Scînteia, octombrie 1964 (Anul 33, nr. 6396-6426)
1964-10-09 / nr. 6404
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNTTI-VA.| Anul XXXIV nr. 6404 | Vineri 9 octombrie 1964 | 4 PAGINI — 20 BANI Stafia de desbenzinare din schela Țicleni, regiunea Oltenia FURAJE IEFTINE CU EFICIENŢĂ RIDICATĂ • Un interesant schimb de experienţă e Coceni + melasă + uree = carne e 800-900 g spor zilnic de creştere in greutate e Vitamine la Indemînă toată iarna De curind, în raionul Giurgiu a avut loc o consfătuire privind îngrășarea taurinelor pe bază de furaje grosiere ieftine, melasă şi uree, organizată de Consiliul Superior al Agriculturii. Participanţii — specialişti de la consiliile agricole, preşedinţi şi brigadieri zootehnici din G.A.C. — au făcut un schimb util de păreri privind atît extinderea folosirii ureei la ingrăşarea taurinelor, cit şi rezultatele obţinute pînă acum in creşterea porcilor în adăposturi cu flux continuu. în ţara noastră rezultă anual cantităţi mari de coceni, paie, pleavă şi alte furaje grosiere, cu un conţinut mai redus de proteină. Folosirea lor cu o eficienţă mai mare prezintă o însemnătate economică deosebită. In mod obişnuit, asigurarea proteinei se face prin adăugarea în raţie a finului, concentratelor şi a altor nutreţuri valoroase. Acestea se găsesc însă în cantităţi mai mici şi sunt necesare în primul rînd în hrana animalelor tinere destinate prăsilei şi a efectivelor matcă. în ultimii ani, în numeroase gospodării de stat şi staţiuni experimentale agricole ureea s-a folosit în condiţii de producţie ca sursă de înlocuire parţială a proteinei. Se ştie că ureea este un produs cu o mare concentraţie de azot şi care, în anumite doze, poate fi utilizată în raţia animalelor puse la îngrăşat. Specialiştii au constatat că anumite bacterii, existente în stomacul animalelor rumegătoare, se dezvoltă pe baza substanţelor zaharoase şi totodată folosesc şi azotul din uree. La rîndul lor, aceste bacterii constituie o sursă excelentă de proteine pentru animale. Important este că ureea se produce în cantităţi industriale, putînd fi astfel pusă la dispoziţia unităţilor agricole socialiste. UREEA CA ADAOS IN HRANA ANIMALELOR Iată cum s-a folosit ureea la gospodăria colectivă din Malu. S-au format loturi de cîte 20-30 capete de tineret taurin, necorespunzător pentru prăsilă, iar în cadrul fiecărui lot s-au format grupe ţinîndu-se seama de greutatea corporală. Separarea pe grupe este necesară spre a se putea întocmi şi folosi raţii diferenţiate şi a se evita intoxicaţiile cu uree. Grajdul a fost dezinfectat, s-a asigurat o bună canalizare şi ventilaţie, s-au văruit geamurile, deoarece animalele puse la îngrăşat au nevoie de mai puţină luminozitate. Au fost amenajate bazine unde se realizează amestecul cît mai omogen al furajelor grosiere cu melasă diluată şi uree. Pentru obţinerea unei eficienţe maxime şi evitarea intoxicării animalelor, este important ca ureea să fie cîntărită cu exactitate şi să fie administrată numai pe baza raţiilor întocmite. Animalele au fost obişnuite treptat cu consumul de uree. După 10—12 zile de pregătire, s-a ajuns să li se dea în amestec cîte 30 g uree pentru 100 kg greutate vie. Una din regulile de bază care trebuie respectate întocmai este omogenizarea cît mai perfectă a amestecului. In acest scop se prepară mai întîi un preamestec, format din 9 părţi melasă şi o parte uree, după care se face amestecul cu furajele grosiere tocate. Ele se prepară de seara pentru a doua zi şi dimineaţa , pentru tainul de seară. Specialiştii participanţi la consfătuire au recomandat ca amestecul să se facă pe platforme cimentate, unde omogenizarea este mai uşor de realizat decît în bazine. O altă recomandare este reluarea perioadei de pregătire a animalelor atunci cînd se întrerupe furajarea cu uree chiar şi numai două zile. Interesante sunt rezultatele obţinute în urma hrănirii tineretului taurin cu coceni, melasă şi uree. Sporul de creştere în greutate a variat între 700—1 000 g la G.A.C. Malu şi la G.A.C. Isvoru. Avînd în primire cîte 28 taurine, îngrijitorii