Scînteia, ianuarie 1964 (Anul 33, nr. 6124-6153)
1964-01-14 / nr. 6136
PROLETARI DES TOATE TARILE, UNITI-VA ! Anul XXXIII Nr. 6136 Mărfi 14 ianuarie 1964 4 PAGINI - ZO BANI Oamenii şantierelor noastre Cu cine să-i asemănăm ? Privirea încearca să cuprindă larga desfăşurare a şantierului şi mintea caută o comparaţie. Talente anonime de odinioară au îmbrăcat haina vătuită şi s-au suit pe macarale, excavatoare şi schele, formîndu-se din mers, odată cu uzinele ridicate din temelie. Oameni căliţi de munca aspră, pe ploi şi pe vînt. Mulţi dintre ei au întîmpinat de zece, de cincisprezece ani răsăritul soarelui pe schele, construind şi iar construind. Astăzi vorbim cu stimă despre un întreg eşalon de constructori cu cea mai înaltă calificare. Laminatorii de la Roman şi jurnaliştii de la Reşiţa îşi amintesc cu plăcere de oamenii lui Petrica Petre care au montat utilajele Pe şantierul Complexului chimic de la Craiova s-au adunat constructori încercaţi — şeful de brigadă Gheorghe Iordan, montorul Dumitru Antonescu — tehnicieni şi ingineri care au lăsat în urma lor cetatea chimiei de la Săvineşti, Uzinele de produse sodice de la Govora, Uzina de superfosfat şi acid sulfuric de la Năvodari, complexul industrial de la Brăila... Ridică o uzină şi apoi pleacă pe alt şantier. Să fii constructor cînd ţara toată este un şantier, aşa cum ne-am obişnuit să spunem în anii republicii, înseamnă să te bucuri, în primul rînd, de cea mai mare încredere pentru ducerea la bun sfîrşit a unor lucrări importante, folosirea şi gospodărirea fondurilor investite de stat. Este vorba de zeci de miliarde. Cifra investiţiilor din acest an, bunăoară, destinate dezvoltării în continuare a bazei tehnicemateriale a producţiei, însumează 38,6 miliarde lei — cu 18 miliarde mai mult decît întregul buget al Romîniei anilor 1935—1936. Dacă este adevărat că omul şantierului, constructorul, ştie să privească în viitor ,mai bine decît oricare altul, dacă el vede de pe acum ce va fi mîine acolo unde lucrează, atunci nu mai încape nici o îndoială că înţelege cum se cuvine însemnătatea unor cifre din planul de stat. Se ştie, de pildă, ce paşi mari am făcut pe drumul electrificării ţării. Ei bine, agregatele energetice care vor fi date în funcţiune în acest an reprezintă peste un sfert din întreaga putere instalată existentă. La fel şi în industria chimică, pentru care se prevăd sporuri simţitoare la producţia de îngrăşăminte minerale, de fire şi fibre sintetice etc. De asemenea, aproape întreaga creştere a producţiei de oţel prevăzută în acest an se va obţine pe seama celor două cuptoare Martin de 400 de tone, care se construiesc la Hunedoara. Aceste cîteva exemple lămuresc fiecăruia importanţa deosebită a multora din construcţiile industriale în ridicare. Problema centrală a planului de investiţii pe anul 1964 constă în creşterea eficienţei acestora prin grăbirea execuţiei şi punerii în funcţiune a obiectivelor industriale, o dată cu reducerea costului lucrărilor. Tocmai acestui scop slujeşte indicaţia dată de partid privind concentrarea fondurilor materiale şi băneşti spre marile şantiere deschise, în special combinatele şi complexele industriale. Este acum rîndul constructorilor care nu mai sînt aceiaşi de acum cîţiva ani. De la betonist şi pînă la inginer, constructorul în această largă accepţiune a cuvîntului şi-a însuşit tehnica nouă cu care sînt înzestrate organizaţiile