Scînteia, aprilie 1964 (Anul 33, nr. 6214-6243)
1964-04-01 / nr. 6214
Nr. 6214 UN PERSONAJ FOARTE CUNOSCUT • 200 000 de copii • Eroul călătoreşte mult • Tradiţii înnoite Teatrul de păpuşi la noi are tradiţii străvechi. Bîlciurile şi iarmaroacele erau străbătute de păpuşari care-l mînuiau cu măiestrie pe zglobiul Vasilache. In 1949 a luat fiinţă în Capitală primul teatru de păpuşi şi marionete cu numele eroului uneia dintre primele piese jucate, Ţăndărică. Cine nu-l cunoaşte azi pe Ţăndărică ? Cam 200 000 de spectatori mici şi mari participă într-un an la reprezentaţiile teatrului. Se pare că Ţăndărică i-a numărat de vreme ce cifra este notată în jurnalul lui de bord. Nu-i scris de mina lui. Dar n-are a face. Jurnalul îi aparţine. Să-l răsfoim . Mai întîi apare o fotografie recentă a lui Ţăndărică. Alături, pinguinul Apolodor din „Cartea cu Apolodor", păpuşa Luanda şi căţeluşul Năsturaşul din „A fugit un tren“. In fotografie, din păcate, n-au încăput toţi colegii lui Ţăndărică. Ciţi nu sînt ? Elefănţelul curios, crocodilul lacom, hipopotamul gripat, ursuleţi, maimuţe. Pe valurile de mătase ale mării au plutit corăbii cu piraţi şi alţi pasageri, a căror comportare au stîrnit adeziunea caldă sau dezaprobarea unanimă a micilor spectatori. Iată cîteva amănunte despre debutul lui Ţăndărică. Prima premieră a avut loc la 24 aprilie 1949 cu „O călătorie prin ţări minunate", cam la o lună de la înfiinţarea teatrului. în acelaşi an se ţin primele cursuri profesionale de artişti mînuitori de marionete. Următoarea premieră, „O sută de prieteni“. Cu fiecare an repertoriul lui Ţăndărică se îmbogăţeşte. Se pun în scenă „Harap alb“, „Punguţa cu doi bani“, „Gîscănelul“, „Ţăndărică în ţara zăpezii“. Alături de spectacole din patrimoniul folcloric, se montează şi piese inspirate din viaţa contemporană. Au fost prezentate în premieră: „Gură cască", „Găinuşa harnică", „Porumbelul alb“, „Mălina şi cei trei ursuleţi“, „Povestea porcului", „Lanţul minciunilor“, „Micul Muck“ ş.a. Anul 1955 marchează prima afirmare a Teatrului „Ţăndărică" peste hotare, la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia. Au urmat alte turnee : la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova şi apoi în R. S. Cehoslovacă cu piesele „Umor pe sfori", „Povestea porcului", „200 pentru noi“ şi „Micul Muck“, un turneu în R.A.U. la sfîrşitul anului 1957 şi începutul anului următor, în urma căruia artiştii români au fost solicitaţi să sprijine înfiinţarea unui teatru de marionete la Cairo. Presa din multe ţări a consacrat cronici elogioase spectacolelor prezentate de „Ţăndărică“. Cronicile, ca şi aplauzele, erau adresate colectivului talentat de mînuitori de păpuşi. Eroul nostru a călătorit mult, a primit şi oaspeţi de peste hotare. In mai 1958 a găzduit primul Festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete, iar în septembrie 1960 — pe cel de-al doilea. L-au vizitat păpuşari vestiţi, sosiţi din toate colţurile lumii. O parte din Spectacolele jucate pe scenele lui „Ţăndărică“ se prezintă şi peste hotare. Cîteva piese româneşti pentru teatrele de păpuşi au fost incluse în repertoriul unor teatre străine. „Punguţa cu doi bani" s-a jucat pe scene din U.R.S.S., la teatrul „Arlekin" din Lodz, la teatrul „Miniatura“ din Gdansk, la Teatrul central de păpuşi din Praga, la „Teatrul copilăriei“ din Bruxelles. „Necazurile lui Şurubel" se joacă la teatrul „Marcinek" din Poznan, iar „Mina cu 5 degete“ la Teatrul central de păpuşi din Sofia. ...