Scînteia, decembrie 1963 (Anul 32, nr. 6093-6123)
1963-12-03 / nr. 6095
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA* O vizită fructuoasă Vizita în Iugoslavia a delegaţiei de stat a Republicii Populare Române, condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, la invitaţia preşedintelui R.S.F. Iugoslavia, tovarăşul Iosip Broz Tito, manifestările prilejuite de ea, cuvîntările conducătorilor celor două state au fost urmărite cu viu interes în ţara noastră, iar rezultatele ei rodnice întîmpinate cu satisfacţie de poporul român. Primirea plină de căldură şi cordialitate făcută solilor poporului român în capitala Iugoslaviei ca şi în celelalte localităţi vizitate, bucuria sinceră cu care au fost întîmpinaţi în întreprinderile industriale, gospodăriile agricole, instituţiile ştiinţifice şi culturale, aclamaţiile şi feţele zîmbitoare ale oamenilor muncii din mulţimea care a ţinut pretutindeni să salute pe oaspeţi. — toate au constituit o expresie vie a sentimentelor de sinceră prietenie şi stimă tovărăşească faţă de poporul român, care la rîndul său nutreşte aceleaşi calde sentimente faţă de poporul frate iugoslav. Prietenia popoarelor noastre, cu vechi rădăcini istorice, are astăzi o temelie trainică — orînduirea socialistă şi lupta pentru ţelul comun , construirea socialismului şi apărarea păcii. Vizita în Iugoslavia a delegaţiei de stat a R. P. Române a adus o contribuţie de seamă la dezvoltarea acestei prietenii, a relaţiilor de colaborare dintre cele două ţări, corespunzător intereselor celor două popoare vecine şi prietene, cît şi intereselor generale ale tuturor forţelor care militează pentru triumful cauzei socialismului şi păcii. După cum este cunoscut, cu prilejul vizitei a avut loc semnarea acordului privind construirea în comun a sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. Construcţia acestui grandios complex hidroenergetic — expresie a forţei economice sporite de care dispun astăzi ţările noastre — va mări simţitor potenţialul lor energetic, va contribui la asigurarea satisfacerii de perspectivă a cerinţelor mereu crescînde de energie electrică. Aşa cum s-a arătat în cursul vizitei, „Cazanele“ Dunării vor fi transformate într-un bogat izvor de energie electrică, de lumină şi forţă în folosul ambelor popoare, iar viitorul baraj va deveni o punte a prieteniei între ele. Acordul şi celelalte documente privind construirea şi exploatarea hidrocentralei şi a sistemului hidroenergetic sunt o expresie a respectării principiului deplinei egalităţi între România şi Iugoslavia în valorificarea acestei importante surse hidroenergetice de pe teritoriul lor. Totodată, aceste amenajări vor îmbunătăţi considerabil condiţiile de navigaţie pe marea arteră internaţională de comunicaţie care este Dunărea, vor asigura o importantă sporire a traficului fluvial, mijloc de transport din cele mai ieftine, spre folosul tuturor ţărilor interesate, problemă în legătură cu care cele două ţări se află în contact cu guvernele celorlalte ţări dunărene. Rezultatele rodnice ale vizitei delegaţiei române şi-au găsit expresie în Comunicatul comun semnat la Belgrad, important document al legăturilor de prietenie romîno-iugoslave. In cadrul convorbirilor purtate într-o atmosferă tovărăşească, de cordialitate şi înţelegere reciprocă, cele două delegaţii au constatat cu satisfacţie că relaţiile dintre R. P. Romînă şi R. S. F. Iugoslavia se dezvoltă cu succes. In vederea lărgirii curente şi de lungă durată a acestei colaborări, delegaţiile au convenit asupra necesităţii de a se depune eforturi pentru mărirea volumului şi îmbunătăţirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producţia