Scînteia, septembrie 1965 (Anul 34, nr. 6727-6756)
1965-09-11 / nr. 6737
Raidanchets PE ŞANTIERE DE CONSTRUCŢII Pregătirea terenului pentru semănat Lucrătorii de pe ogoarele regiunii Iaşi pregătesc intens însămînţările de toamnă. S-au terminat în întregime arăturile de vară, iar pe măsură ce se recoltează floarea-soarelui, sfecla de zahăr şi porumbul, araturile continuă. Sămînţa este condiţionată într-o proporţie de aproape 90 la sută. Concomitent cu pregătirea propriu-zisă a terenului se face şi fertilizarea solului. în toate raioanele se organizează instruirea practică a specialiştilor din cooperativele de producţie în legătură cu buna folosire a maşinilor agricole la însămînţări. Am vizitat cîteva unităţi agricole din regiune. La cooperativele din Iveşti, raionul Bîrlad, Tg. Frumos, raionul Paşcani, Voineşti, Andrieşeni, Bivolari şi Movileni, raionul Iaşi, Frumuşica, Chişcăreni şi Coarnele Caprii, raionul Hîrlău şi în multe alte locuri pregătirile pentru semănat sunt pe terminate. — La noi — ne spune tov. Frătiţă Pintilie, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Dumeşti, raionul Iaşi — arăturile sunt gata. Acum, o parte din tractoare ară terenurile eliberate de floarea soarelui şi de sfecla de zahăr, iar altele lucrează cu discurile pe cele 400 ha pe care le vom însămînţa cu grîu. Am încorporat sub brazdă 80 tone de superfosfat şi 500 tone de gunoi de grajd, iar sămînţa o avem asigurată. Trebuie adăugat însă că în regiune există şi unităţi în care mai sînt destule lucruri de pus la punct pînă la începerea însămînţăriior. La IZK31 cooperativa Podu Iloaiei, deşi starea terenului necesita lucrarea lui cu grapele cu discuri, nu erau folosite decît 4 din cele 6 discuri existente. Preşedintele cooperativei ne-a informat că celelalte două urmează să fie montate de mecanizatorii brigăzii care-i deserveşte. De ce nu s-o fi făcut asta mai din vreme ? La Popeşti, raionul Iaşi, nici jumătate din suprafaţa destinată însămînţărilor de toamnă nu era pregătită, iar la cooperativele Cîrjoaia, Cepleniţa, Şipote şi Cotnari, raionul Hîrlău, această acţiune este mult rămasă în urmă. In regiune, pînă la 7 septembrie doar circa 23 la sută din terenurile arate fuseseră pregătite pentru însămînţări. Se semnalează rămîneri în urmă şi la pregătirea seminţelor. întrebat ce cantitate de sămînţă a condiţionat, tov. Vasile Grigoriţă, preşedintele cooperativei din Popeşti, a răspuns : Nici un kilogram. Am adus un selector electric de vreo două săptămîni, dar nu l-am putut porni. Ne-au lipsit nişte piese. Selectatul seminţei se desfăşoară anevoios şi în comunele Cepleniţa, Cîrjoaia, Coarnele Caprii din raionul Hîrlău pentru că selectoarele puse la dispoziţia acestor unităţi de către S.M.T. Frumuşica se defectează des. Pînă la începerea însămînţărilor au mai rămas puţine zile. Este de datoria consiliilor agricole să îndrume cu spirit de răspundere conducerile cooperativelor de producţie şi ale S.M.T. spre a intensifica lucrările de pregătire a terenului, a condiţiona din vreme întreaga cantitate de sămînţă. Cristea CHELARU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Anul XXXV nr. 6737 Simbătă 11 septembrie 1965 6 PAGINI — 30 BANI Se apropie termenul de punere in funcţiune STADIUL LUCRĂRILOR LA NOILE OBIECTIVE INDUSTRIALE In ultimul timp, pe hartea industrială a ţarii au apărut obiective noi de însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în continuare a economiei naţionale. De la începutul anului şi pînă în prezent au, intrat în funcţiune numeroase unităţi industriale, constructorii şi montorii au executat în primele şapte luni un volum de lucrări de construcţii-montaj cu aproape 7 la sută mai mare decit în perioada corespunzătoare a anului trecut. In luna august, lucrările au continuat în ritm susţinut. Din analiza îndeplinirii planului de investiţii pe acest an reiese însă ca pe unele şantiere există, rămîneri în urmă faţă de graficele , stabilite. Punerea în funcţiune la termen a noilor obiective constituie — după cum se