Scînteia, ianuarie 1964 (Anul 33, nr. 6124-6153)
1964-01-02 / nr. 6124
. Am rupt prima foaie a calendarului pe 1964. Ne-am despărţit de 1963 — dar vechiul an încă I nu-i departe şi mai pu- I tem arunca o privire re- I trospectivă. ...A fost un an în care sportivii noştri au recoltat succese bogate, în diferitele competiţii inter- I naţionale susţinute în ţară sau peste hotare, ei au I realizat multe performanţe de răsunet. Semnificativ, în acest sens, este bilanţul anului spor- I tiv internaţional făcut I de revista sovietică „Sportul peste hotare“. I „In 1963 — menţio-1 nează revista citată — I R. P. Romînă • ocupă la I cei trei în clasamentulI pe medalii de aur obţinute la campionatele mondiale şi locul doi în clasamentul medaliilor I de aur cîştigate la diferite campionate europene la sporturile olimpice“. Care sunt principalele victorii sportive româneşti ale anului 1963 ? [ Se cuvin a fi menţionate, desigur în primul rînd, excelentele rezultate obţinute de canotorii români la campionatele mondiale de la Jajce (Iugoslavia). In compania celor mai redutabili sportivi din toată lumea ei au cucerit titlurile de campioni mondiali la mai multe probe : caiac simplu 500 m (prin Aurel Vernescu), caiac dublu 500 m (prin V. Nicoară şi H. Ivanov), caiac dublu 1 000 m (prin acelaşi echipaj : Nicoară şi Ivanov), canoe simplu viteză (S. Ismailciuc), canoe dublu Viteză (A. Iacovici şi A. Sidorov) şi ştafetă 4x500 m caiac (Vernescu, Nicoară, Ivanov, Ivănescu). Aprecierea specialiştilor prezenţi la mondialele de caiac-canoe, că „România este la ora actuală prima ţară din lume în ce priveşte sportul caiacului şi canoei“ este întărită de clasamentul general pe naţiuni alcătuit la sfîrşitul întrecerilor , din 25 de ţări participante (în total 477 de concurenţi), R. P. Romînă a ocupat locul I. Succese excelente au obţinut voleibaliştii. Echipa reprezentativă masculină a cîştigat titlul de campioană a Europei, la capătul unor meciuri deosebit de pasionante în decursul cărora n-a pierdut nici o partidă. La loc de cinste se situează totodată performanţa formaţiei masculine Rapid Bucureşti, care a cucerit — pentru a doua oară — „Cupa campionilor europeni“. Şahistul româ Florin Gheorghiu a devenit campion mondial de juniori în urma victoriei repurtate la cea mai mare competiţie rezervată şahiştilor juniori din întreaga lume. In anul încheiat, şi alţi sportivi din tînăra generaţie au repurtat succese remarcabile. Este vorba printre alţii de scrimera Ana Ene, cîştigătoare a probei de floretă la „Criteriul mondial al tineretului“ disputat la Gand (Belgia), de echipajul de bob Panţuru Maftei, cîştigător al „Cupei mondiale a tineretului“. Ca şi în anii trecuţi, maestra emerită a sportului Iolanda Balaş a terminat neînvinsă toate concursurile internaţionale la care a participat. De altfel, pentru performanţele sale excepţionale, recordmanei noastre mondiale i s-a conferit, din partea Comitetului olimpic internaţional, trofeul „Mohamed Taher“, în sportul luptelor, din nou confirmarea valorii sportivilor români! La „clasice“, tînărul Nicolae Martinescu a cîştigat titlul de campion balcanic la categoria grea şi a ocupat locul doi la campionatele mondiale de la Helsingborg. Cornel Turturea a cîştigat titlul balcanic la categoria 52 