Scînteia, aprilie 1964 (Anul 33, nr. 6214-6243)

1964-04-01 / nr. 6214

Nr. 6214 UN PERSONAJ FOARTE CUNOSCUT • 200 000 de copii • Eroul călătoreşte mult • Tradiţii înnoite Teatrul de păpuşi la noi are tra­diţii străvechi. Bîlciurile şi iarma­roacele erau străbătute de păpuşari care-l mînuiau cu măiestrie pe zglo­biul Vasilache. In 1949 a luat fiinţă în Capitală primul teatru de păpuşi şi marionete cu numele eroului uneia dintre primele piese jucate, Ţăndărică. Cine nu-l cunoaşte azi pe Ţăndărică ? Cam 200 000 de specta­tori mici şi mari participă într-un an la reprezentaţiile teatrului. Se pare că Ţăndărică i-a numărat de vreme ce cifra este notată în jurna­lul lui de bord. Nu-i scris de mina lui. Dar n-are a face. Jurnalul îi a­­parţine. Să-l răsfoim . Mai întîi apare o fotografie re­centă a lui Ţăndărică. Alături, pin­guinul Apolodor din „Cartea cu Apo­­lodor", păpuşa Luanda şi căţeluşul Năsturaşul din „A fugit un tren“. In fotografie, din păcate, n-au în­căput toţi colegii lui Ţăndărică. Ciţi nu sînt ? Elefănţelul curios, crocodi­lul lacom, hipopotamul gripat, ur­suleţi, maimuţe. Pe valurile de mă­tase ale mării au plutit corăbii cu piraţi şi alţi pasageri, a căror com­portare au stîrnit adeziunea caldă sau dezaprobarea unanimă a micilor spectatori. Iată cîteva amănunte despre de­butul lui Ţăndărică. Prima premi­eră a avut loc la 24 aprilie 1949 cu „O călătorie prin ţări minunate", cam la o lună de la înfiinţarea tea­trului. în acelaşi an se ţin primele cursuri profesionale de artişti mînu­­itori de marionete. Următoarea pre­mieră, „O sută de prieteni“. Cu fiecare an repertoriul lui Ţăn­dărică se îmbogăţeşte. Se pun în scenă „Harap alb“, „Punguţa cu doi bani“, „Gîscănelul“, „Ţăndă­rică în ţara zăpezii“. Alături de spectacole din patrimoniul fol­cloric, se montează şi piese inspirate din viaţa contemporană. Au fost prezentate în premieră­: „Gură cască", „Găinuşa harnică", „Porum­belul alb“, „Mălina şi cei trei ursu­leţi“, „Povestea porcului", „Lanţul minciunilor“, „Micul Muck“ ş.a. Anul 1955 marchează prima afir­mare a Teatrului „Ţăndărică" peste hotare, la Festivalul Mondial al Ti­neretului şi Studenţilor de la Var­şovia. Au urmat alte turnee : la Fes­tivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova şi apoi în R. S. Cehoslovacă cu piesele „Umor pe sfori", „Povestea porcului", „200 pentru noi“ şi „Micul Muck“, un turneu în R.A.U. la sfîrşitul anului 1957 şi începutul anului următor, în urma căruia artiştii români au fost solicitaţi să sprijine înfiinţarea unui teatru de marionete la Cairo. Presa din multe ţări a consacrat cronici elogioase spectacolelor prezentate de „Ţăndărică“. Cronicile, ca şi a­­plauzele, erau adresate colectivului talentat de mînuitori de păpuşi. Eroul nostru a călătorit mult, a primit şi oaspeţi de peste hotare. In mai 1958 a găzduit primul Festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete, iar în septembrie 1960 — pe cel de-al doilea. L-au vizitat păpuşari vestiţi, sosiţi din toate col­ţurile lumii. O parte din Spectacolele jucate pe scenele lui „Ţăndărică“ se prezintă şi peste hotare. Cîteva piese româ­­neşti pentru teatrele de păpuşi au fost incluse în repertoriul unor tea­tre străine. „Punguţa cu doi bani" s-a jucat pe scene din U.R.S.S., la teatrul „Arlekin" din Lodz, la tea­trul „Miniatura“ din Gdansk, la Teatrul central de păpuşi din Praga, la „Teatrul copilăriei“ din Bruxelles. „Necazurile lui Şurubel" se joacă la teatrul „Marcinek" din Poznan, iar „Mina cu 5 degete“ la Teatrul cen­tral de păpuşi din Sofia. ...