Scînteia, octombrie 1964 (Anul 33, nr. 6396-6426)

1964-10-09 / nr. 6404

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNTTI-­VA.| Anul XXXIV nr. 6404 | Vineri 9 octombrie 1964 | 4 PAGINI — 20 BANI Stafia de desbenzinare din schela Țicleni, regiunea Oltenia FURAJE IEFTINE CU EFICIENŢĂ RIDICATĂ • Un interesant schimb de experienţă e Coceni + melasă + uree = carne e 800-900 g spor zilnic de creştere in greutate e Vitamine la Indemînă toată iarna De curind, în raionul Giurgiu a avut loc o consfătuire privind în­­grășarea taurinelor pe bază de furaje grosiere ieftine, melasă şi uree, organizată de Consiliul Superior al Agriculturii. Participanţii — specia­lişti de la consiliile agricole, preşedinţi şi brigadieri zootehnici din G.A.C. — au făcut un schimb util de păreri privind atît extinderea folo­sirii ureei la ingrăşarea taurinelor, cit şi rezultatele obţinute pînă acum in creşterea porcilor în adăposturi cu flux continuu. în­ ţara noastră rezultă anual can­tităţi mari de coceni, paie, pleavă şi alte furaje grosiere, cu un conţinut mai redus de proteină. Folosirea lor cu o eficienţă mai mare prezintă o însemnătate economică deosebită. In mod obişnuit, asigurarea prote­inei se face prin adăugarea în raţie a finului, concentratelor şi a altor nu­treţuri valoroase. Acestea se găsesc însă în cantităţi mai mici şi sunt necesare în primul rînd în hrana a­­nimalelor tinere destinate prăsilei şi a efectivelor matcă. în ultimii ani, în numeroase gos­podării de stat şi staţiuni experi­mentale agricole ureea s-a folosit în condiţii de producţie ca sursă de înlocuire parţială a proteinei. Se ştie că ureea este un produs cu o mare concentraţie de azot şi care, în anumite doze, poate fi utilizată în raţia animalelor puse la îngrăşat. Specialiştii au constatat că anumite bacterii, existente în stomacul ani­malelor rumegătoare, se dezvoltă pe baza substanţelor zaharoase şi tot­odată folosesc şi azotul din uree. La rîndul lor, aceste bacterii constituie o sursă excelentă de proteine pen­tru animale. Important este că u­­reea se produce în cantităţi indus­triale, putînd fi astfel pusă la dis­poziţia unităţilor agricole socialiste. UREEA CA ADAOS IN HRANA ANIMALELOR Iată cum s-a folosit ureea la gospo­dăria colectivă din Malu. S-au for­mat loturi de cîte 20-30 capete de ti­neret taurin, necorespunzător pen­tru prăsilă, iar în cadrul fiecărui lot s-au format grupe ţinîndu-se seama de greutatea corporală. Sepa­rarea pe grupe este necesară spre a se putea întocmi şi folosi raţii di­ferenţiate şi a se evita intoxicaţiile cu uree. Grajdul a fost dezinfectat, s-a asigurat o bună canalizare şi ventilaţie, s-au văruit geamurile, deoarece animalele puse la îngrăşat au nevoie de mai puţină lumino­zitate. Au fost amenajate bazine unde se realizează amestecul cît mai omogen al furajelor grosiere cu me­lasă diluată şi uree. Pentru ob­ţinerea unei eficienţe maxime şi evitarea intoxicării animale­lor, este important ca ureea să fie cîntărită cu exactitate şi să fie administrată numai pe baza raţiilor întocmite. Animalele au fost obişnuite treptat cu consumul de uree. După 10—12 zile de pre­gătire, s-a ajuns să li se dea în a­­mestec cîte 30 g uree pentru 100 kg greutate vie. Una din regulile de bază care trebuie respectate întoc­mai este omogenizarea cît mai per­fectă a amestecului. In acest scop se prepară mai întîi un preamestec, format din 9 părţi melasă şi o par­te uree, după