinţelor exprimate de-a lungul multor ani de opinia publică mondială cu privire la încetarea experienţelor nucleare, experienţe care reprezintă un pericol pentru populaţia întregului glob pămîntesc. Luptînd consecvent pentru înfăptuirea dezarmării generale şi totale, ca singura cale eficientă pentru excluderea războaielor din viaţa societăţii, considerăm necesar să sprijinim orice pas, orice măsură care pot contribui la destindere în relaţiile între state şi la soluţionarea pe cale paşnică a problemelor internaţionale litigioase. Partidul Muncitoresc Român şi guvernul ţării noastre îşi vor aduce şi în viitor întreaga lor contribuţie la dezvoltarea colaborării paşnice între toate ţările, la întărirea prieteniei frăţeşti cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste, la victoria cauzei păcii şi socialismului. Permiteţi-mi să toastez pentru marele popor sovietic, pentru prietenia de nezdruncinat dintre popoarele sovietic şi român , pentru conducătorul încercat şi călit în lupte ai poporului sovietic — gloriosul Partid Comunist leninist al Uniunii Sovietice, pentru Comitetul său Central şi guvernul sovietic ; în sănătatea primului secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi preşedintele guvernului sovietic, tovarăşul Hruşciov ; în sănătatea ambasadorului Uniunii Sovietice la Bucureşti, tovarăşul Jegalin ; pentru pace şi prietenie între toate popoarele ; în sănătatea dumneavoastră, a tuturor!