Scînteia, ianuarie 1964 (Anul 33, nr. 6124-6153)

1964-01-14 / nr. 6136

PROLETARI DES TOATE TARILE, UNITI-VA ! Anul XXXIII Nr. 6136 Mărfi 14 ianuarie 1964 4 PAGINI - ZO BANI Oamenii şantierelor noastre Cu cine să-i asemănăm ? Privirea încearca să cuprindă larga desfăşu­rare a şantierului şi mintea caută o comparaţie. Talente anonime de o­­dinioară au îmbrăcat haina vătuită şi s-au suit pe macarale, excava­toare şi schele, formîndu-se din mers, odată cu uzinele ridicate din temelie. Oameni căliţi de munca aspră, pe ploi şi pe vînt. Mulţi din­tre ei au întîmpinat de zece, de cincisprezece ani răsăritul soarelui pe schele, construind şi iar con­struind. Astăzi vorbim cu stimă despre un întreg eşalon de constructori cu cea mai înaltă calificare. Laminatorii de la Roman şi jurnaliştii de la Reşiţa îşi amintesc cu plăcere de oamenii lui Petrica Petre care au montat utilajele Pe şantierul Complexului chimic de la Craiova s-au adunat constructori încercaţi — şeful de brigadă Gheorghe Iordan, montorul Dumitru Antonescu — tehnicieni şi ingineri care au lăsat în urma lor cetatea chimiei de la Săvineşti, Uzi­nele de produse sodice de la Govora, Uzina de superfosfat şi acid sulfuric de la Năvodari, complexul industrial de la Brăila... Ridică o uzină şi apoi pleacă pe alt şantier. Să fii constructor cînd ţara toată este un şantier, aşa cum ne-am obişnuit să spunem în anii repu­blicii, înseamnă să te bucuri, în pri­mul rînd, de cea mai mare încre­dere pentru ducerea la bun sfîrşit a unor lucrări importante, folosirea şi gospodărirea fondurilor inves­tite de stat. Este vorba de zeci de miliarde. Cifra investiţiilor din acest an, bunăoară, destinate dezvol­tării în continuare a bazei tehnice­­materiale a producţiei, însumează 38,6 miliarde lei — cu 18 miliarde mai mult decît întregul buget al Romî­­niei anilor 1935—1936. Dacă este a­­devărat că omul şantierului, con­structorul, ştie să privească în vii­tor ,mai bine decît oricare altul, dacă el vede de pe acum ce va fi mîine acolo unde lucrează, atunci nu mai încape nici o îndoială că în­ţelege cum se cuvine însemnătatea unor cifre din planul de stat. Se ştie, de pildă, ce paşi mari am fă­cut pe drumul electrificării ţării. Ei bine, agregatele energetice care vor fi date în funcţiune în acest an reprezintă peste un sfert din în­treaga putere instalată existentă. La fel şi în industria chimică, pen­tru care se prevăd sporuri simţi­toare la producţia de îngrăşăminte minerale, de fire şi fibre sintetice etc. De asemenea, aproape întreaga creştere a producţiei de oţel prevă­zută în acest an se va obţine pe seama celor două cuptoare Martin de 400 de tone, care se construiesc la Hunedoara. Aceste cîteva exem­ple lămuresc fiecăruia importanţa deosebită a multora din construc­ţiile industriale în ridicare. Problema centrală a planului de investiţii pe anul 1964 con­stă în creşterea eficienţei a­­cestora prin grăbirea execuţiei şi punerii în funcţiune a obiectivelor industriale, o dată cu reducerea costului lucrărilor. Tocmai acestui scop slujeşte indicaţia dată de partid privind concentrarea fondu­rilor materiale şi băneşti spre ma­rile şantiere deschise, în special combinatele şi complexele indus­triale. Este acum rîndul constructo­rilor care nu mai sînt aceiaşi de a­­cum cîţiva ani. De la betonist şi pînă la inginer, constructorul în a­­ceastă largă accepţiune a cuvîntului şi-a însuşit tehnica nouă cu care sînt înzestrate organizaţiile