care se face amestecul cu furajele grosiere tocate. Ele se prepară de seara pentru a doua zi şi dimineaţa , pentru tainul de seară. Specialiştii participanţi la consfă­tuire au recomandat ca amestecul să se facă pe platforme cimentate, unde omogenizarea este mai uşor de realizat decît în bazine. O altă recomandare este reluarea perioa­dei de pregătire a animalelor atunci cînd se întrerupe furajarea cu uree chiar şi numai două zile. Interesante sunt rezultatele obţi­nute în urma hrănirii tineretului taurin cu coceni, melasă şi uree. Sporul de creştere în greutate a va­riat între 700—1 000 g la G.A.C. Ma­lu şi la G.A.C. Isvoru. Avînd în pri­mire cîte 28 taurine, îngrijitorii Ma­rin Lungu şi Constantin Ştefan de la G.A.C. Malu au obţinut un spor de creştere în greutate vie de 580 şi respectiv 450 kg într-o lună. Aceste rezultate nu s-ar fi putut ob­ţine fără utilizarea ureei, care asi­gură 25—30 la sută din cantitatea de proteină necesară animalelor. Realizările obţinute au determinat şi alte gospodării colective să trea­că la aplicarea metodei, în acest scop, la G.A.C. Malu au venit să se iniţieze colectivişti din gospodă­riile colective Plopşoru, Strîmba, Singureni şi altele. COMPLEXUL FURAJER Colectiviştii din Isvoru merg la braţ cu ştiinţa şi în ce priveşte creş­terea celorlalte specii de anima­le şi păsări. O funcţie neînscrisă în nici una din scriptele gospodăriei este aceea de „bucătar“ la comple­xul furajer, iar bucătarul Tănase Tudor, un om harnic şi priceput, se bucură de multă stimă. De hărni­cia şi priceperea lui depinde în bună măsură dacă îngrijitorii din sectorul porcin obţin de la animale­le pe care le au în primire sporuri mai mari de creştere în greutate. Il găsim într-o încăpere curată, dotată cu două cazane de mărime respectabilă, unde se fierb furaje dintre cele mai variate: resturi de la grădină, cartofi mărunţi, dovleci, boabe de soia etc. Pentru purceii mici, meniul este format mai ales din grăunţe prăjite. In timpul ier­nii, cazanele se folosesc şi pentru încălzirea apei, deoarece, aşa cum au observat îngrijitorii, servirea caldă a amestecului de nutreţuri contribuie la mărirea sporului de creştere în greutate a porcilor. Pen­tru fiecare lot de porci s-a amena­jat cîte un bazin, unde este ameste­cată hrana caldă, preparată la bu­cătărie, cu furajele concentrate. In timpul iernii, în hrana scroafelor se adaugă făină de lucernă, ca sursă importantă de vitamine şi alte sub­stanţe nutritive. Prin folosirea di­feritelor resurse furajere se reali­zează economii de concentrate și deci se reduce costul cărnii. Complexul furajer mai cuprinde o încăpere pentru depozitarea boa­belor de cereale pe cîteva zile, unde este instalată moara cu cio­cănele, cu care se uruiesc concen­tratele, se prepară făina de lucernă, şi o altă încăpere pentru depozita­rea acestora. In imediata apropiere, colectiviştii au amenajat 3 şoproa­­ne pentru depozitarea plevii de ce­reale, tocatul şi saramurarea coce­nilor şi paielor. De fapt, aici este un fel de bucătărie pentru taurine. Rostul ei este ca prin prepararea cantităţilor mari de furaje grosiere, acestea să poată fi consumate în în­tregime de către animale, evitîn­­du-se orice risipă. CAMERA DE VEGETAŢIE Pornind de la rolul şi însemnăta­tea vitaminelor pentru creşterea pă­sărilor, noţiuni învăţate la cursurile agrozootehnice, colectiviștii din Is­voru a căutat și au găsit metode eficiente, care să asigure