kg. După un sezon competiţional bogat, în timpul căruia au cîştigat pentru a cincea oară competiţia internaţională „Cupa Păcii“, rugbiştii au încheiat în mod strălucit anul sportiv reuşind ca la Toulouse, în compania uneia dintre cele mai redutabile reprezentative de rugbi din lume — naţionala Franţei —, să termine la egalitate o partidă în care au dominat majoritatea timpului şi au condus cu 6—3 pînă în ultimele minute de joc. Toate aceste succese se datoresc pregătirii tehnice ridicate a sportivilor, dîrzeniei şi voinţei lor de a învinge. Rezultatele obţinute creează obligaţii; pe viitor, în noul an, sportivii şi antrenorii trebuie să depună noi eforturi pentru creşterea gradului de pregătire. Aşa cum se vede, din acest bilanţ lipsesc fotbaliştii care, deşi într-un anumit progres faţă de anii anteriori, au obţinut rezultate inegale şi sub posibilităţi. Lipsesc înotătorii, aflaţi undeva departe, la multe „lungimi de bazin“ în urma performanţelor mondiale. Nu se văd boxerii (în alţi ani prezenţi şi ei printre performeri), cicliştii, baschetbaliştii, gimnaştii etc. Tuturor acestora le-am adresa urarea ca în bilanţul lui ’64 să-i putem menţiona de asemenea printre fruntaşi. Dar în sport — ca de altfel în oricare alt domeniu — urările singure nu rezolvă nimic. Succesele sunt rezultatul muncii temeinice, conştiinciozităţii, perseverenţei în pregătire. Felicitîndu-i pe campioni şi pe ceilalţi performeri ai anului trecut, iubitorii sportului din ţara noastră doresc ca în noul an — anul Olimpiadei — sportul din R. P. Romînă să realizeze noi performanţe de prestigiu internaţional. I. DUMITRIU BILANŢ Voleibaliştii romîni — campioni ai Europei. Şahistul Florin Gheorghiu, campion mondial de juniori. Nicoară şi Ivanov, de trei ori campioni mondiali Rugbiştii romîni (în alb) şi francezi luptîndu-se pentru balon. Nr. 6124 De la Olympia la Tokio Noul an aduce cu sine un eveniment aşteptat cu nerăbdare de iubitorii sportului din lumea întreagă : la finele toamnei, la Tokio se vor desfăşura întrecerile celei de-a XVIII-a ediţii a Jocurilor Olimpice moderne. Cu trei milenii în urmă, în vechea Eladă s-au pus bazele unor festivităţi periodice în cinstea lui Zeus. Iniţial, era vorba de o singură probă atletică — alergare — la care se adăugau concursuri oratorice şi literare. Treptat, programul sportiv s-a extins, devenind precumpănitor. Jocurile se disputau din patru în patru ani în localitatea Olympia, din nordul Peloponezului. In virtutea unor legi sacre, teritoriul-gazdă era inviolabil şi orice ostilităţi între eleni erau suspendate pe durata competiţiei. Primul document „oficial" asupra serbărilor olimpice datează din anul 776 înaintea erei noastre, o inscripţie lapidară pomeneşte de atenianul Corebus, învingător în cursa de viteză. De-a lungul vremii, pe lista laureaţilor vom întîlni nume ilustre. Platon şi Herodot s-au impus drept veritabili campioni, în timp ce Pindar a consacrat o bună parte din opera sa poetică întrecerilor de la Olympia. Gloria acestor sărbători antice ale armoniei fizico-spirituale dăinuieşte mai mult de o mie de ani. Sub ocupaţia romană, caracterul jocurilor se alterează; din sărbătoare populară, ele se transformă în spectacol de circ, iar corupţia şi teroarea falsifică rezultatele. Către sfîrşitul