Scînteia, septembrie 1965 (Anul 34, nr. 6727-6756)

1965-09-16 / nr. 6742

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIJI-VĂ Anul XXXV Nr. 6742 Joi 16 septembrie 1965 4 PAGINI — 30 BANI STILUL DE MUNCĂ AL ORGANIZAŢIILOR DE PARTID PRINCIPIUL SUPREM AL CONDUCERII DE PARTID Ioan VOINA secretar al Comitetului regional Braşov al P.C.R. Congresul al IX-lea al P.C.R. a acordat o deosebită atenţie pro­blemelor legate de perfecţionarea stilului de muncă al organiza­ţiilor de partid. In această direcţie are o însemnătate hotăritoare aplicarea cu consecvenţă a principiului conducerii şi al muncii colective — principiu suprem al conducerii de partid, care asigură funcţionarea democratică a organelor şi organizaţiilor de partid. Rodul experienţei şi înţelepciunii colective Faptele arată că stricta respec­tare a principiului muncii colec­tive imprimă activităţii de partid un caracter viu, dinamic, stimu­lează iniţiativa comuniştilor, oferă posibilitatea soluţionării juste a celor mai complexe probleme. Ex­perienţa organelor de partid din regiunea Braşov confirmă că nu­mai prin participarea activă a membrilor acestora la dezbaterea şi soluţionarea tuturor probleme­lor în cadrul şedinţelor de birou şi al plenarelor de comitet, hotă­­rîrile şi măsurile adoptate sînt cu adevărat expresie a gîndirii şi ex­perienţei colective. Voi ilustra eficienţa aplicării a­­cestui principiu printr-un exem­plu. La începutul acestui an, co­mitetul regional de partid a ana­lizat preocuparea organizaţiilor de partid şi a conducerilor întreprin­derilor pentru îmbunătăţirea cali­tăţii produselor, îndeosebi în in­dustriile constructoare de maşini şi chimică, ramuri cu o mare pon­dere în economia regiunii. In a­­cest scop a fost alcătuit un colec­tiv cuprinzînd, pe lîngă membrii comitetului regional, activişti ai comisiei economice, specialişti din activul comitetului regional, comitetelor raionale şi orăşeneşti, activişti ai organizaţiilor sindicale şi de tineret. Sub directa îndruma­re a biroului comitetului regional, colectivul a studiat minuţios şi tot­odată multilateral activitatea des­făşurată pentru ridicarea ca­lităţii produselor în 22 de între­prinderi. Concluziile studiului au fost dezbătute întîi într-o şedinţă de birou, după care referatul şi proiectul planului de măsuri au fost trimise spre consultare tu­turor membrilor comitetului regio­nal de partid. Faptul că refera­tul prezentat plenarei a fost di­nainte cunoscut, că a tratat pro­blemele profund şi argumentat, pe baza cunoaşterii temeinice a rea­lităţilor, a relevat experienţa po­zitivă semnalind totodată neajun­surile, a determinat o participare vie la discuţii, a ridicat nivelul dezbaterilor, le-a imprimat com­bativitate, spirit critic, exigenţă partinică. Largul schimb de pă­reri care a avut loc, propunerile făcute au dat posibilitatea adop­tării, ca sintetizare a gîndirii co­lective, a unor măsuri politice şi tehnico-organizatorice menite să ducă la îmbunătăţirea calităţii produselor, la înlăturarea anumi­tor deficienţe. Planul de măsuri adoptat în plenara amintită a fost larg dezbă­tut în şedinţele comitetelor raiona­le şi orăşeneşti de partid şi în a­­dunările generale ale comuniştilor. Membrii biroului şi ai comitetu­lui regional, activişti ai comisiei economice şi alte cadre cu munci de răspundere au ţinut în aproa­pe toate întreprinderile din re­giune expuneri pe teme legate de sarcinile actuale în domeniul îm­bunătăţirii calităţii produselor. Totodată, membrii comitetului re­gional au primit sarcini precise privind controlul îndeplinirii la timp a măsurilor adoptate. După cinci luni de la plenară, putem aprecia că ea s-a dovedit rodnică. La uzina „Tractorul“ s-au adus, în acest răstimp, peste 100 de modificări constructive și teh­nologice la diferite repere și sub­­ansamble ale tractoarelor ; a cres­cut gradul de tehnicitate al turbo­­suflantelor