în hol, pe scări, pilcuri de copii se învîrtesc nerăbdători să înceapă spectacolul. Aurelia GOLIANU Ţăndărică şi cîţiva dintre confraţii săi S­C­­­I­T­E­I­A Semnarea planului pentru aplicarea acordului cultural între R. P. Romina şi R. P. D. Coreeană între 27—31 martie 1964 s-au des­făşurat la Bucureşti tratativele cul­turale între R. P. Romînă şi R.P.D. Coreeană. In urma tratativelor desfăşurate într-o atmosferă de înţelegere reciprocă şi colabora­re tovărăşească, la Ministerul A­­facerilor Externe a fost semnat planul pentru aplicarea Acordu­lui de colaborare culturală şi ştiinţifică între R. P. Romînă şi R.P.D. Coreeană pe anii 1964—1965. Noul plan prevede o dezvoltare a colaborării în domeniul ştiinţei, în­­văţămîntului, culturii şi artei, presei şi radiodifuziunii. Din partea română planul a fost semnat de Pompiliu Macovei, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, iar din partea R.P.D. Co­reene de Giăn Du Hoan, amba­sadorul R.P.D. Coreene la Bucu­reşti. Cu prilejul semnării planului, şefii celor două delegaţii au rostit scurte cuvîntări. La semnare au participat Jean Li­vescu, adjunct al ministrului învă­­ţămîntului, Ion Moraru, vicepre­şedinte al Comitetului de Stat pen­tru Cultură şi Artă, Nicolae Cicu, secretar al Institutului român pen­tru relaţiile culturale cu străinăta­tea, funcţionari superiori din Mi­nisterul Afacerilor Externe. Au par­ticipat Kim San Ziun, director în Comitetul de relaţii cu străinătatea din R.P.D. Coreeană, şi ceilalţi membri ai delegaţiei coreene. Au fost de faţă membri ai Ambasadei R.P.D. Coreene la Bucureşti. Cu ocazia semnării Planului cul­tural pe anii 1964—1965 Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, a oferit o masă în cinstea delegaţiei R.P.D. Coreene. ★ Delegaţia R.P.D. Coreene a fost primită de Constanţa Crăciun, pre­şedintele Comitetului de Stat pen­tru Cultură şi Artă. (Agerpres) Consfătuire privitoare la mecanizarea execuţiei drumurilor forestiere In Capitală a avut loc în zilele de 30 şi 31 martie o consfătuire pe ţară pe tema „Mecanizarea execuţiei dru­murilor forestiere“. La lucrările ei au luat parte tova­răşii Alexandru Moghioroş, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, Mihai Suder, ministrul economiei fo­restiere, şi alţi membri ai conducerii ministerului. Participanţii, circa 300 de di­rectori, ingineri-şefi de între­prinderi, maiştri, tehnicieni, şefi de brigăzi şi coloane, mecaniza­­tori, precum şi cercetători şi proiec­tanţi de specialitate au dezbătut mă­surile care trebuie luate în ve­derea realizării sarcinilor de plan din acest an , care prevăd construirea a peste 1 700 km de drumuri fores­tiere. Cu acest prilej, au fost scoase în evidenţă creşterea continuă a gra­dului de mecanizare a lucrărilor de construcţie a acestor drumuri, re­zervele existente în folosirea capaci­tăţii de lucru a maşinilor şi utilaje­lor moderne cu care sunt înzestraţi constructorii din acest sector, precum şi probleme privind tehnica nouă în proiectarea drumurilor forestiere. Specialişti ai Institutului de cer­cetări forestiere au prezentat şi au făcut demonstraţii practice cu unele tipuri noi de utilaje cu care urmează să fie dotate şantierele de construc­ţii de drumuri forestiere. (Agerpres) I DUMITRU PUNI I La 31 martie 1964, după o grea boală, a încetat din viaţă tovarăşul