Marin Lungu şi Constantin Ştefan de la G.A.C. Malu au obţinut un spor de creştere în greutate vie de 580 şi respectiv 450 kg într-o lună. Aceste rezultate nu s-ar fi putut obţine fără utilizarea ureei, care asigură 25—30 la sută din cantitatea de proteină necesară animalelor. Realizările obţinute au determinat şi alte gospodării colective să treacă la aplicarea metodei, în acest scop, la G.A.C. Malu au venit să se iniţieze colectivişti din gospodăriile colective Plopşoru, Strîmba, Singureni şi altele. COMPLEXUL FURAJER Colectiviştii din Isvoru merg la braţ cu ştiinţa şi în ce priveşte creşterea celorlalte specii de animale şi păsări. O funcţie neînscrisă în nici una din scriptele gospodăriei este aceea de „bucătar“ la complexul furajer, iar bucătarul Tănase Tudor, un om harnic şi priceput, se bucură de multă stimă. De hărnicia şi priceperea lui depinde în bună măsură dacă îngrijitorii din sectorul porcin obţin de la animalele pe care le au în primire sporuri mai mari de creştere în greutate. Il găsim într-o încăpere curată, dotată cu două cazane de mărime respectabilă, unde se fierb furaje dintre cele mai variate: resturi de la grădină, cartofi mărunţi, dovleci, boabe de soia etc. Pentru purceii mici, meniul este format mai ales din grăunţe prăjite. In timpul iernii, cazanele se folosesc şi pentru încălzirea apei, deoarece, aşa cum au observat îngrijitorii, servirea caldă a amestecului de nutreţuri contribuie la mărirea sporului de creştere în greutate a porcilor. Pentru fiecare lot de porci s-a amenajat cîte un bazin, unde este amestecată hrana caldă, preparată la bucătărie, cu furajele concentrate. In timpul iernii, în hrana scroafelor se adaugă făină de lucernă, ca sursă importantă de vitamine şi alte substanţe nutritive. Prin folosirea diferitelor resurse furajere se realizează economii de concentrate și deci se reduce costul cărnii. Complexul furajer mai cuprinde o încăpere pentru depozitarea boabelor de cereale pe cîteva zile, unde este instalată moara cu ciocănele, cu care se uruiesc concentratele, se prepară făina de lucernă, şi o altă încăpere pentru depozitarea acestora. In imediata apropiere, colectiviştii au amenajat 3 şoproane pentru depozitarea plevii de cereale, tocatul şi saramurarea cocenilor şi paielor. De fapt, aici este un fel de bucătărie pentru taurine. Rostul ei este ca prin prepararea cantităţilor mari de furaje grosiere, acestea să poată fi consumate în întregime de către animale, evitîndu-se orice risipă. CAMERA DE VEGETAŢIE Pornind de la rolul şi însemnătatea vitaminelor pentru creşterea păsărilor, noţiuni învăţate la cursurile agrozootehnice, colectiviștii din Isvoru a căutat și au găsit metode eficiente, care să asigure aceste vi-Ing. C. BORDEIANU (Continuare în pag. II-a) In întîmpinarea Zilei petrolistului 7190 metri foraţi in plus Petroliştii din unităţile Trustului de foraj Tg. Jiu desfăşoară o susţinută activitate pentru îndeplinirea şi depăşirea planului şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Printr-o mai bună organizare a muncii, întreţinerea şi folosirea judicioasă a utilajului, aplicarea unui regim optim de foraj, anul acesta timpul de manevrare a fost redus cu circa 2 la sută faţă de realizările anului trecut, iar viteza mecanică a crescut cu 1,5 la sută. In felul acesta, pe 9 luni colectivul trustului a reuşit să realizeze în plus, faţă de prevederile planului, 7190 metri foraţi. Sonde redate producţiei Petroliştii din schelele regiunii Ploieşti acordă o mare atenţie în întrecere reparării şi punerii în producţie a sondelor inactive. Pînă acum ei au redat producţiei 23 sonde , producţia suplimentară obţinută de la sondele reactivate echivalează cu producţia de ţiţei a întregii regiuni pe aproape două zile. In aceeaşi perioadă, petroliştii din schelele de extracţie ale regiunii au depăşit cu aproape 3 la sută productivitatea muncii stabilită prin plan şi au realizat economii suplimentare la preţul de cost de 9 442 000 lei. Pentru muncitorii petrolişti în anii regimului democratpopular pe harta ţării au apărut numeroase aşezări