Scînteia, martie 1965 (Anul 34, nr. 6545-6575)
1965-03-01 / nr. 6545
Nr. 0545 Adunări cetăţeneşti In regiunile Bacău, Iaşi, Mureş-Autonomă Maghiară (Urmare din pag. I-a) diar-culturale. Niciodată Iaşul nostru n-a fost atît de frumos ca în zilele noastre“. „Noi, toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Depoul C.F.R. Iaşi, a arătat în cuvîntul său maistrul mentor Gheorghe Barabagiu, întîmpinăm alegerile ca o sărbătoare scumpă. Avem tradiţii revoluţionare cu care ne mîndrim. Le cinstim prin muncă harnică pentru a face patria noastră tot mai frumoasă şi mai puternică. Personalul de locomotivă din depoul nostru a reuşit anul trecut să remorcheze 811 trenuri cu supratonaj şi a realizat economii în valoare de 1 120 000 lei. Acum toate eforturile noastre sunt îndreptate spre realizarea exemplară a indicatorilor de plan din ultimul an al sesenatului. Vorbind despre preocupările oamenilor de ştiinţă din Iaşi, acad. Cristofor Simionescu a arătat că numai în acest an cercetătorii şi cadrele didactice ale Filialei Academiei şi institutelor de învăţămînt superior din oraş abordează 1 200 de teme de cercetări din cele mai variate domenii. „Simţim zi de zi dragostea caldă a partidului, a spus studenta Elena Duminică. Studenţii au la dispoziţie condiţii admirabile de studiu şi odihnă — biblioteci, laboratoare, aparatură modernă, 18 cămine noi. Răspundem grijii ce ni se poartă prin îndeplinirea datoriei noastre principale — învăţătura — prin pasiune în muncă. Făgăduim să devenim buni specialişti, să mergem după absolvire acolo unde ţara şi poporul au nevoie de noi, să muncim cu rîvnă, abnegaţie şi elan pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru tinereţea patriei“. Desfăşurîndu-se într-o atmosferă de caldă însufleţire, adunarea cetăţenească de la Tg. Mureş a dat glas sentimentelor de satisfacţie ale oamenilor muncii romîni şi maghiari pentru înflorirea regiunii Mureş — Autonomă Maghiară în anii puterii populare, voinţei lor de a dezvolta succesele obţinute în construcţia economică din patria noastră prin munca înfrăţită pentru înfăptuirea politicii partidului. Inginerul Eugen Macavei a arătat că prin crearea unor noi unităţi industriale şi dezvoltarea celor existente, ca urmare a importantelor investiţii făcute de stat, producţia industrială a oraşului a crescut faţă de 1961 cu circa 50 la sută. In ultimii 4 ani a fost extinsă fabrica de mobilă „23 August“ care în prezent produce la fiecare două minute o garnitură de mobilă, s-a extins mult fabrica de zahăr şi a fost construită o modernă fabrică de produse lactate. în ritm rapid se ridică noul combinat de îngrăşăminte azotoase. In cuvîntul său, Iosif Udvarhelyi, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc, a arătat că, paralel cu rapida sa dezvoltare industrială, în Tg. Mureş au fost întreprinse numeroase lucrări gospodăreşti-edilitare. „In ultimii ani au apărut cartiere noi care au înfrumuseţat şi modernizat oraşul, oferind oamenilor muncii condiţii de locuit confortabile. Celor 2 800 de apartamente construite la Tg. Mureş în ultimii 4 ani li se adaugă anul acesta alte peste 1 000, fără să mai amintim de miile de locuinţe construite în alte localităţi din regiune. De asemenea, s-au efectuat importante lucrări de modernizare a străzilor, de extindere a reţelei de apă şi canalizare. Cu sprijinul cetăţenilor au fost lărgite zonele verzi, s-au creat noi parcuri şi locuri de odihnă, oraşul nostru a devenit un adevărat oraş al florilor“. „Oamenii muncii din ţara noastră sunt mîndri de realizările obţinute sub conducerea partidului, a spus prof. univ. dr. Gh. Puşcaş, prorector al I.M.F. Tg. Mureş. Orînduirea