Scînteia, septembrie 1965 (Anul 34, nr. 6727-6756)
1965-09-16 / nr. 6742
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIJI-VĂ Anul XXXV Nr. 6742 Joi 16 septembrie 1965 4 PAGINI — 30 BANI STILUL DE MUNCĂ AL ORGANIZAŢIILOR DE PARTID PRINCIPIUL SUPREM AL CONDUCERII DE PARTID Ioan VOINA secretar al Comitetului regional Braşov al P.C.R. Congresul al IX-lea al P.C.R. a acordat o deosebită atenţie problemelor legate de perfecţionarea stilului de muncă al organizaţiilor de partid. In această direcţie are o însemnătate hotăritoare aplicarea cu consecvenţă a principiului conducerii şi al muncii colective — principiu suprem al conducerii de partid, care asigură funcţionarea democratică a organelor şi organizaţiilor de partid. Rodul experienţei şi înţelepciunii colective Faptele arată că stricta respectare a principiului muncii colective imprimă activităţii de partid un caracter viu, dinamic, stimulează iniţiativa comuniştilor, oferă posibilitatea soluţionării juste a celor mai complexe probleme. Experienţa organelor de partid din regiunea Braşov confirmă că numai prin participarea activă a membrilor acestora la dezbaterea şi soluţionarea tuturor problemelor în cadrul şedinţelor de birou şi al plenarelor de comitet, hotărîrile şi măsurile adoptate sînt cu adevărat expresie a gîndirii şi experienţei colective. Voi ilustra eficienţa aplicării acestui principiu printr-un exemplu. La începutul acestui an, comitetul regional de partid a analizat preocuparea organizaţiilor de partid şi a conducerilor întreprinderilor pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, îndeosebi în industriile constructoare de maşini şi chimică, ramuri cu o mare pondere în economia regiunii. In acest scop a fost alcătuit un colectiv cuprinzînd, pe lîngă membrii comitetului regional, activişti ai comisiei economice, specialişti din activul comitetului regional, comitetelor raionale şi orăşeneşti, activişti ai organizaţiilor sindicale şi de tineret. Sub directa îndrumare a biroului comitetului regional, colectivul a studiat minuţios şi totodată multilateral activitatea desfăşurată pentru ridicarea calităţii produselor în 22 de întreprinderi. Concluziile studiului au fost dezbătute întîi într-o şedinţă de birou, după care referatul şi proiectul planului de măsuri au fost trimise spre consultare tuturor membrilor comitetului regional de partid. Faptul că referatul prezentat plenarei a fost dinainte cunoscut, că a tratat problemele profund şi argumentat, pe baza cunoaşterii temeinice a realităţilor, a relevat experienţa pozitivă semnalind totodată neajunsurile, a determinat o participare vie la discuţii, a ridicat nivelul dezbaterilor, le-a imprimat combativitate, spirit critic, exigenţă partinică. Largul schimb de păreri care a avut loc, propunerile făcute au dat posibilitatea adoptării, ca sintetizare a gîndirii colective, a unor măsuri politice şi tehnico-organizatorice menite să ducă la îmbunătăţirea calităţii produselor, la înlăturarea anumitor deficienţe. Planul de măsuri adoptat în plenara amintită a fost larg dezbătut în şedinţele comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid şi în adunările generale ale comuniştilor. Membrii biroului şi ai comitetului regional, activişti ai comisiei economice şi alte cadre cu munci de răspundere au ţinut în aproape toate întreprinderile din regiune expuneri pe teme legate de sarcinile actuale în domeniul îmbunătăţirii calităţii produselor. Totodată, membrii comitetului regional au primit sarcini precise privind controlul îndeplinirii la timp a măsurilor adoptate. După cinci luni de la plenară, putem aprecia că ea s-a dovedit rodnică. La uzina „Tractorul“ s-au adus, în acest răstimp, peste 100 de modificări constructive și tehnologice la diferite repere și subansamble ale tractoarelor ; a crescut gradul de tehnicitate al turbosuflantelor produse la uzina „Hidromecanica“ ; serviciile de concepţie au fost întărite cu numeroase cadre inginereşti; s-a intensificat activitatea pentru