în hol, pe scări, pilcuri de copii se învîrtesc nerăbdători să înceapă spectacolul. Aurelia GOLIANU Ţăndărică şi cîţiva dintre confraţii săi SCITEIA Semnarea planului pentru aplicarea acordului cultural între R. P. Romina şi R. P. D. Coreeană între 27—31 martie 1964 s-au desfăşurat la Bucureşti tratativele culturale între R. P. Romînă şi R.P.D. Coreeană. In urma tratativelor desfăşurate într-o atmosferă de înţelegere reciprocă şi colaborare tovărăşească, la Ministerul Afacerilor Externe a fost semnat planul pentru aplicarea Acordului de colaborare culturală şi ştiinţifică între R. P. Romînă şi R.P.D. Coreeană pe anii 1964—1965. Noul plan prevede o dezvoltare a colaborării în domeniul ştiinţei, învăţămîntului, culturii şi artei, presei şi radiodifuziunii. Din partea română planul a fost semnat de Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, iar din partea R.P.D. Coreene de Giăn Du Hoan, ambasadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti. Cu prilejul semnării planului, şefii celor două delegaţii au rostit scurte cuvîntări. La semnare au participat Jean Livescu, adjunct al ministrului învăţămîntului, Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Nicolae Cicu, secretar al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Au participat Kim San Ziun, director în Comitetul de relaţii cu străinătatea din R.P.D. Coreeană, şi ceilalţi membri ai delegaţiei coreene. Au fost de faţă membri ai Ambasadei R.P.D. Coreene la Bucureşti. Cu ocazia semnării Planului cultural pe anii 1964—1965 Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, a oferit o masă în cinstea delegaţiei R.P.D. Coreene. ★ Delegaţia R.P.D. Coreene a fost primită de Constanţa Crăciun, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. (Agerpres) Consfătuire privitoare la mecanizarea execuţiei drumurilor forestiere In Capitală a avut loc în zilele de 30 şi 31 martie o consfătuire pe ţară pe tema „Mecanizarea execuţiei drumurilor forestiere“. La lucrările ei au luat parte tovarăşii Alexandru Moghioroş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, şi alţi membri ai conducerii ministerului. Participanţii, circa 300 de directori, ingineri-şefi de întreprinderi, maiştri, tehnicieni, şefi de brigăzi şi coloane, mecanizatori, precum şi cercetători şi proiectanţi de specialitate au dezbătut măsurile care trebuie luate în vederea realizării sarcinilor de plan din acest an , care prevăd construirea a peste 1 700 km de drumuri forestiere. Cu acest prilej, au fost scoase în evidenţă creşterea continuă a gradului de mecanizare a lucrărilor de construcţie a acestor drumuri, rezervele existente în folosirea capacităţii de lucru a maşinilor şi utilajelor moderne cu care sunt înzestraţi constructorii din acest sector, precum şi probleme privind tehnica nouă în proiectarea drumurilor forestiere. Specialişti ai Institutului de cercetări forestiere au prezentat şi au făcut demonstraţii practice cu unele tipuri noi de utilaje cu care urmează să fie dotate şantierele de construcţii de drumuri forestiere. (Agerpres) I DUMITRU PUNI I La 31 martie 1964, după o grea boală, a încetat din viaţă tovarăşul Dumitru Puni, membru al biroului comitetului regional de partid, preşedinte al Comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Mureş- Autonomă Maghiară. Tovarăşul Dumitru Puni s-a născut în anul 1922 dintr-o familie de ţărani săraci, în comuna Sîntana de Mureş, regiunea Mureş-Autonomă Maghiară. Din fragedă tinereţe a muncit în diferite întreprinderi ca lăcătuş mecanic. După eliberarea ţării noastre de sub jugul fascist, Dumitru Puni a devenit membru al Partidului Comunist Român, îndeplinind din anul 1947 munci de răspundere în aparatul de partid și de stat. In anul 1960 a fost ales secretar al comitetului regional de partid, iar în 1962 președinte al comitetului executiv al sfatului popular regional. întreaga sa activitate a fost pătrunsă de devotament pentru cauza construirii socialismului în patria noastră, de abnegaţie în îndeplinirea sarcinilor încredinţate de partid. Tovarăşul Dumitru Puni a muncit neobosit, cu conştiinciozitate, pînă în ultimele clipe ale vieţii sale, pentru înfăptuirea politicii partidului, aducindu-şi contribuţia la dezvoltarea