Scînteia, ianuarie 1964 (Anul 33, nr. 6124-6153)

1964-01-02 / nr. 6124

. Am rupt prima foaie a calendarului pe 1964. Ne-am despărţit de 1963 — dar vechiul an încă I nu-i departe şi mai pu- I tem arunca o privire re- I trospectivă. ...A fost un an în care­­ sportivii noştri au recol­tat succese bogate, în di­feritele competiţii inter- I naţionale susţinute în ţară sau peste hotare, ei au I realizat multe perfor­manţe de răsunet. Sem­­­­nificativ, în acest sens, este bilanţul anului spor- I tiv internaţional făcut I de revista sovietică „Sportul peste hotare“. I „In 1963 — menţio-1 nează revista citată — I R. P. Romînă • ocupă la­ I cei trei în clasamentul­­I pe medalii de aur obţi­nute la campionatele mondiale şi locul doi în clasamentul medaliilor I de aur cîştigate la diferi­te campionate europene la sporturile olimpice“. Care sunt principale­le victorii sportive ro­­mâneşti ale anului 1963 ? [ Se cuvin a fi men­ţionate, desigur în pri­mul rînd, excelentele rezultate obţinute de ca­notorii români la campio­natele mondiale de la Jajce (Iugoslavia). In compania celor mai re­dutabili sportivi din toa­tă lumea ei au cucerit titlurile de campioni mondiali la mai multe probe : caiac simplu 500 m (prin Aurel Vernescu), caiac dublu 500 m (prin V. Nicoară şi H. Ivanov), caiac dublu 1 000 m (prin acelaşi echipaj : Nicoară şi Ivanov), canoe simplu viteză (S. Ismailciuc), canoe dublu Viteză (A. Iacovici şi A. Sidorov) şi ştafetă 4x500 m caiac (Vernescu, Nicoară, Iva­nov, Ivănescu). Aprecie­rea specialiştilor pre­zenţi la mondialele de caiac-canoe, că „România este la ora actuală pri­ma ţară din lume în ce priveşte sportul caiacului şi canoei“ este întărită de clasamentul general pe naţiuni alcătuit la sfîrşi­­tul întrecerilor , din 25 de ţări participante (în total 477 de concurenţi), R. P. Romînă a ocupat locul I. Succese excelente au obţinut voleibaliştii. E­­chipa reprezentativă mas­culină a cîştigat titlul de campioană a Europei, la capătul unor meciuri deosebit de pasionante în decursul cărora n-a pier­dut nici o partidă. La loc de cinste se situează totodată perfor­manţa formaţiei masculi­ne Rapid Bucureşti, care a cucerit — pentru a doua oară — „Cu­pa cam­pionilor europeni“. Şahistul româ Florin Gheorghiu a devenit campion mondial de ju­niori în urma victoriei repurtate la cea mai mare competiţie rezer­vată şahiştilor juniori din întreaga lume. In anul încheiat, şi alţi sportivi din tînăra gene­raţie au repurtat succese remarcabile. Este vorba printre alţii de scrimera Ana Ene, cîştigătoare a probei de floretă la „Cri­teriul mondial al tinere­tului“ disputat la Gand (Belgia), de echipajul de bob Panţuru­ Maftei, cîş­­tigător al „Cupei mon­diale a tineretului“. Ca şi în anii trecuţi, maestra emerită a spor­tului Iolanda Balaş a ter­minat neînvinsă toate concursurile internaţio­nale la care a participat. De altfel, pentru perfor­manţele sale excepţiona­le, recordmanei noastre mondiale i s-a conferit, din partea Comitetului olimpic internaţional, tro­feul „Mohamed Taher“, în sportul luptelor, din nou confirmarea valorii sportivilor români! La „clasice“, tînărul Nicolae Martinescu a cîştigat ti­tlul de campion balcanic la categoria grea şi a o­­cupat locul doi la cam­pionatele mondiale de la Helsingborg. Cornel Tur­turea a cîştigat titlul balcanic la