noastră socialistă a deschis larg porţile culturii pentru toţi cei ce muncesc ; în anii puterii populare oraşul Tg. Mureş a devenit un centru universitar cu trei instituţii de învăţămînt superior. Numai Institutul medico-farmaceutic a pregătit de la înfiinţarea sa peste 2 000 de medici şi farmacişti. Mulţumită grijii partidului şi guvernului, la Tg. Mureş a fost creată o bază de cercetări ştiinţifice a Academiei R. P. Române. Pentru toate marile înfăptuiri din regiune, din întreaga noastră patrie, ne vom da cu încredere votul candidaţilor F.D.F.“. Cu satisfacţie şi mîndrie patriotică au vorbit numeroşi participanţi la adunarea cetăţenească din Bacău despre adîncile transformări înnoitoare care au întinerit regiunea, au schimbat fundamental structura ei economică. „Odinioară, această parte a ţării era una dintre cele mai vitregite de stăpînirea burghezo-moşierească , a spus inginera chimistă Constanţa Popovici, de la fabrica „Steaua roşie“. Azi, pe meleagurile regiunii s-au ridicat modernele combinate ale chimiei de la Oneşti, Borzeşti, Piatra Neamţ, Săvineşti, Fabrica de ţevi Roman, rafinăriile de la Oneşti şi Dărmăneşti, hidrocentralele de pe Bistriţa. In aceasta îşi găseşte expresie grija partidului pentru justa repartizare teritorială a forţelor de producţie, ridicarea potenţialului economic al fiecărei regiuni, valorificarea superioară a bogăţiilor ţării în interesul dezvoltării economiei naţionale şi al creşterii bunăstării poporului. Aceasta este o politică profund patriotică, sprijinită cu entuziasm de toţi cetăţenii ţării“. Muncitoarea Maria Ciubotaru de la întreprinderea „Proletarul“ a arătat că anul trecut au fost construite numeroase întreprinderi şi secţii noi, dotate cu tehnica modernă, ceea ce a creat posibilitatea ca valoarea producţiei industriale a regiunii să fie în 1964 de 8 ori mai mare faţă de anul 1938. Mai mulţi vorbitori, printre care medicul emerit Stelian Popa şi profesorul Dumitru Zaharia, s-au referit în cuvîntul lor la însemnatele progrese realizate în ridicarea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. în regiune au fost construite 11 800 apartamente la oraşe şi peste 15 000 case la sate, 1 200 săli de clasă, numeroase case de cultură, cămine culturale, magazine. „Sunt născută în anii de după eliberarea ţării, a spus Maria Stanciu, de la întreprinderea „Confecţia“. La 7 martie voi vota pentru prima oară. Votînd candidaţii Frontului Democraţiei Populare, voi da votul pentru înfăptuirea celor mai îndrăzneţe năzuinţe ale generaţiei noastre, pentru viitorul nostru luminos, întreaga mea energie şi capacitate de muncă le voi închina înfăptuirii politicii luminoase a partidului nostru scump“. Participanţii la adunările cetăţeneşti, care au luat cuvîntul, vorbind cu justificată mîndrie despre realizările din perioada care a trecut de la alegerile din 1961, au făcut totodată numeroase propuneri privind dezvoltarea economică şi culturală a regiunilor, activitatea sfaturilor populare, mai buna gospodărire a oraşelor şi satelor. Totodată, ei au exprimat hotărîrea cetăţenilor de a întări votul dat candidaţilor Frontului Democraţiei Populare prin muncă harnică pentru realizarea obiectivelor ultimului an al desenatului de a-i sprijini pe deputaţi. In încheierea adunărilor, primiţi cu multă căldură de participanţi, au luat cuvîntul tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexandru Moghioroş şi Leonte Răutu. Subliniind că marile realizări dobîndite în desăvîrşirea construcţiei socialiste bucură inima poporului, constituie un imbold spre noi succese şi-i întăresc încrederea în capacitatea sa de a da viaţă sarcinilor trasate de partid pentru