multilaterală a regiunii Mureş-Autonomă Maghiară. Pentru activitatea sa rodnică pusă în slujba înfloririi patriei noastre, tovarăşul Dumitru Puni a fost decorat cu ordine şi medalii ale Republicii Populare Române, încetarea din viaţă a tovarăşului Dumitru Puni este o grea pierdere pentru comitetul regional de partid, pentru sfatul popular regional, pentru toţi oamenii muncii din regiunea noastră. Deşi inima lui tînără a încetat să bată, amintirea lui va rămîne mereu vie, de neuitat. Comitetul regional Mureș-Autonomă Maghiară al P.M.R. Comitetul executiv al sfatului popular regional Studiul ideologic al intelectualilor (Urmare din pag. I-a)rea unor probleme actuale pe care le ridică dezvoltarea acestei ramuri. In seminarii se urmăreşte, totodată, combaterea argumentată a diferitelor teorii şi teze idealiste, anti-ştiinţifice. Astfel, la seminarul teoretic de la Universitatea „Al. I. Cuza“, condus de prof. univ. Constantin Mihul, dezbaterea temei „Unele probleme filozofice ale teoriei relativităţii“ a prilejuit combaterea argumentată a unei variante a neopozitivismului — operaţionalismul. Referindu-se pe larg la teoria relativităţii restrînse, participanţii au demonstrat că noţiunile fizicii moderne, oricît ar fi de abstracte, oglindesc proprietăţi şi relaţii ale unor fenomene obiective, care există independent de conştiinţă. DEZBATERI ŞI EXPUNERI PE TEME ACTUALE Pe baza indicaţiilor conducerii partidului, comitetul regional se preocupă mai mult de activitatea ideologică în rîndurile creatorilor. De o bună apreciere se bucură din partea acestora cercurile de studiere a esteticii marxist-leniniste, care funcţionează la filiala Uniunii scriitorilor, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“, Opera de stat, filialaUniunii artiştilor plastici. S-au dovedit pline de învăţăminte pentru scriitori dezbaterile din cercul lor de estetică, pe teme ca „Rolul literaturii în viaţa socială“, „Spiritul de partid în literatură“ etc. Ele au contribuit la înţelegerea mai temeinică de către scriitori a sarcinilor ce le revin, la clarificarea diverselor aspecte ale fenomenului literar din ţara noastră şi din alte ţări, la sporirea combativităţii împotriva diferitelor opinii şi teze reacţionare vehiculate de ideologii burghezi din Occident. Revista editată de filiala Uniunii scriitorilor — „Iaşul literar“ - şi-a îmbunătăţit tematica şi conţinutul, abordînd probleme majore ale creaţiei literare. Dezbaterile care au avut loc în cercul de estetică marxist-leninistă de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ pe teme ca „Arta şi viaţa socială”, „Imaginea artistică. Despre tipic şi tipizare“ i-au ajutat pe actori să pătrundă mai bine sensul ideologic al pieselor pe care le joacă şi să-i scoată în relief. Cercurile de studiu, sub diferitele lor forme, răspund în mare măsură interesului diferitelor categorii de intelectuali de a cunoaşte în mod aprofundat problemele filozofice ale specialităţii lor, aprecierile şi obiectivele puse de partid în domeniul lor de activitate. O dată cu aceasta, intelectualii, ca şi ceilalţi oameni ai muncii, doresc să fie informaţi asupra ansamblului politicii partidului, asupra problemelor construcţiei socialiste, ca şi ale vieţii politice internaţionale. Răspunzînd acestei cerinţe, comitetul regional de partid a luat unele măsuri pentru organizarea propagandei prin conferinţe, folosind în acest scop lectori dintre cei mai competenţi. Cadrele didactice din regiune au audiat conferinţe despre : Politica P.M.R. de desăvîrşire a construcţiei socialiste şi dezvoltare a bazei tehnico-materiale a socialismului; Rolul economic crescînd al statului nostru în etapa actuală ; Conţinutul epocii contemporane ; Dezvoltarea sistemului mondial socialist etc. Multe din expuneri au fost făcute de membri ai biroului regional, prim-secretari şi secretari ai comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid. Conferinţe despre probleme actuale ale politicii partidului s-au ţinut şi în faţa inginerilor din întreprinderi, a cadrelor din agricultură. Experienţa noastră, ca şi aceea a altor regiuni, evidenţiază ca o formă deosebit de eficientă a muncii ideologice în rîndurile intelectualilor, dezbaterile teoretice. Prilej de abordare multilaterală a problemelor social-politice şi ideologice contemporane, acestea dau posibilitate participanţilor să-şi lărgească orizontul, stimulează gîndirea creatoare, dezvoltă spiritul militant în lupta împotriva ideologiei burgheze. Merită să amintim în acest sens dezbaterea organizată recent de filiala Iaşi a Academiei R. P. Române împreună cu institutele de învăţămînt superior, cu sprijinul organelor de partid, pe tema : „Revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană şi consecinţele ei sociale“. Referatul, prezentat de acad. prof. Cristofor Simionescu, preşedintele Filialei Iaşi a Academiei R. P. Române, a analizat conţinutul şi perspectivele revoluţiei tehnicoştiinţifice contemporane, limitele pe care ea le cunoaşte în condiţiile orînduirii capitaliste, arătînd apoi rolul revoluţiei tehnico-ştiinţifice în crearea bazei tehnico-materiale a socialismului şi comunismului. Referindu-se la documente ale partidului nostru la indicaţiile preţioase cuprinse în expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Conferinţa organizaţiei de partid a oraşului Bucureşti, autorul a subliniat preocuparea permanentă a partidului şi statului de a promova tehnica înaintată, de a ridica continuu nivelul tehnic al producţiei prin asimilarea celor mai noi cuceriri ale tehnicii mondiale. Atît referatul cît şi intervenţiile au conferit dezbaterii o înaltă ţinută ştiinţifică, ea fiind unanim apreciată de participanţi ca deosebit de interesantă şi utilă. Asemenea dezbateri teoretice s-au organizat şi cu cadrele didactice de la catedrele de ştiinţe sociale, cu membrii filialei Iaşi a Uniunii artiştilor plastici. In prezent, sunt în curs de pregătire dezbateri teoretice pe alte cîteva teme, printre care : „Descoperirile noi ale ştiinţei contemporane — confirmare a unităţii materiale a lumii“, la care vor participa chimişti, matematicieni, fizicieni, biologi. „Cibernetica şi medicina“ la care vor participa medici; pentru oamenii de artă se pregăteşte o dezbatere pe tema „Concepţia materialistă despre raportul dintre artă şi viaţa socială“. Eficacitatea muncii ideologice desfăşurate de organizaţiile de partid din instituţiile de învăţămînt, ştiinţă, artă şi cultură se reflectă în faptul că intelectualitatea din regiunea noastră munceşte cu pasiune pentru ridicarea pe o treaptă mai înaltă a activităţii didactice, ştiinţifice şi de creaţie, participă mai activ la viaţa obştească, aducîndu-şi contribuţia la măreţele transformări înnoitoare care au loc în întreaga ţară. ÎNSEMNATE POSIBILITĂŢI Cu toate rezultatele bune obţinute, există încă mari posibilităţi pentru a îmbunătăţi activitatea ideologică în rîndurile intelectualilor, a asigura desfăşurarea ei în forme mai vii şi variate. Dintr-o analiză făcută recent de biroul comitetului regional asupra învăţămîntului ideologic, s-a desprins necesitatea ca organizaţiile de partid din instituţiile de ştiinţă, învăţămînt, artă şi cultură să analizeze în viitor mai sistematic şi mai profund conţinutul activităţii ideologice. Vor trebui evitate tendinţele de tehnicizare şi de abstractizare care se mai întîlnesc în studiul ideologic, asigurîndu-se o legătură mai strînsă a acestuia cu problemele filozofice ale ştiinţei şi creaţiei artistice, creşterea contribuţiei luii la buna cunoaştere a politicii partidului, a indicaţiilor practice date de partid pentru domeniul respectiv de activitate. In acelaşi timp, trebuie sporită combativitatea Invăţămîntului ideologic