noastre de construcţii, metodele industriale de execuţie, imprimînd muncii pe şantiere un ritm cu nerv, viu şi antrenant. Pentru o hală industrială de aceleaşi proporţii construită în 1957, în 24 de luni, timpul de execuţie s-a redus treptat, ajungîndu-se acum la numai 13 luni. Fabrica de mare capacitate pentru prelucrarea materialelor plastice de la Iaşi a fost construită intr-un timp foarte scurt. Constructorii au redus într-o măsură însemnată perioada de pregătire pentru lucrările de investiţii, folosind apoi metode industriale de execuţie. Activitatea a început în martie 1962 şi după 14 luni prima secţie se afla în probe tehnologice. în iulie 1963 noua fabrică de la Iaşi intra în sfera producţiei naţionale. După cum se ştie, durata de execuţie a fost mult redusă şi la construcţia Uzinei de anvelope „Danubiana“, la a doua linie de acid sulfuric de la Năvodari şi la alte mari întreprinderi de însemnătate republicană. Faptul că multe obiective industriale noi încep să producă la termenul stabilit şi chiar mai înainte dovedeşte un simţ al realităţii în planificarea lucrărilor, capacitatea de a organiza bine şantierul, aprovizionarea oportună cu materiale şi utilaje de trebuinţă, creşterea calificării constructorilor. Munca pe marile şantiere — combinatele de la Craiova, Tg. Mureş, Tr. Măgurele etc. — capătă tot mai mult un pronunţat caracter industrial. Cei mai mulţi conducători de şantiere înţeleg că pentru reducerea duratei de execuţie au o cale sigură şi eficientă : extinderea metodelor industriale, în primul rînd prin folosirea prefabricatelor, mecanizarea largă pe orizontală şi verticală, executarea construcţiilor în lanţ continuu, după grafice concepute în amănunt. Dar numai termenele, contează ? A construi în timp şi la un înalt nivel tehnic , sunt, de .. risptt două aspecte ale aceleiaşi probleme. La complexul de reformare catalitică de la rafinăria Brazi indicii tehnico-economici din proiect au fost realizaţi după numai 5-7 luni de la intrarea în funcţiune. Cum ? Se înţelege, prin capacitatea colectivului de a stăpîni şi folosi tehnica nouă. Dar mai este şi o altă explicaţie şi tocmai asupra acesteia stăruim acum. Cei ce exploatează azi utilajele şi instalaţiile marilor uzine spun cu satisfacţie, ca şi cînd ar fi vorba despre ei: „Avem montori straşnici. Constructori cu adevărat. Au făcut totul temeinic, cu răspundere“. Ce sentiment de mîndrie trebuie să încerci auzind vorbindu-se astfel despre tine ! Te ştii util şi apreciat. Asemenea oameni sunt pretutindeni ŞT. ZIDARIŢA (Continuare în pag. II-a) în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei IMPORTANTE ANGAJAMENTE IN ÎNTRECERI Laminate peste plan Productivitate ridicată, calitate superioară In adunările pentru prelucrarea cifrelor de plan pe anul 1964, muncitorii, inginerii și tehnicienii uzinei „Republica“ din Capitală şi-au luat următoarele angajamente în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, în întrecerea socialistă pe acest an : Să depăşească sarcinile de plan cu : — 7 690 000 Iei la producţia globală ; — 9 840 000 lei la producţia marfă. Să producă peste plan 2 000 tone ţevi finite. Să sporească productivitatea muncii cu 2 la sută faţă de plan. Să realizeze economii peste plan la preţul de cost în valoare de 1 milion lei. Să realizeze beneficii peste plan de 1 milion lei. PINA LA 23 AUGUST SA REALIZEZE URMĂTOARELE: — depăşirea