subliniază in documentele Congresului al IX-lea al partidului — o problemă majoră, care condiţionează in mare măsură înfăptuirea sarcinilor de plan ce revin industriei în anii viitorului cincinal. Pentru a afla care este stadiul lucrărilor la obiectivele cu termene apropiate de intrare în producţie, corespondenţii ziarului nostru pentru regiunile Galaţi, Ploieşti şi Maramureş au întreprins un raid-anchetă pe cîteva mari şantiere. Problema nr. 1 Lingă Brăila, la Combinatul de celuloză şi hârtie, lucrările de construcţii-montaj se desfăşoară pe un front larg. Planul fizic pe primele şapte luni a fost îndeplinit — ne spune ing. Ion Vasilescu, director general al întreprinderii de şantiere construcţiimontaj Brăila. Există însă şi rămîneri în urmă. Penntru intensificarea ritmului la montaj am primit cîteva echipe speciale de montori de pe alte mari şantiere din țară. Punctele de lucru au fost înzestrate cu noi macarale, compactoare şi alte utilaje moderne. S-a organizat un atelier de confecţionat construcţii metalice, s-a extins sudura automată şi semiautomată. Ca urmare, secţia electroliză a fost construită într-un timp record , mai puţin de trei luni. — Cum se explică, totuşi, rămînerile în urmă la unele lucrări ? Referindu-se la aceasta, tov. Hristu Georgescu, inginer şef al combinatului cu problemele de investiţii, ne-a relatat: — Intr-adevăr, unele lucrări nu sa desfăşoară conform graficelor , montajul utilajelor la secţia electroliză, în hala maşinilor fabricii de hîrtie, la tocătoria şi fierbătoria de stuf. Cauza ? Grupa de proiectanţi a Institutului de studii, experimentări şi proiectare pentru industria celulozei, fibrelor artificiale şi valorificarea stutului, aflata pe şantier, definitivează anevoios soluţiile unor detalii de proiectare. La secţia electroliză, de pildă, nu s-a stabilit încă soluţia de alimentare cu energie şi nu s-au definitivat finisajele inferioare în sale celulelor de electroliză. De aceea, timpul cîştigat la construcţie este în mare parte irosit. O situaţie similară există şi la secţia de regenerare a leşiilor. Din discuţiile avute cu muncitori, maiştri şi tehnicieni pe şantier a reieşit că rezolvarea unor detalii a devenit in actuala etapă a lucrărilor problema nr. 1. Punerea în funcţiune a secţiei de electroliză, prevăzută prentru luna august, a întîrziat. La noua tocătorie de stuf, secţiile fierbătorie, sortare, spălare, albire, există condiţii ca lucrările să fie terminate cu trei luni mai devreme. Dar şi în acest caz constructorii ne-au solicitat să scriem că şi beneficiarul — combinatul de hîrtie şi celuloză — nu se achită ireproşabil de obligaţiile ce-i revin. Amplasamentul noii conducte de aducţiune a apei a fost indicat cu patru luni mai tîrziu. După cum am aflat pe şantier, aceste probleme sunt cunoscute direcţiei generale tutelare. De ce însă nu se iau şi măsuri care să asigure scurtarea duratei de execuţie ? Grijă pentru respectarea graficului In primăvara acestui an, la Combinatul petrochimic Ploieşti au intrat în funcţiune noi obiective : fabrică de olefine, fabrica de polietilenă şi cea de modificatori. Alte două mari instalaţii — fabrica de oxid de etilena şi glicoli şi fabrica de anhidridă ftalică — cu care de altfel se încheie prima etapă de dezvoltare a combinatului, se află în construcţie, întrebat despre stadiul actual al lucrărilor şi perspectiva desfăşurării lor, tov. Traian Vulpe, inginer şef al combinatului, ne asigură că noile obiective vor fi predate la termen. Montarea utilajelor este pe sfîrşite, s-a trecut la efectuarea probelor de presiune, la spălarea conductelor şi izolarea lor termică. Sunt însă şi rămîneri în urmă față de grafice. încă la sfîrșitul lunii iulie uzina „Vulcan" trebuia să furnizeze șantierului două generatoare de abur. După o lună, pe șantier se afla doar carcasa unuia dintre ele. — Considerați aceasta ca singura cauză care determină un ritm lent de lucru ? — Nicidecum. Există și altele. O să mă refer la activitatea constructorului. El a întîrziat