împotriva concepţiilor antimarxiste, a oricărei forme de manifestare a concepţiilor burgheze, în vederea generalizării experienţei pozitive şi a înlăturării neajunsurilor, pregătim o consfătuire cu conducătorii seminariilor teoretice. Comitetul regional de partid este preocupat şi de intensificarea propagandei prin conferinţe. Au fost luate unele măsuri menite să contribuie la o informare mai calificată şi mai operativă a diferitelor categorii de intelectuali asupra problemelor actuale ale politicii partidului şi ale vieţii internaţionale, îmbunătăţind continuu activitatea ideologică, conţinutul său de idei, sprijinim munca rodnică a intelectualităţii noastre, care este hotărîtă ca, împreună cu întregul popor, să contribuie cu toată capacitatea sa creatoare la obţinerea de noi succese în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, la progresul continuu al economiei, ştiinţei şi culturii în ţara noastră. Pag. 3 JOBIPESTE HOTARE VESTI CU ŢĂRILE SOCIALISTE Cifre Expres fluvial concludente în comparaţie cu perioada dinainte de eliberarea ţării, extracţia de cărbune în R. P. Ungară a crescut de la 9,4 milioane tone, la 30,5 milioane tone în anul 1963, cea de petrol de la 43 000 tone la 1 800 000 tone, producţia de fontă a sporit de la 335 000 tone la 1 400 000 tone. în ce priveşte producţia de energie electrică socotită pe locuitor, ea a ajuns în prezent la 956 kW/oră, faţă de 150 kW/oră în perioada antebelică. La şantierul naval din oraşul lătura de radio este completată cu Gorki de pe Volga a fost construită staţie telefonică, permiţînd efectiua din cele mai rapide nave flutuarea de convorbiri cu navele înviate din lume. Nava are aripi tîlnite în drum. Aceasta este cea subacvatice şi poate transporta de a şasea navă cu aripi subacva- 150 de călători, în locul motoarelor tice construită la şantierul naval Diesel obişnuite, pe noua navă au din Gorki, fost instalate motoare cu turbine cu gaze care, deşi uşoare, sunt foarte puternice. în îmbinare cu aruncătoarele de apă care înlocuiesc eticele, aceste motoare vor permite navei să dezvolte o viteză de 110 km pe oră. In saloanele navei, finisate cu materiale plastice, au fost instalate aparate automate pentru condiţionarea aerului. Apa-Cultura duzilor şi creşterea viermilor de mătase constituie ocupaţii tradiţionale ale populaţiei din provincia vietnameză Ha-dong. Anul acesta suprafaţa cultivată cu duzi a depăşit cu 25 la sută prevederile planului şi reprezintă o creştere de 2,5 ori faţă de 1963. Membrii gospodăriilor agricole care se ocupă cu sericicultura se specializează la şcoala înfiinţată în acest scop în provincia Hadong. O şcoală de sericicultură Maşină electronică de calcul După cercetări şi experienţe de mai mulţi ani, specialiştii Institutului de automatică şi telecomunicaţii „Mihailo Pupin“ din Belgrad au realizat recent prima maşină electronică de calcul din R.S.F. Iugoslavia. Această maşină este folosită pentru calcule matematice, pentru evidenţă contabilă şi statistică. In viitor se prevede perfecţionarea ei, pentru a putea fi folosită cu eficacitate şi în industrie. La fabrica de bere din Plzen (R. S. Cehoslovacă). încheierea Congresului P. C. din Olanda AMSTERDAM 31 (Agerpres). — La 30 martie la Amsterdam şi-a încheiat lucrările Congresul al XXI- lea al Partidului Comunist din Olanda. Delegaţii la congres au adoptat în unanimitate o hotărîre cu privire la noile sarcini ale partidului şi în problema unităţii mişcării comuniste internaţionale. Congresul a ales noua componenţă a C.C. al P.C. din Olanda. Paul De Groot, reales preşedinte al C.C. al P.C. din Olanda, a rostit cuvîntarea de închidere. Congresul P. C. din Canada TORONTO 31 (Agerpres). — La Toronto a avut loc Congresul al XVIII-lea al Partidului Comunist din Canada. Congresul a demonstrat devotamentul P.C. din Canada faţă de ideile internaţionalismului