Dumitru Puni, membru al biroului comitetului regional de partid, pre­şedinte al Comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Mureş- Autonomă Maghiară. Tovarăşul Dumitru Puni s-a năs­cut în anul 1922 dintr-o familie de ţărani săraci, în comuna Sîntana de Mureş, regiunea Mureş-Autonomă Maghiară. Din fragedă tinereţe a muncit în diferite întreprinderi ca lăcătuş mecanic. După eliberarea ţă­rii noastre de sub jugul fascist, Du­mitru Puni a devenit membru al Partidului Comunist Român, îndepli­nind din anul 1947 munci de răspun­dere în aparatul de partid și de stat. In anul 1960 a fost ales secretar al comitetului regional de partid, iar în 1962 președinte al comitetului executiv al sfatului popular regio­nal. întreaga sa activitate a fost pă­trunsă de devotament pentru cauza construirii socialismului în patria noastră, de abnegaţie în îndeplinirea sarcinilor încredinţate de partid. To­varăşul Dumitru Puni a muncit neobosit, cu conştiinciozitate, pînă în ultimele clipe ale vieţii sale, pentru înfăptuirea politicii partidului, adu­­cindu-şi contribuţia la dezvoltarea multilaterală a regiunii Mureş-Au­­tonomă Maghiară. Pentru activitatea sa rodnică pusă în slujba înfloririi patriei noastre, tovarăşul Dumitru Puni a fost deco­rat cu ordine şi medalii ale Republi­cii Populare Române, încetarea din viaţă a tovarăşului Dumitru Puni este o grea pierdere pentru comitetul regional de partid, pentru sfatul popular regional, pen­tru toţi oamenii muncii din regiunea noastră. Deşi inima lui tînără a în­cetat să bată, amintirea lui va ră­­mîne mereu vie, de neuitat. Comitetul regional Mureș-Autonomă Maghiară al P.M.R. Comitetul executiv al sfatului popular regional Studiul ideologic al intelectualilor (Urmare din pag. I-a)­rea unor probleme actuale pe care le ridică dezvoltarea acestei ra­muri. In seminarii se urmăreşte, tot­odată, combaterea argumentată a diferitelor teorii şi teze idealiste, anti-ştiinţifice. Astfel, la seminarul teoretic de la Universitatea „Al. I. Cuza“, condus de prof. univ. Con­stantin Mihul, dezbaterea temei „U­­nele probleme filozofice ale teoriei relativităţii“ a prilejuit combaterea argumentată a unei variante a neo­­pozitivismului — operaţionalismul. Referindu-se pe larg la teoria rela­tivităţii restrînse, participanţii au demonstrat că noţiunile fizicii mo­derne, oricît ar fi de abstracte, oglindesc proprietăţi şi relaţii ale unor fenomene obiective, care exis­tă independent de conştiinţă. DEZBATERI ŞI EXPUNERI PE TEME ACTUALE Pe baza indicaţiilor conducerii partidului, comitetul regional se preocupă mai mult de activitatea ideologică în rîndurile creatorilor. De o bună apreciere se bucură din partea acestora cercurile de studiere a esteticii marxist-leniniste, care funcţionează la filiala Uniunii scrii­torilor, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“, Opera de stat, filiala­­Uniunii artiştilor plastici. S-au do­vedit pline de învăţăminte pen­tru scriitori dezbaterile din cer­cul lor de estetică, pe teme ca „Rolul literaturii în viaţa so­cială“, „Spiritul de partid în literatură“ etc. Ele au contribuit la înţelegerea mai temeinică de către scriitori a sarcinilor ce le revin, la clarificarea diverselor aspecte ale fenomenului literar din ţara noastră şi din alte ţări, la spo­rirea combativităţii împotriva di­feritelor opinii şi teze reacţio­nare vehiculate de ideologii bur­ghezi din Occident. Revista edi­tată de filiala