aceste vi-Ing. C. BORDEIANU (Continuare în pag. II-a) In întîmpinarea Zilei petrolistului 7190 metri foraţi in plus Petroliştii din unităţile Trustului de foraj Tg. Jiu desfăşoară o sus­ţinută activitate pentru îndeplini­rea şi depăşirea planului şi a an­gajamentelor luate în întrecerea socialistă. Printr-o mai bună or­ganizare a muncii, întreţinerea şi folosirea judicioasă a utilajului, aplicarea unui regim optim de fo­raj, anul acesta timpul de mane­vrare a fost redus cu circa 2 la sută faţă de realizările anului trecut, iar viteza mecanică a cres­cut cu 1,5 la sută. In felul acesta, pe 9 luni colectivul trustului a reuşit să realizeze în plus, faţă de prevederile planului, 7190 metri foraţi. Sonde redate producţiei Petroliştii din schelele regiunii Ploieşti acordă o mare atenţie în întrecere reparării şi punerii în producţie a sondelor inactive. Pînă acum ei au redat producţiei 23 sonde , producţia suplimenta­ră obţinută de la sondele reac­tivate echivalează cu producţia de ţiţei a întregii regiuni pe a­proape două zile. In aceeaşi pe­rioadă, petroliştii din schelele de extracţie ale regiunii au depăşit cu aproape 3 la sută producti­vitatea muncii stabilită prin plan şi au realizat economii suplimen­tare la preţul de cost de 9 442 000 lei. Pentru muncitorii petrolişti în anii regimului democrat­­popular pe harta ţării au apărut numeroase aşezări muncitoreşti. Printre acestea se numără şi Lu­­căceşti, un orăşel al muncitori­lor petrolişti, în fiecare an sunt alocate fonduri importante pent­­ru diferite construcţii social-cul­­turale şi îndeosebi pentru locu­inţe. In prezent, în schele şi ra­finării există 3 410 cămine mun­citoreşti, cu o capacitate de 22 621 paturi, 36 săli de specta­cole cu peste 10 000 de locuri, 53 de cluburi şi 74 cantine. Nu­mai în perioada 1962—1963, pe­troliştii din regiunile Ploieşti, Ba­cău, Argeş, Oltenia au primit 1 000 apartamente noi. Se prevede ca în acest an să fie date în folosinţa muncitorilor din aceas­tă ramură alte peste 700 aparta­mente. m­mu tip de um ID PRODUCŢIE DE SERIE Uzinele de vagoane Arad produc în serie noul tip de vagoane de clasa a II-a pentru călători. Utilizarea lor per­mite atingerea unor viteze mari de cir­culaţie în condiţii de siguranţă sporită. Vagoanele au un sistem de încălzire electrică şi cu abur. Reglarea tempe­raturii se face automat. Băncile sunt ta­pisate cu materiale plastice, iar ilumi­natul este fluorescent sau incandescent. Radiotelefon pe linia 37 Zilele acestea, călătorii de pe linia 37 au rămas surprinşi : într-una din ma­şini, autobuzul 790, au văzut un recep­tor obişnuit de telefon şi două cutii metalice instalate între capota moto­rului şi parbrizul maşinii. O instalaţie de radiotelefon. Prin radiotelefon se a­­sigură legătura operativă dintre vehicul şi serviciul de coordonare a circulaţiei din cadrul I.T.B. Acolo are loc centra­lizarea datelor furnizate de staţiile mo­bile şi se iau pe loc măsuri pentm re­glementarea deficienţelor semnalate pe diferite trasee : ieşirea din grafic, de­fecţiuni ivite în funcţionarea maşini­lor etc. Acest sistem modern de coor­donare a circulaţiei se caracterizează printr-o mare operativitate. IN ZIARUL DE AZI. • Ing. Aurel Ghilezan : Specialiştii îşi spun părerea. — Ingrijirea atentă prelungeşte viaţa maşinilor-unelte (pag. 2-a). • Iordan Chimet i Pe ecranele cinematografelor. — Hatarl (pag. 2-a). • I. Alexandrescu : Căi noi spre „Marea