categoria 52 kg. După un sezon compe­­tiţional bogat, în timpul căruia au cîştigat pentru a cincea oară competiţia internaţională „Cupa Pă­cii“, rugbiştii au încheiat în mod strălucit anul sportiv reuşind ca la Toulouse, în compania uneia dintre cele mai re­dutabile reprezentative de rugbi din lume — naţionala Franţei —, să termine la egalitate o partidă în care au domi­nat majoritatea timpului şi au condus cu 6—3 pînă în ultimele minute de joc. Toate aceste succese se datoresc pregătirii tehnice ridicate a spor­tivilor, dîrzeniei şi voin­ţei lor de a învinge. Re­zultatele obţinute creea­ză obligaţii; pe viitor, în noul an, sportivii şi an­trenorii trebuie să de­pună noi eforturi pentru creşterea gradului de pregătire. Aşa cum se vede, din acest bilanţ lipsesc fot­baliştii care, deşi într-un anumit progres faţă de anii anteriori, au obţinut rezultate inegale şi sub posibilităţi. Lipsesc îno­tătorii, aflaţi undeva de­parte, la multe „lungimi de bazin“ în urma per­formanţelor mondiale. Nu se văd boxerii (în alţi ani prezenţi şi ei printre performeri), cicliştii, bas­­chetbaliştii, gimnaştii etc. Tuturor acestora le-am adresa urarea ca în bi­lanţul lui ’64 să-i putem menţiona de asemenea printre fruntaşi. Dar în sport — ca de altfel în oricare alt domeniu — urările singure nu rezol­vă nimic. Succesele sunt rezultatul muncii temei­nice, conştiinciozităţii, perseverenţei în pregă­tire. Felicitîndu-i pe cam­pioni şi pe ceilalţi per­formeri ai anului trecut, iubitorii sportului din ţara noastră doresc ca în noul an — anul Olim­piadei — sportul din R. P. Romînă să realize­ze noi performanţe de prestigiu internaţional. I. DUMITRIU BILANŢ Voleibaliştii romîni — campioni ai Europei. Şahistul Florin Gheorghiu, campion mondial de juniori. Nicoară şi Ivanov, de trei ori campioni mondiali Rugbiştii romîni (în alb) şi francezi luptîndu-se pentru balon. Nr. 6124 De la Olympia la Tokio Noul an aduce cu sine un eveni­ment aşteptat cu nerăbdare de iu­bitorii sportului din lumea întrea­gă : la finele toamnei, la Tokio se vor desfăşura întrecerile celei de-a XVIII-a ediţii a Jocurilor Olimpice moderne. Cu trei milenii în urmă, în ve­chea Eladă s-au pus bazele unor festivităţi periodice în cinstea lui Zeus. Iniţial, era vorba de o sin­gură probă atletică — alergare — la care se adăugau concursuri orato­rice şi literare. Treptat, programul sportiv s-a extins, devenind pre­cumpănitor­. Jocurile se disputau din patru în patru ani în locali­tatea Olympia, din nordul Pelopo­­nezului. In virtutea unor legi sacre, teritoriul-gazdă era invio­labil şi orice ostilităţi între eleni erau suspendate pe durata com­petiţiei. Primul document „oficial" asu­pra serbărilor olimpice datează din anul 776 înaintea erei noastre, o inscripţie lapidară pomeneşte de a­­tenianul Corebus, învingător în cursa de viteză. De-a lungul vre­mii, pe lista laureaţilor vom în­­tîlni nume ilustre. Platon şi Hero­­dot s-au impus drept veritabili campioni, în timp ce Pindar a con­sacrat o bună parte din opera sa poetică întrecerilor de la Olympia. Gloria acestor sărbători antice ale armoniei fizico-spirituale dăi­nuieşte mai mult de o mie de ani. Sub ocupaţia romană, caracterul jocurilor se alterează; din sărbă­toare populară, ele se transformă în spectacol de circ, iar corupţia şi teroarea falsifică