Scînteia, septembrie 1965 (Anul 34, nr. 6727-6756)

1965-09-11 / nr. 6737

Raid­anchets PE ŞANTIERE DE CONSTRUCŢII Pregătirea terenului pentru semănat Lucrătorii de pe o­­goarele regiunii Iaşi pre­gătesc intens însămîn­­ţările de toamnă. S-au terminat în întregime arăturile de vară, iar pe măsură ce se recoltează floarea-soarelui, sfecla de zahăr şi porumbul, araturile continuă. Să­­mînţa este condiţionată într-o proporţie de a­­proape 90 la sută. Con­comitent cu pregătirea propriu-zisă a terenului se face şi fertilizarea solului. în toate raioa­nele se organizează instruirea practică a specialiştilor din coope­rativele de producţie în legătură cu buna fo­losire a maşinilor agri­cole la însămînţări. Am vizitat cîteva uni­tăţi agricole din re­giune. La cooperativele din Iveşti, raionul Bîr­­lad, Tg. Frumos, raionul Paşcani, Voineşti, An­­drieşeni, Bivolari şi Movileni, raionul Iaşi, Frumuşica, Chişcăreni şi Coarnele Caprii, raionul Hîrlău şi în multe alte locuri pregătirile pentru semănat sunt pe termi­nate. — La noi — ne spu­ne tov. Frătiţă Pintilie, preşedintele cooperati­vei agricole de produc­ţie din Dumeşti, raionul Iaşi — arăturile sunt gata. Acum, o parte din tractoare ară terenurile eliberate de floarea soarelui şi de sfecla de zahăr, iar altele lucrea­ză cu discurile pe cele 400 ha pe care le vom însămînţa cu grîu. Am încorporat sub brazdă 80 tone de su­­perfosfat şi 500 tone de gunoi de grajd, iar să­­mînţa o avem asigurată. Trebuie adăugat însă că în regiune există şi unităţi în care mai sînt destule lucruri de pus la punct pînă la începe­rea însămînţăriior. La IZK31 cooperativa Podu Iloa­­iei, deşi starea terenu­lui necesita lucrarea lui cu grapele cu discuri, nu erau folosite decît 4 din cele 6 discuri exis­tente. Preşedintele coo­perativei ne-a informat că celelalte două ur­mează să fie montate de mecanizatorii brigăzii care-i deserveşte. De ce nu s-o fi făcut asta mai din vreme ? La Popeşti, raionul Iaşi, nici jumă­tate din suprafaţa desti­nată însămînţărilor de toamnă nu era pregătită, iar la cooperativele Cîr­­joaia, Cepleniţa, Şipote şi Cotnari, raionul Hîr­lău, această acţiune este mult rămasă în urmă. In regiune, pînă la 7 septembrie doar circa 23 la sută din terenurile arate fuseseră pregă­tite pentru însămînţări. Se semnalează rămî­neri în urmă şi la pre­gătirea seminţelor. în­trebat ce cantitate de sămînţă a condiţionat, tov. Vasile Grigoriţă, preşedintele cooperati­vei din Popeşti, a răs­puns : Nici un kilogram. Am adus un selector electric de vreo două săptămîni, dar nu l-am putut porni. Ne-au lipsit nişte piese. Selectatul seminţei se desfăşoară anevoios şi în comunele Cepleniţa, Cîrjoaia, Coarnele Ca­prii din raionul Hîrlău pentru că selectoarele puse la dispoziţia a­­cestor unităţi de către S.M.T. Frumuşica se de­fectează des. Pînă la începerea în­­sămînţărilor au mai ră­mas puţine zile. Este de datoria consiliilor agri­cole să îndrume cu spirit de răspundere conducerile cooperati­velor de producţie şi ale S.M.T. spre a inten­sifica lucrările de pre­gătire a terenului, a condiţiona din vreme întreaga cantitate de sămînţă. C­riste­a CHELARU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Anul XXXV nr. 6737 Simbătă 11 septembrie 1965 6 PAGINI — 30 BANI Se apropie termenul de punere in funcţiune STADIUL LUCRĂRILOR LA NOILE OBIECTIVE INDUSTRIALE In ultimul timp, pe hartea industrială a ţarii au apărut obiec­tive noi de însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în continua­re a economiei naţionale. De la începutul anului şi pînă în pre­zent au, intrat în funcţiune numeroase unităţi industriale, con­structorii şi montorii au executat în primele şapte luni un volum de lucrări de construcţii-montaj cu aproape 7 la sută mai mare decit în perioada corespunzătoare a anului trecut. In luna august, lucrările au continuat în ritm susţinut. Din analiza îndeplinirii pla­nului de investiţii pe acest an reiese însă ca pe unele şantiere există, rămîneri în urmă faţă de graficele , stabilite. Punerea în funcţiune la termen a noilor obiective constituie — după cum se subliniază in documentele Congresului al IX-lea al partidului — o problemă majoră, care condiţionează in mare măsură înfăptuirea sarcinilor de plan ce revin industriei în anii viitorului cincinal. Pentru a afla care este stadiul lucrărilor la obiectivele cu termene apropiate de intrare în producţie, cores­pondenţii ziarului nostru pentru regiunile Galaţi, Ploieşti şi Mara­mureş au întreprins un raid-anchetă pe cîteva mari şantiere. Problema nr. 1 Lingă Brăila, la Combinatul de celuloză şi hârtie, lucrările de con­strucţii-montaj se desfăşoară pe un front larg.