Uniunii scriitorilor — „Iaşul literar“ - şi-a îmbunătă­ţit tematica şi conţinutul, abordînd probleme majore ale creaţiei lite­rare. Dezbaterile care au avut loc în cercul de estetică marxist-leninistă de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ pe teme ca „Arta şi via­ţa socială”, „Imaginea artistică. Des­pre tipic şi tipizare“ i-a­u ajutat pe actori să pătrundă mai bine sensul ideologic al pieselor pe care le joacă şi să-i scoată în relief. Cercurile de studiu, sub diferitele lor forme, răspund în mare măsură interesului diferitelor categorii de intelectuali de a cunoaşte în mod a­­profundat problemele filozofice ale specialităţii lor, aprecierile şi obiec­tivele puse de partid în domeniul lor de activitate. O dată cu aceasta, intelectualii, ca şi ceilalţi oameni ai muncii, doresc să fie informaţi asu­pra ansamblului politicii partidului, asupra problemelor construcţiei so­cialiste, ca şi ale vieţii politice in­ternaţionale. Răspunzînd acestei ce­rinţe, comitetul regional de partid a luat unele măsuri pentru organi­zarea propagandei prin conferinţe, folosind în acest scop lectori dintre cei mai competenţi. Cadrele didacti­ce din regiune au audiat conferinţe despre : Politica P.M.R. de desăvîr­­şire a construcţiei socialiste şi dez­voltare a bazei tehnico-materiale a socialismului; Rolul economic cres­­cînd al statului nostru în etapa ac­tuală ; Conţinutul epocii contempo­rane ; Dezvoltarea sistemului mon­dial socialist etc. Multe din expu­neri au fost făcute de membri ai biroului regional, prim-secretari şi secretari ai comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid. Conferinţe despre probleme ac­tuale ale politicii partidului s-au ţinut şi în faţa inginerilor din între­prinderi, a cadrelor din agricultură. Experienţa noastră, ca şi aceea a altor regiuni, evidenţiază ca o formă deosebit de eficientă a muncii ideologice în rîndurile in­telectualilor, dezbaterile teoretice. Prilej de abordare multilaterală a problemelor social-politice şi ideologice contemporane, acestea dau posibilitate participanţilor să-şi lărgească orizontul, stimulează gîn­­direa creatoare, dezvoltă spiritul militant în lupta împotriva ideolo­giei burgheze. Merită să amintim în acest sens dezbaterea organizată re­cent de filiala Iaşi a Academiei R. P. Române împreună cu institu­tele de învăţămînt superior, cu spri­jinul organelor de partid, pe te­ma : „Revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană şi consecinţele ei so­ciale“. Referatul, prezentat de acad. prof. Cristofor Simionescu, preşe­dintele Filialei Iaşi a Academiei R. P. Române, a analizat conţinutul şi perspectivele revoluţiei tehnico­­ştiinţifice contemporane, limitele pe care ea le cunoaşte în condiţiile o­­rînduirii capitaliste, arătînd apoi rolul revoluţiei tehnico-ştiinţifice în crearea bazei tehnico-materiale a socialismului şi comunismului. Re­ferindu-se la documente ale partidu­lui nostru la indicaţiile preţioase cu­prinse în expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Confe­rinţa organizaţiei de partid a oraşu­lui Bucureşti, autorul a subliniat preocuparea permanentă a partidu­lui şi statului de a promova tehnica înaintată, de a ridica continuu nive­lul tehnic al producţiei prin asimi­larea celor mai noi cuceriri ale teh­nicii mondiale. Atît referatul cît şi intervenţiile au conferit dezbaterii o înaltă ţinută ştiinţifică, ea fiind una­nim apreciată de participanţi ca