Scînteia, decembrie 1963 (Anul 32, nr. 6093-6123)

1963-12-03 / nr. 6095

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA* O vizită fructuoasă Vizita în Iugoslavia a delegaţiei de stat a Republicii Populare Române, condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, la invitaţia preşedin­telui R.S.F. Iugoslavia, tovarăşul Iosip Broz Tito, manifestările prile­juite de ea, cuvîntările conducători­lor celor două state au fost urmărite cu viu interes în ţara noastră, iar rezultatele ei rodnice întîmpinate cu satisfacţie de poporul român. Primirea plină de căldură şi cor­dialitate făcută solilor poporului român în capitala Iugoslaviei ca şi în celelalte localităţi vizitate, bucu­ria sinceră cu care au fost întîmpi­­naţi în întreprinderile industriale, gospodăriile agricole, instituţiile ştiinţifice şi culturale, aclamaţiile şi feţele zîmbitoare ale oamenilor muncii din mulţimea care a ţinut pretutindeni să salute pe oaspeţi. — toate au constituit o expresie vie a sentimentelor de sinceră prietenie şi stimă tovărăşească faţă de poporul român, care la rîndul său nutreşte aceleaşi calde sentimente faţă de poporul frate iugoslav. Prietenia popoarelor noastre, cu vechi rădăcini istorice, are astăzi o temelie trainică — orînduirea socia­listă şi lupta pentru ţelul comun , construirea socialismului şi apăra­rea păcii. Vizita în Iugoslavia a de­legaţiei de stat a R. P. Române a adus o contribuţie de seamă la dez­voltarea acestei prietenii, a relaţiilor de colaborare dintre cele două ţări, corespunzător intereselor celor două popoare vecine şi prietene, cît şi in­tereselor generale ale tuturor for­ţelor care militează pentru triumful cauzei socialismului şi păcii. După cum este cunoscut, cu pri­lejul vizitei a avut loc semnarea acordului privind construirea în comun a sistemului hidroener­getic şi de navigaţie Porţile de Fier. Construcţia acestui grandios complex hidroenergetic — expresie a forţei economice sporite de care dis­pun astăzi ţările noastre — va mări simţitor potenţialul lor energetic, va contribui la asigurarea satisfacerii de perspectivă a cerinţelor mereu crescînde de energie electrică. Aşa cum s-a arătat în cursul vizitei, „Cazanele“ Dunării vor fi transfor­mate într-un bogat izvor de energie electrică, de lumină şi forţă în fo­losul ambelor popoare, iar viitorul baraj va deveni o punte a prieteniei între ele. Acordul şi celelalte docu­mente privind construirea şi ex­ploatarea hidrocentralei şi a siste­mului hidroenergetic sunt o expre­sie a respectării principiului depli­nei egalităţi între România şi Iugo­slavia în valorificarea acestei im­portante surse hidroenergetice de pe teritoriul lor. Totodată, aceste amenajări vor îmbunătăţi considerabil condiţiile de navigaţie pe marea arteră interna­ţională de comunicaţie care este Dunărea, vor asigura o importantă sporire a traficului fluvial, mijloc de transport din cele mai ieftine, spre folosul tuturor ţărilor interesate, problemă în legătură cu care cele două ţări se află în contact cu gu­vernele celorlalte ţări dunărene. Rezultatele rodnice ale vizitei de­legaţiei române şi-au găsit expresie în Comunicatul comun semnat la Belgrad, important document al le­găturilor de prietenie romîno-iugo­­slave. In cadrul convorbirilor pur­tate într-o atmosferă tovărăşească, de cordialitate şi înţelegere reci­procă, cele două delegaţii au cons­tatat cu satisfacţie că relaţiile dintre R. P. Romînă şi R. S. F. Iugoslavia se dezvoltă cu succes. In vederea lărgirii curente şi de lungă durată a acestei colaborări, delegaţiile au convenit asupra necesităţii de a se depune eforturi pentru mărirea vo­lumului şi îmbunătăţirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producţia