ridicarea pregătirii profesionale. Asemănător a procedat comitetul regional şi cînd a analizat preocuparea organizaţiilor de partid şi conducerilor întreprinderilor pentru promovarea largă a progresului tehnic, munca desfăşurată în vederea consolidării economico-organizatorice a cooperativelor agricole de producţie, activitatea de educare comunistă a tineretului etc. O bună experienţă în aplicarea principiului conducerii colective au acumulat comitetele orăşeneşti de partid Braşov, Sibiu şi Mediaş, comitetele raionale de partid Tg. Secuiesc şi Agnita. Să cităm un exemplu. Comitetul raional de partid Agnita, consultînd activul de partid, specialiştii din cooperativele agricole de producţie, a orientat activitatea acestora spre dezvoltarea zootehniei, pentru care raionul are condiţii favorabile. „...Hotăriile şi măsurile adoptate de organele de partid trebuie să fie rezultatul examinării părerilor și propunerilor făcute, expresia gîndirii întregului colectiv;..." (Din Statutul Partidului Comunist Român). Comitetul raional a întreprins, cu sprijinul activului său, al specialiştilor, un studiu temeinic al realităţilor, a stabilit un plan de măsuri menit să ducă la o puternică dezvoltare a zootehniei raionului. Consiliul agricol raional, conducerile cooperativelor agricole de producţie s-au îngrijit de asigurarea bazei furajere pe tot timpul anului, cei mai destoinici cooperatori, în mare parte comunişti, au fost repartizaţi în sectorul zootehnic, s-a lărgit aplicarea retribuţiei suplimentare. Membrii comitetului raional au controlat sistematic înfăptuirea măsurilor stabilite. Rezultatul ? Numai în sectorul zootehnic cooperativele de producţie din raion vor obţine anul acesta venituri de peste 19 milioane lei, ceea ce va determina o sporire considerabilă a avuţiei obşteşti şi a valorii zilei-muncă. Deşi experienţa Comitetului raional de partid Agnita în domeniul dezvoltării zootehniei s-a dovedit valoroasă, ea nu a fost extinsă. In raioanele Mediaş (care are o bogată tradiţie în dezvoltarea zootehniei) şi Făgăraş, rezultatele ce se obţin sunt sub nivelul posibilităţilor reale. Cele două comitete raionale nu au desfăşurat pe această linie o activitate sistematică de descoperire şi valorificare a condiţiilor lor favorabile, nu s-au bazat în acţiunile întreprinse — aşa cum s-a procedat la Agnita — pe forţele tuturor membrilor comitetului, ale activului de partid. Confruntări de opinii, nu dezbateri formale Desigur, munca colectivă nu se limitează la simpla ridicare de mîini pentru adoptarea unei hotărîri. Fmxperiența arată că de fiecare dată măsurile stabilite sînt cu atît mai judicioase cu cît reprezintă rezultatul unei confruntări de opinii, al participării active a tuturor membrilor biroului sau comitetului de partid la studierea şi dezbaterea problemelor. Despre ce fel de confruntare de opinii, de participare activă la dezbaterea problemelor esenţiale ale raionului poate fi vorba, cînd la o plenară cu activul comitetului raional de partid, cum a fost cea ţinută în primăvara acestui an la Sf. Gheorghe, din 293 de participanţi au luat cuvîntul doar 4 tovarăşi ? în iunie, tot într-o şedinţă plenară a comitetului raional, s-au dezbătut din nou problemele agriculturii raionului, dezbatere la care au luat cuvîntul doar 9 tovarăşi, soldîndu-se cu un vag plan de măsuri. Sarcinile stabilite prin planul de măsuri sunt atribuite exclusiv conducerilor cooperativelor agricole, inginerilor agronomi, medicilor veterinari. Nu au fost precizate responsabilităţi pentru membrii comitetului raional de partid. Pe alocuri se mai manifestă tendinţe de formalism în repartizarea de sarcini membrilor comitetelor raionale de partid. La un control efectuat de comitetul regional, s-a constatat că majoritatea membrilor Comitetului raional de partid Rupea au una şi aceeaşi sarcină , răspund de activitatea organizaţiei de bază din care fac parte. Cu forţe unite Subliniind că munca colectivă reprezintă principiul suprem al activităţii de