deosebit de interesantă şi utilă. A­­semenea dezbateri teoretice s-au or­ganizat şi cu cadrele didactice de la catedrele de ştiinţe sociale, cu mem­brii filialei Iaşi a Uniunii artiştilor plastici. In prezent, sunt în curs de pregă­tire dezbateri teoretice pe alte cîteva teme, printre care : „Desco­peririle noi ale ştiinţei contempora­ne — confirmare a unităţii mate­riale a lumii“, la care vor participa chimişti, matematicieni, fizicieni, biologi. „Cibernetica şi medicina“ la care vor participa medici; pentru oamenii de artă se pregăteşte o dez­batere pe tema „Concepţia materia­listă despre raportul dintre artă şi viaţa socială“. Eficacitatea muncii ideologice des­făşurate de organizaţiile de partid din instituţiile de învăţămînt, ştiin­ţă, artă şi cultură se reflectă în faptul că intelectualitatea din re­giunea noastră munceşte cu pasiune pentru ridicarea pe o treaptă mai înaltă a activităţii didactice, ştiinţi­fice şi de creaţie, participă mai ac­tiv la viaţa obştească, aducîndu-şi contribuţia la măreţele transfor­mări înnoitoare care au loc în în­treaga ţară. ÎNSEMNATE POSIBILITĂŢI Cu toate rezultatele bune obţinu­te, există încă mari posibilităţi pen­tru a îmbunătăţi activitatea ideolo­gică în rîndurile intelectualilor, a asigura desfăşurarea ei în forme mai vii şi variate. Dintr-o analiză făcută recent de biroul comitetului re­gional asupra învăţămîntului ideo­logic, s-a desprins necesitatea ca organizaţiile de partid din institu­ţiile de ştiinţă, învăţămînt, artă şi cultură să analizeze în viitor mai sistematic şi mai profund conţinutul activităţii ideologice. Vor trebui evi­tate tendinţele de tehnicizare şi de abstractizare care se mai întîlnesc în studiul ideologic, asigurîndu-se o legătură mai strînsă a acestuia cu problemele filozofice ale ştiinţei şi creaţiei artistice, creşterea contribu­ţiei luii la buna cunoaştere a politi­cii partidului, a indicaţiilor practice date de partid pentru domeniul res­pectiv de activitate. In acelaşi timp, trebuie sporită combativitatea In­­văţămîntului ideologic împotriva concepţiilor antimarxiste, a ori­cărei forme de manifestare a con­cepţiilor burgheze, în vederea gene­ralizării experienţei pozitive şi a în­lăturării neajunsurilor, pregătim o consfătuire cu conducătorii semina­­riilor teoretice. Comitetul regional de partid este preocupat şi de intensificarea pro­pagandei prin conferinţe. Au fost luate unele măsuri menite să contri­buie la o informare mai calificată şi mai operativă a diferitelor categorii de intelectuali asupra problemelor actuale ale politicii partidului şi ale vieţii internaţionale, îmbunătăţind continuu activitatea ideologică, conţinutul său de idei, sprijinim munca rodnică a intelec­tualităţii noastre, care este hotărîtă ca, împreună cu întregul popor, să contribuie cu toată capacitatea sa creatoare la obţinerea de noi succe­se în cinstea celei de-a XX-a ani­versări a eliberării patriei, la pro­gresul continuu al economiei, ştiinţei şi culturii în ţara noastră. Pag. 3 JOB­IPESTE HOTARE VESTI CU ŢĂRILE SOCIALISTE­­ Cifre Expres fluvial concludente în comparaţie cu perioada dina­inte de eliberarea ţării, extracţia de cărbune în R. P. Ungară a cres­cut de la 9,4 milioane tone, la 30,5 milioane tone în anul 1963, cea de petrol de la 43 000 tone la 1 800 000 tone, producţia de fontă a sporit de la 335 000 tone la 1 400 000 tone. în ce priveşte producţia de ener­gie electrică socotită pe locuitor, ea