rezultatele. Către sfîrşitul secolului IV al erei noastre, Theodosie, împăratul Bi­zanţului, decretează desfiinţarea Olympicelor. Au trebuit să treacă 1 500 de ani pentru ca vestita instituţie să re­nască, într-o formă evoluată dar cu aceleaşi semnificaţii profunde. Meritul revine unui francez, baro­nul Pierre de Coubertin, ale cărui eforturi susţinute au dus la orga­nizarea primei ediţii a Olimpiadei moderne , la Atena, în 1896. Unul din principiile înscrise la loc de cinste în Carta Jocurilor Olim­pice prevede că „...nu este îngă­duită nici un fel de discriminare cu privire la un stat sau la o per­soană, pe considerente sociale, re­ligioase sau politice". Spiritul pro­gresist al acestei concepţii a cu­cerit rapid o largă adeziune şi competiţia a intrat în tradiţie. Astăzi, nu numai opinia publică sportivă, ci întreaga umanitate vede în Jocurile Olimpice un simbol de emulaţie paşnică între tinerii de pe cele cinci continente. In capitala Japoniei, care va găz­dui pentru întîia oară o ediţie o­­limpică, se fac intense preparative în vederea marii întreceri. Con­curenţii şi oficialii din peste 80 de ţări vor fi cantonaţi în satul olim­pic, special amenajat; o reţea­ de trenuri electrice va asigura depla­sarea la punctele de concurs. In­­trucit transmisia directă prin tele­viziune este irealizabilă, datorită imenselor spaţii oceanice, avioane supersonice vor transporta zilnic pelicule cu filmul întrecerilor in diferite colţuri ale planetei. Sute­ de milioane de spectatori vor avea astfel prilejul să urmărească eve­nimentele de la Tokio, aplaudînd — fie şi de la distanţă — pe glo­rioşii învingători, în rîndurile că­rora sperăm că se vor număra şi purtători ai culorilor noastre. Reprezentată odinioară în mod sporadic, cu performanţe mediocre, Romînia a realizat la ultimele edi­ţii un salt valoric impresionant. Incepînd din 1952, de la Helsinki, continuînd cu Melbourne — 1956 şi Roma — 1960, sportivii romîni şi-au înscris numele, la diverse discipline, printre cîştigătorii me­daliilor de aur, de argint şi de bronz, iar în clasamentele pe puncte şi pe medalii au cucerit po­ziţii remarcabile. Pe tabelele de onoare figurează, între alţii, trăgă­torii Iosif Sîrbu, Ştefan Petrescu, Ion Dumitrescu, canotorii Ismail­ciuc, Alexa şi Rotman, boxerul Ni­colae Linca, atleta Iolanda Balaş, luptătorul Dumitru Pîrvulescu. A­­semenea succese, generate de calda preocupare a partidului şi guver­nului faţă de mişcarea de cultură fizică şi sport din ţara noastră, ne măgulesc şi, totodată , ne obligă. Nivelul performanţelor înregis­trate în timpul din urmă pe are­na sportivă internaţională lasă să se întrevadă dispute aprige pen­tru fiecare loc de frunte în ediţia de la Tokio. Cu toate acestea, re­centele rezultate obţinute de spor­tivii noştri în anumite ramuri ne îndreptăţesc să nădăjduim o com­portare la nivelul succeselor an­terioare. Canotorii şi caiaciştii români au demonstrat, la ultima ediţie a campionatelor mondiale şi europe­ne, că sunt capabili să învingă — şi încă de o manieră categorică — în cea mai redutabilă companie. Acelaşi lucru se poate spune şi despre voleibalişti, lideri ai bătrî­­nului continent. Munca intensă, minuţioasă în in­tervalul destul de larg care ne des­parte de începerea Jocurilor, poate oferi şi altor fruntaşi ai sportului romînesc satisfacţia