muncitoreşti. Printre acestea se numără şi Lucăceşti, un orăşel al muncitorilor petrolişti, în fiecare an sunt alocate fonduri importante pentru diferite construcţii social-culturale şi îndeosebi pentru locuinţe. In prezent, în schele şi rafinării există 3 410 cămine muncitoreşti, cu o capacitate de 22 621 paturi, 36 săli de spectacole cu peste 10 000 de locuri, 53 de cluburi şi 74 cantine. Numai în perioada 1962—1963, petroliştii din regiunile Ploieşti, Bacău, Argeş, Oltenia au primit 1 000 apartamente noi. Se prevede ca în acest an să fie date în folosinţa muncitorilor din această ramură alte peste 700 apartamente. mmu tip de um ID PRODUCŢIE DE SERIE Uzinele de vagoane Arad produc în serie noul tip de vagoane de clasa a II-a pentru călători. Utilizarea lor permite atingerea unor viteze mari de circulaţie în condiţii de siguranţă sporită. Vagoanele au un sistem de încălzire electrică şi cu abur. Reglarea temperaturii se face automat. Băncile sunt tapisate cu materiale plastice, iar iluminatul este fluorescent sau incandescent. Radiotelefon pe linia 37 Zilele acestea, călătorii de pe linia 37 au rămas surprinşi : într-una din maşini, autobuzul 790, au văzut un receptor obişnuit de telefon şi două cutii metalice instalate între capota motorului şi parbrizul maşinii. O instalaţie de radiotelefon. Prin radiotelefon se asigură legătura operativă dintre vehicul şi serviciul de coordonare a circulaţiei din cadrul I.T.B. Acolo are loc centralizarea datelor furnizate de staţiile mobile şi se iau pe loc măsuri pentm reglementarea deficienţelor semnalate pe diferite trasee : ieşirea din grafic, defecţiuni ivite în funcţionarea maşinilor etc. Acest sistem modern de coordonare a circulaţiei se caracterizează printr-o mare operativitate. IN ZIARUL DE AZI. • Ing. Aurel Ghilezan : Specialiştii îşi spun părerea. — Ingrijirea atentă prelungeşte viaţa maşinilor-unelte (pag. 2-a). • Iordan Chimet i Pe ecranele cinematografelor. — Hatarl (pag. 2-a). • I. Alexandrescu : Căi noi spre „Marea Sudului" (pag. 3-a). • N. Plopeanu : La conferinţa ţărilor neangajate. — O preocupare dominantă: grila pentru apărarea păcii (pag. 4-a). PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂŞUL CH. GHEORGHIU DEJ A DELEGAŢIEI CAMEREI REPREZENTAŢILOR DIN DIETĂ JAPONEZĂ Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Româno, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a primit joi după-amiază, la Palatul Consiliului, delegaţia Camerei Reprezentanţilor din Dieta japoneză, condusă de dl. Aiichiro Fujiyama, fost ministru al afacerilor externe. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă amicală, au participat Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Alexandru Bîrlădeanu, Gh. Gaston Marin, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, C. Paraschivescu-Bălăceanu, deputat. Au fost prezenţi membri ai Ambasadei Japoniei la Bucureşti. (Agerpres) Construcţii in Deltă CONSTANŢA (coresp. „Scinteii“). Localitatea Parăina, aşezare în inima Deltei, se dezvoltă. Recent, aici s-a dat în folosinţă un bloc cu 18 apartamente, care face parte din complexul de locuinţe, ateliere şi unităţi comerciale ce se ridică în jurul unităţii de exploatare a stufului. In prezent aici se lucrează la alte două blocuri: unul cu 36 apartamente și altul cu 18 apartamente. La parterul acestora va funcționa un complex comercial. Şoferul comunică prin radiotelefon situaţia circulaţiei de pe traseu Foto : M. Cioc LA CABINETUL COMITETULUI ORĂŞENESC DE PARTID BUCUREŞTI * * Deschiderea noului an de invăţămint Ieri după-amiază, în aula Universităţii Bucureşti a avut loc deschiderea festivă a noului an de învăţămînt la Cabinetul Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Au participat propagandişti şi cursanţi ai diferitelor forme de învăţămînt de partid, în numele biroului Comitetului orăşenesc P.M.R a luat cuvîntul tovarăşul Traian Dudaş, secretar al comitetului orăşenesc. In acest an, s-a manifestat o afluenţă puternică spre formele superioare de învăţămînt, expresie a creşterii nivelului politic al oamenilor