industrială, în domeniul transporturilor şi telecomunicaţiilor, a colaborării tehnico-ştiinţifice, vor fi examinate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două ţări. Un rol important în realizarea acestor obiective va avea organul permanent a cărui creare a fost hotărîtă — comisia mixtă de colaborare economică. Pentru prietenia dintre ţări şi popoare există o cale bună : cunoaşterea reciprocă, încheierea unor convenţii şi înţelegeri pentru dezvoltarea schimburilor culturale şi ştiinţifice, a schimburilor intre organizaţiile obşteşti, a turismului etc. vor contribui la adîncirea relaţiilor de bună vecinătate şi la lărgirea colaborării prieteneşti romîno-iugoslave. In timpul vizitei, din partea iugoslavă s-a dat o înaltă apreciere eforturilor pe care le depune Republica Populară Romînă pe arena internaţională pentru a aduce o contribuţie cît mai mare la menţinerea păcii şi soluţionarea problemelor majore ale vieţii internaţionale ; la rîndul ei, delegaţia noastră a arătat că poporul român preţuieşte contribuţia pe care Iugoslavia o aduce la afirmarea principiilor coexistenţei paşnice, la promovarea unor relaţii de înţelegere şi la întărirea păcii — obiective pentru care militează R.P. Romînă ca şi celelalte ţări socialiste. In cursul schimburilor de vederi, conducătorii celor două state au constatat cu satisfacţie acordul deplin în problemele principale ale vieţii internaţionale, cum sunt problemele asigurării păcii şi realizării coexistenţei paşnice, dezarmării generale şi totale, lichidării colonialismului, eliminării focarelor de încordare, rezolvarea problemei germane etc. Sprijinind orice acţiune concretă, orice măsură practică menită să ducă la destindere, popoarele român şi iugoslav consideră că lupta pentru pace şi rezolvarea pe cale paşnică a problemelor internaţionale reprezintă cea mai importantă sarcină a tuturor forţelor progresiste şi iubitoare de pace, în primul rînd a ţărilor socialiste. Tocmai de aceea, cele două ţări consideră că trebuie să se depună în continuare toate eforturile pentru ca pasul spre destindere făcut prin încheierea tratatului de la Moscova cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în trei medii să fie nu numai menţinut, ci şi consolidat. Hotărîte să-şi aducă şi în viitor contribuţia la destindere, la realizarea unei înţelegeri între statele din sud-estul Europei, R. P. Romînă şi R.S.F. Iugoslavia vor depune toate eforturile pentru realizarea unei înţelegeri privind transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, a bunei vecinătăţi şi colaborării multilaterale. In interesul măreţei cauze a libertăţii şi independenţei tuturor popoarelor, al cauzei păcii, cele două ţări şi-au exprimat solidaritatea cu mişcarea de eliberare a popoarelor, s-au pronunţat pentru sprijinirea multilaterală a noilor state independente, în vederea progresului lor economic şi social, pentru lichidarea cît mai grabnică a tuturor formelor de colonialism şi neocolonialism. In comunicat este consemnată totodată necesitatea adoptării unor măsuri care să favorizeze dezvoltarea multilaterală a relaţiilor economice internaţionale, bazate pe egalitate şi avantaj reciproc, subliniindu-se importanţa viitoarei conferinţe a O.N.U. pentru comerţ şi dezvoltare. Schimbul tovărăşesc de păreri privind problemele mişcării muncitoreşti internaţionale în lupta pentru pace şi socialism a prilejuit sublinierea de către cele două delegaţii a necesităţii depunerii unor eforturi continue pentru întărirea unităţii acesteia, a unităţii tuturor forţelor socialismului şi progresului, pe baza egalităţii în drepturi şi a examinării principiale a