proletar, hotărîrea lui de a întări unitatea mişcării comuniste mondiale pe principiile marxism-leninismului, adoptînd în unanimitate o rezoluţie specială în această problemă. La Congres a fost aleasă noua componenţă a Comitetului Naţional al Partidului Comunist din Canada. Ca preşedinte al partidului a fost reales Tim Buck, iar ca secretar general — Leslie Morris. La 31 martie, lucrările Congresului au luat sfîrșit. Şahiştii noştri la turnee internaţionale • După 7 runde, în turneul internaţional de şah de la Sarajevo conduce marele maestru sovietic Lev Polugaevski cu 5,5 puncte, urmat de Ivkov (R.S.F. Iugoslavia) 4,5 puncte, Ciocuirea (R. P. Romînă), Pachmann şi Hort (ambii R. S. Cehoslovacă) cu cîte 4 puncte fiecare. Ciocîltea a cîștigat partida întreruptă cu iugoslavul Damianovici, dar în runda a 7-a a pierdut în 38 de mutări la marele maestru Pachmann. Alte rezultate: Polugaevski—Gojak 1—0 ; Damianovici— Hort 0—1 ; Parma—Dely remiză ; Gufeld—Kozomara remiză. In runda a 8-a, Ciocîltea are piesele albe în partida cu Polugaevski. • Partidele jucate în runda a 4-a a turneului internaţional de şah de la Bordeaux s-au încheiat cu următoarele rezultate : O’Kelly—Bilek remiză ; Darga—Gheorghiu 1—0 ; Matanovici—Bouteville 1—0 ; Clarke—Mazzoni 1—0 ; Măriei—Forintos remiză ; Tringov—Rolland 1—0. In clasament, pe primele locuri se află acum Forintos (R.P.U.) și Darga (R.F.G.), cu cîte 3,5 puncte. Turul ciclist al Tunisiei TUNIS 31 (Agerpres). — Turul ciclist al Tunisiei a continuat marti cu disputarea etapei a 9-a care a purtat caravana din portul Gabes pînă in orașul Djerba, din insula cu același nume. Lungimea etapei, căldura mare și o transbordare a plutonului au făcut ca întrecerea să fie deosebit de grea. Cu toate acestea s-a pedalat într-o trenă foarte rapidă. Cîștigătorul etapei, francezul Lemefeyer, a parcurs distanța de 194 km în 4 h 29’07” (medie orară 43 km). Pe locul doi s-a clasat Butzke (R.D.G.), iar pe locul trei bulgarul CONCURS DE TENIS ÎN CAPITALĂ Pe terenurile Centrului de antrenament II din Capitală au început ieri întrecerile de tenis de câmp din cadrul „Cupei S.P.C.“ (ediţia a IlI-a). La această competiţie, organizată de „Şcoala sportivă de elevi nr. 2“ participă peste 200 de elevi şi tineri jucători, între 8—18 ani, din mai multe oraşe ale ţării: Bucureşti, Braşov, Craiova, Cluj, Tg. Mureş, Chipia Turzii etc. Competiţia se va desfăşura zilnic — dimineaţa începînd de la ora 8 şi după-amiaz M de la ora 18 , pînă la 4 aprilie, Bobekov. Primul din echipa romînă a sosit Ion Ardeleanu, pe locul 11, la 3“ în urma învingătorului. Au urmat la mici diferente Stoica (locul 13), Zanoni (locul 17) si Gabriel Moiceanu (locul 19). In clasamentul general individual conduce suedezul Gosta Petersson — 33 ’ 32’20”. G. Moiceanu (R.P. Romînă) se află pe locul 4 — la 11 '51**. 1« Uranul concursului de tenis din Capitală. Parlamentarii romîni la Kyoto TOKIO 31 (Agerpres). — Delegaţia Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române condusă de acad. Ştefan S. Nicolau, vicepreşedinte al M.A.N., îşi continuă vizita în Japonia la invitaţia Dietei japoneze. Delegaţia M.A.N. a părăsit Tokio îndreptîndu-se spre oraşul Kyoto, vechea capitală a Japoniei. In acest oraş delegaţia a vizitat importante monumente istorice, de artă şi cultură japoneze precum şi muzee. Cu ocazia prezenţei delegaţiei M.A.N., ambasadorul Takao Katsuya, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe al Japoniei pentru regiunea Kansai, a oferit o cină în cinstea delegației. Conferinţa de presă a lui Ernesto Guevara GENEVA 31 (Agerpres). — Intr-o conferinţă de presă pe care a ţinut-o marţi la Palatul Naţiunilor din Geneva, şeful delegaţiei cubane la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare, Ernesto Guevara, ministrul industriei al Cubei, a declarat că ţara sa este întotdeauna