execuția canalizării, alimentării cu apă, drumurilor interioare, a corpului administrativ. Unele obiective începute n-au fost duse pînă la capăt. Urmărind executarea cu prioritate a lucrărilor de valori mari, constructorul a lăsat la urmă părţile „mărunte . Acum, cînd se apropie termenul de punere în funcţiune — trimestrul IV — constructorii au de executat multe finisaje şi remedieri. Am vrut să aflăm şi părerea constructorului. Ion Hogea, şeful serviciului, producţie al întreprinderii şantiere-construcţii-montaj Brazi, ne-a relatat. (Continuare în pag. a V-a) -------------- lyjfj afla. Destinul cărţilor — Ce zici, nu ţi se pare nimic ciudat ? mă întîmpină librarul. Mă uit nedumerit in jur. Aceleaşi rafturi, aceleaşi standuri pline de cărţi, aceeaşi forfotă a cumpărătorilor. — Mă mir că nu observi. Gîndește-te ! Mai sînt doar cîteva zile pînă la deschiderea şcolilor... Are dreptate. In comparaţie cu toamna anului trecut, atmosfera e alta. Nu mai văd acea avalanşă febrilă de cumpărători, nu mai aud acele întrebări, sute de întrebări pe oră . Aveţi „istoria“ de clasa a XI-a? Dar „fizica“ de-a IX-a? Dar „anatomia“... Toate aceste manuale, cîteva milioane, se vor împărţi gratuit in primele zile de şcoală. Dintr-o dată milioane de cărţi au ieşit din circuitul comerţului, din raliurile librăriilor. — Şi asta nu vă afectează planul ? — Planul ? zimbeşte librarul. Dimpotrivă, il stimulează. Un mare act de cultură ca acesta atrage după sine altele ■, o carte primită nu dar trezeşte interesul pentru altele pe care ţi le cumperi singur. Uite, în ultimele zile au venit la mine elevi şi părinţi pe care-i cunosc. Logica lor e simplă : banii prevăzuţi pentru manualele şcolare ii poţi folosi acum pentru îmbogăţirea bibliotecii personale. Şi am constatat că mulţi, foarte mulţi, aşa procedează. E o oră matinală, cumpărătorii sunt încă puţini, iar librarul e pasionat de subiectul discuţiei. .. Mi-amintesc că în urmă cu zece-cincisprezece ani un tiraj de 30 000 exemplare constituia pentru noi o sperietoare. Paul DIACONESCU (Continuare in pag. a V-a) ST 11 NT Ă I SI TEHNICĂ • „ZILELE VASILE ALECSANDRI" • IOOOO de tineri urcă la catedră Vizita in U.R.S.S. a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România Continuarea convorbirilor româno - sovietice La 10 septembrie, la Kremlin au avut loc convorbiri între delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România şi conducătorii partidului şi guvernului sovietic. In timpul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie, frăţească, înţelegere reciprocă şi cordialitate, a continuat schimbul de păreri cu privire ladezvoltarea pe mai departe a relaţiilor româno-sovietice, cu privire la problemele actuale ale situaţiei internaţionale contemporane şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. A fost, de asemenea, pus de acord textul comunicatului despre vizita în Uniunea Sovietică a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, în pag. II — III CUVÎNTÂRILE ROSTITE LA MITINGUL DIN PALATUL KREMLINULUI La 10 septembrie, in Palatul mare al Kremlinului din Moscova a avut loc semnarea Comunicatului cu privire la vizita oficială făcută în Uniunea Sovietică de către delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România. Comunicatul a fost semnat, din partea română, de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, şi Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România , din partea sovietică — de tovarăşii Leonid Brejnev, primsecretar al Comitetului Central al P.C.U.S., şi Alexei Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La semnare au fost de faţă tovarăşii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Birlădeanu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Nicolae Guină, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S.S., precum şi Andrei Păcuraru, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. Din partea sovietică au asistat tovarăşii K. T. Mazurov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Şelepin, membru al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grişin, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului Unional Central al sindicatelor sovietice, P. N. Demirev, membru supleant al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov şi A. T. Rudakov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., V. E. Dimşiţ, M. A. Leseciko, P. F. Lomako, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al C.C. al F.