noastre de construcţii, metodele industriale de execuţie, imprimînd muncii pe şantiere un ritm cu nerv, viu şi an­trenant. Pentru o hală industrială de aceleaşi proporţii construită în 1957, în 24 de luni, timpul de exe­cuţie s-a redus treptat, ajungîndu-se acum la numai 13 luni. Fabrica de mare capacitate pen­tru prelucrarea materialelor plas­tice de la Iaşi a fost construită in­tr-un timp foarte scurt. Constructorii au redus într-o măsură însemnată perioada de pregătire pentru lucră­rile de investiţii, folosind apoi me­tode industriale de execuţie. Activi­tatea a început în martie 1962 şi după 14 luni prima secţie se afla în probe tehnologice. în iulie 1963 noua fabrică de la Iaşi intra în sfera producţiei naţionale. După cum se ştie, durata de execuţie a fost mult redusă şi la construcţia Uzinei de anvelope „Danubiana“, la a doua linie de acid sulfuric de la Năvodari şi la alte mari întreprinderi de în­semnătate republicană. Faptul că multe obiective indus­triale noi încep să producă la ter­menul stabilit şi chiar mai înainte dovedeşte un simţ al realităţii în planificarea lucrărilor, capacitatea de a organiza bine şantierul, apro­vizionarea oportună cu materiale şi utilaje de trebuinţă, creşterea cali­ficării constructorilor. Munca pe marile şantiere — combinatele de la Craiova, Tg. Mureş, Tr. Măgu­rele etc. — capătă tot mai mult un pronunţat caracter industrial. Cei mai mulţi conducători de şantiere înţeleg că pentru reducerea duratei de execuţie au o cale sigură şi efi­cientă : extinderea metodelor in­dustriale, în primul rînd prin folo­sirea prefabricatelor, mecanizarea largă pe orizontală şi verticală, exe­cutarea construcţiilor în lanţ conti­nuu, după grafice concepute în amănunt. Dar numai termenele, contează ? A construi în timp şi la un înalt nivel tehnic , sunt, de .. risptt două aspecte ale aceleiaşi probleme. La complexul de reformare catali­tică de la rafinăria Brazi indicii tehnico-economici din proiect au fost realizaţi după numai 5-7 luni de la intrarea în funcţiune. Cum ? Se înţelege, prin capacitatea colec­tivului de a stăpîni şi folosi tehnica nouă. Dar mai este şi o altă expli­caţie şi tocmai asupra acesteia stă­ruim acum. Cei ce exploatează azi utilajele şi instalaţiile marilor uzi­ne spun cu satisfacţie, ca şi cînd ar fi vorba despre ei: „Avem montori straşnici. Constructori cu adevărat. Au făcut totul temeinic, cu răspun­dere“. Ce sentiment de mîndrie trebuie să încerci auzind vorbindu-se astfel despre tine ! Te ştii util şi apreciat. Asemenea oameni sunt pretutindeni ŞT. ZIDARIŢA (Continuare în pag. II-a) în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei IMPORTANTE ANGAJAMENTE IN ÎNTRECERI Laminate peste plan Productivitate ridicată, calitate superioară In adunările pentru prelucrarea cifrelor de plan pe anul 1964, mun­citorii, inginerii și tehnicienii uzinei „Republica“ din Capitală şi-au luat următoarele angajamente în cinstea celei de-a XX-a aniversări a elibe­rării patriei, în întrecerea socialistă pe acest an : Să depăşească sarcinile de plan cu : — 7 690 000 Iei la producţia globală ; — 9 840 000 lei la producţia marfă. Să producă peste plan 2 000 tone ţevi finite. Să sporească productivitatea muncii cu 2 la sută faţă de plan. Să realizeze economii peste plan la preţul de cost în valoare de 1 milion lei. Să realizeze beneficii peste plan de 1 milion lei. PINA LA 23 AUGUST SA REALIZEZE URMĂTOARELE: — depăşirea planului la pro­ducţia