secolului IV al erei noastre, Theodosie, împăratul Bizanţului, decretează desfiinţarea Olympicelor. Au trebuit să treacă 1 500 de ani pentru ca vestita instituţie să renască, într-o formă evoluată dar cu aceleaşi semnificaţii profunde. Meritul revine unui francez, baronul Pierre de Coubertin, ale cărui eforturi susţinute au dus la organizarea primei ediţii a Olimpiadei moderne , la Atena, în 1896. Unul din principiile înscrise la loc de cinste în Carta Jocurilor Olimpice prevede că „...nu este îngăduită nici un fel de discriminare cu privire la un stat sau la o persoană, pe considerente sociale, religioase sau politice". Spiritul progresist al acestei concepţii a cucerit rapid o largă adeziune şi competiţia a intrat în tradiţie. Astăzi, nu numai opinia publică sportivă, ci întreaga umanitate vede în Jocurile Olimpice un simbol de emulaţie paşnică între tinerii de pe cele cinci continente. In capitala Japoniei, care va găzdui pentru întîia oară o ediţie olimpică, se fac intense preparative în vederea marii întreceri. Concurenţii şi oficialii din peste 80 de ţări vor fi cantonaţi în satul olimpic, special amenajat; o reţea de trenuri electrice va asigura deplasarea la punctele de concurs. Intrucit transmisia directă prin televiziune este irealizabilă, datorită imenselor spaţii oceanice, avioane supersonice vor transporta zilnic pelicule cu filmul întrecerilor in diferite colţuri ale planetei. Sute de milioane de spectatori vor avea astfel prilejul să urmărească evenimentele de la Tokio, aplaudînd — fie şi de la distanţă — pe glorioşii învingători, în rîndurile cărora sperăm că se vor număra şi purtători ai culorilor noastre. Reprezentată odinioară în mod sporadic, cu performanţe mediocre, Romînia a realizat la ultimele ediţii un salt valoric impresionant. Incepînd din 1952, de la Helsinki, continuînd cu Melbourne — 1956 şi Roma — 1960, sportivii romîni şi-au înscris numele, la diverse discipline, printre cîştigătorii medaliilor de aur, de argint şi de bronz, iar în clasamentele pe puncte şi pe medalii au cucerit poziţii remarcabile. Pe tabelele de onoare figurează, între alţii, trăgătorii Iosif Sîrbu, Ştefan Petrescu, Ion Dumitrescu, canotorii Ismailciuc, Alexa şi Rotman, boxerul Nicolae Linca, atleta Iolanda Balaş, luptătorul Dumitru Pîrvulescu. Asemenea succese, generate de calda preocupare a partidului şi guvernului faţă de mişcarea de cultură fizică şi sport din ţara noastră, ne măgulesc şi, totodată , ne obligă. Nivelul performanţelor înregistrate în timpul din urmă pe arena sportivă internaţională lasă să se întrevadă dispute aprige pentru fiecare loc de frunte în ediţia de la Tokio. Cu toate acestea, recentele rezultate obţinute de sportivii noştri în anumite ramuri ne îndreptăţesc să nădăjduim o comportare la nivelul succeselor anterioare. Canotorii şi caiaciştii români au demonstrat, la ultima ediţie a campionatelor mondiale şi europene, că sunt capabili să învingă — şi încă de o manieră categorică — în cea mai redutabilă companie. Acelaşi lucru se poate spune şi despre voleibalişti, lideri ai bătrînului continent. Munca intensă, minuţioasă în intervalul destul de larg care ne desparte de începerea Jocurilor, poate oferi şi altor fruntaşi ai sportului romînesc satisfacţia unui clasament onorabil. In