industrială, în domeniul transporturilor şi tele­comunicaţiilor, a colaborării teh­­nico-ştiinţifice, vor fi examinate măsurile necesare pentru interco­nectarea sistemelor energetice ale celor două ţări. Un rol important în realizarea acestor obiective va a­­vea organul permanent a cărui cre­are a fost hotărîtă — comisia mix­tă de colaborare economică. Pentru prietenia dintre ţări şi popoare există o cale bună : cunoaş­terea reciprocă, încheierea unor convenţii şi înţelegeri pentru dez­voltarea schimburilor culturale şi ştiinţifice, a schimburilor intre or­ganizaţiile obşteşti, a turismului etc. vor contribui la adîncirea re­laţiilor de bună vecinătate şi la lărgirea colaborării prieteneşti ro­­mîno-iugosla­ve. In timpul vizitei, din partea iugo­slavă s-a dat o înaltă apreciere e­­forturilor pe care le depune Repu­blica Populară Romînă pe arena in­ternaţională pentru a aduce o con­tribuţie cît mai mare la menţinerea păcii şi soluţionarea problemelor majore ale vieţii internaţionale ; la rîndul ei, delegaţia noastră a arătat că poporul român preţuieşte contri­buţia pe care Iugoslavia o aduce la afirmarea principiilor coexistenţei paşnice, la promovarea unor relaţii de înţelegere şi la întărirea păcii — obiective pentru care militează R.P. Romînă ca şi celelalte ţări socialis­te. In cursul schimburilor de vederi, conducătorii celor două state au con­statat cu satisfacţie acordul deplin în problemele principale ale vieţii internaţionale, cum sunt problemele asigurării păcii şi realizării coexis­tenţei paşnice, dezarmării generale şi totale, lichidării colonialismului, eli­minării focarelor de încordare, re­zolvarea problemei germane etc. Sprijinind orice acţiune concretă, orice măsură practică menită să ducă la destindere, popoarele ro­mân şi iugoslav consideră că lupta pentru pace şi rezolvarea pe cale paşnică a problemelor internaţio­nale reprezintă cea mai importan­tă sarcină a tuturor forţelor pro­gresiste şi iubitoare de pace, în pri­mul rînd a ţărilor socialiste. Toc­mai de aceea, cele două ţări consi­deră că trebuie să se depună în continuare toate eforturile pentru ca pasul spre destindere făcut prin încheierea tratatului de la Mosco­va cu privire la interzicerea expe­rienţelor nucleare în trei medii să fie nu numai menţinut, ci şi conso­lidat. Hotărîte să-şi aducă şi în viitor contribuţia la destindere, la realiza­rea unei înţelegeri între statele din sud-estul Europei, R. P. Romînă şi R.S.F. Iugoslavia vor depune toate eforturile pentru realizarea unei în­ţelegeri privind transformarea Bal­canilor într-o zonă a păcii, a bunei vecinătăţi şi colaborării multilate­rale. In interesul măreţei cauze a li­bertăţii şi independenţei tuturor po­poarelor, al cauzei păcii, cele două ţări şi-au exprimat solidaritatea cu mişcarea de eliberare a popoarelor, s-au pronunţat pentru sprijinirea multilaterală a noilor state indepen­dente, în vederea progresului lor economic şi social, pentru lichidarea cît mai grabnică a tuturor forme­lor de colonialism şi neocolonialism. In comunicat este consemnată totodată necesitatea adoptării unor măsuri care să favorizeze dezvolta­rea multilaterală a relaţiilor eco­nomice internaţionale, bazate pe e­­galitate şi avantaj reciproc, subli­­niindu-se importanţa viitoarei con­ferinţe a O.N.U. pentru comerţ şi dezvoltare. Schimbul tovărăşesc de păreri privind problemele mişcării munci­toreşti internaţionale în lupta pen­tru pace şi socialism a prilejuit sub­linierea de către cele două delegaţii a necesităţii depunerii unor efor­turi continue pentru întărirea uni­tăţii acesteia, a unităţii tuturor for­ţelor socialismului şi progresului, pe baza egalităţii în drepturi şi