globală cu 5 milioane lei ; — depăşirea planului la pro­­ducţia-marfă cu 6 400 000 lei; — economii peste plan, prin reducerea preţului de cost, in va­loare de 650 000 lei ; — beneficii peste plan de 650 000 lei. Pentru asigurarea îndeplinirii a­­cestor angajamente, colectivul uzi­ne. „Republica“ a stabilit un plan de măsuri tehnico-organizatorice care prevede printre altele, îmbu­nătăţirea condiţiilor de ardere la cuptoare şi o serie de perfecţionări ale proceselor tehnologice menite să ducă la creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii ţe­vilor, la reducerea consumului de combustibil şi materii prime. In cinstea celei de-a XX-a ani­versări a eliberării patriei, colectivul Uzinei mecanice Sinaia şi-a luat următoarele angajamente în întrece­rea socialistă pe anul 1964 : — să depăşească cu 4 500 000 lei planul producţiei globale şi cu 1 250 000 lei planul producţiei marfă ; — să sporească productivitatea muncii cu 1 la sută faţă de sar­cina planificată ; — să realizeze economii supli­mentare la preţul de cost în va­loare de 1 500 000 lei ; — să obţină beneficii peste plan în valoare de 1 500 000 lei. PÎNA LA 23 AUGUST, CO­LECTIVUL UZINEI S-A ANGA­JAT SA REALIZEZE: — depăşirea producţiei globale planificate cu 2 500 000 lei ; — depăşirea producţiei marfă planificate cu 600 000 lei; — economii peste plan, prin reducerea preţului de cost, de 700 000 lei ; — beneficii peste plan în va­loare de 700 000 lei. In vederea înfăptuirii angajamen­telor luate, în planul M.T.O. al uzi­nei au fost înscrise numeroase măsuri care prevăd, printre altele, folosirea mai largă a elementelor tipizate, ex­tinderea metodei de preparare a modelelor uşor fuzibile în instalaţii­le pneumatice de tip carusel, per­fecţionarea procesului tehnologic de prelucrare a pulverizatorului atît pe strungurile automate cît şi la prelu­crările ulterioare, aplicarea unui nou procedeu de tratament termic în atmosferă controlată, ceea ce va duce la îmbunătăţirea substanţială a calităţii pieselor de precizie şi la o economie de circa 300 000 lei anu­al, extinderea frezării continue la reperele de aluminiu de la pompele hidraulice şi altele. Brigada de laminorişti din secţia laminor 6 ţoii a Uzinei „Republica"­ din Ca­pitală se evidenţiază prin realizările deosebite pe care le obţine în întrecere. In fotografie : Cîţiva membri ai brigăzii — Dumitru Dumitrescu, Dumitrache Diaconu, Dan Lazăr (rîndul de jos); şeful brigăzii, Teodor Morărescu, Ion Făvălucă, Nicolae Victor şi Şerban Constantin (rîndul de sus) Foto : R. COSTIN ÎN ZIARUL DE AZI: • CĂRŢI : Prof. dr. N. Nesto­­rescu — „Istoria medicine!“; I. Desmireanu — O reeditare binevenită (pag. 2-a). • Pămîntul să fie folosit inten­siv şi raţional: Prof. M. Moţoc — Posibilităţi de sporire a produc­ţiei pe terenurile arabile erodate (pag. 2-a). • La Londra : Convorbiri preli­minare între miniştrii de externe în problema Ciprului (pag. 4-a). • Panama : Desfăşurarea eve­nimentelor din zona canalului (pag. 4-a). • Deschiderea conferinţei arabe la nivel înalt (pag. 4-a). • Evenimentele din Zanzibar (pag. 4-a). — DIN TOATA ŢARA---- 4,5 milioane participanţi la manifestările Largi posibilităţi cultural-ştiinţifice­ele la sate de studiu La manifestările cultural-ştiinţifice organizate în comunele şi satele din întreaga ţară au luat parte, de la în­ceputul iernii şi pînă acum, aproape 4,5 milioane persoane. Dintre acestea mai bine de un milion au vizionat programe prezentate de formaţii artis­tice de amatori sau profesioniste. Pen­tru instituţiile de artă teatrală şi mu­zicală din regiunile Bucuraţi, Banat, Braşov, Cluj şi altele a devenit o tra­diţie ca fiecare nouă stagiune să cu­» Faptă curajoasă CRAIOVA (coresp. „Scînteii").