partid, Statutul P.C.R. precizează totodată că aceasta implică participarea tuturor membrilor comitetelor de partid la realizarea sarcinilor de zi cu zi, răspunderea personală a fiecăruia pentru activitatea generală a comitetului de partid respectiv. (Continuare în pag. a III-a) ■ Prima intilnire cu Abecedarul Foto : Agerpres FOILETON de Niculă TANASE Pietroiul de la miezul nopţii Miezul nopţii! Dacă aş avea un orologiu ar bate de 12 ori. N-am. Resemnat, fac patul să mă culc. Zdrang! Un geam se face ţăndări şi-mi cade la picioare un pietroi. Ii ridic. De el e legat un bilet. ..Cumpără-ţi un fîş-fîş şi vino mîine noapte la orele 24 la ceasul din piaţa Matache Măcelarul, altfel e de rău“. Ce banc groaznic, am zis eu, şi m-am culcat. A doua noapte, pe la ceasurile 0,25 — zdrang ! Alt geam spart, alt pietroi. Textul biletului, idem ca primul. Am zis eu ceva, dar să trecem peste asta şi să continui. A treia noapte lucrurile s-au petrecut aidoma. A patra noapte la fel. — Cumpără-ţi un fîş-fîş, mi-au spus ai casei, vrei să ne îmbolnăvim de inimă ? M-am dus să-mi cumpăr un fîş-fîş. Am colindat prin toate magazinele. N-am găsit. Exact la miezul nopţii, pietroiul cu biletul al cărui text vă este cunoscut. Am scris şi eu pe o hîrtie : „Am vrut să-mi cumpăr unul, dar n-am găsit". L-am legat de piatră şi l-am aruncat afară pe fereastră. După cîteva minute mi-a venit răspunsul (cu acelaşi pietroi): „Dacă nu găseşti de gata, fă-ţi unul de comandă, îţi dau păsuire trei săptămîni“. Am umblat pe la diferite ateliere care confecţionează fîş-fîşuri şi la toate mi s-a spus că lucrează numai cu materialul clientului. De unde să cumpăr material, că nu se găseşte. Prin nu ştiu ce împrejurare am aflat că la casa de mode din Piaţa Chibrit, chiar la capătul liniei autobuzului 34, s-ar găsi. Am alergat acolo. — îmi faceţi şi mie un fîş-fîş . — Vă facem. — în trei săptămîni mi-l puteţi termina! — Sigur, dar dublu. — Ce dublu ? — Pardesiul. — Adică cum ? — O parte din fîş-fîş şi alta din stofă. — Numai din fîş-fîş nu se poate ? — Nu. Avem nişte stofă greu vandabilă şi trebuie să scăpăm de ea. Ca să scap şi eu de pietroaie mi-am comandat unul. Şi în noaptea cu pricina m-am prezentat la ceasul de la Matache. S-a apropiat de mine o umbră şi mi-a zis: — Ţi-am spus să vii îmbrăcat într-un fîş-fîş. (Continuare în pag. a III-a) Inscripţie pe un ghiozdan In Bucureşti a fost o dimineaţă cu soare. A fost în toată ţara un soare cu bucurii, cu zîmbete, cu temperatura emoţiilor şi a revederii. Şi patru milioane de ghiozdane, serviete, mape au pornit legănîndu-se, goale şi uşoare ca fulgul. Le-am urmărit pînă la liceul „Tudor Vladimirescu" din cartierul Militari, pînă la şcoala generală nr. 56, răsărită, nici n-am observat cînd, lîngă noile blocuri de pe şoseaua Mihai Bravu , pînă la şcoala nouă, inaugurată ieri în Drumul Taberei. Şi totuşi, ghiozdanele erau pline, pline de amintirile vacanţei. Marea şi muntele, taberele şi excursiile, culorile şi parfumul vacanţei izbucnesc din primele cuvinte. — Eu am fost la Năvodari. Dar tu ? — Eu am vizitat hidrocentrala de pe Argeş. Dar tu ? A fost pentru toţi o vacanţă frumoasă, plină de întîmplări şi de privelişti. Dar după cîteva recreaţii, ghiozdanele s-au golit de amintiri, în locul lor au fost aşezate cărţile care aşteptau în teanc pe fiecare bancă. De la abecedarul cu poze colorate, pînă la manualele voluminoase din ultimele clase, de la „unu şi cu unu fac doi“, la astronomie şi calculul probabilităţilor. Cîţi dintre copiii care au intrat azi în prima lor zi de şcoală vor deveni ingineri, agronomi, profesori ? Va trebui să aşteptăm 17 ani ca să-i numărăm. La sunetul clopoţelului startul spre anul 1982 a fost dat. în 1982 îi vor aştepta uzine moderne, centrale electrice, ogoare doldora de roadele mecanizării şi chimizării. Iar anul 2000 îi va afla în deplină maturitate creatoare. Poate că am văzut prea departe, dar, priviţi ! — ghiozdanele sînt pline de visuri adevărate. ...La ora cînd închei aceste rînduri 23 de