gata să poarte tratative cu Statele Unite pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două state. El a arătat că pentru aceasta însă S.U.A. trebuie să se abţină de a pune condiţii prealabile tratativelor. „Ceea ce împiedică deschiderea dialogului — a declarat Guevara — este atitudinea Statelor Unite care, deşi se declară gata să negocieze cu noi, refuză să recunoască existenţa noastră“. Referindu-se la blocada economică impusă de S.U.A. în comerţul internaţional cu Cuba, şeful delegaţiei cubane a declarat că aceasta reprezintă un eşec. După ce a arătat că blocada a-.lw dăunat la început economiei cuba- ££ ne, el spus : „Noi am depăşit greutăţile provocate, datorită îndeosebi sprijinului ţărilor socialiste. Gueva- ■£? ra a spus că exporturile ţării sale au crescut mult în ultimii ani, ajungînd în 1963 să egaleze exporturile Braziliei. Răspunzînd la o întrebare privitoare la declaraţiile senatorului american Fulbright, care a cerut să-se pună capăt blocadei economice împotriva Cubei, ministrul cuban a spus : „Cel mai important lucru este că senatorul Fulbright a recunoscut stabilitatea revoluției cubane“. WT"««"» ****** mm Wfc Mm i ín cîteva rînduri SCRIMA. Au luat sfîrșit campionatele mondiale de scrimă (tineret) desfășurate timp de 4 zile in sala „Sportcsarnok“ din Budapesta. Proba de sabie a fost cîștigată de Nagy (R.P. Ungară) cu 3 victorii. în clasamentul final pe medalii, primul loc a fost ocupat de Franţa (2 medalii de aur şi 1 de bronz), urmată de Austria (1 de aur şi 1 de argint), R.P. Ungară (1 de aur), U.R.S.S. (2 de argint), R.P. Romînă (1 de argint), Suedia (2 de bronz), R.P. Polonă (1 de bronz). TIR. Intre 8 şi 5 aprilie, poligonul de la Tunari va găzdui competiţia de tir „Cupa Dinamo”. Această competiţie, cu caracter republican, reuneşte pe cei mai valoroşi ţintaşi din ţară în frunte cu membrii lotului olimpic. Programul cuprinde probele de pistol liber, pistol viteză, armă liberă calibru redus, pistol calibru mare, talere etc. Concursul începe vineri, la ora 8,30, iar sîmbătă și duminici de la ora 9. FOTBAL. Echipa iraniană de fotbal „Sabin“ și-a continuat turneul în U.R.S.S. jucînd la Tbilisi cu echipa Lokomotiv din localitate. Fotbaliștii sovietici au repurtat victoria cu scorul de 1—0 (1—0). Televiziunea va transmite de la Bratislava FINALA „CUPEI EUROPENI“ DE FEMININ CAMPIONILOR HANDBAL Sîmbătă 4 aprilie, în sala sporturilor din Bratislava (R. S. Cehoslovacă) se dispută finala „Cupei campionilor europeni“ la handbal feminin. După cum se ştie, în finala importantei competiţii handbalistice europene s-a calificat şi echipa Rapid Bucureşti, din rîndul căreia fac parte numeroase componente ale lotului nostru republican : Ana Boţan, Maria Constantinescu, Irina Nagy, Elena Hedeşiu, Antoaneta Oţelea etc. Cealaltă finalistă este formaţia I. F. Hälsinger, campioana Danemarcei. Intrucît această finală prezintă un mare interes pentru publicul iubitor de sport din ţara noastră, Televiziunea română va transmite de la Bratislava desfăşurarea partidei Rapid Bucureşti-I. F. Hälsinger (Danemarca). Ieri ni s-a comunicat că transmisiunea începe la ora 15:55 (ora Bucureștiului). Azi după amiază Fotbal SARAJEVO~ SELECŢIONATA CATEGORIEI A Pe stadionul „23 August* din Capitală se dispută astăzi, de la ora 16.15, meciul internaţional de fotbal dintre echipa Sarajevo (actualmente pe locul trei în clasamentul campionatului iugoslav) şi o selecţionată română alcătuită din jucători ai echipelor de categoria A. Echipa Sarajevo va fi următoarea : Sirco, Fazlagic, Biogradlic, Markusevic, Prijaca, Sebovic, Ristic, Siljkut, Ferhatovic, Musovic, Blazevic. Antrenorii noștri vor alcătui echipa din lotul următor: Mindru, M. Georgescu, Nunweiller III, Koszka, Greavu Petru Emil, N. Georgescu, Pîrcălab, Constantin, FI. Voinea, Sasu, Datcu, Marcu, Petescu, Ivan, Crăiniceanu, I. Haidu.