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România. SEMNAREA COMUNICATULUI COMUN Telefoto : TASS-AGESPRES Mitingul consacrat prieteniei româno-sovietice In marea Sală a Congreselor din Palatul Kremlinului a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat prieteniei româno-sovietice. In sala de peste 6 000 de locuri se aflau reprezentanţi ai oamenilor muncii din Moscova, muncitori, ingineri, funcţionari, oameni de ştiinţă şi cultură, scriitori, reprezentanţi ai forţelor armate ale U.R.S.S. Tribuna, dominată de chipul lui Lenin, era încadrată de drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Uniunii Sovietice. Cei prezenţi au întîmpinat cu aplauze prelungite apariţia în prezidiu a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Birlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, Nicolae Guină, a tovarăşilor L. I. Brejnev, A. N. Kosîghin, A. I. Mikoian, K. T. Mazurov, D. S. Poleanski, A. N. Şelepin, G. I. Voronov, V. V. Grişin, P. N. Demirev, I. V. Andropov, D. F. Ustinov, a reprezentanţilor locuitorilor capitalei sovietice. Mitingul a fost deschis de N. G. Egorîcev, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Moscova al P.C.U.S., care în numele locuitorilor Moscovei a salutat cu căldură pe membrii delegaţiei române. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Uniunii Sovietice. Au luat cuvîntul A. V. Viktorov, şef de brigadă la uzina de rulmenţi nr. 1 din Moscova, prof. D. I. Diakonov, decanul facultăţii de petrol şi gaze a Institutului ,,Gubkin“, T. P. Volkova, învăţătoare la şcoala nr. 101 „Kosmodemianskaia“ din Moscova. In aplauzele prelungite ale participanţilor la miting a luat apoi cuvîntul Leonid Brejnev, primsecretar al C.C. al P.C.U.S. Din nou în sală răsună aplauze prelungite cînd se dă cuvîntul şefului delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R. Cuvîntările rostite de tovarăşii Leonid Brejnev şi Nicolae Ceauşescu au fost urmărite cu deosebită atenție și subliniate in repetate rînduri de aplauze. Mitingul a fost o vie manifestare a sentimentelor de prietenie româno-sovietică. RECEPŢIE LA KREMLIN ÎN CINSTEA DELEGAŢIEI ROMÂNE Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi guvernul sovietic au oferit vineri seara în Palatul mare al Kremlinului o recepţie în cinstea delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în frunte cutovarăşul Nicolae Ceauşescu. La recepţie au participat membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România şi persoanele care o însoţesc. Din partea sovietică, la recepţie au fost prezenţi tovarăşii L. I. Brejnev, A- N. Kosîghin, A. I. Mikoian, K. T. Mazurov, D. S. Poleanski, A. N. Şelepin, membri ai C.C. al P.C.U.S., ai Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., miniştri, preşedinţi ai comitetelor de stat ale U.R.S.S., mareşali şi ofiţeri superiori, deputaţi şi alte persoane oficiale sovietice. Erau prezenţi, de asemenea, şefi ai reprezentanţelor diplomatice acreditaţi la Moscova, membri ai corpului diplomatic, ziarişti sovietici şi străini. In timpul recepţiei, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, de prietenie frăţească, tovarăşii Alexei Kosîghin şi Ion Gheorghe Maurer au rostit toasturi. In pag. a IlI-a : toasturile rostite Transmisie directa la Radio şi Televiziune de la plecarea din Moscova a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România Posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite de la Moscova, sâmbătă 11 septembrie, în jurul orei 9:30, plecarea spre patrie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român.