a examinării principiale a deosebiri­lor de păreri care pot apărea în anumite probleme. Epoca noastră a deschis largi perspective şi, în acelaşi timp, pune sarcini complexe, de o deosebită răspundere ţărilor socialiste, clasei muncitoare internaţionale, tuturor forţelor progresului social, democra­ţiei şi păcii. Acţiunea unită a tutu­ror ţărilor socialiste, coeziunea miş­cării comuniste sub steagul mar­­xism-leninismului, al internaţiona­lismului proletar, unitatea de luptă a mişcării muncitoreşti, a clasei mun­citoare internaţionale şi mişcării de eliberare naţională a popoarelor, a tuturor statelor iubitoare de pace, a întregului front mondial al forţelor care militează pentru pace şi demo­craţie — aceasta este chezăşia pro­gresului social şi a victoriei cauzei păcii în lumea întreagă. In comunicat este consemnată acceptarea cu plăcere de către pre­şedintele I. B. Tito, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugo­slavia, a invitaţiei adresate de tova­răşul Gh. Gheorghiu-Dej, condu­cătorul delegaţiei noastre, de a vi­zita R. P. Romînă , poporul nostru va întîmpina cu căldură şi ospitali­tate pe solul poporului iugoslav prieten. Oamenii muncii din ţara noastră salută cu satisfacţie rezultatele vi­zitei făcute de delegaţia de stat a R. P. Română în R.S.F. Iugoslavia, cu convingerea că schimburile de vederi și acordurile încheiate vor contribui la întărirea prieteniei și colaborării româno-iugoslave, în in­teresul celor două popoare, al cauzei păcii și socialismului în lume. folosind raţional utilajele TIMIŞOARA (co­­resp. „Scînteii“).­­ U­­zinele textile din Arad au fost dotate în acest an cu 150 de războaie de ţesut automate, 6 ringuri, 3 alegere de mare întindere şi al­tele. Colectivul de muncă al acestei în­treprinderi a pus un accent deosebit pe fo­losirea cît mai bună a tuturor utilajelor. In urma luării unor măsuri tehnico-orga­nizatorice, printre care întrajutorarea la lo­cul de muncă, execu­tarea de reparaţii ra­pide la utilaje etc., la secţia filatură indi­cele de utilizare a fu­selor vechi a crescut de la începutul anului cu 32 kilo­ numere pe 1 000 tuse-oră. La im­primerie s-a obţinut un indice de 747 m­l de material pe maşi­­nă-oră, faţă de 740 m­l cit a fost planificat. Prin atingerea acestor indici, sarcina de creş­tere a productivităţii muncii pe uzină a fost îndeplinită în propor­ţie de 101,6 la sută, dindu-se peste plan 166 000 m ţesături de bumbac şi 57 100 kg fire. Economiile obţi­nute prin reducerea preţului de cost se ri­dică la peste 840 000 lei, iar beneficiile pla­nificate au fost reali­zate integral. Veşti din industrie Se extinde tehnologia modernă BRAŞOV (coresp. „Scînteii“). — în scopul economisirii metalului, în secţia forjă a Uzinelor de tractoare se foloseşte procedeul de forjare a pieselor prin extruziune. Metalul este deformat plastic prin trecerea lui forţată prin orificiul unei matriţe. Forja uzinei a fost dotată în acest scop cu prese şi dispozitive speciale. Recent, două noi repere — butuc şi bucşă — au început să fie executate pe maxiprese, în felul acesta reali­­zîndu-se o economie de 2,100 kg oţel aliat pe tractor. Prin noul procedeu se execută în prezent 4 repere. Aceas­ta a dus la reducerea consumului de metal pe tractor cu 5.500 kg, la re­ducerea rebuturilor și a manoperei de uzinare. In abataje BAIA MARE (coresp. „Scînteii“). La exploatarea minieră Baia Sprie au fost terminate lucrările de con­strucţii miniere în vederea montării şi dării în funcţiune a unui venti­lator principal cu o capacitate de 3 000 metri cubi pe minut. Darea în exploatare a acestui ventilator va duce la îmbunătăţirea aerajului în partea vestică a minei, care­­cuprin­de 5 orizonturi