— Era aproape de miezul nopţii. Elefterie Velişcu şi Gheorghe Vasi­­lică, doi tineri din oraşul Craiova, se întorceau acasă de la un specta­col. Deodată, au văzut răbufnind deasupra unei case o vîlvătaie de flăcări. Au încercat să se apropie. Casa era însă împrejmuită de un zid. Au sărit peste el şi iată-i la locul incendiului: ardea un mic a­­telier de tîmplărie. Dintr-o clipă în alta, focul se putea întinde la case­le din jur. Au anunţat în grabă pompierii şi au început, fără să mai aştepte, lupta împotriva flăcărilor. Au pornit să îndepărteze materia­lul inflamabil şi să salveze ce era mai de preţ în atelier. In scurt timp, incendiul a fost stins. Cu a­­ceastă ocazie unul din cei doi ti­neri, Elefterie Velişcu a fost rănit la mîini, dar împreună cu ceilalţi a continuat cu mult curaj lupta îm­potriva flăcărilor. Aflînd despre cele petrecute, locatarii imobilelor învecinate şi-au exprimat recunoş­tinţa pentru fapta lor demnă şi curajoasă, prindă şi programe artistice pentru să­teni. în acelaşi timp şi artiştii ama­tori au pregătit şi prezentat piese de teatru care oglindesc viaţa satului, preocupările oamenilor muncii de pe ogoare. La căminele culturale un mare număr de cetăţeni au partici­pat la conferinţele prezentate de cei aproape 17 000 de intelectuali — aca­demicieni, profesori, medici, ingineri agronomi şi alţi oameni de cultură so­siţi din Capitală, din centre regionale sau raionale. Multe cămine culturale au organizat seri de calcul, întîlniri cu membrii brigăzilor ştiinţifice, care au dat răspunsuri la numeroase între­bări privind probleme de economie agrară, noutăţi ştiinţifice etc. în activitatea lor, membrii unor bri­găzi au folosit planşe, grafice, au făcut experienţe în laboratoare mobile, au fost însoţiţi de caravane cinematografice. . în această perioadă au fost organizate, de asemenea, jur­nale vorbite, concursuri „Cine ştie, cîş­­tigă" pe diferite teme culturale sau legate de munca în gospodăriile agri­cole colective, şezători literare etc. La casele de cultură au fost organizate zile închinate evidenţiaţilor în muncă, duminici cultural-sportive şi alte ma­nifestări. (Agerpres) SUCEAVA (coresp. „Scînteii“). — Enciclopedia romînă din 1938 arăta că în fostul judeţ Botoşani, din 167 568 de locuitori de la vîrsta de 7 ani în sus, numai 54 la sută erau ştiutori de carte. In anii ime­diat următori eliberării patriei a­­nalfabetismul a fost lichidat. An de an creşte numărul localu­rilor de şcoală şi al cadrelor didactice. Faţă de 11 şcoli me­dii care erau în 1944 numărul lor a crescut în prezent la 29. Au fost înfiinţate şcoli medii de cultură ge­nerală şi în localităţi rurale ca Bu­­cecea, Drăguşeni, Dolhasca, Stulpi­­cani, Liteni, Solca, Ştefăneşti, Ră­­dăuţi-Prut, Vorniceni şi altele. Nu­mărul cadrelor didactice în şcolile elementare şi medii a crescut la 7738. în ultimii 5 ani s-au construit în toate centrele de raion, cu excep­ţia Cîmpulungului Moldovenesc, cel puţin cîte o clădire de şcoală me­die cu 16 sau 24 săli de clasă. La începutul acestui an şcolar s-a­u dat în folosinţă la Suceava un com­plex şcolar pentru petrol-chimie şi industrializarea lemnului, cu săli de