înflorirea patriei socialiste, vorbitorii au arătat că avîntul politic şi în muncă cu care poporul întîmpină alegerile este o mărturie a înaltei sale conştiinţe cetăţeneşti, a patriotismului fierbinte care acţionează ca un puternic factor de consolidare şi dezvoltare a regimului nostru. Vorbitorii au făcut bilanţul succeselor istorice obţinute de poporul nostru, sub conducerea partidului, în desăvîrşirea construcţiei socialiste, a realizărilor din toate domeniile activităţii economice şi social-culturale în anii care au trecut de la alegerile precedente. In cuvîntările rostite s-a scos în evidenţă faptul că încă din primii ani ai puterii populare, partidul nostru, călăuzindu-se după învăţătura marxist-leninistă, aplicînd-o creator la condiţiile ţării noastre, a stabilit că industrializarea socialistă este temelia dezvoltării rapide şi multilaterale a întregii economii şi ridicării nivelului de trai al maselor. Roadele acestei politici se reflectă din plin în tabloul pe care-l înfăţişează azi România socialistă, ţară cu o economie şi cultură înfloritoare, puse în slujba creşterii bunăstării poporului. Vorbitorii au prezentat transformările înnoitoare pe care le cunosc regiunile Iaşi, Mureş-Autonomă Maghiară şi Bacău, a căror economie pulsează viguros, în ritmul viu al economiei socialiste a întregii ţări. Au fost trecute pe larg în revistă succesele obţinute în dezvoltarea multilaterală a agriculturii socialiste, subliniindu-se grija permanentă a partidului şi statului pentru mecanizarea şi chimizarea agriculturii, pentru întărirea bazei tehnico-materiale a producţiei agricole. Vorbitorii s-au referit pe larg la continuitatea măsurilor adoptate de partid şi guvern pentru ridicarea nivelului de trai al maselor, măsuri care se răsfrîng nemijlocit în viaţa fiecărei familii, reflectînd obiectivul fundamental al politicii partidului: făurirea unei vieţi îmbelşugate şi fericite a poporului. Succesele obţinute, rezultat al muncii harnice a întregului popor, al avîntului cu care înfăptuieşte politica partidului, constituie un izvor de legitimă mîndrie patriotică, de satisfacţie şi încredere în viitorul patriei noastre socialiste. Scoţînd în evidenţă rezultatele dobîndite în traducerea în viaţă a sarcinilor stabilite de Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Român, vorbitorii au subliniat că noul plan cincinal aflat în curs de elaborare va crea condiţii pentru a face noi paşi înainte spre a ridica patria noastră pe culmi şi mai înalte ale civilizaţiei şi progresului. Referindu-se la politica externă a partidului şi statului nostru, vorbitorii au arătat că întregul popor îşi manifestă deplina adeziune şi ataşamentul profund faţă de această politică, corespunzătoare intereselor fundamentale ale patriei noastre, intereselor cauzei socialismului şi păcii. Partidul Muncitoresc Român acţionează cu perseverenţă neabătută pentru întărirea relaţiilor de colaborare dintre ţările socialiste, pentru unitatea mişcării comuniste internaţionale pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, a respectării independenţei şi suveranităţii, egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc. Aplicarea lor consecventă reprezintă o obligaţie de cea mai mare însemnătate nu numai naţională, ci şi internaţională, ţinînd seama că aceasta constituie un factor important de sporire a influenţei şi puterii de atracţie a socialismului în lume. In conformitate cu poziţia sa, exprimată în Declaraţia din aprilie 1964, Partidul Muncitoresc Român militează în continuare pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, văzînd în această unitate chezăşia unor noi succese în lupta pentru