deosebirilor de păreri care pot apărea în anumite probleme. Epoca noastră a deschis largi perspective şi, în acelaşi timp, pune sarcini complexe, de o deosebită răspundere ţărilor socialiste, clasei muncitoare internaţionale, tuturor forţelor progresului social, democraţiei şi păcii. Acţiunea unită a tuturor ţărilor socialiste, coeziunea mişcării comuniste sub steagul marxism-leninismului, al internaţionalismului proletar, unitatea de luptă a mişcării muncitoreşti, a clasei muncitoare internaţionale şi mişcării de eliberare naţională a popoarelor, a tuturor statelor iubitoare de pace, a întregului front mondial al forţelor care militează pentru pace şi democraţie — aceasta este chezăşia progresului social şi a victoriei cauzei păcii în lumea întreagă. In comunicat este consemnată acceptarea cu plăcere de către preşedintele I. B. Tito, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, a invitaţiei adresate de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, conducătorul delegaţiei noastre, de a vizita R. P. Romînă , poporul nostru va întîmpina cu căldură şi ospitalitate pe solul poporului iugoslav prieten. Oamenii muncii din ţara noastră salută cu satisfacţie rezultatele vizitei făcute de delegaţia de stat a R. P. Română în R.S.F. Iugoslavia, cu convingerea că schimburile de vederi și acordurile încheiate vor contribui la întărirea prieteniei și colaborării româno-iugoslave, în interesul celor două popoare, al cauzei păcii și socialismului în lume. folosind raţional utilajele TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). Uzinele textile din Arad au fost dotate în acest an cu 150 de războaie de ţesut automate, 6 ringuri, 3 alegere de mare întindere şi altele. Colectivul de muncă al acestei întreprinderi a pus un accent deosebit pe folosirea cît mai bună a tuturor utilajelor. In urma luării unor măsuri tehnico-organizatorice, printre care întrajutorarea la locul de muncă, executarea de reparaţii rapide la utilaje etc., la secţia filatură indicele de utilizare a fuselor vechi a crescut de la începutul anului cu 32 kilo numere pe 1 000 tuse-oră. La imprimerie s-a obţinut un indice de 747 ml de material pe maşină-oră, faţă de 740 ml cit a fost planificat. Prin atingerea acestor indici, sarcina de creştere a productivităţii muncii pe uzină a fost îndeplinită în proporţie de 101,6 la sută, dindu-se peste plan 166 000 m ţesături de bumbac şi 57 100 kg fire. Economiile obţinute prin reducerea preţului de cost se ridică la peste 840 000 lei, iar beneficiile planificate au fost realizate integral. Veşti din industrie Se extinde tehnologia modernă BRAŞOV (coresp. „Scînteii“). — în scopul economisirii metalului, în secţia forjă a Uzinelor de tractoare se foloseşte procedeul de forjare a pieselor prin extruziune. Metalul este deformat plastic prin trecerea lui forţată prin orificiul unei matriţe. Forja uzinei a fost dotată în acest scop cu prese şi dispozitive speciale. Recent, două noi repere — butuc şi bucşă — au început să fie executate pe maxiprese, în felul acesta realizîndu-se o economie de 2,100 kg oţel aliat pe tractor. Prin noul procedeu se execută în prezent 4 repere. Aceasta a dus la reducerea consumului de metal pe tractor cu 5.500 kg, la reducerea rebuturilor și a manoperei de uzinare. In abataje BAIA MARE (coresp. „Scînteii“). La exploatarea minieră Baia Sprie au fost terminate lucrările de construcţii miniere în vederea montării şi dării în funcţiune a unui ventilator principal cu o capacitate de 3 000 metri cubi pe minut. Darea în exploatare a acestui ventilator va duce la îmbunătăţirea aerajului în partea vestică a minei, carecuprinde 5 orizonturi în