a ajuns în prezent la 956 kW/oră, faţă de 150 kW/oră în perioada antebelică. La şantierul naval din oraşul lătura de radio este completată cu Gorki de pe Volga a fost construită staţie telefonică, permiţînd efec­­tiua din cele mai rapide nave flu­­tuarea de convorbiri cu­ navele în­viate din lume. Nava are aripi tîlnite în drum. Aceasta este cea subacvatice şi poate transporta de a şasea navă cu aripi subacva- 150 de călători, în locul motoarelor ti­ce construită la şantierul naval Diesel obişnuite, pe noua navă au din Gorki, fost instalate motoare cu turbine cu gaze care, deşi uşoare, sunt foarte puternice. în îmbinare cu a­­runcătoarele de apă care înlocu­iesc eticele, aceste motoare vor permite navei să dezvolte o viteză de 110 km pe oră. In saloanele na­vei, finisate cu materiale plastice, au fost instalate aparate automate pentru condiţionarea aerului. Apa-Cultura duzilor şi creşterea vier­milor de mătase constituie ocupaţii tradiţionale ale populaţiei din pro­vincia vietnameză Ha-dong. Anul acesta suprafaţa cultivată cu duzi a depăşit cu 25 la sută prevederile planului şi reprezintă o creştere de 2,5 ori faţă de 1963. Membrii gos­podăriilor agricole care se ocupă cu sericicultura se specializează la şcoala înfiinţată în acest scop în provincia Ha­dong. O şcoală de sericicultură Maşină electronică de calcul După cercetări şi experienţe de mai mulţi ani, specialiştii Institu­tului de automatică şi telecomuni­caţii „Mihailo Pupin“ din Belgrad au realizat recent prima maşină electronică de calcul din R.S.F. Iugoslavia. Această maşină este folosită pentru calcule matemati­ce, pentru evidenţă contabilă şi statistică. In viitor se prevede per­fecţionarea ei, pentru a putea fi folosită cu eficacitate şi în indus­trie. La fabrica de bere din Plzen (R. S. Cehoslovacă). încheierea Congresului P. C. din Olanda AMSTERDAM 31 (Agerpres). — La 30 martie la Amsterdam şi-a în­cheiat lucrările Congresul al XXI- lea al Partidului Comunist din Olanda. Delegaţii la congres au a­­doptat în unanimitate o hotărîre cu privire la noile sarcini ale partidu­lui şi în problema unităţii mişcării comuniste internaţionale. Congresul a ales noua componenţă a C.C. al P.C. din Olanda. Paul De Groot, rea­les preşedinte al C.C. al P.C. din Olanda, a rostit cuvîntarea de în­chidere. Congresul P. C. din Canada TORONTO 31 (Agerpres). — La Toronto a avut loc Congresul al XVIII-lea al Partidului Comunist din Canada. Congresul a demonstrat de­votamentul P.C. din Canada faţă de ideile internaţionalismului proletar, hotărîrea lui de a întări unitatea mişcării comuniste mondiale pe principiile marxism-leninismului, a­­doptînd în unanimitate o rezoluţie specială în această problemă. La Congres a fost aleasă noua componenţă a Comitetului Naţional al Partidului Comunist din Canada. Ca preşedinte al partidului a fost reales Tim Buck, iar ca secretar ge­neral — Leslie Morris. La 31 mar­tie, lucrările Congresului au luat sfîrșit. Şahiştii noştri la turnee internaţionale • După 7 runde, în turneul in­ternaţional de şah de la Sara­jevo conduce marele maestru so­vietic Lev Polugaevski cu 5,5 puncte, urmat de Ivkov (R.S.F. Iu­goslavia) 4,5 puncte, Ciocuirea (R. P. Romînă), Pachmann şi Hort (ambii R. S. Cehoslovacă) cu cîte 4 puncte fiecare. Ciocîltea a cîștigat partida întreruptă cu iugoslavul Damiano­­vici, dar în runda a 7-a a pierdut în 38 de mutări la marele maestru Pachmann. Alte rezultate: Poluga­evski—Gojak 1—0 ; Damianovici— Hort 0—1 ; Parma—Dely remiză ; Gufeld—Kozomara remiză. In runda a 8-a, Ciocîltea are piesele albe în partida cu Polugaevski. • Partidele jucate în runda a 4-a a turneului internaţional de şah de la Bordeaux s-au încheiat cu urmă­toarele rezultate : O’Kelly—Bilek remiză ; Darga—Gheorghiu 1—0 ; Matanovici—Bouteville 1—0 ; Clar­ke—Mazzoni 1—0 ; Măriei—Forintos remiză ; Tringov—Rolland 1—0. In clasament, pe primele locuri se află acum Forintos (R.P.U.) și Darga (R.F.G.), cu cîte 3,5 puncte. Turul ciclist al Tunisiei TUNIS 31 (Agerpres). — Turul ciclist al Tunisiei a continuat marti cu disputarea etapei a 9-a care a purtat caravana din portul Gabes pînă in orașul Djerba, din insula cu același nume. Lungimea etapei, căldura mare și o transbordare a pluto­nului au făcut ca întrecerea să fie deo­sebit de grea. Cu toate acestea s-a pe­dalat într-o trenă foarte rapidă. Cîștigăto­­rul etapei, francezul Lemefeyer, a parcurs distanța de 194 km în 4 h 29’07” (medie orară 43 km). Pe locul doi s-a clasat Butzke (R.D.G.), iar pe locul trei bulgarul CONCURS DE TENIS ÎN CAPITALĂ Pe terenurile Centrului de antrena­ment II din Capitală au început ieri întrecerile de tenis de câmp din cadrul „Cupei S.P.C.“ (ediţia a IlI-a). La a­­ceastă competiţie, organizată de „Şcoa­la sportivă de elevi nr. 2“ participă peste 200 de elevi şi tineri jucători, în­tre 8—18 ani, din mai multe oraşe ale ţării: Bucureşti, Braşov, Craiova, Cluj, Tg. Mureş, Chipia Turzii etc. Compe­tiţia se va desfăşura zilnic — diminea­ţa începînd de la ora 8 şi după-amiaz M de la ora 18 ,­ pînă la 4 aprilie, Bobekov. Primul din echipa romînă a sosit Ion Ardeleanu, pe locul 11, la 3“ în urma învingătorului. Au urmat la mici di­ferente Stoica (locul 13), Zanoni (locul 17) si Gabriel Moiceanu (locul 19). In clasamentul general individual conduce suedezul Gosta Petersson — 33 ’ 32’20”. G. Moiceanu (R.P. Romînă) se află pe locul 4 — la 11 '51**. 1« Uranul concursului de tenis din Capitală. Parlamentarii romîni la Kyoto TOKIO 31 (Agerpres). — Delegaţia Marii Adunări Naţionale a Republi­cii Populare Române condusă de acad. Ştefan S. Nicolau, vicepreşe­dinte al M.A.N., îşi continuă vizita în Japonia la invitaţia Dietei japoneze. Delegaţia M.A.N. a părăsit Tokio îndreptîndu-se spre oraşul Kyoto, vechea capitală a Japoniei. In acest oraş delegaţia a vizitat importante monumente istorice, de artă şi cul­tură japoneze precum şi muzee. Cu ocazia prezenţei delegaţiei M.A.N., ambasadorul Takao Katsuya, repre­zentantul Ministerului Afacerilor Externe al Japoniei pentru regiunea Kansai, a oferit o cină în cinstea de­legației. Conferinţa de presă a lui Ernesto Guevara GENEVA 31 (Agerpres). — Intr-o conferinţă de presă pe care a ţinut-o marţi la Palatul Naţiunilor din Ge­neva, şeful delegaţiei cubane la Con­ferinţa Naţiunilor Unite pentru co­merţ şi dezvoltare, Ernesto Guevara, ministrul industriei al Cubei, a decla­rat că ţara sa este întotdeauna gata să poarte tratative cu Statele Unite pentru îmbunătăţirea relaţiilor din­tre cele două state. El a arătat că pentru aceasta însă S.U.A. trebuie să se abţină de a pune condiţii preala­bile tratativelor. „Ceea ce împiedică deschiderea dialogului — a declarat Guevara — este atitudinea Statelor Unite care, deşi se declară gata să negocieze cu noi, refuză să recunoas­că existenţa noastră“. Referindu-se la blocada economică impusă de S.U.A. în comerţul internaţional