milioane de cărţi au fost scoase din ghiozdane, serviete, mape. Colile albastre le aşteptau, raftul bibliotecii le-a primit ca pe cel mai de preţ dar. Sub soarele României socialiste şcoala şi-a deschis porţile. Paul DIACONESCU VIZITA IN R. P. BULGARIA A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA SOFIA 15 (Agerpres). — trimişii noştri speciali transmit: Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţită de tovarăşul Todor Jivkov şi alţi conducători de partid şi de stat bulgari, a vizitat miercuri regiunea şi oraşul Plevna. In drum spre oraşul Plevna, delegaţia s-a oprit la Botevgrad, unde a vizitat fabrica de semiconductori. La intrarea în uzină, oaspeţii au fost salutaţi cordial de Grigor Stroicikov, prim-secretar al Comitetului regional Sofia al P.C.R., Nikola Matev, preşedintele sfatului popular regional, ing. Lazar Dancev, directorul uzinelor, precum şi de numeroşi muncitori. Un grup de tinere muncitoare, îmbrăcate în costume naţionale, a oferit membrilor delegaţiei şi persoanelor care o însoţesc tradiţionala pîine cu sare, vin şi flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeţi despre istoricul şi importanţa acestei întreprinderi în economia naţională a Bulgariei, însoţiţi de cadre tehnice, membrii delegaţiei au vizitat principalele sectoare de producţie, interesîndu-se de procesul de fabricaţie, însuşirea şi aplicarea metodelor de producţie care asigură o bună calitate a producţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi membri ai delegaţiei au mulţumit pentru primirea călduroasă şi au urat colectivului întreprinderii noi succese în muncă. Ei au semnat în cartea de onoare şi au oferit cadouri colectivului uzinei. In drum spre Plevna, delegaţia română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din comuna Praveţ. Membrii cooperativei i-au întîmpinat pe oaspeţi cu pîine şi sare, aclamînd îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Pionieri au oferit flori şi cravate roşii. Preşedintele cooperativei a rostit un cuvînt de salut. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru primirea făcută, urînd membrilor cooperativei succese în muncă şi în viaţa personală. Manifestări calde şi spontane de prietenie au fost făcute delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre la Iablaniţa şi Lukoveţ, în toate localităţile prin care a trecut în drumul spre Plevna. In oraşul Lukoveţ o mare mulţime de oameni aştepta trecerea delegaţiei. In centrul localităţii s-a desfăşurat un scurt miting. Tovarăşa Ivanka Dakova, prim-secretar al comitetului orăşenesc de partid, a salutat pe oaspeţii sosiţi din România. Mulţumind pentru cuvintele adresate poporului român, delegaţiei de partid şi guvernamentale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus că între partidele noastre, între popoarele noastre s-au stabilit relaţii de prietenie frăţeşti. Noi vă dorim din toată inima mult succes în construirea socialismului, în înflorirea Bulgariei socialiste. In încheierea mitingului, tovarăşul Todor Jivkov şi-a exprimat satisfacţia că tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, o delegaţie de partid şi guvernamentală la nivel înalt din România, vizitează R. P. Bulgaria. Convorbirile noastre, a spus el, sînt convorbiri între prieteni şi fraţi, care au sarcini şi scopuri comune — construirea socialismului şi comunismului. Noi sîntem hotărîţi să dezvoltăm prietenia şi colaborarea pentru binele celor două popoare ale noastre, pentru pacea în Balcani şi lumea întreagă. Pe tot traseul mii şi mii de oameni ai muncii, purtînd steguleţe tricolore şi buchete de flori, au ovaţionat şi au salutat cu aplauze şi nesfîrşite urale delegaţia română. Se vedeau lozinci în cinstea Partidului Comunist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Pretutindeni erau arborate drapelele celor două state, iar balcoanele şi ferestrele caselor erau împodobite cu flori şi covoare multicolore. La hotarul dintre regiunile Sofia şi Plevna delegaţia română a fost întîmpinată