funcţiune. La aceeaşi mină se lucrează la săparea unui puţ orb între orizonturile XI şi XII, care va îmbunătăţi aerajul în extremitatea estică a minei. De la începutul anului şi pînă în prezent, în bazinul minier maramureşean a fost mecanizat complet aerajul principal la mina Săsar şi au început lucrări la minele „9 Mai“, Cavnic, Herja şi Burloaia. In vederea îmbunătăţirii aerajului secundar al locului de muncă, exploatărilor miniere din regiune li s-au repartizat numai în acest an 210 ventilatoare electrice tubulare şi 155 ventilatoare pneumatice. Toate exploatările miniere au fost dotate cu aparatura necesară pentru controlul aerajului. Produse şi economii peste plan CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). Colectivul Combinatului de industrializare a lemnului din Tg. Jiu a anunţat că sarcinile planului şi angajamentele luate pe anul în curs au fost îndeplinite. De la începutul anului, productivitatea muncii a crescut cu 4,5 la sută. In 10 luni s-au realizat peste prevederile planului mobilă, parchete, plăci aglomerate şi alte produse în valoare de peste 9 milioane lei, economii de 1 100 000 lei la preţul de cost faţă de 600 000 lei cît era angajamentul. Pînă în prezent, alte 22 de întreprinderi şi unităţi economice din regiunea Oltenia, printre care Direcţia regională a navigaţiei civile Tr. Severin, Fabrica de ciment Gura Văii, întreprinderea forestieră din Caracal şi altele şi-au îndeplinit planul anual de producție. Realizări ale constructorilor din transporturi Unităţile de construcţii din Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor au executat în acest an aproximativ 570 de lucrări: poduri, drumuri, cheiuri portuare, linii de radiorelee şi de telecomunicaţii etc. Majoritatea obiectivelor au primit la recepţie calificativul „foarte bine“, iar unele „excepţional“. La lucrările de terasamente au fost folosite noi utilaje de săpat, nivelat şi taluzat, care au permis depăşirea indicilor de extindere a mecanizării cu peste 9 la sută. In construcţia podurilor și la executarea fundațiilor adânci au fost folosite coloane prefabricate, iar podețele au fost construite integral din prefabricate. pentru Maşină pneumatică semănatul florii-soarelui Specialişti ai Institutului de cercetări pentru cereale şi plante tehnice au experimentat cu bune rezultate însămînţarea florii-soarelui cu maşina pneumatică. Folosindu-se sămînţa sortată s-a realizat la semănat cu numai 4 kg de floarea-soarelui, faţă de 18—20 kg cît se utiliza pînă acum, o densitate optimă de 35 000 plante la hectar. însămînţarea s-a făcut bob cu bob la distanţe de 80 X 30 cm. Plantele au răsărit uniform şi au crescut viguros din primele zile. Producţia realizată a depăşit 3 500 kg la ha, fiind cu 500 kg mai mare decît aceea de pe terenurile unde s-a semănat cu maşinile obişnuite. Folosită la însămînţarea florii-soarelui pe întreaga suprafaţă cultivată, noua maşină va aduce anual economii mari de sămînţă. (Agerpres) lucrări în vii şi livezi UNITĂŢI FRUNTAŞE LA PLANTATUL POMILOR. Gospodăriile colective din raionul Rm. Vîlcea, regiunea Argeş, au plantat în această toamnă cu pomi fructiferi 1 030 hectare, pe terenuri în pantă, improprii pentru cultura cerealelor şi a altor plante de cîmp. Cele mai mari suprafeţe au fost plantate în gospodăriile colective din Bercioiu — 59 ha, Buleta — 57 ha, Bălceşti — 40 ha etc. Colectiviştii din raion execută lucrări de terasare şi mobilizare a solului din livezi. Pe 750 de hectare ei au amenajat agroterase pe curbele de nivel cu ajutorul plugului reversibil, iar pe alte 600 hectare, terase individuale în formă de potcoavă. Au fost încorporate în sol peste 1 