­­ Planul fizic pe primele şapte luni a fost îndeplinit — ne spune ing. Ion Vasilescu, director general al în­treprinderii de şantiere construcţii­­montaj Brăila. Există însă şi rămîneri în urm­ă. Penntru intensificarea ritmu­lui la montaj am primit cîteva echipe speciale de montori de pe alte mari şantiere din țară. Punctele de lucru au fost înzestrate cu noi macarale, compactoare şi alte utilaje moderne. S-a organizat un atelier de confec­ţionat construcţii metalice, s-a extins sudura automată şi semiautomată. Ca urmare, secţia electroliză a fost con­struită într-un timp record , mai pu­ţin de trei luni. — Cum se explică, totuşi, rămî­­nerile în urmă la unele lucrări ? Referindu-se la aceasta, tov. Hristu Georgescu, inginer şef al combinatului cu problemele de in­vestiţii, ne-a relatat: — Intr-adevăr, unele lucrări nu sa desfăşoară conform graficelor , mon­tajul utilajelor la secţia electroli­ză, în hala maşinilor fabricii de hîr­­tie, la tocătoria şi fierbătoria de stuf. Cauza ? Grupa de proiectanţi a Insti­tutului de studii, experimentări şi proiectare pentru industria celulozei, fibrelor artificiale şi valorificarea stu­tului, aflata pe şantier, definitivează anevoios soluţiile unor detalii de proiectare. La secţia electroliză, de pildă, nu s-a stabilit încă soluţia de alimentare cu energie şi nu s-au de­finitivat finisajele inferioare în sale celulelor de electroliză. De aceea, timpul cîştigat la construcţie este în mare parte irosit. O situaţie similară există şi la secţia de regenerare a leşiilor. Din discuţiile avute cu muncitori, maiştri şi tehnicieni pe şantier a reieşit că rezolvarea unor detalii a devenit in actuala etapă a lu­crărilor problema nr. 1. Punerea în funcţiune a secţiei de electroliză, prevăzută pren­tru luna august, a întîrziat. La noua tocătorie de stuf, secţiile fierbătorie, sortare, spălare, albire, există condiţii ca lucrările să fie terminate cu trei luni mai devreme. Dar şi în acest caz con­structorii ne-au solicitat să scriem că şi beneficiarul — combinatul de hîrtie şi celuloză — nu se achită ireproşabil de obligaţiile ce-i revin. Amplasamentul noii conducte de aducţiune a apei a fost indicat cu patru luni mai tî­rziu. După cum am aflat pe şantier, aceste probleme sunt cunoscute di­recţiei generale tutelare. De ce însă nu se iau şi măsuri care să a­­sigure scurtarea duratei de execu­ţie ? Grijă pentru respectarea graficului In­ primăvara acestui an, la Combinatul petrochimic Ploieşti au intrat în funcţiune noi obiective : fabrică de olefine, fabrica de poli­etilenă şi cea de modificatori. Alte două mari instalaţii — fabrica de oxid de etilena şi glicoli şi fabri­ca de anhidridă ftalică — cu care de altfel se încheie prima etapă de dezvoltare a combinatului, se află în construcţie, întrebat des­pre stadiul actual al lucrări­lor şi perspectiva desfăşurării lor, tov. Traian Vulpe, inginer şef al combinatului, ne asigură că noile obiective vor fi predate la ter­men. Montarea utilajelor este pe sfîrşite, s-a trecut la efectuarea pro­belor de presiune, la spălarea con­ductelor şi izolarea lor termică. Sunt însă şi rămîneri în urmă față de gra­fice. încă la sfîrșitul lunii iulie uzina „Vulcan" trebuia să furnizeze șantie­rului două generatoare de abur. După o lună, pe șantier se afla doar carcasa unuia dintre ele. — Considerați aceasta ca singu­ra cauză care determină un ritm lent de lucru ? — Nicidecum. Există și altele. O să mă refer la activitatea construc­torului. El a întîrziat execuția cana­lizării, alimentării cu apă, drumurilor interioare, a corpului administrativ. Unele obiective începute n-au fost duse pînă la capăt. Urmărind execu­tarea cu prioritate a lucrărilor de va­lori mari, constructorul a lăsat la urmă părţile „mărunte . Acum, cînd se apropie termenul de punere în func­ţiune — trimestrul IV — constructorii au de