Sudului"­­ (pag. 3-a). • N. Plopeanu : La conferinţa ţărilor neangajate. — O preocupare dominantă: grila pentru apărarea păcii (pag. 4-a). PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂŞUL CH. GHEORGHIU DEJ A DELEGAŢIEI CAMEREI REPREZENTAŢILOR DIN DIETĂ JAPONEZĂ Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Româno, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a primit joi după-amiază, la Pa­latul Consiliului, delegaţia Camerei Reprezentanţilor din Dieta japoneză, condusă de dl. Aiichiro Fujiyama, fost ministru al afacerilor externe. La întrevedere, care a decurs în­tr-o atmosferă amicală, au partici­pat Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Alexandru Bîr­­lădeanu, Gh. Gaston Marin, vicepre­şedinţi ai Consiliului de Miniştri, C. Paraschivescu-Bălăceanu, de­putat. Au fost prezenţi membri ai Am­basadei Japoniei la Bucureşti. (Agerpres) Construcţii in Deltă CONSTANŢA (coresp. „Scinteii“). Localitatea Parăina, aşezare în ini­ma Deltei, se dezvoltă. Recent, aici s-a dat în folosinţă un bloc cu 18 a­­partamente, care face parte din com­plexul de locuinţe, ateliere şi unităţi comerciale ce se ridică în jurul uni­tăţii de exploatare a stufului. In pre­zent aici se lucrează la alte două blocuri: unul cu 36 apartamente și altul cu 18 apartamente. La parterul acestora va funcționa un complex comercial. Şoferul comunică prin radiotelefon situaţia circulaţiei de pe traseu Foto : M. Cioc LA CABINETUL COMITETULUI ORĂŞENESC DE PARTID BUCUREŞTI * * Deschiderea noului an de invăţămint Ieri după-amiază, în aula Univer­sităţii Bucureşti a avut loc deschi­derea festivă a noului an de învăţă­­mînt la Cabinetul Comitetului oră­şenesc Bucureşti al P.M.R. Au par­ticipat propagandişti şi cursanţi ai diferitelor forme de învăţămînt de partid, în numele biroului Comitetului orăşenesc P.M.R a luat cuvîntul tovarăşul Traian Dudaş, secretar al comitetului orăşenesc. In acest an, s-a manifestat o aflu­enţă puternică spre formele superi­oare de învăţămînt, expresie a creş­terii nivelului politic al oamenilor muncii, a dorinţei lor de a-şi dezvol­ta pregătirea ideologică. La Cabinetul orăşenesc de partid îşi vor continua activitatea Univer­sitatea serală de marxism-leninism, cursul de pregătire a noilor propa­gandişti, cursul cu directorii de în­treprinderi etc. Se va extinde stu­diul individual al unor probleme de mare actualitate privind cons­trucţia economică şi social-culturală în ţara noastră, dezvoltarea mondia­lă contemporană etc. Alegerea ca lectori şi propagan­dişti a unor activişti de partid şi specialişti bine pregătiţi constituie o chezăşie a îndeplinirii sarcinii im­portante de ridicare a nivelului în­­văţămîntului de partid, de îmbună­tăţire continuă a conţinutului şi a­­ metodelor de studiu. 5 500 000 depunători la C.E.C. Intre 24 şi 30 noiembrie va avea loc în întreaga ţară tradiţionala „Săptămînă a economiei“. Tot în a­­ceastă perioadă se va sărbători şi centenarul Casei de Economii şi Consemnaţiuni. In legătură cu aces­tea, joi dimineaţă a avut loc la Pa­latul Casei de Economii şi Consem­naţiuni o conferinţă de presă. Pre­şedintele Casei de Economii şi Con­semnaţiuni, M. Popovici, a făcut zia­riştilor o expunere asupra istoricului economisirii banilor la C.E.C. în ţara noastră. El a subliniat că în ultimii ani această acţiune a luat un carac­ter de masă. In cursul anului trecut populaţia a economisit la C.E.C. de peste 4 ori mai mult