libertate, democraţie, pace şi progres. Consacrîndu-şi toate forţele muncii paşnice, creatoare pentru construirea noii orînduiri sociale, poporul nostru este profund interesat în apărarea păcii. Exprimînd voinţa întregului popor, R. P. Romînă militează alături de ţările socialiste şi alte state iubitoare de pace pentru destinderea încordării internaţionale, zădărnicirea acţiunilor cercurilor agresive imperialiste, dezvoltarea colaborării internaţionale pe baza principiilor coexistenţei paşnice între state cu sisteme sociale diferite, pentru triumful cauzei păcii. Adunările au prilejuit o puternică manifestare a unităţii clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii în jurul Partidului Muncitoresc Român, al Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a hotărîrii lor de a exprima, prin votul dat candidaţilor F.D.P., dragostea şi ataşamentul faţă de conducătorul lor încercat — Partidul Muncitoresc Român, de a obţine sub conducerea sa noi victorii în desăvîrşirea construcţiei socialiste. Reşiţa. Cartierul Moroasa Numirea ambasadorului Republicii Populare Romine in Laos Prin decret al Consiliului de Stat al R. P. Romíne, tovarășul Ion Moangă, ambasador extraordinar şi plenipotențiar al Republicii Populare Romíne în Republica Democrată Vietnam, a fost numit și în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Romíné în Laos, cu reşedinţa la Hanoi. (Agerpres) LISTA DE CIŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu ciştiguri TRAGEREA LA SORŢI DIN 28 FEBRUARIE 1985 Ciştigurile revin Întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc Vi. 10 şi respectiv Va din ciştigurile de mai sus în care este cuprinsă şi valoarea nominală a obligațiunilor ciștigătoare. 3 _ Oblig. Valoarea ,3.5? ciștigătoare cistigurilor :2 -*-» ——— ------H Vf ° seria nr. parțială totală 1 10 850 28 100 000 100 000 1 07 542 20 75 000 75 000 1 30 482 01 50 000 50 000 1 19 475 10 25 000 25 000 1 31 853 39 16 000 10 000 1 01 633 42 —~5 ooO 1 23 951 23 g 000 1 28 565 41 5 goo 1 34 705 05 5 000 1 38 078 20 5 000 1 42 901 30 5 000 1 45 494 44 5 000 35 000 terminația seriei 60 266 03 2 000 60 407 08 2 000 60 473 32 2 000 360 000 60 386 46 1 000 60 946 17 1 000 120 000 600 10 24 800 600 69 27 800 600 98 04 1 800 1 440 000 2112 | TOTAL:_________[ 2 215 000 SzÎNTET A DIN COLŢUL TRIBUNEI UN DERBI Acum, la sfîrşit de iarnă, amatorii de matinee sportive din Capitală au destule probleme cînd trebuie să se hotărască „încotro ?“. Deşi zăpada persistă, parcul Dinamo le oferă un cuplaj fotbalistic — ce-i drept, cu protagonişti de categoria B, animat de perspectiva calificării in turul următor al Cupei R.P.R. La citeva staţii de tramvai mai spre nord, complexul Floreasca supralicitează curiozitatea marelui public, prin tripla atracţie a patinoarului, a bazinului şi — mai ales — a sălii principale, teatrul nelipsitelor etape duminicale în disciplinele cu mingea la mină. Fără îndoială, opturile şi piruetele pe gheaţă au farmecul lor, plonjoanele de la trambulină şi cursele acvatice, de asemenea, dar, orice s-ar zice, un derbi rămîne un derbi! Cu atît mai mult, cind e vorba de dispute cu tradiţie, ca aceea dintre Rapid şi Dinamo, înălţată de prezenţa unora dintre cei mai valoroşi voleibalişti ai ţării. Confruntărilor de acest gen li se potriveşte prea adesea cunoscuta zicală cu pomul lăudat; din fericire există şi excepţii, de natură să încline balanţa atenţiei către tradiţionalele „capete de afiş“. Pentru că, indiferent de simpatii şi antipatii, chiar cei mai teribili suporteri sunt captivaţi, intr-un, asemenea spectacol, de oscilaţiile neprevăzute ale scorului, de alternanţa — aproape matematică — a dominaţiei şi degringoladei ambilor parteneri, de atacurile şi ripostele senzaţionale de o parte şi de alta, de inevitabilele „momente psihologice", care solicită la maximum altimetrul tensiunii nervoase, pe teren ca şi în tribune — în sfîrşit, de acel finiş diabolic, în care soarta întîlnirii atîrnă de un fir de păr... Nimic din toate acestea n-a lipsit derbiului voleibalistic de la Floreasca. La capătul celor cinci seturi, victoria a surîs feroviarilor, deşi putea să revină, la fel de bine, şi formaţiei adverse, cu mai puţine individualităţi strălucitoare, însă mai omogenă, mai constantă, şi cu un plus important la capitolul condiţie fizică. Dacă nu s-a întimplat aşa, de vină nu este totuşi hazardul. Pentru dîrzenia cu care au luptat, îndeosebi în final, băieţii conduşi de Iioraţiu Nicolau merită admiraţia unanimă. Deasupra tuturor, rapidişti şi dinamovişti, vom saluta însă comportarea acelui jucător de excepţie, care se numeşte Drăgan, şi care ieri dimineaţă a personificat, în ochii celor prezenţi, Voleiul — cu majusculă. Dan DEŞLIU PRONOSPORT Coneursul Nr. 9 din 28 februarie Atalanta — Florentina (2—1) 1 Bologna — Juventus (1—1) x Cagliari — Catania (2—0) 1 Genoa — Foggia (1—0) 1 Mantova — Sampdorla (1—0) 1 Milan — Messina (2—0) 1 Roma — Internazionale (1—3) 2 Torino — Lanerossi (3—0) 1 Vareso — Lazio (0—1) 2 Bari — Venezia (1—1) x Catanzaro — Keggiana (1—0) X Spal — Napoli (0—0) x Pag. 3 Grigorovici şi Dragan resping mingea trasă de Corbeanu (fotografia din stingă). Rugbiştii de la Steaua obţin din nou balonul la tuşă (fotografia din dreapta). Foto : Gh. Vinţilă Presa elveţiană despre victoria handbaliştilor bucureşteni După cum se ştie, sîmbătă seara le Zürich echipa noastră campioană la handbal masculin, Dinamo Bucureşti, a întrecut cu 19-11 (10-5) pe Grasshopers, campioana Elveţiei, în semifinalele „Cupei campionilor europeni”. Dinamoviştii au făcut astfel un important pas pentru calificarea în finala competiţiei, urmînd să susţina la 20 martie (Bucureşti) meciul retur cu Grasshopers Zürich. Referindu-se la prima întîlnire a celor două formaţii, ziarele elveţiene remarcă jocul elegant şi eficace al echipei romîneşti, în cronicile ziarelor se spune printre altele : „Handbaliştii romîni au obţinut o meritată şi aplaudată victorie”. Ziarul „Sport”-Zurich remarcă, de pildă, că „Handbaliştii romîni nu au trebuit să forţeze victoria, fiind clar superiori”, în meciul de sîmbătă punctele echipei noastre au fost realizate de Ivănescu (8), Hnat (3), Moser (4), Coman (1), Ionescu (2) şi Nica (1). De la gazde s-au remarcat Landis (3), Schmidt (2), şi Seiler (2). Jocul a fost arbitrat de Nacken (R. F. Germană). Ieri seară handbaliştii dinamovişti s-au întors în Capitală. Tenis de masă Succesul lui Giurgiucă la campionatele internaţionale ale R. F. Germane In cadrul campionatelor internaţionale de tenis de masă ale R. F. Germane de la Frankfurt pe Main, tînărul reprezentant al ţării noastre Dorin Giurgiucă a obţinut un remarcabil succes, cîştigînd duminică seara proba de simplu. In finală, Giurgiucă l-a învins în 22 de minute pe Martin R. Ness (R. F. Germană) cu scorul de 3—0 (21—11; 21—9; 21—7), după ce în semifinale îl eliminase cu 3—0 pe Scholler (R.F.G.), cîștigătorul turneului de anul trecut. Ness l-a învins cu 3—0 pe Rethi (R. P. Romînă). Cobîrzan a fost eliminat cu 3—2 de Gomola (R.F.G.), iar Negulescu a pierdut cu 3—2 în fața iugoslavului Korpa. In proba feminină, Maria Alexandru a întrecut-o cu 3—0 pe cehoslovaca Luzova, iar în „sferturi“ cu 3—0 pe Lukacs (R.P.U.). In semifinale ea a fost învinsă de Diana Rowe (Anglia) cu 3—1. Ella Constantinescu a pierdut cu 3—0 