în funcţiune. La a­­ceeaşi mină se lucrează la săparea unui puţ orb între orizonturile XI şi XII, care va îmbunătăţi aerajul în extremitatea estică a minei. De la începutul anului şi pînă în prezent, în bazinul minier maramureşean a fost mecanizat complet aerajul prin­cipal la mina Săsar şi au început lucrări la minele „9 Mai“, Cavnic, Herja şi Burloaia. In vederea îmbu­nătăţirii aerajului secundar al lo­cului de muncă, exploatărilor mi­niere din regiune li s-au repartizat numai în acest an 210 ventilatoare electrice tubulare şi 155 ventilatoare pneumatice. Toate exploatările mi­niere au fost dotate cu aparatura necesară pentru controlul aerajului. Produse şi economii peste plan CRAIOVA (coresp. „Scînteii“).­­ Colectivul Combinatului de indus­trializare a lemnului din Tg. Jiu a anunţat că sarcinile planului şi an­gajamentele luate pe anul în curs au fost îndeplinite. De la începutul a­­nului, productivitatea muncii a cres­cut cu 4,5 la sută. In 10 luni s-au realizat peste prevederile planului mobilă, parchete, plăci aglomerate şi alte produse în valoare de peste 9 milioane lei, economii de 1 100 000 lei la preţul de cost faţă de 600 000 lei cît era angajamentul. Pînă în prezent, alte 22 de întreprinderi şi unităţi economice din regiunea Ol­tenia, printre care Direcţia regiona­lă a navigaţiei civile­ Tr. Severin, Fabrica de ciment Gura Văii, între­prinderea forestieră din Caracal şi altele şi-au îndeplinit planul anual de producție. Realizări ale constructorilor din transporturi Unităţile de con­strucţii din Ministerul Transporturilor şi Te­lecomunicaţiilor au e­­xecutat în acest an a­­proximativ 570 de lu­crări: poduri, drumuri, cheiuri portuare, linii de radiorelee şi de telecomunicaţii etc. Majoritatea obiective­lor au primit la re­cepţie calificativul „foarte bine“, iar u­­nele „excepţional“. La lucrările de terasa­­mente au fost folosite noi utilaje de să­pat, nivelat şi talu­zat, care au permis depăşirea indicilor de extindere a mecaniză­rii cu peste 9 la sută. In construcţia poduri­lor și la executarea fundațiilor adânci au fost folosite coloane prefabricate, iar pode­țele au fost construite integral din prefabri­cate. pentru Maşină pneumatică semănatul florii-soarelui Specialişti ai Insti­tutului de cercetări pentru cereale şi plante tehnice au ex­perimentat cu bune rezultate însămînţa­­rea florii-soarelui cu maşina pneumatică. Folosindu-se sămînţa sortată s-a realizat la semănat cu numai 4 kg de floarea-soarelui, faţă de 18—20 kg cît se utiliza pînă acum, o densitate optimă de 35 000 plante la hec­tar. însămînţarea s-a făcut bob cu bob la distanţe de 80 X 30 cm. Plantele au răsă­rit uniform şi au crescut viguros din primele zile. Produc­ţia realizată a depă­şit 3 500 kg la ha, fi­ind cu 500 kg mai mare decît aceea de pe terenurile unde s-a semănat cu ma­şinile obişnuite. Folo­sită la însămînţarea florii-soarelui pe în­treaga suprafaţă culti­vată, noua maşină va aduce anual eco­nomii mari de să­­mînţă. (Agerpres) lucrări în vii şi livezi UNITĂŢI FRUNTAŞE LA PLAN­TATUL POMILOR. Gospodăriile colective din raionul Rm. Vîlcea, regiunea Argeş, au plantat în aceas­tă toamnă cu pomi fructiferi 1 030 hectare, pe terenuri în pantă, im­proprii pentru cultura cerealelor şi a altor plante de cîmp. Cele mai mari suprafeţe au fost plantate în gospodăriile colective din Bercioiu — 59 ha, Buleta — 57 ha, Bălceşti — 40 ha etc. Colectiviştii din raion execută lu­crări de terasare şi mobilizare a so­lului din livezi. Pe 750 de hectare ei au amenajat agroterase pe curbele de nivel cu ajutorul plugului reversi­bil, iar pe alte 600 hectare, terase individuale în formă de potcoavă. Au fost încorporate în sol peste 1 000 tone