000 tone gunoi de grajd. Se lucrează și la protejarea pomilor împotriva rozătoarelor. Fruntaşe la executarea acestor lucrări sunt gospodăriile colective din Călimăneşti, Bujoreni, Budeşti. PLANTĂRI DE POMI. în aceste zile, în zonele de deal din Banat se lucrează intens la plantarea pomilor. Numai în raionul Caransebeş au fost plantate diferite specii de pomi fructiferi pe o suprafaţă de peste 850 hectare. Suprafeţe însemnate au fost plantate şi în raioanele Moldova Nouă, Lugoj etc. ÎNGROPATUL VIŢEI DE VIE PENTRU IARNĂ. După terminarea culesului, munca în vii n-a încetat. In toate gospodăriile de stat şi gospodăriile colective cu caracter viticol din regiunea Galaţi se execută în aceste zile îngropatul pentru iarnă şi completarea golurilor. Muncitorii gospodăriei de stat Panciu au terminat îngropatul viei şi aratul pe 1 575 ha. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de brigăzile conduse de Petruş Tomescu şi Nicolae Sava. îngropatul viţei de vie se apropie de sfîrşit şi la gospodăriile de stat Coteşti, Odobeşti, Dragosloveni şi Iveşti. VIITOARELE LIVEZI ŞI VII ALE RAIONULUI ORĂŞTIE. — In raionul Orăştie sunt condiţii bune pentru dezvoltarea pomicultura şi viticulturii. In această toamnă se plantează 130 ha cu pomi. Pentru asigurarea materialului săditor pomicol staţiunea experimentală Geoagiu livrează anual 100 000—150 000 bucăţi pomi altoiţi din soiurile raionate. Numai în toamnă staţiunea a asigurat 64 000 de bucăţi. Materialul săditor viticol se produce în şcolile de viţă din Geoagiu, Bobîlna, Băcăinţi, Balomir. In acest an s-au altoit 2 558 000 bucăţi de vite. In vederea plantării pomilor s-au asigurat gospodăriilor colective credite pentru cumpărarea materialului săditor, s-au pichetat 46 ha, iar pe o suprafaţă de 22 ha au fost săpate gropi. Faţă de suprafaţa prevăzută a fi plantată, realizările sunt mici. Pentru a grăbi plantatul este necesar ca timpul să fie mai bine folosit. (De la Sidonia Mureşan, corespondpnt xz/VInn+Cir) La gospodăria colectivă din Drajna de Sus, raionul Teleajen, regiunea Ploieşti, se lucrează intens la plantarea pomilor şi la întreţinerea livezilor tinere. In fotografie : o parte din noile plantaţii. Consfătuire la Oneşti La Combinatul de cauciuc sintetic şi produse petrochimice din Oneşti a avut loc prima consfătuire de automatizare şi tehnica măsurării, organizată de Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei. Au participat reprezentanţi din 36 de întreprinderi, delegaţi din unele instituţii centrale şi institute de proiectări. S-au dezbătut probleme ale automatizării şi tehnicii măsurării din cadrul întreprinderilor Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, ale recrutării şi pregătirii cadrelor, probleme tehnice legate de exploatarea instalaţiilor de automatizare etc. Cu acest prilej, delegaţii au vizitat cele două mari combinate de la Oneşti şi Borzeşti — Combinatul de cauciuc sintetic şi produse petrochimice şi Combinatul chimic, interesîndu-se despre modul de funcţionare a aparaturii automate, a instalaţiilor celor două mari unităţi, (de la Gr. Guţă coresp. voluntar). Fabrica de acid azotic a Combinatului chimic din Făgăraş a produs de la începutul anului peste 4 000 tone de acid azotic peste plan. In fotografie : Vedere exterioară a Fabricii de acid azotic Făgăraş. (Foto : AGERPRES) Unităţi comerciale moderne IAŞI (coresp. „Scînteii“). Peste 160 de unităţi ale comerţului de stat şi ale cooperaţiei meşteşugăreşti din oraşul Iaşi au fost renovate sau modernizate. In blocurile din Piaţa Unirii, în cartierele Tudor Vladimirescu, Păcurari şi altele au apărut mari unităţi de desfacere pentru produse