unui clasament onorabil. In acest sens este util să amintim că entuziaştii suporteri de pe întreg cuprinsul ţării nutresc le­gitime speranţe de a-i vedea pe fotbaliştii români calificaţi în tur­neul final din capitala Japoniei. Ne amintim şi azi de excelenta com­portare a selecţionatei R. P. Ro­míne la ediţia din 1952, cînd băie­ţii noştri au luptat de la egal cu formaţia maghiară, campioană o­­limpică şi — pe atunci — una din cele mai bune echipe din lume, fiind la un pas de o senzaţională victorie. La Melbourne însă, ca şi la Roma, fotbalul de la poalele Carpaţilor a absentat... Oamenii muncii, iubitorii de sport din patria noastră urmă­resc cu atenţie şi cu încredere preparativele celor care ne vor re­prezenta la marea sărbătoare o­­limpică, cu convingerea că ei vor face totul pentru ca steagul drag să fluture cît mai adesea pe catargul învingătorilor, contribu­ind astfel la creşterea prestigiului nostru pe arena sportivă interna­ţională. DAN DEŞLIU S­C­Î­N­T­E­I­A O melodie pentru fiecare... ...astfel s-a intitulat programul dedicat constructorilor cetăţii de oţel de la Dunăre. In noua sală a cantinei s-au adunat muncitori, maiştri, ingineri, oameni care înalţă Combinatul siderurgic de la Galaţi. Artiştii amatori de pe şantier au pregătit melodii pentru evidenţiaţii şantierului, printre care mecanicul M­anole Bratu, şoferul Aurel Tu­dose, dulgherul Emil Păduraru şi mulţi alţii — care lucrează aici încă de cînd s-a excavat prima cupă de pămînt. Stăm de vorbă cu lăcătuşul Con­stantin Odagiu, secretarul organiza­ţiei de bază de la şantierul nr. 2 : „Am avut cinstea să fiu printre c­ei care au montat prima fermă meta­lică la laminorul de tablă. Aceasta a fost în ’63. Pentru 1964, brigada mea îşi propune să termine lucrările la acest agregat“. Aplaudat a fost „Pluguşorul“ . ...Aho, aho constructori-fraţi, Urcaţi ziduri la Galaţi, Colo sus către Mălina, Unde s-a aprins lumina, Şi-unde pregătim cu zel Fluviul mare de oţel... GH. B­ALTA coresp. „Scînteîi“ Moş Gerilă... scafandru „Cu vaporul veseliei pe Oceanul Carnavalului“ s-a intitulat serbarea organizată de Comitetul orăşenesc U.T.M. la Palatul Pionierilor în după­­amiaza zilei de 1 ianuarie. Cei 750 de pionieri şi şcolari din Capitală prezenţi pe „puntea" vasului — să­lile de sport ale palatului erau toţi fruntaşi la învăţătură. Sub conducerea căpitanului Ura­gan ei au văzut programele artistice prezentate de membrii cercurilor de gimnastică artistică şi de teatru din palat, s-au întîlnit cu artişti îndră­giţi, au cîntat şi au răspuns ghicito­rilor, întrebărilor fulger despre ca­racteristicile plantelor, au participat la concursuri de glume, parada cos­tumelor şi la nelipsitul „Pluguşor". Dar surpriza carnavalului a con­stituit-o apariţia unui Moş Gerilă... scafandru. Adus de nemuritorul că­pitan Nemo, pe bordul submarinului Nautilus, mult aşteptatul personaj şi-a făcut apariţia în sală încărcat cu daruri. Primit cu aclamaţii entu­ziaste de exuberanţii „marinari“, el vorbeşte apoi copiilor, felicitîndu-i cu ocazia Anului Nou, urîndu-le tuturor spor la învăţătură. Manifestări asemănătoare s-au desfășurat zilnic între 22 și 30 de­cembrie, alte două urmînd să aibă loc în 2 și în 3 ianuarie. LISTA DE CISTIGURI la depunerile pe obligațiuni C.E.C. cu cîștiguri TRAGEREA DE BAZA DIN 31 DECEMBRIE 1963 