gunoi de grajd. Se lucrează și la protejarea pomilor împotriva ro­zătoarelor. Fruntaşe la executarea acestor lucrări sunt gospodăriile co­lective din Călimăneşti, Bujoreni, Budeşti. PLANTĂRI DE POMI. în aceste zile, în zonele de deal din Banat se lucrează intens la plantarea pomi­lor. Numai în raionul Caransebeş au fost plantate diferite specii de pomi fructiferi pe o suprafaţă de peste 850 hectare. Suprafeţe însem­nate au fost plantate şi în raioanele Moldova Nouă, Lugoj etc. ÎNGROPATUL VIŢEI DE VIE PENTRU IARNĂ. După terminarea culesului, munca în vii n-a încetat. In toate gospodăriile de stat şi gos­podăriile colective cu caracter viti­col din regiunea Galaţi se execută în aceste zile îngropatul pentru iar­nă şi completarea golurilor. Munci­torii gospodăriei de stat Panciu au terminat îngropatul viei şi aratul pe 1 575 ha. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de brigăzile conduse de Petruş Tomescu şi Nicolae Sava. în­gropatul viţei de vie se apropie de sfîrşit şi la gospodăriile de stat Co­­teşti, Odobeşti, Dragosloveni şi Iveşti. VIITOARELE LIVEZI ŞI VII ALE RAIONULUI ORĂŞTIE. — In raionul Orăştie sunt condiţii bune pentru dezvoltarea pomicultura şi viticulturii. In această toamnă se plantează 130 ha cu pomi. Pentru asigurarea materialului săditor po­micol staţiunea experimentală Geoa­­giu livrează anual 100 000—150 000 bucăţi pomi altoiţi din soiurile raio­­nate. Numai în toamnă staţiunea a asigurat 64 000 de bucăţi. Materialul săditor viticol se produce în şcolile de viţă din Geoagiu, Bobîlna, Băcă­­inţi, Balomir. In acest an s-au altoit 2 558 000 bucăţi de vite. In vederea plantării pomilor s-au asigurat gospodăriilor colective cre­dite pentru cumpărarea materialului săditor, s-au pichetat 46 ha, iar pe o suprafaţă de 22 ha au fost săpate gropi. Faţă de suprafaţa prevăzută a fi plantată, realizările sunt mici. Pentru a grăbi plantatul este necesar ca timpul să fie mai bine folo­sit. (De la Sidonia Mureşan, cores­pondpnt xz/VInn+Cir) La gospodăria colectivă din Drajna de Sus, raionul Teleajen, regiunea Ploieşti, se lucrează intens la plantarea pomilor şi la întreţinerea livezilor tinere. In fotografie : o parte din noile plantaţii. Consfătuire la Oneşti La Combinatul de cauciuc sintetic şi pro­duse petrochimice din Oneşti a avut loc prima consfătuire de automati­zare şi tehnica măsură­rii, organizată de Minis­terul Industriei Petrolu­lui şi Chimiei. Au parti­cipat reprezentanţi din 36 de întreprinderi, de­legaţi din unele institu­ţii centrale şi institute de proiectări. S-au dez­bătut probleme ale au­tomatizării şi tehnicii măsurării din cadrul în­treprinderilor Ministeru­lui Industriei Petrolului şi Chimiei, ale recrutării şi pregătirii cadrelor, probleme tehnice legate de exploatarea insta­laţiilor de automati­zare etc. Cu acest prilej, delegaţii au vizitat cele două mari combinate de la Oneşti şi Borzeşti — Combinatul de cau­ciuc sintetic şi produse petrochimice şi Combi­natul chimic, interesîn­­du-se despre modul de funcţionare a apara­turii automate, a insta­laţiilor celor două mari unităţi, (de la Gr. Guţă coresp. voluntar). Fabrica de acid azotic a Combinatului chimic din Făgăraş a produs­ de la începutul anului peste 4 000 tone de acid azotic peste plan. In fotografie : Vedere exterioară a Fabricii de acid azotic Făgăraş. (Foto : AGERPRES) Unităţi comerciale moderne IAŞI (coresp. „Scînteii“).