în sferturi la Shannon. In finală, Shannon a cîștigat cu 3—0 în fața Dianei Rowe. Ieri prin săli şi pe stadioane şi bogată în evenimente sportive. In săli sau afară, în aer liber, pe stadioane şi patinoare. ieri întrecerile s-au succedat aproape fără întrerupere, de dimineaţă pînă seara tîrziu. Amatorii de sport au avut de ales între volei, baschet, fotbal, rugbi şi patinaj. Tribunele sălilor şi stadioanelor bucureştene — pe care le-am vizitat — n-au dus lipsă de spectatori. Sala Floreasca, de exemplu, era arhiplină încă de la ora 9, deşi mult aşteptatul derbi voleibalistic Rapid — Dinamo urma să înceapă de abia spre ora 12. Pînă atunci, publicul a asistat la două meciuri interesante, terminate cu rezultate aşteptate: Steaua — Constructorul Brăila 3—0; Tractorul Braşov — Progresul 3—1. Aşadar, voleibaliştii braşoveni au terminat neînvinşi prima parte a campionatului. Antrenorul braşovenilor, Tănase Tănase, şi-a exprimat bucuria pentru rezultatul echipei. „Meritul revine întregului lot , ne-a spus el. La antrenamente, ca şi la meciuri, toţi membrii formaţiei nu-şi precupeţesc eforturile. Totuşi, în partida cu Progresul, echipa n-a mers chiar aşa cum aş fi dorit. Se poate să fi fost la mijloc emoţia de a se afla în faţa publicului bucureştean. Dar iată, pe teren apar formaţiile Rapid şi Dinamo. Solicităm antrenorului actualilor lideri un pronostic. — Cred că vor învinge rapidiştii... Intr-adevăr, aşa a fost. Terenul Constructorul din Şoseaua Olteniţei a găzduit ieri primele meciuri de rugbi ale formaţiilor noastre fruntaşe. Competiţia, dotată cu „Cupa 8 Martie“, a început promiţător. Partidele au fost în general echilibrate, deşi poate rezultatele finale (Steaua — Gloria 16—0, Griviţa roşie — Olimpia 29—3, Constructorul — Dinamo 6—0, Progresul — Ştiinţa Petroşani 8—6) nu arată totdeauna acest lucru. Din cele opt echipe care au jucat, Griviţa roşie şi Steaua au arătat o formă mai bună. Maestrul emerit al sportului Viorel Moraru — care, pare-se, începînd din acest an se va dedica exclusiv activităţii de antrenor al griviţenilor — ne-a mărturisit: „Vrem să recucerim titlul de campioni. Ne pregătim serios pentru ca, încă de la primele meciuri, să luăm un avans asupra principalilor noştri adversari — Steaua, Dinamo, Progresul. Pentru noi, competiţia se dovedeşte utilă Înaintea noului campionat republican, a cărui Inaugurare urmează să aibă loc peste cîteva săptămîni“. In programul sportiv de dupăamiază, un loc principal l-au ocupat cele două competiţii de la patinoarul artificial „23 August“. Pe pista de gheaţă s-au întrecut mai întîi finaliştii şi finalistele campionatului republican de patinaj artistic. Iată numele noilor campioni: Elena Moiş (în fotografie) Marcel Comanici (ambii de la Dinamo), Letiţia Păcuraru — Radu Ionian (Ştiinţa Bucureşti). A urmat apoi revanşa meciului de hochei dintre echipele de tineret ale Romîniei şi Poloniei. Cu o seară înainte, hocheiştii noştri pierduseră la limită (4—3), după ce în prima repriză conduseseră cu 2—0, prin punctele înscrise de Antal şi Boldescu (în fotografie). Şi în cel de-al doilea joc, oaspeţii au obţinut victoria. Ei au dominat net în repriza întîi, înscriind trei goluri fără să primească vreunul. In continuare disputa a fost echilibrată. Tinerii noştri hocheişti n-au putut înscrie însă decit trei goluri, dar şi adversarii au marcat două. Scor final: 5-3 pentru echipa Poloniei. Ion DUMITRU Din sportul • Cu prilejul unei reuniuni profesioniste de box desfășurată la Milano, „greul“ italian Giulio Sarandi, fost campion european de amatori la cat. semigrea, a dispus prin K.O. în rândul 4 de sirianul Mohammed Sahab. La Roma, un alt