muncii, a dorinţei lor de a-şi dezvolta pregătirea ideologică. La Cabinetul orăşenesc de partid îşi vor continua activitatea Universitatea serală de marxism-leninism, cursul de pregătire a noilor propagandişti, cursul cu directorii de întreprinderi etc. Se va extinde studiul individual al unor probleme de mare actualitate privind construcţia economică şi social-culturală în ţara noastră, dezvoltarea mondială contemporană etc. Alegerea ca lectori şi propagandişti a unor activişti de partid şi specialişti bine pregătiţi constituie o chezăşie a îndeplinirii sarcinii importante de ridicare a nivelului învăţămîntului de partid, de îmbunătăţire continuă a conţinutului şi a metodelor de studiu. 5 500 000 depunători la C.E.C. Intre 24 şi 30 noiembrie va avea loc în întreaga ţară tradiţionala „Săptămînă a economiei“. Tot în această perioadă se va sărbători şi centenarul Casei de Economii şi Consemnaţiuni. In legătură cu acestea, joi dimineaţă a avut loc la Palatul Casei de Economii şi Consemnaţiuni o conferinţă de presă. Preşedintele Casei de Economii şi Consemnaţiuni, M. Popovici, a făcut ziariştilor o expunere asupra istoricului economisirii banilor la C.E.C. în ţara noastră. El a subliniat că în ultimii ani această acţiune a luat un caracter de masă. In cursul anului trecut populaţia a economisit la C.E.C. de peste 4 ori mai mult decît în anul 1959. La 30 septembrie, anul acesta, numărul depunătorilor pe librete C.E.C. era de aproape 5 500 000. (Agerpres) TM€SBíl>ijBÍI .: §t3QN. £5-^är cIL^ €^3tr®S Cum se va desfăşura viitoarea sesiune a O. N. U. Citind surse oficiale, agenţia France Presse anunţă că cea de-a 19-a sesiune ordinară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care se va deschide la 10 noiembrie, va dura în principiu pînă la 26 februarie 1965, cu o întrerupere între 22 decembrie şi 4 ianuarie, pentru sărbătorile de sfîrşit de an. Se apreciază că dezbaterile generale, în cursul cărora miniştrii de externe ai ţărilor membre enunţă în fiecare an în linii mari politica ţărilor lor, se vor ţine între 11 noiembrie și 3 decembrie. Un anumit număr de probleme urmează să fie reglementate înainte de sfîrșitul anului, în prima parte a sesiunii. „Patru zile din Noiembrie“ Un film despre împrejurările morţii lui J. Kennedy WASHINGTON 8 (Agerpres). La Washington a avut loc premiera filmului documentar „Patru zile din Noiembrie", care încearcă să redea împrejurările morţii fostului preşedinte al S.U.A. J. Kennedy. Peste puţine zile, venerabila noastră Alma ma- __ ter Împlineşte 100 de ani. Festivităţile au o nobleţe centenară, dată de acest secol de activitate rodnică, care i-a conferit un mare prestigiu. O sărbătorim cu respect şi recunoştinţă, acordîndu-i omagiile cuvenite unuia dintre cele mai vechi şi principalului focar de cultură al ţârii. Căci dincolo de secolul de cînd a luat fiinţă Universitatea bucureşteană, învăţâmîntul superior din ţara noastră este de fapt mult mai vechi. El începe prin Academia domnească de la Sf. Sava (1694), datorată domnitorului Constantin Brîncoveanu şi mai ales sfaturilor luminatului său sfetnic, stolnicul Constantin Cantacuzino. Baza studiilor pe care le urmau învăţăceii săi o forma clasicismul greco-latin, cîteva decenii mai tîrziu ideile iluministe, apoi sistemul ştiinţific bazat pe experienţă şi raţiune, formulat de materialiştii burghezi în ascensiune. Se cuvine să ne oprim o clipă mai mult asupra unui alt moment important din istoria învăţămîntului nostru superior. Lui Gheorghe Lázár, neuitatul dascăl şi patriot, îi datorăm înfiinţarea primei instituţii de învăţămînt mediu şi superior în limba romînă la Sf. Sava, în 1818. Academia sa de „ştiinţe filozoficeşti şi matematiceşti’, încadrată în lupta elementelor progresiste ale vremii pentru formarea unei culturi naţionale, inaugurează marea operă de formare a generaţiei de intelectuali progresişti in frunte cu Bălcescu, care a îndeplinit un rol de seamă în revoluţia de la 1848. Idealurile nobile ale acestei revoluţii în privinţa dezvoltării învăţămîntului prind viaţă cîţiva ani mai