­­ Pes­te 160 de unităţi ale comerţului de stat şi ale cooperaţiei meşteşugă­reşti din oraşul Iaşi au fost reno­vate sau modernizate. In blocuri­le din Piaţa Unirii, în cartierele Tudor Vladimirescu, Păcurari şi altele au apărut mari unităţi de desfacere pentru produse alimen­tare, textile, încălţăminte etc. Un complex comercial cu 6 magazi­ne în cartierul Ţicău şi altul în cartierul Socola, cu o suprafaţă de 1200 de metri pătraţi, au fost date în folosinţă în acest an. Se dezvoltă şi reţeaua comercia­lă în regiune. Un complex co­mercial modern s-a dat în folo­sinţă la Paşcani. In ultimii patru ani în mediul urban din regiunea Iaşi s-au construit localuri noi pentru comerţul de stat în supra­faţă de aproape 10 000 de metri pătraţi, în care s-au deschis 55 de unităţi comerciale modern uti­late, în fotografie : Noul complex co­mercial din cartierul Socola, orașul Iași. Brigăzi de medici la sate GALAŢI (coresp. „Scînteii“).­­ In vederea educării sanitare a populaţiei, Comitetele de cultură şi artă orăşenesc şi raionul Brăila au luat iniţiativa formării unor brigăzi de medici, care se depla­sează periodic în satele raionului. Aici ei ţin conferinţe pe teme me­dicale şi dau răspunsuri la dife­rite întrebări puse de colectivişti. Recent medicii din brigăzi s-au întîlnit cu colectivişti din comu­nele Vădeni, Tudor Vladimirescu, Salcia, Traianu şi altele. In comunele Salcia şi Tudor Vla­dimirescu, medicii după ce au răs­puns la întrebările colectiviştilor, au dat consultaţii şi au efectuat numeroase examene medicale. In comunele Baldovineşti şi Tra­ianu brigăzile de medici au fost însoţite şi de echipe artistice de amatori din întreprinderile oraşu­lui, care au prezentat programe pe scenele căminelor culturale. Acţiuni ale tineretului ORADEA (coresp. „Scînteii“). In oraşele şi satele regiunii Crişana, tineretul a participat larg, în acest an, la acţiunea de plantări a po­milor fructiferi şi ornamentali. Pînă în prezent s-au plantat peste 127 000 de pomi. S-au efectuat şi lucrări de împădurire pe 280 de hectare, de îngrijire a arboreţilor pe 3 260 hectare şi lucrări de com­batere a dăunătorilor pe 589 hec­tare. Un mare număr de tineri au fost antrenaţi la lucrările de îmbună­tăţiri funciare. De la începutul anului, tinerii de la oraşe şi sate au colectat şi pre­dat I.C.M.-ului 4 773 tone fier vechi. S-au evidenţiat în această acţiune tinerii din oraşul Oradea. Economiile realizate de tineri prin efectuarea muncilor patrio­tice din acest an se ridică la 7 400 000 lei. (Continuare în pag. IlI-a) Cum v-aţi pregătit pentru producţia anului viitor ? Ancheta noastră în cîteva întreprinderi din regiunea Bacău A mai rămas o lună pînă la sosirea noului an. Paralel cu eforturile ce se depun pentru îndeplinirea în mod exemplar a sarcinilor de plan pe anul în curs, în întreprinderile din regiunea Bacău se desfăşoară pregătiri intense pentru producţia anului viitor. Pentru a cunoaşte ce măsuri s-au luat în vederea întîmpinării noului an, corespondentul nostru din regiunea Bacău, N. Mocanu, s-a adresat unor conducători de întreprinderi cu întrebarea: Cum v-aţi pregătit pentru producţia an­ului viitor ? Redăm mai jos răspunsurile primite. Atingerea capacităţilor de producţie proiectate Combinatul de îngrăşăminte azo­­toase-Roznov se găseşte în primul an de activitate productivă. Timpul care s-a scurs de la intrarea lui în funcţiune a fost pentru colectivul nostru o perioadă de acomodare, de încercare şi verificare a instalaţiilor şi utilajelor. Anul 1964 este pentru noi anul atingerii unei producţii cu 60 la sută mai mare faţă de anul în curs. Colectivul nostru s-a pregătit temei­nic pentru atingerea acestui o­­biectiv, încă pe la începutul trimes­trului al III-lea am format un co­lectiv care a analizat căile şi posibi­lităţile menite să asigure atingerea capacităţilor proiectate. Pe baza propunerilor făcute, conducerea combinatului a întocmit un plan de măsuri, dintre care multe au şi fost aplicate în viaţă. Principalele