Oblig. Valoarea 3 cîștigătoare ciştigurilor M---------------------------------------­«­ seria nr. parțială totală 1 09011 19 75.000 75.000 1 43755 21 50.000 50.000 1 01966 50 25.000 25.000 1 41150 24 10.000 10.000 A 07899 40 5.030 1 45 5.000 1 28 8.000 1 25033 47 6.OOO 1 26117 11 5.000 Seria Nr. I _7 TOTAL_____ I 100 OOP _________Talon nr. 10 jumătate__________I Cîştigurile revin Întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 60 lei ,­ 23 lei primesc 1/9, 1/4 şi respectiv 1/8 din ciştigurile de mai sus. In valoarea ciştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor. Plata ciştigurilor se face prin casele raionale de economii C.E.C. şi agenţiile C.E.C. descentralizate. 1 32150 38 5.000 1 48904 50 5.000 1 57085 07 3.000 40.000 Termi­nația seriei 60 366 02 2.000 60 822 s6 2.000 60 867 28 2.000 360.000 600 05 13 “ROO 600 41 07 800 600 70 47 800 1.440.000 1.992 TOTAL 2.000 000 cîștiguri suplimentare 1 55902 26 25 000 1 58574 28 25 000 50 000 1 02491 01 10 000 1 10372 13 10 000 1 22915 23 10 000 1 25008 12 10 000 1 53227 28 _ 10 000__ 50 000 Tragerea la sorţi a libretelor de economii cu cîştiguri La tragerea la sorţi a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri pentru tri­mestrul IV. 1963, au ieşit cîştigătoare li­bretele ale căror terminaţii au următoa­rele numere: 212 cu 250 la sută; 932 cu 200 la sută; 642 cu 100 la sută; 194 cu 50 la sută; 0,70; 200; 329; 395; 428; 461; 528; 531; 746; 885; 880 cu 25 la sută. Cîștigurile se acordă în raport cu sol­dul m­ediu pe care aceste librete l-au avut pe trimestrul IV. 1963. ★ La tragerea de amortizare a asi­gurărilor mixte de persoane ADAS, din 31 decembrie 1963, au ieșit ur­mătoarele opt combinaţii de litere: G.Î.H. ; T.C.E. ; A.P.G. ; J.O.J. ; C.R.K.; O.P.B.; Z.N.J.; A.C.E. Anul Nou ai colectiviştilor Multe familii de colectivişti din Hăilehiu, raionul Sf. Gheorghe, au hotărît să sărbătorească laolaltă re­velionul. Pe la 11 noaptea, petrece­rea era în toi. Tremurau podelele sub bătăile repezi şi puternice ale unei sîrbe îndrăcite. Oamenii erau mulţumiţi de rezul­tatele muncii lor din 1963. — La brigada zootehnică — am auzit-o spunînd pe colectivista Emi­lia Boiu — unde lucrează mulţi ti­neri, s-au obţinut producţii mari de lapte. — Să ciocnim un pahar şi pentru cei din brigada a IlI-a, care au cu­les mai mult decît anul trecut. ...Clipa de hotar între anul vechi şi anul nou, în sală luminile se sting, pentru a se reaprinde îndată. Mesenii cântă în cor „Mulţi ani tră­iască“. Păhărele se ciocnesc şi Clin­chetul lor e acoperit de glasuri: „1964 şi mai rodnic !“. Toată noaptea ţine petrecerea. In programul ei, echipa artistică din comună urează „bob cît vrabia“, „vaci lăptoase“, laudă hărnicia şi priceperea colectiviştilor. C. CAPRARU coresp. „Scînteii“ Pag. 3 Instantaneu de la Casa de cultură a studenților din Capitală , una din primele clipe ale lui ’64. 1­N­ST A Revelion pe teren — Alo, 14 96 99 ? — Da ! — Vă rugăm să ne scoateţi din încurcătură ! Ne prinde Anul Nou pe întuneric... Ni s-a întrerupt curentul. — Venim îndată. Comunicaţi-ne a­­dresa... După o jumătate de oră oamenii se veseleau în continuare. Meritul aparţine electricianului de serviciu care s-a de­plasat de urgenţă cu maşina şi a repa­rat siguranţa. Niciodată telefoanele de la ser­viciul de intervenţii şi reclamaţii al I.D.E.R.