executat multe finisaje şi re­medieri. Am vrut să aflăm şi părerea constructorului. Ion Hogea, şeful serviciului, producţie al întreprin­derii şantiere-construcţii-montaj Brazi, ne-a relatat. (Continuare în pag. a V-a) --------------­ lyjfj afla. Destinul cărţilor — Ce zici, nu ţi se pare ni­mic ciudat ? mă întîmpină li­brarul. Mă uit nedumerit in jur. A­­celeaşi rafturi, aceleaşi stan­duri pline de cărţi, aceeaşi for­fotă a cumpărătorilor. — Mă mir că nu observi. Gîndește-te ! Mai sînt doar cî­teva zile pînă la deschiderea şcolilor... Are dreptate. In comparaţie cu toamna anului trecut, atmos­fera e alta. Nu mai văd acea avalanşă febrilă de cumpără­tori, nu mai aud acele între­bări, sute de întrebări pe oră . Aveţi „istoria“ de clasa a XI-a? Dar „fizica“ de-a IX-a? Dar „a­­natomia“... Toate aceste ma­nuale, cîteva milioane, se vor împărţi gratuit in primele zile de şcoală. Dintr-o dată milioa­ne de cărţi au ieşit din circui­tul comerţului, din raliurile li­brăriilor. — Şi asta nu vă afectează planul ? — Planul ? zimbeşte librarul. Dimpotrivă, il stimulează. Un mare act de cultură ca acesta atrage după sine altele ■, o car­te primită nu dar trezeşte inte­resul pentru altele pe care ţi le cumperi singur. Uite, în ulti­mele zile au venit la mine elevi şi părinţi pe care-i cunosc. Lo­gica lor e simplă : banii prevă­zuţi pentru manualele şcolare ii poţi folosi acum pentru îmbo­găţirea bibliotecii personale. Şi am constatat că mulţi, foarte mulţi, aşa procedează. E o oră matinală, cumpărăto­rii sunt încă puţini, iar librarul e pasionat de subiectul discu­ţiei. .. Mi-amintesc că în urmă cu zece-cincisprezece ani un ti­raj de 30 000 exemplare con­stituia pentru noi o sperietoare. Paul DIACONESCU (Continuare in pag. a V-a) ST 11 NT Ă I­­ SI TEHNICĂ • „ZILELE VASILE ALECSANDRI" • IO­OOO de tineri urcă la catedră Vizita in U.R.S.S. a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România Continuarea convorbirilor româno - sovietice La 10 septembrie, la Kremlin au avut loc convorbiri între dele­gaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România şi conducătorii partidului şi guvernu­lui sovietic. In timpul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie, frăţească, înţelegere reciprocă şi cordialitate, a conti­nuat schimbul de păreri cu privire la­­dezvoltarea pe mai departe a relaţiilor româno-sovietice, cu pri­vire la problemele actuale ale situaţiei internaţionale contem­porane şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. A fost, de asemenea, pus de acord textul comunicatului despre vizita în Uniunea Sovietică a dele­gaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, în pag. II — III CUVÎNTÂRILE ROSTITE LA MITINGUL DIN PALATUL KREMLINULUI La 10 septembrie, in Palatul mare al Kremlinului din Moscova a avut loc semnarea Comunicatu­lui cu privire la vizita oficială fă­cută în Uniunea Sovietică de către delegaţia de partid şi guvernamen­tală a Republicii Socialiste Ro­mânia. Comunicatul a fost semnat, din partea română, de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, şi Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România , din partea sovietică — de tovarăşii Leonid Brejnev, prim­­secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., şi Alexei Kosîghin, mem­bru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La semnare au fost de faţă tovarăşii Gheorghe Apostol, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R.,­ prim-vice­­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Alexandru Birlădeanu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşe­­dinte al Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, se­cretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor exter­ne, Nicolae Guină, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S.S., pre­cum şi Andrei Păcuraru, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. Din partea sovietică au asis­tat tovarăşii K. T. Mazurov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezi­diului C.C. al P.C.U.S., preşedin­tele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, mem­bru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Şelepin, membru al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grişin, membru supleant al Pre­zidiului C.C. al P.C.U.S., preşedin­tele Consiliului Unional Central al sindicatelor sovietice, P. N. Demi­­rev, membru supleant al Prezidiu­lui şi secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov şi A. T. Rudakov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., V. E. Dimşiţ, M. A. Leseciko, P. F. Lo­­mako, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. A. Gro­­mîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al C.C. al F.