cu­­ Cuba, şeful delegaţiei cubane a de­­clarat că aceasta reprezintă un e­­şec. După ce a arătat că blocada a-.lw dăunat la început economiei cuba- ££ ne, el spus : „Noi am depăşit greu­tăţile provocate, datorită îndeosebi sprijinului ţărilor socialiste. Gueva- ■£? ra a spus că exporturile ţării sale au crescut mult în ultimii ani, ajun­­gînd în 1963 să egaleze exporturile Braziliei. Răspunzînd la o întrebare privi­toare la declaraţiile senatorului a­merican Fulbright, care a cerut să­-­­se pună capăt blocadei economice împotriva Cubei, ministrul cuban a spus : „Cel mai important lucru este­­ că senatorul Fulbright a recunoscut stabilitatea revoluției cubane“. WT"««"» ****** mm Wfc Mm i ín cîteva rînduri SCRIMA. Au luat sfîrșit campionatele mondiale de scrimă (tineret) desfășurate timp de 4 zile in sala „Sportcsarnok“ din Budapesta. Proba de sabie a fost cîștigată de Nagy (R.P. Ungară) cu 3 victorii. în clasamentul final pe medalii, primul loc a fost ocupat de Franţa (2 medalii de aur şi 1 de bronz), urmată de Austria (1 de aur şi 1 de argint), R.P. Ungară (1 de aur), U.R.S.S. (2 de argint), R.P. Romînă (1 de argint), Suedia (2 de bronz), R.P. Polonă (1 de bronz). TIR. Intre 8 şi 5 aprilie, poligonul de la Tunari va găzdui competiţia de tir „Cupa Dinamo”. Această competiţie, cu caracter republican, reuneşte pe cei mai valoroşi ţintaşi din ţară în frunte cu membrii lo­tului olimpic. Programul cuprinde probele de pistol liber, pistol viteză, armă liberă calibru redus, pistol calibru mare, talere etc. Concursul începe vineri, la ora 8,30, iar sîmbătă și duminici de la ora 9. FOTBAL. Echipa iraniană de fotbal „Sabin“ și-a continuat turneul în U.R.S.S. jucînd la Tbilisi cu echipa Lokomotiv din localitate. Fotbaliștii sovietici au repurtat victoria cu scorul de 1—0 (1—0). Televiziunea va transmite de la Bratislava FINALA „CUPEI EUROPENI“ DE FEMININ CAMPIONILOR HANDBAL­ Sîmbătă 4 aprilie, în sala sportu­rilor din Bratislava (R. S. Cehoslova­că) se dispută finala „Cupei campio­nilor europeni“ la handbal feminin. După cum se ştie, în finala impor­tantei competiţii handbalistice euro­pene s-a calificat şi echipa Rapid Bucureşti, din rîndul căreia fac par­te numeroase componente ale lotului nostru republican : Ana Boţan, Ma­ria Constantinescu, Irina Nagy, Ele­na Hedeşiu, Antoaneta Oţelea etc. Cealaltă finalistă este formaţia I. F. Hälsinger, campioana Danemarcei. Intrucît această finală prezintă un mare interes pentru publicul iubitor de sport din ţara noastră, Televiziu­nea română va transmite de la Bra­tislava desfăşurarea partidei Rapid Bucureşti-I. F. Hälsinger (Danemar­ca). Ieri ni s-a comunicat că trans­misiunea începe la ora 15:55 (ora Bucureștiului). Azi după amiază Fotbal SARAJEVO~ SELECŢIONATA CATEGORIEI A Pe stadionul „23 August* din Ca­pitală se dispută astăzi, de la ora 16.15, meciul internaţional de fotbal dintre echipa Sarajevo (actualmente pe locul trei în clasamentul campio­natului iugoslav) şi o selecţionată română alcătuită din jucători ai e­­chipelor de categoria A. Echipa Sa­rajevo va fi următoarea : Sirco, Faz­­lagic, Biogradlic, Markusevic, Prija­­ca, Sebovic, Ristic, Siljkut, Ferhato­­vic, Musovic, Blazevic. Antrenorii noștri vor alcătui echipa din lotul următor: Mindru, M. Georgescu, Nunweiller III, Koszka, Greavu Pe­tru Emil, N. Georgescu, Pîrcălab, Constantin, FI. Voinea, Sasu, Datcu, Marcu, Petescu, Ivan, Crăiniceanu, I. Haidu.

Next