tîrziu. Continuînd aceste bogate şi valoroase tradiţii ia fiinţă, în anul 1864, Universitatea din Bucureşti. Ea s-a născut într-o epocă istorică de mari frămîntări social-politice, din iniţiativa unor oameni cu vederi largi, intelectuali înaintaţi în frunte cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pătrunşi de dragoste fierbinte pentru propăşirea culturală a poporului şi a jucat un rol de seamă ALMA MATER în dezvoltarea ştiinţei şi culturii romîneşti. Universitatea din Bucureşti a numărat, încă de la înfiinţarea ei, o pleiadă de profesori eminenţi, oameni de ştiinţă deschizători de drum în domeniul lor de activitate, cunoscuţi şi apreciaţi şi dincolo de hotarele ţării, care au pus baze trainice unui învăţămînt superior ştiinţific — aşa cum exista în puţine ţări din Europa la vremea aceea — au promovat în ştiinţă idei înaintate, au creat renumite şcoli ştiinţifice. Sunt domenii în care ştiinţa romînească a avut realizări de prestigiu încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Ca să numim numai pe cîteva citări : în filologie şi lingvistică pe Bogdan Petriceicu Haşdeu, în domeniul biologiei pe doctorul D. Brîndză, în domeniul matematicilor pe David Emmanuel, în domeniul medicinii pe doctorii Carol Davila şi mai tîrziu Gh. Marinescu, Victor Babeş. In anii de după 1900, şi îndeosebi In perioada dintre cele două războaie mondiale, Universitatea din Bucureşti capătă o remarcabilă dezvoltare în toate ramurile ştiinţifice. In domeniul lingvisticii romîneşti se impun numele lui Ovid Densuşianu şi I. A. Candrea, Ion Bianu creează învăţâmîntul istoriei literare române, iar Mihail Dragomirescu propune un sistem de critică literară. Se afirmă în cercurile ştiinţifice din ţară şi de peste hotare personalitatea istoricului Nicolae Iorga. Vasile Pârvan ilustrează domeniul arheologiei şi publică eseuri de o înaltă ţinută literară. Şcoala matematică romînă se afirmă prin profesori ca Gh. Ţiţeica, Traian Lalescu şi, mai aproape de noi, Simion Stoilov. Istoria literaturii franceze a fost încredinţată lui Pompiliu Eliade. In toate ramurile de activitate, exponenţii străluciţi ai Universităţii ilustrează renumele ştiinţei şi culturii romîneşti în ţară şi în lumea întreagă. In pofida vicisitudinilor de tot felul, aceşti iluştri par(Continuare în pag. II-a) de acad. AI. ROSETT1 Decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza pentru înfiinţarea Universităţii Ion Bucureşti, emis la 4/16 iulie 1864 şi contrasemnat de scriitorul Dimitrie Bolintineanu, în calitate de ministru Pregătiri pentru viitoarea expediţie antarctică In Uniunea Sovietică se fac pregătiri pentru cea de-a 10-a expediţie antarctică, care in luna noiembrie va porni spre ţărmurile continentului de gheață. Noua expediţie va continua observaţiile ştiinţifice în regiunea polară sudică, in strinsă colaborare cu oameni de ştiinţă din Australia, Franţa, Noua Zeelandă, S.U.A. şi din alte ţări care efectuează cercetări în Antarctica. CONFERINŢA DE LA CAIRO Proiecte de rezoluţii elaborate in comitete Miercuri seara şi-a încheiat activitatea Comitetul politic al Conferinţei ţărilor neangajate, care a elaborat proiectele de rezoluţii pe baza propunerilor făcute de ţările participante. Proiectele se referă la : acţiunile comune ale ţărilor neangajate in vederea eliberării ţărilor aflate încă sub dominaţia colonială, eliminarea formelor coloniale şi neocoloniale de exploatare a ţărilor in curs de dezvoltare, rolul coexistenţei paşnice in lumina drepturilor popoarelor la autodeterminare si altele. Comitetul economic şi cultural a elaborat, la rîndul său, un proiect de rezoluţie în care se condamnă folosirea blocadelor economice împotriva țărilor aflate in curs de dezvoltare. De asemenea, Consiliul miniştrilor de externe ai țărilor neangajate va lua in discuţie un proiect de rezoluţie care cere tuturor ţărilor membre ale O.N.U. să sprijine admiterea R. P. Chineze in organizaţiile internationale şi restabilirea drepturilor ei legitime în O.N.U. (Alte amănunte ale lucrărilor conferinţei — în corespondenţa din pag. a 4-a).