planului la producţia globală cu 5 milioane lei ; — depăşirea planului la producţia-marfă cu 6 400 000 lei; — economii peste plan, prin reducerea preţului de cost, in valoare de 650 000 lei ; — beneficii peste plan de 650 000 lei. Pentru asigurarea îndeplinirii acestor angajamente, colectivul uzine. „Republica“ a stabilit un plan de măsuri tehnico-organizatorice care prevede printre altele, îmbunătăţirea condiţiilor de ardere la cuptoare şi o serie de perfecţionări ale proceselor tehnologice menite să ducă la creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii ţevilor, la reducerea consumului de combustibil şi materii prime. In cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, colectivul Uzinei mecanice Sinaia şi-a luat următoarele angajamente în întrecerea socialistă pe anul 1964 : — să depăşească cu 4 500 000 lei planul producţiei globale şi cu 1 250 000 lei planul producţiei marfă ; — să sporească productivitatea muncii cu 1 la sută faţă de sarcina planificată ; — să realizeze economii suplimentare la preţul de cost în valoare de 1 500 000 lei ; — să obţină beneficii peste plan în valoare de 1 500 000 lei. PÎNA LA 23 AUGUST, COLECTIVUL UZINEI S-A ANGAJAT SA REALIZEZE: — depăşirea producţiei globale planificate cu 2 500 000 lei ; — depăşirea producţiei marfă planificate cu 600 000 lei; — economii peste plan, prin reducerea preţului de cost, de 700 000 lei ; — beneficii peste plan în valoare de 700 000 lei. In vederea înfăptuirii angajamentelor luate, în planul M.T.O. al uzinei au fost înscrise numeroase măsuri care prevăd, printre altele, folosirea mai largă a elementelor tipizate, extinderea metodei de preparare a modelelor uşor fuzibile în instalaţiile pneumatice de tip carusel, perfecţionarea procesului tehnologic de prelucrare a pulverizatorului atît pe strungurile automate cît şi la prelucrările ulterioare, aplicarea unui nou procedeu de tratament termic în atmosferă controlată, ceea ce va duce la îmbunătăţirea substanţială a calităţii pieselor de precizie şi la o economie de circa 300 000 lei anual, extinderea frezării continue la reperele de aluminiu de la pompele hidraulice şi altele. Brigada de laminorişti din secţia laminor 6 ţoii a Uzinei „Republica" din Capitală se evidenţiază prin realizările deosebite pe care le obţine în întrecere. In fotografie : Cîţiva membri ai brigăzii — Dumitru Dumitrescu, Dumitrache Diaconu, Dan Lazăr (rîndul de jos); şeful brigăzii, Teodor Morărescu, Ion Făvălucă, Nicolae Victor şi Şerban Constantin (rîndul de sus) Foto : R. COSTIN ÎN ZIARUL DE AZI: • CĂRŢI : Prof. dr. N. Nestorescu — „Istoria medicine!“; I. Desmireanu — O reeditare binevenită (pag. 2-a). • Pămîntul să fie folosit intensiv şi raţional: Prof. M. Moţoc — Posibilităţi de sporire a producţiei pe terenurile arabile erodate (pag. 2-a). • La Londra : Convorbiri preliminare între miniştrii de externe în problema Ciprului (pag. 4-a). • Panama : Desfăşurarea evenimentelor din zona canalului (pag. 4-a). • Deschiderea conferinţei arabe la nivel înalt (pag. 4-a). • Evenimentele din Zanzibar (pag. 4-a). — DIN TOATA ŢARA---- 4,5 milioane participanţi la manifestările Largi posibilităţi cultural-ştiinţificeele la sate de studiu La manifestările cultural-ştiinţifice organizate în comunele şi satele din întreaga ţară au luat parte, de la începutul iernii şi pînă acum, aproape 4,5 milioane persoane. Dintre acestea mai bine de un milion au vizionat programe prezentate de formaţii artistice de amatori sau profesioniste. Pentru instituţiile de artă teatrală şi muzicală din regiunile Bucuraţi, Banat, Braşov, Cluj şi altele a devenit o tradiţie ca fiecare nouă stagiune să cu» Faptă curajoasă CRAIOVA (coresp. „Scînteii").