de tov. Penko Gherganov, prim-secretar al Comitetului regional de partid Plevna, Gheorghe Petrov, preşedinte al sfatului popular regional, Marko Markov, preşedintele organizaţiei regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, a cunoscut, asemenea întregii Bulgarii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea principală în producţia industrială o deţine industria uşoară şi alimentară. In ultimii ani aici a fost descoperită şi pusă în valoare o zonă petroliferă. Regiunea este cunoscută şi datorită muzeelor şi monumentelor sale istorice. In timpul vizitei la Fabrica de semiconductori din Botevgrad Telefoto : B.T.A.—AGERPRES Miting la Plevna Locuitorii oraşului Plevna au făcut o entuziastă primire delegaţiei române. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia româno-bulgară, fluturînd steguleţe tricolore. Aşezate deasupra străzilor, pancarte mari purtau inscripţii de salut în cinstea Partidului Comunist Român, a ţării noastre, urări de bun venit oaspeţilor români. In centrul oraşului, în imediata vecinătate a Mausoleului închinat ostaşilor ruşi şi români care au căzut în luptele din războiul din 1877—1878, o companie militară prezintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare. Răsună imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi ale Republicii Populare Bulgaria. Membrii delegaţiei române şi conducătorii de partid şi de stat bulgari care-i însoţesc iau loc în tribuna oficială, instalată în piaţă, unde are loc un miting, la care participă mii de oameni. Delegaţia ţării noastre este salutată cu căldură de preşedintele sfatului popular al oraşului Plevna, Liuben Nacev. Salutînd cu căldură prezenţa oaspeţilor români în mijlocul locuitorilor oraşului Plevna, vorbitorul a spus printre altele: Azi în oraşul nostru e sărbătoare şi zîmbetul străluceşte pe fiecare faţă, întrucît în mijlocul nostru vă găsiţi dv. fraţi români. Seculară este lupta şi frăţească este prietenia care leagă cele două popoare ale noastre. Călită în luptele eroice de la Plevna, sudată cu sîngele miilor de ostaşi români căzuţi vitejeşte pentru eliberarea noastră de sub jugul otoman, această prietenie înfloreşte tot mai mult în numele idealurilor comune socialiste, în numele comunismului, în veci va străluci în istoria noastră numele Griviţei, al Plevnei, unde în lupte devenite legendare armata română eliberatoare nimicea pe asupritori, a spus în continuare vorbitorul. Griviţa a devenit simbol al prieteniei româno-bulgare. Astăzi această prietenie se dezvoltă şi se întăreşte pe baza marxism-leninismului şi a internaţionalismului proletar în lupta comună pentru construirea socialismului în ţările noastre. (Continuare în pag. a III-a) Pag. II-a Platforma dintre ape Judecata onoarei La Mamaia şi Galaţi Intîlniri internaţionale ale pescarilor sportivi Ţara noastră va găzdui peste cîteva zile Congresul Confederaţiei internaţionale de pescuit sportiv (C.I.P.S.), care se va ţine la Mamaia între 21—24 septembrie, şi al XII-lea Campionat mondial de pescuit staţionar, care se va desfăşura în ziua de 26 septembrie la Galaţi. In legătură cu aceste două manifestări internaţionale, Al. Plăieşu, redactor al ziarului nostru, a solicitat un interviu tovarăşului TIŢĂ FLOREA, preşedintele Comitetului executiv al Asociaţiei generale a vinătorilor şi pescarilor sportivi. — Care sunt problemele la ordinea de zi a Congresului C.I.P.S.? — La acest congres participă membrii conducerii Confederaţiei internaţionale de pescuit sportiv, iar din partea celor 22 de asociaţii şi organizaţii afiliate şi-au anunţat sosirea reprezentanţi din 20 de ţări. Raportul de activitate va fi ţinut de dl. Karl Kreitschi (Austria), preşedintele Confederaţiei. Se vor discuta probleme legate de dezvoltarea pescuitului sportiv, de îmbunătăţirea condiţiilor pentru practicarea lui. Totodată, se vor dezbate măsurile ce se impun pentru protecţia apelor, problemă ce depăşeşte sfera interesului strict al pescuitului. (Continuare în pag. a III-a)