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România. SEMNAREA COMUNICATULUI COMUN Telefoto : TASS-AGESPRES Mitingul consacrat prieteniei româno-sovietice In marea Sală a Congreselor din Palatul Kremlinului a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat prieteniei româno-sovietice. In sala de peste 6 000 de locuri se aflau reprezentanţi ai oamenilor muncii din Moscova, muncitori, ingineri, funcţionari, oameni de ştiinţă şi cultură, scriitori, reprezentanţi ai forţelor armate ale U.R.S.S. Tribuna, dominată de chipul lui Lenin, era încadrată de drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Uniunii Sovietice. Cei prezenţi au întîmpinat cu a­­plauze prelungite apariţia în pre­zidiu a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Birlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mă­nescu, Nicolae Guină, a tovarăşi­lor L. I. Brejnev, A. N. Kosîghin, A. I. Mikoian, K. T. Mazurov, D. S. Poleanski, A. N. Şelepin, G. I. Vo­ronov, V. V. Grişin, P. N. Demirev, I. V. Andropov, D. F. Ustinov, a reprezentanţilor locuitorilor capi­talei sovietice. Mitingul a fost deschis de N. G. Egorîcev, prim-secretar al Comi­tetului orăşenesc Moscova al P.C.U.S., care în numele locuito­rilor Moscovei a salutat cu căldu­ră pe membrii delegaţiei române. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia şi Uniunii Sovietice. Au luat cuvîntul A. V. Viktorov, şef de brigadă la uzina de rulmenţi nr. 1 din Moscova, prof. D. I. Dia­konov, decanul facultăţii de petrol şi gaze a Institutului ,,Gubkin“, T. P. Volkova, învăţătoare la şcoa­la nr. 101 „Kosmodemianskaia“ din Moscova. In aplauzele prelungite ale par­ticipanţilor la miting a luat apoi cuvîntul Leonid Brejnev, prim­­secretar al C.C. al P.C.U.S. Din nou în sală răsună aplauze prelungite cînd se dă cuvîntul şe­fului delegaţiei de partid şi gu­vernamentale a Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R. Cuvîntările rostite de tovarăşii Leonid Brejnev şi Nicolae Ceauşescu au fost urmărite cu deosebită atenție și subliniate in repetate rînduri de aplauze. Mitingul a fost o vie manifesta­re a sentimentelor de prietenie ro­­mâno-sovietică. RECEPŢIE LA KREMLIN ÎN CINSTEA DELEGAŢIEI ROMÂNE Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi guvernul sovietic au oferit vineri seara în Palatul mare al Kremli­nului o recepţie în cinstea delega­ţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în frunte cu­­tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La recepţie au participat mem­brii delegaţiei de partid şi guver­namentale a Republicii Socialiste România şi persoanele care o în­soţesc. Din partea sovietică, la recepţie au fost prezenţi tovarăşii L. I. Brejnev, A- N. Kosîghin, A. I. Mi­koian, K. T. Mazurov, D. S. Po­leanski, A. N. Şelepin, membri ai C.C. al P.C.U.S., ai Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S., mi­niştri, preşedinţi ai comitetelor de stat ale U.R.S.S., mareşali şi ofiţeri superiori, deputaţi şi alte persoa­ne oficiale sovietice. Erau prezenţi, de asemenea, şefi ai reprezentanţelor diplomatice a­­creditaţi la Moscova, membri ai corpului diplomatic, ziarişti sovie­tici şi străini. In timpul recepţiei, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cor­dială, de prietenie frăţească, tova­răşii Alexei Kosîghin şi Ion Gheorghe Maurer au rostit toas­turi. In pag. a IlI-a : toasturile rostite Transmisie directa la Radio şi Televiziune de la plecarea din Moscova a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România Posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite de la Moscova, sâmbătă 11 septembrie, în jurul orei 9:30, plecarea spre patrie a delegaţiei de partid şi guvernamen­tale a Republicii Socialiste România, in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român.

Next