acest sens este util să amintim că entuziaştii suporteri de pe întreg cuprinsul ţării nutresc legitime speranţe de a-i vedea pe fotbaliştii români calificaţi în turneul final din capitala Japoniei. Ne amintim şi azi de excelenta comportare a selecţionatei R. P. Romíne la ediţia din 1952, cînd băieţii noştri au luptat de la egal cu formaţia maghiară, campioană olimpică şi — pe atunci — una din cele mai bune echipe din lume, fiind la un pas de o senzaţională victorie. La Melbourne însă, ca şi la Roma, fotbalul de la poalele Carpaţilor a absentat... Oamenii muncii, iubitorii de sport din patria noastră urmăresc cu atenţie şi cu încredere preparativele celor care ne vor reprezenta la marea sărbătoare olimpică, cu convingerea că ei vor face totul pentru ca steagul drag să fluture cît mai adesea pe catargul învingătorilor, contribuind astfel la creşterea prestigiului nostru pe arena sportivă internaţională. DAN DEŞLIU SCÎNTEIA O melodie pentru fiecare... ...astfel s-a intitulat programul dedicat constructorilor cetăţii de oţel de la Dunăre. In noua sală a cantinei s-au adunat muncitori, maiştri, ingineri, oameni care înalţă Combinatul siderurgic de la Galaţi. Artiştii amatori de pe şantier au pregătit melodii pentru evidenţiaţii şantierului, printre care mecanicul Manole Bratu, şoferul Aurel Tudose, dulgherul Emil Păduraru şi mulţi alţii — care lucrează aici încă de cînd s-a excavat prima cupă de pămînt. Stăm de vorbă cu lăcătuşul Constantin Odagiu, secretarul organizaţiei de bază de la şantierul nr. 2 : „Am avut cinstea să fiu printre cei care au montat prima fermă metalică la laminorul de tablă. Aceasta a fost în ’63. Pentru 1964, brigada mea îşi propune să termine lucrările la acest agregat“. Aplaudat a fost „Pluguşorul“ . ...Aho, aho constructori-fraţi, Urcaţi ziduri la Galaţi, Colo sus către Mălina, Unde s-a aprins lumina, Şi-unde pregătim cu zel Fluviul mare de oţel... GH. BALTA coresp. „Scînteîi“ Moş Gerilă... scafandru „Cu vaporul veseliei pe Oceanul Carnavalului“ s-a intitulat serbarea organizată de Comitetul orăşenesc U.T.M. la Palatul Pionierilor în dupăamiaza zilei de 1 ianuarie. Cei 750 de pionieri şi şcolari din Capitală prezenţi pe „puntea" vasului — sălile de sport ale palatului erau toţi fruntaşi la învăţătură. Sub conducerea căpitanului Uragan ei au văzut programele artistice prezentate de membrii cercurilor de gimnastică artistică şi de teatru din palat, s-au întîlnit cu artişti îndrăgiţi, au cîntat şi au răspuns ghicitorilor, întrebărilor fulger despre caracteristicile plantelor, au participat la concursuri de glume, parada costumelor şi la nelipsitul „Pluguşor". Dar surpriza carnavalului a constituit-o apariţia unui Moş Gerilă... scafandru. Adus de nemuritorul căpitan Nemo, pe bordul submarinului Nautilus, mult aşteptatul personaj şi-a făcut apariţia în sală încărcat cu daruri. Primit cu aclamaţii entuziaste de exuberanţii „marinari“, el vorbeşte apoi copiilor, felicitîndu-i cu ocazia Anului Nou, urîndu-le tuturor spor la învăţătură. Manifestări asemănătoare s-au desfășurat zilnic între 22 și 30 decembrie, alte două urmînd să aibă loc în 2 și în 3 ianuarie. LISTA DE CISTIGURI la depunerile pe obligațiuni C.E.C. cu cîștiguri TRAGEREA DE BAZA DIN 31 DECEMBRIE 1963 Oblig. Valoarea 3 