decît în anul 1959. La 30 septembrie, anul acesta, numărul depunătorilor pe librete C.E.C. era de aproape 5 500 000. (Agerpres) TM€SBíl>ijBÍI .: §t3QN. £5-^är cIL^ €^3tr®S Cum se va desfăşura viitoarea sesiune a O. N. U. Citind surse oficiale, agenţia France Presse anunţă că cea de-a 19-a sesiune ordinară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care se va deschide la 10 noiembrie, va dura în principiu pînă la 26 februarie 1965, cu o în­trerupere între 22 decembrie şi 4 ianuarie, pentru sărbătorile de sfîrşit de an. Se apreciază că dez­baterile generale, în cursul cărora miniştrii de externe ai ţărilor membre enunţă în fiecare an în linii mari politica ţărilor lor, se vor ţine între 11 noiembrie și 3 decem­brie. Un anumit număr de proble­me urmează să fie reglementate înainte de sfîrșitul anului, în prima parte a sesiunii. „Patru zile din Noiembrie“ Un film despre împrejurările morţii lui J. Kennedy WASHINGTON 8 (Agerpres).­­ La Washington a avut loc premie­ra filmului documentar „Patru zile din Noiembrie", care încearcă să redea împrejurările morţii fostului preşedinte al S.U.A. J. Kennedy. Peste puţine zi­le, venerabila noa­stră Alma ma- __ ter Împlineşte 100 de ani. Festivităţile au o nobleţe centenară, dată de acest secol de activitate rodnică, care i-a conferit un mare prestigiu. O sărbătorim cu respect şi recunoştinţă, acordîndu-i omagiile cuvenite unuia dintre cele mai vechi şi principalului focar de cultură al ţârii. Căci dincolo de se­colul de cînd a luat fiinţă Universi­tatea bucureşteană, învăţâmîntul su­perior din ţara noastră este de fapt mult mai vechi. El începe prin Academia domnească de la Sf. Sava (1694), datorată domni­torului Constantin Brîncoveanu şi mai ales sfaturilor luminatului său sfetnic, stolnicul Constantin Canta­­cuzino. Baza studiilor pe care le ur­mau învăţăceii săi o forma clasicis­mul greco-latin, cîteva decenii mai tîrziu ideile iluministe, apoi sistemul ştiinţific bazat pe experienţă şi raţiu­ne, formulat de materialiştii burghezi în ascensiune. Se cuvine să ne oprim o clipă mai mult asupra unui alt moment important din istoria învăţămîntului nostru superior. Lui Gheorghe Lá­zár, neuitatul dascăl şi patriot, îi da­torăm înfiinţarea primei instituţii de învăţămînt mediu şi superior în limba romînă la Sf. Sava, în 1818. Academia sa de „ştiinţe filozoficeşti şi matematiceşti’, încadrată în lupta elementelor progresiste ale vremii pentru formarea unei culturi naţio­nale, inaugurează marea operă de formare a generaţiei de intelectuali progresişti in frunte cu Bălcescu, care a îndeplinit un rol de seamă în revoluţia de la 1848. Idealurile nobile ale acestei revoluţii în pri­vinţa dezvoltării învăţămîntului prind viaţă cîţiva ani mai tîrziu. Continuînd aceste bogate şi va­loroase tradiţii ia fiinţă, în anul 1864, Universitatea din Bucureşti. Ea s-a născut într-o epocă isto­rică de mari frămîntări social-po­­litice, din iniţiativa unor oameni cu vederi largi, intelectuali înaintaţi în frunte cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pătrunşi de dragoste fierbin­te pentru propăşirea culturală a po­porului şi a jucat un rol de seamă ALMA MATER în dezvoltarea ştiinţei şi culturii romîneşti. Universitatea din Bucureşti a numărat, încă de la înfiinţarea ei, o pleiadă de pro­fesori eminenţi, oameni de ştiin­ţă deschizători de drum în do­meniul lor de activitate, cunos­cuţi şi apreciaţi şi dincolo de hotarele