clasă, laboratoare, cămin, canti­nă etc. Pe cuprinsul regiunii func­ţionează 20 şcoli profesionale şi teh­nice unde învaţă 7512 elevi. Noua hală de producţie de la Uzina „Tehnofrig“ din Cluj La Uzina „Tehnofrig“-Cluj a in­trat în funcţiune o nouă hală pen­tru prelucrări mecanice şi montaj de utilaje pentru industriile ali­mentară şi frigotehnică. Pentru realizarea unor produse la un înalt nivel tehnic, hala este dotată cu utilaje dintre cele mai moderne, precum şi cu ateliere anexă, cum sunt: atelierul de rodaj pentru compresoare şi maşini din indus­tria alimentară, atelierul de vopsi­­torie, standul de probă etc. Noua construcţie dispune, de asemenea, de un grup social modern, avînd vestiare, duşuri, spălătoare, care asigură condiţii optime sanitare şi de lucru muncitorilor şi tehnicie­nilor din uzină. (Agerpres) Noua hală de producţie de la uzina „Tehnofrig“ din Cluj. Mai repede, mai bine, mai ieftin Cu ocazia discutării cifrelor de plan pe anul 1964, lucrătorii între­prinderii nr. 6 construcţii-Craiova şi-au luat următoarele angajamente în întrecerea socialistă pe care o desfăşoară în acest an, în cinstea celei de-a XX-a aniversări a elibe­rării patriei noastre . Prin grăbirea lucrărilor de construcţii şi montaj să redu­că termenele de punere în func­ţiune a următoarelor obiective : — Fabrica de placaje de la Combinatul de industrializare a lemnului din Tr. Severin, cu cel puţin 60 de zile ; — Fabrica de prefabricate din Craiova, cu 30 de zile ; — cei 25 km de conductă pre­văzută a fi montată pentru ali­mentarea cu apă a oraşului Cra­iova, cu 15 zile ; — să îmbunătăţească calitatea lucrărilor de construcţii şi montaj, astfel ca ele să obţină la recepţie numai calificative foarte bune ; — să obţină o creştere a pro­ductivităţii muncii cu 0,5 la sută faţă de prevederile planului, prin folosirea pe scară largă a prefa­bricatelor şi extinderea proce­deelor moderne de lucru : — să realizeze economii peste plan în valoare de 700 000 lei; — să realizeze beneficii peste plan de 700 000 lei. In scopul realizării angajamentelor luate, constructorii întreprinderii au întocmit un plan de măsuri tehnico­­organizatorice care prevede, printre altele, introducerea încărcării şi des­cărcării pneumatice a cimentului, executarea armăturilor şi cofrajelor pentru beton în ateliere centralizate­­ de șantier. zile de iarnă în gospodăria colectivă Gospodăria colectivă din Moşneni, regiunea Dobrogea, obţine an de an rezultate bune în sporirea produc­ţiei agricole. Dar colectiviştii nu se opresc aici. In aceste zile de iarnă se desfăşoară o intensă activitate în toate sectoarele. Unii lucrează în sectorul zootehnic, alţii se ocupă de transportul gunoiului la cîmp, de pregătirea seminţelor etc. De aseme­nea ei îşi îmbogăţesc cunoştinţele participînd la cursurile agrozooteh­nice. In curînd, adunarea generală a colectiviştilor va dezbate proiec­tul planului de producţie. înainte de aceasta, după cum se vede în foto­grafia de sus, consiliul de conducere împreună cu specialişti şi brigadieri discută despre felul cum s-a făcut amplasarea culturilor. Gospodăria are 1 500 de oi. De la 300 din acestea se obţin cite trei fătări la 2 ani. Pînă acum s-au şi obţinut 160 de miei. Ciobanii Petre Brobonea şi Achip Saledin îngrijesc cu atenţie mieii. Ca urmare, unii dintre miei au şi ajuns la greutatea de 8—10 kg şi nu s-a înregistrat nici o pierdere. (Fotografia din mijloc). Griul de pe cele 640 ha, fiind semă­nat