— Era aproape de miezul nopţii. Elefterie Velişcu şi Gheorghe Vasilică, doi tineri din oraşul Craiova, se întorceau acasă de la un spectacol. Deodată, au văzut răbufnind deasupra unei case o vîlvătaie de flăcări. Au încercat să se apropie. Casa era însă împrejmuită de un zid. Au sărit peste el şi iată-i la locul incendiului: ardea un mic atelier de tîmplărie. Dintr-o clipă în alta, focul se putea întinde la casele din jur. Au anunţat în grabă pompierii şi au început, fără să mai aştepte, lupta împotriva flăcărilor. Au pornit să îndepărteze materialul inflamabil şi să salveze ce era mai de preţ în atelier. In scurt timp, incendiul a fost stins. Cu această ocazie unul din cei doi tineri, Elefterie Velişcu a fost rănit la mîini, dar împreună cu ceilalţi a continuat cu mult curaj lupta împotriva flăcărilor. Aflînd despre cele petrecute, locatarii imobilelor învecinate şi-au exprimat recunoştinţa pentru fapta lor demnă şi curajoasă, prindă şi programe artistice pentru săteni. în acelaşi timp şi artiştii amatori au pregătit şi prezentat piese de teatru care oglindesc viaţa satului, preocupările oamenilor muncii de pe ogoare. La căminele culturale un mare număr de cetăţeni au participat la conferinţele prezentate de cei aproape 17 000 de intelectuali — academicieni, profesori, medici, ingineri agronomi şi alţi oameni de cultură sosiţi din Capitală, din centre regionale sau raionale. Multe cămine culturale au organizat seri de calcul, întîlniri cu membrii brigăzilor ştiinţifice, care au dat răspunsuri la numeroase întrebări privind probleme de economie agrară, noutăţi ştiinţifice etc. în activitatea lor, membrii unor brigăzi au folosit planşe, grafice, au făcut experienţe în laboratoare mobile, au fost însoţiţi de caravane cinematografice. . în această perioadă au fost organizate, de asemenea, jurnale vorbite, concursuri „Cine ştie, cîştigă" pe diferite teme culturale sau legate de munca în gospodăriile agricole colective, şezători literare etc. La casele de cultură au fost organizate zile închinate evidenţiaţilor în muncă, duminici cultural-sportive şi alte manifestări. (Agerpres) SUCEAVA (coresp. „Scînteii“). — Enciclopedia romînă din 1938 arăta că în fostul judeţ Botoşani, din 167 568 de locuitori de la vîrsta de 7 ani în sus, numai 54 la sută erau ştiutori de carte. In anii imediat următori eliberării patriei analfabetismul a fost lichidat. An de an creşte numărul localurilor de şcoală şi al cadrelor didactice. Faţă de 11 şcoli medii care erau în 1944 numărul lor a crescut în prezent la 29. Au fost înfiinţate şcoli medii de cultură generală şi în localităţi rurale ca Bucecea, Drăguşeni, Dolhasca, Stulpicani, Liteni, Solca, Ştefăneşti, Rădăuţi-Prut, Vorniceni şi altele. Numărul cadrelor didactice în şcolile elementare şi medii a crescut la 7738. în ultimii 5 ani s-au construit în toate centrele de raion, cu excepţia Cîmpulungului Moldovenesc, cel puţin cîte o clădire de şcoală medie cu 16 sau 24 săli de clasă. La începutul acestui an şcolar s-au dat în folosinţă la Suceava un complex şcolar pentru petrol-chimie şi industrializarea