se re­feră la perfecţionarea procesului tehnologic, ridicarea nivelului de pregătire profesională a muncitori­lor şi tehnicienilor etc. După cum este firesc, atenţia noastră a fost în­dreptată spre instalaţiile „cheie“, hotărîtoare pentru producţie. Aşa, de exemplu, lucrările de completare a instalaţiilor ce se execută în pre­zent la fabrica de amoniac vor asi­gura anul viitor un spor de produc­ţie la amoniac de 43 000 tone faţă de 1963. Prin aceasta se creează con­diţii pentru sporirea producţiei de azotat de amoniu. Tot în scopul mă­ririi producţiei de amoniac a fost­­sporită şi capacitatea cabinelor de­spălare, ceea ce a dus la creşterea debitului de gaz. Se ştie că într-o unitate ca a noastră compresoarele sunt utilaje de bază pentru producţie. Pe baza unui studiu am ajuns la concluzia că aducînd unele modificări com­presorului nr. 3 de gaz convertit vom putea obţine un spor simţitor a capacităţii lui de producţie. Mă­rind diametrul cilindrelor s­a aşi­Creşterea volumului de investiţii ce revine Sfatului popular regional Bacău în anul viitor face ca şi vo­lumul de proiectare a C.S.A.P.C.­­Bacău să fie mult sporit faţă de a­­nii precedenţi. Deoarece de predarea mai devreme a documentaţiei de­pinde într-o măsură hotărîtoare rea­lizarea în bune condiţii a lucrărilor, organizarea muncii pe şantiere, ne-am angajat să asigurăm docu­mentaţia tehnică pînă la sfîrşitul lunii decembrie pentru 80 la sută din lucrările anului viitor, urmînd ca restul proiectelor să fie predate în cursul trimestrului I. Pentru lu­crările social-culturale documentaţia va fi predată în întregime în a­­cest an. In scopul unei bune desfăşurări a lucrărilor de proiectare, îndată după cunoaşterea obiectivelor planului de investiţii, am încheiat grafice cu titularii de lucrări care pe lîngă ter­menele de predare a documentaţiei pe faze, cuprind şi sarcinile de re­gulat o echilibrare mai bună a ca­pacităţii compresorului, ceea ce a dus la mărirea randamentului lui. O altă modificare importantă realizată recent, este montarea fil­trelor în faţa treptei a 4-a a com­­presoarelor de gaz convertit. In fe­lul acesta se asigură o mai mare siguranţă în exploatare, mărin­­du-se şi ciclul între două revizii. In cursul lunilor următoare vom continua să aplicăm şi alte măsuri. Prin montarea unui cristalizator la instalaţia de uree se va asigura un spor de producţie de 20 tone zilnic. Prin dublarea conductei de apă pen­tru răcire vom asigura o funcţiona­re normală a instalaţiilor, iar mon­tarea unei instalaţii de lichefiere a amoniacului va duce la eliminarea ştrangulărilor şi deci la mărirea producţiei de amoniac. Aceasta în­seamnă mai multe îngrăşăminte tri­mise agriculturii pentru creşterea producţiei de cereale. Ing. ILARION BOTEZ director al Combinatului de în­grăşăminte azotoase-Roznov vin beneficiarilor pentru asigurarea începerii la timp a proiectării. In urma măsurilor luate am putut tre­ce din timp la elaborarea documen­taţiei pentru noile construcţii. Pentru a preîntîmpina unele greu­tăţi de care ne-am izbit anul trecut, cînd unii titulari de lucrări nu s-au ocupat din timp de asigurarea con­diţiilor de proiectare (lansarea co­menzilor, obţinerea avizelor etc), la indicaţia comitetului regional de partid, sfatul popular regional a or­ganizat o şedinţă de lucru unde s-a analizat situaţia fiecărei lucrări în parte, stabilindu-se sarcini şi ter­mene concrete în vederea începerii proiectării. In prezent C.S.A.P.C. se găseşte în posesia comenzilor pentru aproape întregul volum de lucrări. La indicaţia organizaţiei de partid ne-am propus să mărim procentul de proiecte refolosibile, proiecte tip şi Proiectele de bună calitate predate la timp

Next