la timpul optim şi la un nivel calitativ superior, a intrat bine în­frăţit în iarnă. Pe cîmp zăpada este puţină. De aceea controlul semănă­turilor este foarte indicat pentru a se putea interveni la timp, în foto­grafia din dreapta, jos — preşedin­tele Dumitru Tohăneanu şi briga­dierul Romi Geli controlînd starea de vegetație a griului. PEDAGOGII ANONIMI S-a întîmplat în personalul 1001, de-a lungul drumului din­tre Timişoara şi Bucu­reşti. In oceanul de fapte cotidiene, întîm­­plarea ar fi trecut de­sigur neobservată dacă nu s-ar fi aflat de faţă ochiul atent şi sensibil al corespondentului voluntar. „Eram mulţi călă­tori, compartimentele erau ocupate — ne scrie tehnicianul S. Truşculescu de la Uzi­nele mecanice din Tr. Severin. Pe culoarul vagonului stătea reze­mat în baston un bă­­trîn de aproape 70 de ani. Văzîndu-l, cont­ductorul s-a adresat politicos unor cetăţeni din compartimentul nostru rugîndu-i să facă loc unui om în vîrstă. Apoi, cu un calm deosebit, le-a re­proşat : — Aici mai sînt două locuri libere şi dv. le ţineţi ocupate pentru ca să jucaţi table... Mai tîrziu, după o altă staţie, pe culoar a rămas o mamă cu co­pilul în braţe. După ce s-a uitat prin mai multe compartimente şi a constatat că toate locurile sunt ocupate, conductorul s-a oprit în dreptul unei uşi şi a rugat pe cîţiva ti­neri să cedeze un loc". Ne oprim aici, deşi scrisoarea e cu mult mai lungă, relatînd a­mănunţit comportarea conductorului şi ne întrebăm ce anume l-a determinat pe cores­pondent să facă din a­­cest fapt divers su­biectul unei scrisori. Răspunsul îl dă sin­gur: „Ce bine­ ar fi — în­cheie el — dacă toţi conductorii şi-ar face datoria la fel, cu a­­ceeaşi conştiinciozita­te, politeţe, spirit ce­tăţenesc, ca Ştefan Pe­trescu, din staţia Tr. Severin". Aşadar, pe autorul scrisorii l-a impresio­nat exemplul acestui om care transformă munca sa modestă, a­­nonimă, într-o activi­tate — am putea spu­ne — educativă. Conductori de tren, şoferi la IRTA, func­ţionari de la poştă sau din atîtea alte institu­ţii, vînzători, casieriţe, ospătari, iată doar cîteva categorii de oa­meni cu care te întîl­­neşti la tot pasul. De cele mai multe ori, din grabă, nici nu reţii fi­gura taxatoarei care ţi-a oferit biletul sau a vînzătorului care ţi-a servit marfa. Al­teori însă, figura lor te urmăreşte cîteva ceasuri sau mai mult pentru că te-au im­presionat, ca şi pe co­respondentul nostru, printr-un gest frumos ori un răspuns politi­cos, o atitudine civili­zată. Sau, pentru că, dimpotrivă... O întrebi pe func­ţionara de la informa­ţii cînd pleacă accele­ratul. Nu aude. Nu aude decît după ce re­peţi de trei ori între­barea, îl întrebi pe vînză­­tor dacă nu mai are şi o altă ţesătură, de altă culoare sau calitate. „Asta este, dacă vă place­­“ — şi-ţi în­toarce spatele fără să observe că în acelaşi raft există un cupon care te-ar putea inte­resa. Ce efect „educa­­­tiv" au asemenea ati­tudini ? Cite dialoguri penibile, cîte replici deplasate, cîte indig­nări puteau fi evitate ? Conductori de tren, taxatoare, şoferi, vîn­zători... Mii şi mii de oameni răspîndiţi în toată ţara. Majoritatea lor îşi îndeplinesc pro­fesiunea cu cinste şi seriozitate. Dar, ce bine-ar fi dacă la in­dispensabila conştiin­ciozitate a muncii ar adăuga un dram mai mult de politeţe şi spi­rit cetăţenesc. Ar de­veni atunci cu toţii a­­cei pedagogi anonimi despre care ne-a scris corespondentul din Tr. Severin. P. DIACONESCU

Next