lemnului, cu săli de clasă, laboratoare, cămin, cantină etc. Pe cuprinsul regiunii funcţionează 20 şcoli profesionale şi tehnice unde învaţă 7512 elevi. Noua hală de producţie de la Uzina „Tehnofrig“ din Cluj La Uzina „Tehnofrig“-Cluj a intrat în funcţiune o nouă hală pentru prelucrări mecanice şi montaj de utilaje pentru industriile alimentară şi frigotehnică. Pentru realizarea unor produse la un înalt nivel tehnic, hala este dotată cu utilaje dintre cele mai moderne, precum şi cu ateliere anexă, cum sunt: atelierul de rodaj pentru compresoare şi maşini din industria alimentară, atelierul de vopsitorie, standul de probă etc. Noua construcţie dispune, de asemenea, de un grup social modern, avînd vestiare, duşuri, spălătoare, care asigură condiţii optime sanitare şi de lucru muncitorilor şi tehnicienilor din uzină. (Agerpres) Noua hală de producţie de la uzina „Tehnofrig“ din Cluj. Mai repede, mai bine, mai ieftin Cu ocazia discutării cifrelor de plan pe anul 1964, lucrătorii întreprinderii nr. 6 construcţii-Craiova şi-au luat următoarele angajamente în întrecerea socialistă pe care o desfăşoară în acest an, în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre . Prin grăbirea lucrărilor de construcţii şi montaj să reducă termenele de punere în funcţiune a următoarelor obiective : — Fabrica de placaje de la Combinatul de industrializare a lemnului din Tr. Severin, cu cel puţin 60 de zile ; — Fabrica de prefabricate din Craiova, cu 30 de zile ; — cei 25 km de conductă prevăzută a fi montată pentru alimentarea cu apă a oraşului Craiova, cu 15 zile ; — să îmbunătăţească calitatea lucrărilor de construcţii şi montaj, astfel ca ele să obţină la recepţie numai calificative foarte bune ; — să obţină o creştere a productivităţii muncii cu 0,5 la sută faţă de prevederile planului, prin folosirea pe scară largă a prefabricatelor şi extinderea procedeelor moderne de lucru : — să realizeze economii peste plan în valoare de 700 000 lei; — să realizeze beneficii peste plan de 700 000 lei. In scopul realizării angajamentelor luate, constructorii întreprinderii au întocmit un plan de măsuri tehnicoorganizatorice care prevede, printre altele, introducerea încărcării şi descărcării pneumatice a cimentului, executarea armăturilor şi cofrajelor pentru beton în ateliere centralizate de șantier. zile de iarnă în gospodăria colectivă Gospodăria colectivă din Moşneni, regiunea Dobrogea, obţine an de an rezultate bune în sporirea producţiei agricole. Dar colectiviştii nu se opresc aici. In aceste zile de iarnă se desfăşoară o intensă activitate în toate sectoarele. Unii lucrează în sectorul zootehnic, alţii se ocupă de transportul gunoiului la cîmp, de pregătirea seminţelor etc. De asemenea ei îşi îmbogăţesc cunoştinţele participînd la cursurile agrozootehnice. In curînd, adunarea generală a colectiviştilor va dezbate proiectul planului de producţie. înainte de aceasta, după cum se vede în fotografia de sus, consiliul de conducere împreună cu specialişti şi brigadieri discută despre felul cum s-a făcut amplasarea culturilor. Gospodăria are 1 500 de oi. De la 300 din acestea se obţin cite trei fătări la 2 ani. Pînă acum s-au şi obţinut 160 de miei. Ciobanii Petre Brobonea şi Achip Saledin îngrijesc cu atenţie mieii. Ca urmare, unii dintre miei au şi ajuns la greutatea de 8—10 kg şi nu s-a înregistrat nici o pierdere. (Fotografia din mijloc). Griul