-ului n-au zbîrnîit atît de mult. Urmarea : cei 10 electricieni de servi­­i­ciu şi-au petrecut revelionul... pe teren.­­ Cele 5 maşini dotate cu aparate de la­ N T A N E E­ dio-emisie au făcut în această noapte sute de kilometri. 42 756 telegrame N-a fost o noapte de odihnă nici pentru cei aflaţi de serviciu la Telegra­ful central. S-au primit şi transmis 42 756 felicitări, telegrame externe, mandate telegrafice... Se poate vorbi de cea mai aglomerată noapte a anului. Serviciul a fost întărit : în sectorul te­­lefonării au lucrat 15 telegrafiste, la te­leimprimator — 70 şi în sectorul radio — 13. Telefoanele 11 38 00 şi 11 18 90 au fost foarte solicitate. Panaghiţa Co­­jocaru, de 20 de ani în această mese­rie, a bătut recordul, 500 telegrame primite şi transmise de la orele 23 la 7 dimineaţa. lista de cîştiguri la depunerile pe obligaţiuni C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA SUPLIMENTARA DIN 31 DECEMBRIE 1963 3 . Oblig. Valoarea L o „ cîştigătoare ciştigurilor f r seria J nr. parţială totală I Talon nr. 10 (întreg.­­ Cîştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 23 lei primesc 1/2, 1/4 şi respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. In valoarea ciştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor. Plata ciştigurilor se face prin casele raionale de economii C.E.C. şi agenţiile C.E.C. descentralizate, lista de cîştiguri in obiecte la depunerile pe librete de economii cu dobindă şi cîştiguri TRAGEREA PENTRU TRIMESTRUL IV/1963 Titularii libretelor de economii cu do­­bîndă şi cîştiguri ieşite la sorţi pot a­­lege, în limita valorii ciştigurilor ce li se cuvin, obiectele preferate. Obiectele se vor ridica de la casele raionale de economii de care depind unităţile care au emis libretele cu do­bindă şi cîştiguri ieşite la sorţi. Diferenţele in plus sau in minus Intre valoarea obiectelor alese şi valoarea cîş­­tigurilor, se lichidează în numerar, la înmînarea obiectelor. 600 I 82 43 I___800 960.000 1 519 TOTAL : IT960100 1 EVIDENTIATUL IN PRODUCTIE: Bine ai venit! Și­­să nu te superi dacă o să te las și pe tine în urmă. (Desen de RIK AUERBACH) î 23515 49 TOOOOO 100.0ÖÖ 1 52806 20 ~go7obo 50.000 1 14036 42 25.000 1 32371 40 25.000 50.000 1 11828 32 10.000 , 30638 45 10.000 j 34896 40 10.000 1 49859 01 10.000 j 53441 02 10 000 50.000 j 10557 26 5Â~ J 13875 05 5.000 j 23369 . 35 5.000 î 28810 33 5.000 Í 36838 I 36 5.000 j 37878 I 39 5.000 , 39058 I 29 5-000 1 41655 33 5.000 1 45918 1 4? 5.000 1 59638 I 28 5.000 50.000 Termi­naţia seriei 60 152 44 2-000 60 255 oi 2.000 60 362 01 2.000 60 599 32 2.000 | 80 645 29 2.000 600.000 600 35 25 800 3 Valoarea cistigurilor •3 3i —-----------------------­s. st .3 u­­«j «oS.3 5» m « 7 ° ~ £ ţ( 5 ti o § 5 z a 1 224 952 10 000 1 334 64Í 10 000 1 I 360 910 10 000 1 384 341 10 000 1 409 604 10 000 1 467 246 10 000 1 526 831 10 OOO 1 682 349 10 000 1 819 041 10 000 1 1 269 100 10 000 1 1 285 421 16 OOO 1 1 308 493 10 000 1 1 687 264^ 10 000 130 000 Termina­­ţla libr. 17 01 441 8 000 17 36 653 , 5 800 170 000 17 09 013 2 000 17 17 604 2 000 17 21 797 2 000 17 68 996 2 000 17 84 866 2 000 170 000 170 3 164 1 0bo 170 7 081 1 000 340 000 170 4 362 500 170 4 779 500 170 6 311 500 170________6 491 ______500 340 000 1 152 1Total cîștiguri în obiecte 1 150 000

Next