cîștigătoare ciştigurilor M---------------------------------------« seria nr. parțială totală 1 09011 19 75.000 75.000 1 43755 21 50.000 50.000 1 01966 50 25.000 25.000 1 41150 24 10.000 10.000 A 07899 40 5.030 1 45 5.000 1 28 8.000 1 25033 47 6.OOO 1 26117 11 5.000 Seria Nr. I _7 TOTAL_____ I 100 OOP _________Talon nr. 10 jumătate__________I Cîştigurile revin Întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 60 lei , 23 lei primesc 1/9, 1/4 şi respectiv 1/8 din ciştigurile de mai sus. In valoarea ciştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor. Plata ciştigurilor se face prin casele raionale de economii C.E.C. şi agenţiile C.E.C. descentralizate. 1 32150 38 5.000 1 48904 50 5.000 1 57085 07 3.000 40.000 Terminația seriei 60 366 02 2.000 60 822 s6 2.000 60 867 28 2.000 360.000 600 05 13 “ROO 600 41 07 800 600 70 47 800 1.440.000 1.992 TOTAL 2.000 000 cîștiguri suplimentare 1 55902 26 25 000 1 58574 28 25 000 50 000 1 02491 01 10 000 1 10372 13 10 000 1 22915 23 10 000 1 25008 12 10 000 1 53227 28 _ 10 000__ 50 000 Tragerea la sorţi a libretelor de economii cu cîştiguri La tragerea la sorţi a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri pentru trimestrul IV. 1963, au ieşit cîştigătoare libretele ale căror terminaţii au următoarele numere: 212 cu 250 la sută; 932 cu 200 la sută; 642 cu 100 la sută; 194 cu 50 la sută; 0,70; 200; 329; 395; 428; 461; 528; 531; 746; 885; 880 cu 25 la sută. Cîștigurile se acordă în raport cu soldul mediu pe care aceste librete l-au avut pe trimestrul IV. 1963. ★ La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane ADAS, din 31 decembrie 1963, au ieșit următoarele opt combinaţii de litere: G.Î.H. ; T.C.E. ; A.P.G. ; J.O.J. ; C.R.K.; O.P.B.; Z.N.J.; A.C.E. Anul Nou ai colectiviştilor Multe familii de colectivişti din Hăilehiu, raionul Sf. Gheorghe, au hotărît să sărbătorească laolaltă revelionul. Pe la 11 noaptea, petrecerea era în toi. Tremurau podelele sub bătăile repezi şi puternice ale unei sîrbe îndrăcite. Oamenii erau mulţumiţi de rezultatele muncii lor din 1963. — La brigada zootehnică — am auzit-o spunînd pe colectivista Emilia Boiu — unde lucrează mulţi tineri, s-au obţinut producţii mari de lapte. — Să ciocnim un pahar şi pentru cei din brigada a IlI-a, care au cules mai mult decît anul trecut. ...Clipa de hotar între anul vechi şi anul nou, în sală luminile se sting, pentru a se reaprinde îndată. Mesenii cântă în cor „Mulţi ani trăiască“. Păhărele se ciocnesc şi Clinchetul lor e acoperit de glasuri: „1964 şi mai rodnic !“. Toată noaptea ţine petrecerea. In programul ei, echipa artistică din comună urează „bob cît vrabia“, „vaci lăptoase“, laudă hărnicia şi priceperea colectiviştilor. C. CAPRARU coresp. „Scînteii“ Pag. 3 Instantaneu de la Casa de cultură a studenților din Capitală , una din primele clipe ale lui ’64. 1NST A Revelion pe teren — Alo, 14 96 99 ? — Da ! — Vă rugăm să ne scoateţi din încurcătură ! Ne prinde Anul Nou pe întuneric... Ni s-a întrerupt curentul. — Venim îndată. Comunicaţi-ne adresa... După o jumătate de oră oamenii se veseleau în continuare. Meritul aparţine electricianului de serviciu care s-a deplasat de urgenţă cu maşina şi a reparat siguranţa. Niciodată telefoanele de la serviciul de intervenţii şi reclamaţii al I.D.E.R.