de pe cele 640 ha, fiind semănat la timpul optim şi la un nivel calitativ superior, a intrat bine înfrăţit în iarnă. Pe cîmp zăpada este puţină. De aceea controlul semănăturilor este foarte indicat pentru a se putea interveni la timp, în fotografia din dreapta, jos — preşedintele Dumitru Tohăneanu şi brigadierul Romi Geli controlînd starea de vegetație a griului. PEDAGOGII ANONIMI S-a întîmplat în personalul 1001, de-a lungul drumului dintre Timişoara şi Bucureşti. In oceanul de fapte cotidiene, întîmplarea ar fi trecut desigur neobservată dacă nu s-ar fi aflat de faţă ochiul atent şi sensibil al corespondentului voluntar. „Eram mulţi călători, compartimentele erau ocupate — ne scrie tehnicianul S. Truşculescu de la Uzinele mecanice din Tr. Severin. Pe culoarul vagonului stătea rezemat în baston un bătrîn de aproape 70 de ani. Văzîndu-l, contductorul s-a adresat politicos unor cetăţeni din compartimentul nostru rugîndu-i să facă loc unui om în vîrstă. Apoi, cu un calm deosebit, le-a reproşat : — Aici mai sînt două locuri libere şi dv. le ţineţi ocupate pentru ca să jucaţi table... Mai tîrziu, după o altă staţie, pe culoar a rămas o mamă cu copilul în braţe. După ce s-a uitat prin mai multe compartimente şi a constatat că toate locurile sunt ocupate, conductorul s-a oprit în dreptul unei uşi şi a rugat pe cîţiva tineri să cedeze un loc". Ne oprim aici, deşi scrisoarea e cu mult mai lungă, relatînd amănunţit comportarea conductorului şi ne întrebăm ce anume l-a determinat pe corespondent să facă din acest fapt divers subiectul unei scrisori. Răspunsul îl dă singur: „Ce bine ar fi — încheie el — dacă toţi conductorii şi-ar face datoria la fel, cu aceeaşi conştiinciozitate, politeţe, spirit cetăţenesc, ca Ştefan Petrescu, din staţia Tr. Severin". Aşadar, pe autorul scrisorii l-a impresionat exemplul acestui om care transformă munca sa modestă, anonimă, într-o activitate — am putea spune — educativă. Conductori de tren, şoferi la IRTA, funcţionari de la poştă sau din atîtea alte instituţii, vînzători, casieriţe, ospătari, iată doar cîteva categorii de oameni cu care te întîlneşti la tot pasul. De cele mai multe ori, din grabă, nici nu reţii figura taxatoarei care ţi-a oferit biletul sau a vînzătorului care ţi-a servit marfa. Alteori însă, figura lor te urmăreşte cîteva ceasuri sau mai mult pentru că te-au impresionat, ca şi pe corespondentul nostru, printr-un gest frumos ori un răspuns politicos, o atitudine civilizată. Sau, pentru că, dimpotrivă... O întrebi pe funcţionara de la informaţii cînd pleacă acceleratul. Nu aude. Nu aude decît după ce repeţi de trei ori întrebarea, îl întrebi pe vînzător dacă nu mai are şi o altă ţesătură, de altă culoare sau calitate. „Asta este, dacă vă place“ — şi-ţi întoarce spatele fără să observe că în acelaşi raft există un cupon care te-ar putea interesa. Ce efect „educativ" au asemenea atitudini ? Cite dialoguri penibile, cîte replici deplasate, cîte indignări puteau fi evitate ? Conductori de tren, taxatoare, şoferi, vînzători... Mii şi mii de oameni răspîndiţi în toată ţara. Majoritatea lor îşi îndeplinesc profesiunea cu cinste şi seriozitate. Dar, ce bine-ar fi dacă la indispensabila conştiinciozitate a muncii ar adăuga un dram mai mult de politeţe şi spirit cetăţenesc. Ar deveni atunci cu toţii acei pedagogi anonimi despre care ne-a scris corespondentul din Tr. Severin. P. DIACONESCU