ţării, care au pus baze trainice unui învăţămînt superior ştiinţific — aşa cum exista în puţine ţări din Europa la vremea aceea — au promovat în ştiinţă idei înainta­te, au creat renumite şcoli ştiinţifi­ce. Sunt domenii în care ştiinţa ro­­mînească a avut realizări de pres­tigiu încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Ca să numim numai pe cîteva citări : în fi­lologie şi lingvistică pe Bogdan Petriceicu Haşdeu, în domeniul biologiei pe doctorul D. Brîndză, în domeniul matematicilor pe Da­vid Emmanuel, în domeniul me­dicinii pe doctorii Carol Davila şi mai tîrziu Gh. Marinescu, Victor Babeş. In anii de după 1900, şi în­deosebi In perioada dintre cele două războaie mondiale, Universitatea din Bucureşti capătă o remarcabilă dez­voltare în toate ramurile ştiinţifice. In domeniul lingvisticii romîneşti se impun numele lui Ovid Densuşia­­nu şi I. A. Candrea, Ion Bianu creea­ză învăţâmîntul istoriei literare ro­mâne, iar Mihail Dragomirescu pro­pune un sistem de critică literară. Se afirmă în cercurile ştiinţifice din ţară şi de peste hotare personalita­tea istoricului Nicolae Iorga. Vasile Pârvan ilustrează domeniul arheolo­giei şi publică eseuri de o înaltă ţi­nută literară. Şcoala matematică ro­mînă se afirmă prin profesori ca Gh. Ţiţeica, Traian Lalescu şi, mai aproape de noi, Simion Stoilov. Istoria literaturii franceze a fost încredinţată lui Pompiliu Eliade. In toate ramurile de activitate, exponenţii străluciţi ai Universită­ţii ilustrează renumele ştiinţei şi culturii romîneşti în ţară şi în lu­mea întreagă. In pofida vicisitu­dinilor de tot felul, aceşti iluştri par­(Continuare în pag. II-a) de acad. AI. ROSETT1 Decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza pentru înfiinţarea Universităţii Ion Bucureşti, emis la 4/16 iulie 1864 şi contrasemnat de scriitorul Dimitrie Bolintineanu, în calitate de ministru Pregătiri pentru viitoarea expediţie antarctică In Uniunea Sovietică se fac pregă­tiri pentru cea de-a 10-a expediţie an­tarctică, care in luna noiembrie va porni spre ţărmurile continentului de gheață. Noua expediţie va continua observaţiile ştiinţifice în regiunea po­lară sudică, in strinsă colaborare cu oameni de ştiinţă din Australia, Franţa, Noua Zeelandă, S.U.A. şi din alte ţări care efectuează cercetări în Antarctica. CONFERINŢA DE LA CAIRO Proiecte de rezoluţii elaborate in comitete Miercuri seara şi-a încheiat activita­tea Comitetul politic al Conferinţei ţări­lor neangajate, care a elaborat pro­iectele de rezoluţii pe baza propune­rilor făcute de ţările participante. Proiectele se referă la : acţiunile co­mune ale ţărilor neangajate in vederea eliberării ţărilor aflate încă sub domi­naţia colonială, eliminarea formelor coloniale şi neocoloniale de exploatare a ţărilor in curs de dezvoltare, rolul coexistenţei paşnice in lumina dreptu­rilor popoarelor la autodeterminare si altele. Comitetul economic şi cultural a elaborat, la rîndul său, un proiect de rezoluţie în care se condamnă folo­sirea blocadelor economice împotriva țărilor aflate in curs de dezvoltare. De asemenea, Consiliul miniştrilor de externe ai țărilor neangajate va lua in discuţie un proiect de rezoluţie care cere tuturor ţărilor membre ale O.N.U. să sprijine admiterea R. P. Chineze in organizaţiile internationale şi restabi­lirea drepturilor ei legitime în O.N.U. (Alte amănunte ale lucrărilor conferinţei — în corespondenţa din pag. a 4-a).

Next