-ului n-au zbîrnîit atît de mult. Urmarea : cei 10 electricieni de serviiciu şi-au petrecut revelionul... pe teren. Cele 5 maşini dotate cu aparate de la N T A N E E dio-emisie au făcut în această noapte sute de kilometri. 42 756 telegrame N-a fost o noapte de odihnă nici pentru cei aflaţi de serviciu la Telegraful central. S-au primit şi transmis 42 756 felicitări, telegrame externe, mandate telegrafice... Se poate vorbi de cea mai aglomerată noapte a anului. Serviciul a fost întărit : în sectorul telefonării au lucrat 15 telegrafiste, la teleimprimator — 70 şi în sectorul radio — 13. Telefoanele 11 38 00 şi 11 18 90 au fost foarte solicitate. Panaghiţa Cojocaru, de 20 de ani în această meserie, a bătut recordul, 500 telegrame primite şi transmise de la orele 23 la 7 dimineaţa. lista de cîştiguri la depunerile pe obligaţiuni C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA SUPLIMENTARA DIN 31 DECEMBRIE 1963 3 . Oblig. Valoarea L o „ cîştigătoare ciştigurilor f r seria J nr. parţială totală I Talon nr. 10 (întreg. Cîştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 23 lei primesc 1/2, 1/4 şi respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. In valoarea ciştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor. Plata ciştigurilor se face prin casele raionale de economii C.E.C. şi agenţiile C.E.C. descentralizate, lista de cîştiguri in obiecte la depunerile pe librete de economii cu dobindă şi cîştiguri TRAGEREA PENTRU TRIMESTRUL IV/1963 Titularii libretelor de economii cu dobîndă şi cîştiguri ieşite la sorţi pot alege, în limita valorii ciştigurilor ce li se cuvin, obiectele preferate. Obiectele se vor ridica de la casele raionale de economii de care depind unităţile care au emis libretele cu dobindă şi cîştiguri ieşite la sorţi. Diferenţele in plus sau in minus Intre valoarea obiectelor alese şi valoarea cîştigurilor, se lichidează în numerar, la înmînarea obiectelor. 600 I 82 43 I___800 960.000 1 519 TOTAL : IT960100 1 EVIDENTIATUL IN PRODUCTIE: Bine ai venit! Șisă nu te superi dacă o să te las și pe tine în urmă. (Desen de RIK AUERBACH) î 23515 49 TOOOOO 100.0ÖÖ 1 52806 20 ~go7obo 50.000 1 14036 42 25.000 1 32371 40 25.000 50.000 1 11828 32 10.000 , 30638 45 10.000 j 34896 40 10.000 1 49859 01 10.000 j 53441 02 10 000 50.000 j 10557 26 5Â~ J 13875 05 5.000 j 23369 . 35 5.000 î 28810 33 5.000 Í 36838 I 36 5.000 j 37878 I 39 5.000 , 39058 I 29 5-000 1 41655 33 5.000 1 45918 1 4? 5.000 1 59638 I 28 5.000 50.000 Terminaţia seriei 60 152 44 2-000 60 255 oi 2.000 60 362 01 2.000 60 599 32 2.000 | 80 645 29 2.000 600.000 600 35 25 800 3 Valoarea cistigurilor •3 3i —-----------------------s. st .3 u«j «oS.3 5» m « 7 ° ~ £ ţ( 5 ti o § 5 z a 1 224 952 10 000 1 334 64Í 10 000 1 I 360 910 10 000 1 384 341 10 000 1 409 604 10 000 1 467 246 10 000 1 526 831 10 OOO 1 682 349 10 000 1 819 041 10 000 1 1 269 100 10 000 1 1 285 421 16 OOO 1 1 308 493 10 000 1 1 687 264^ 10 000 130 000 Terminaţla libr. 17 01 441 8 000 17 36 653 , 5 800 170 000 17 09 013 2 000 17 17 604 2 000 17 21 797 2 000 17 68 996 2 000 17 84 866 2 000 170 000 170 3 164 1 0bo 170 7 081 1 000 340 000 170 4 362 500 170 4 779 500 170 6 311 500 170________6 491 ______500 340 000 1 152 1Total cîștiguri în obiecte 1 150 000