alimentare, textile, încălţăminte etc. Un complex comercial cu 6 magazine în cartierul Ţicău şi altul în cartierul Socola, cu o suprafaţă de 1200 de metri pătraţi, au fost date în folosinţă în acest an. Se dezvoltă şi reţeaua comercială în regiune. Un complex comercial modern s-a dat în folosinţă la Paşcani. In ultimii patru ani în mediul urban din regiunea Iaşi s-au construit localuri noi pentru comerţul de stat în suprafaţă de aproape 10 000 de metri pătraţi, în care s-au deschis 55 de unităţi comerciale modern utilate, în fotografie : Noul complex comercial din cartierul Socola, orașul Iași. Brigăzi de medici la sate GALAŢI (coresp. „Scînteii“). In vederea educării sanitare a populaţiei, Comitetele de cultură şi artă orăşenesc şi raionul Brăila au luat iniţiativa formării unor brigăzi de medici, care se deplasează periodic în satele raionului. Aici ei ţin conferinţe pe teme medicale şi dau răspunsuri la diferite întrebări puse de colectivişti. Recent medicii din brigăzi s-au întîlnit cu colectivişti din comunele Vădeni, Tudor Vladimirescu, Salcia, Traianu şi altele. In comunele Salcia şi Tudor Vladimirescu, medicii după ce au răspuns la întrebările colectiviştilor, au dat consultaţii şi au efectuat numeroase examene medicale. In comunele Baldovineşti şi Traianu brigăzile de medici au fost însoţite şi de echipe artistice de amatori din întreprinderile oraşului, care au prezentat programe pe scenele căminelor culturale. Acţiuni ale tineretului ORADEA (coresp. „Scînteii“). In oraşele şi satele regiunii Crişana, tineretul a participat larg, în acest an, la acţiunea de plantări a pomilor fructiferi şi ornamentali. Pînă în prezent s-au plantat peste 127 000 de pomi. S-au efectuat şi lucrări de împădurire pe 280 de hectare, de îngrijire a arboreţilor pe 3 260 hectare şi lucrări de combatere a dăunătorilor pe 589 hectare. Un mare număr de tineri au fost antrenaţi la lucrările de îmbunătăţiri funciare. De la începutul anului, tinerii de la oraşe şi sate au colectat şi predat I.C.M.-ului 4 773 tone fier vechi. S-au evidenţiat în această acţiune tinerii din oraşul Oradea. Economiile realizate de tineri prin efectuarea muncilor patriotice din acest an se ridică la 7 400 000 lei. (Continuare în pag. IlI-a) Cum v-aţi pregătit pentru producţia anului viitor ? Ancheta noastră în cîteva întreprinderi din regiunea Bacău A mai rămas o lună pînă la sosirea noului an. Paralel cu eforturile ce se depun pentru îndeplinirea în mod exemplar a sarcinilor de plan pe anul în curs, în întreprinderile din regiunea Bacău se desfăşoară pregătiri intense pentru producţia anului viitor. Pentru a cunoaşte ce măsuri s-au luat în vederea întîmpinării noului an, corespondentul nostru din regiunea Bacău, N. Mocanu, s-a adresat unor conducători de întreprinderi cu întrebarea: Cum v-aţi pregătit pentru producţia anului viitor ? Redăm mai jos răspunsurile primite. Atingerea capacităţilor de producţie proiectate Combinatul de îngrăşăminte azotoase-Roznov se găseşte în primul an de activitate productivă. Timpul care s-a scurs de la intrarea lui în funcţiune a fost pentru colectivul nostru o perioadă de acomodare, de încercare şi verificare a instalaţiilor şi utilajelor. Anul 1964 este pentru noi anul atingerii unei producţii cu 60 la sută mai mare faţă de anul în curs. Colectivul nostru s-a pregătit temeinic pentru atingerea acestui obiectiv, încă pe la începutul trimestrului al III-lea am format un colectiv care a analizat căile şi posibilităţile menite să asigure atingerea capacităţilor proiectate. Pe baza propunerilor făcute, conducerea combinatului a întocmit un plan de măsuri, dintre care multe au şi fost aplicate în