boxer italian de cat. grea, Dante Cane, l-a învins prin K.O. în rundul doi pe Siegfried Ackers (R.F.G.). • întîlniri internaţionale amicale de hochei pe gheaţă , la Jesenice (R.S.F. Iugoslavia), întîlnirea revanşă dintre reprezentativele Iugoslaviei şi Italiei s-a încheiat cu scorul de 5—4 în favoarea oaspeţilor, selecţionata R. S. Cehoslovace a învins la Pardubice cu 12—1 echipa Elveţiei. Selecţionata secundă a R. S. Cehoslovace a întrecut cu 7—1 la Salzburg echipa Austriei, iar reprezentativa R. P. Ungare a învins cu 6—2 în partida cu Danemarca desfășurată la Copenhaga. • Echipa de fotbal Torpedo Moscova a susţinut a doua întîlnire de la sosirea sa în Australia, jucînd la Sydney internaţional cu selecţionata oraşului. Jocul s-a încheiat la egalitate : 1—1. • Pilotînd o maşină „Dodge 1965“ automobilistul american Roy Yarbrough a stabilit un nou record mondial de viteză pe circuit închis cu media orară de 292,607 km. Yarbrough a parcurs un circuit de 4,022 km în 49’’ 5/10. Vechiul record mondial — 292,193 km — aparţinea compatriotului său Art Malone • Intr-un meci internaţional de rugbi contînd pentru „turneul celor 5 naţiuni“, echipa Irlandei a învins cu 16—6 reprezentativa Scoţiei. In clasament conduce Irlanda cu 5 puncte, urmată de Ţara Galilor — 4 p. (un joc mai puţin), Franţa — 3 p., Anglia — 2 p. şi Scoţia — 6p. • Cu prilejul campionatelor de atletism ale Australiei, atleta Judy Amoore a stabilit un nou record mondial în proba de 440 yarzi cu timpul de 52” 4/10. Vechiul record — 53’’3/10 — aparţinea tot unei atlete australiene, Betty Cuthbert. (Agerpres) FOTBAL „CUPA R. P. ROMÂNE * Metalul Rădăuţi — Textila Botoşani 2—1; Victoria Piatra Neamţ — Siderurgistul Galaţi 2—4; Textila Buhuşi — C.F.R. Paşcani 2—1; Ştiinţa Galaţi — Constructorul Brăila 3—1; Marina Mangalia — Ştiinţa Bucureşti 3—2; Victoria Giurgiu — Metalul Bucureşti 1—0; Dinamo Obor Bucureşti — Metalul Tîrgovişte 1—2; Tractorul Corabia — C.F.R. Roşiori 0—6; Lotrul Brezoiu— Metalul Piteşti 0—1; Metalul Hunedoara — A. S. Cugir 1—2; C.S.M. Reşiţa — Vagonul Arad 1—0; C.F.R. Arad — Minerul Lupeni 1—1; Bradul Vişeu — Recolta Cărei 1—2; Olimpia Oradea — Ştiinţa Timişoara 1—0; Unirea Tg. Mureş — A.S.A. Tg. Mureş 0—1; Chimica Tîrnăveni — Clujeana Cluj 4—5; Arieşul Turda — Chimia Făgăraş 6—0; Tractorul Braşov — Flacăra Moreni 1—2. Meciuri amicale Echipa de fotbal Minerul Baia Mare a susţinut sîmbătă la Kiustendil (R. P. Bulgaria) un meci amical în compania formaţiei locale Levski. Fotbaliştii români au cîştigat cu 4-1. Duminică s-au disputat în ţară trei meciuri internaţionale de fotbal, încheiate cu următoarele rezultate : Steagul Roşu Braşov — Botev (R. P. Bulgaria) 0-2 ; Dinamo Piteşti — Akademie Sofia 3-2 ; Crişul Oradea — Jednota Trencin (R. S. Cehoslovacă) 3-0. Alte rezultate : Petrolul Ploieşti — lotul U.E.F.A. 1-0 ; Farul Constanţa — Progresul Bucureşti 1-0. REZULTATE TEHNICE BASCHET: masculin: Dinamo Bucureşti — Ştiinţa Cluj 69—64 ; Ştiinţa Bucureşti — Rapid 77—80 ; Ştiinţa Timişoara — Steaua 69—65 ; Politehnica Cluj — C.S.M.S. Iaşi 96—67 ; Farul Constanţa — Steagul Roşu Braşov 70—54 ; Dinamo Oradea — Ştiinţa Tg. Mureş 81—62 ; feminin : Constructorul Bucureşti — Rapid 60—65 ; Ştiinţa Bucureşti — Voinţa Braşov 68—45 ; Progresul Bucureşti — Ştiinţa Constanţa 51—39 ; Voinţa Bucureşti — Mureşul Tg. Mureş 63—53 ; Ştiinţa Cluj — Voinţa Oradea 47—37. VOLEI: masculin : Steaua — Constructorul Brăila 3—0 ; Progresul — Tractorul Braşov 1—3 ; Rapid — Dinamo Bucureşti 3—2 ; Ştiinţa Galaţi — Minerul Baia Mare 3—0 ; Dinamo Bihor — Ştiinţa Cluj 0—3 ; Ştiinţa Timişoara — Petrolul Ploieşti 3—2; C.S.M.S. Iaşi — Farul Constanţa 2—3.