viaţă. Principalele se referă la perfecţionarea procesului tehnologic, ridicarea nivelului de pregătire profesională a muncitorilor şi tehnicienilor etc. După cum este firesc, atenţia noastră a fost îndreptată spre instalaţiile „cheie“, hotărîtoare pentru producţie. Aşa, de exemplu, lucrările de completare a instalaţiilor ce se execută în prezent la fabrica de amoniac vor asigura anul viitor un spor de producţie la amoniac de 43 000 tone faţă de 1963. Prin aceasta se creează condiţii pentru sporirea producţiei de azotat de amoniu. Tot în scopul măririi producţiei de amoniac a fostsporită şi capacitatea cabinelor despălare, ceea ce a dus la creşterea debitului de gaz. Se ştie că într-o unitate ca a noastră compresoarele sunt utilaje de bază pentru producţie. Pe baza unui studiu am ajuns la concluzia că aducînd unele modificări compresorului nr. 3 de gaz convertit vom putea obţine un spor simţitor a capacităţii lui de producţie. Mărind diametrul cilindrelor sa aşiCreşterea volumului de investiţii ce revine Sfatului popular regional Bacău în anul viitor face ca şi volumul de proiectare a C.S.A.P.C.Bacău să fie mult sporit faţă de anii precedenţi. Deoarece de predarea mai devreme a documentaţiei depinde într-o măsură hotărîtoare realizarea în bune condiţii a lucrărilor, organizarea muncii pe şantiere, ne-am angajat să asigurăm documentaţia tehnică pînă la sfîrşitul lunii decembrie pentru 80 la sută din lucrările anului viitor, urmînd ca restul proiectelor să fie predate în cursul trimestrului I. Pentru lucrările social-culturale documentaţia va fi predată în întregime în acest an. In scopul unei bune desfăşurări a lucrărilor de proiectare, îndată după cunoaşterea obiectivelor planului de investiţii, am încheiat grafice cu titularii de lucrări care pe lîngă termenele de predare a documentaţiei pe faze, cuprind şi sarcinile de regulat o echilibrare mai bună a capacităţii compresorului, ceea ce a dus la mărirea randamentului lui. O altă modificare importantă realizată recent, este montarea filtrelor în faţa treptei a 4-a a compresoarelor de gaz convertit. In felul acesta se asigură o mai mare siguranţă în exploatare, mărindu-se şi ciclul între două revizii. In cursul lunilor următoare vom continua să aplicăm şi alte măsuri. Prin montarea unui cristalizator la instalaţia de uree se va asigura un spor de producţie de 20 tone zilnic. Prin dublarea conductei de apă pentru răcire vom asigura o funcţionare normală a instalaţiilor, iar montarea unei instalaţii de lichefiere a amoniacului va duce la eliminarea ştrangulărilor şi deci la mărirea producţiei de amoniac. Aceasta înseamnă mai multe îngrăşăminte trimise agriculturii pentru creşterea producţiei de cereale. Ing. ILARION BOTEZ director al Combinatului de îngrăşăminte azotoase-Roznov vin beneficiarilor pentru asigurarea începerii la timp a proiectării. In urma măsurilor luate am putut trece din timp la elaborarea documentaţiei pentru noile construcţii. Pentru a preîntîmpina unele greutăţi de care ne-am izbit anul trecut, cînd unii titulari de lucrări nu s-au ocupat din timp de asigurarea condiţiilor de proiectare (lansarea comenzilor, obţinerea avizelor etc), la indicaţia comitetului regional de partid, sfatul popular regional a organizat o şedinţă de lucru unde s-a analizat situaţia fiecărei lucrări în parte, stabilindu-se sarcini şi termene concrete în vederea începerii proiectării. In prezent C.S.A.P.C. se găseşte în posesia comenzilor pentru aproape întregul volum de lucrări. La indicaţia organizaţiei de partid ne-am propus să mărim procentul de proiecte refolosibile, proiecte tip şi Proiectele de bună calitate predate la timp