produse la uzina „Hi­dromecanica“ ; serviciile de con­cepţie au fost întărite cu numeroa­se cadre inginereşti; s-a intensifi­cat activitatea pentru ridicarea pregătirii profesionale. Asemănător a procedat comite­tul regional şi cînd a analizat pre­ocuparea organizaţiilor de partid şi conducerilor întreprinderilor pentru promovarea largă a pro­gresului tehnic, munca desfăşura­tă în vederea consolidării econo­­mico-organizatorice a cooperative­lor agricole de producţie, activi­tatea de educare comunistă a ti­neretului etc. O bună experienţă în aplicarea principiului conducerii colective au acumulat comitetele orăşeneşti de partid Braşov, Sibiu şi Mediaş, comitetele raionale de partid Tg. Secuiesc şi Agnita. Să cităm un exemplu. Comitetul raional de partid Agnita, consultînd activul de partid, specialiştii din coopera­tivele agricole de producţie, a orientat activitatea acestora spre dezvoltarea zootehniei, pentru care raionul are condiţii favorabile. „...Hotăriile şi mă­surile adoptate de or­ganele de partid tre­buie să fie rezultatul examinării părerilor și propunerilor făcute, expresia gîndirii între­­gului colectiv;..." (Din Statutul Parti­dului Comunist Român). Comitetul raional a întreprins, cu sprijinul activului său, al specia­liştilor, un studiu temeinic al realităţilor, a stabilit un plan de măsuri menit să ducă la o puter­nică dezvoltare a zootehniei raio­nului. Consiliul agricol raional, conducerile cooperativelor agricole de producţie s-au îngrijit de asi­gurarea bazei furajere pe tot timpul anului, cei mai destoinici cooperatori, în mare parte comu­nişti, au fost repartizaţi în sec­torul zootehnic, s-a lărgit aplicarea retribuţiei suplimentare. Membrii comitetului raional au controlat sistematic înfăptuirea măsurilor stabilite. Rezultatul ? Numai în sectorul zootehnic cooperativele de producţie din raion vor obţine anul acesta venituri de peste 19 mi­lioane lei, ceea ce va determina o sporire considerabilă a avuţiei ob­şteşti şi a valorii zilei-muncă. Deşi experienţa Comitetului ra­ional de partid Agnita în domeniul dezvoltării zootehniei s-a dovedit valoroasă, ea nu a fost extinsă. In raioanele Mediaş (care are o bo­gată tradiţie în dezvoltarea zooteh­niei) şi Făgăraş, rezultatele ce se obţin sunt sub nivelul posibilităţi­lor reale. Cele două comitete raionale nu au desfăşurat pe această linie o activitate siste­matică de descoperire şi valori­ficare a condiţiilor lor favo­rabile, nu s-au bazat în acţiunile întreprinse — aşa cum s-a proce­dat la Agnita — pe forţele tu­turor membrilor comitetului, ale activului de partid. Confruntări de opinii, nu dezbateri formale Desigur, munca colectivă nu se limitează la simpla ridicare de mîini pentru adoptarea unei hotă­­rîri. Fmxperiența arată că de fie­care dată măsurile stabilite sînt cu atît mai judicioase cu cît repre­zintă rezultatul unei confruntări de opinii, al participării active a tu­turor membrilor biroului sau co­mitetului de partid la studierea şi dezbaterea problemelor. Despre ce fel de confruntare de opinii, de participare activă la dezbaterea problemelor esenţiale ale raionului poate fi vorba, cînd la o plenară cu activul comitetu­lui raional de partid, cum a fost cea ţinută în primăvara acestui an la Sf. Gheorghe, din 293 de parti­cipanţi au luat cuvîntul doar 4 tovarăşi ? în iunie, tot într-o şe­dinţă plenară a comitetului raional, s-au dezbătut din nou problemele agriculturii raionului, dezbatere la care au luat cuvîntul doar 9 tovarăşi, soldîndu-se cu un vag plan de măsuri. Sarcinile stabi­lite prin planul de măsuri sunt atribuite exclusiv conducerilor cooperativelor agricole, inginerilor agronomi, medicilor veterinari. Nu au fost precizate responsabilităţi pentru membrii comitetului raio­nal de partid. Pe alocuri se mai manifestă tendinţe de formalism în reparti­zarea de sarcini membrilor comi­tetelor raionale de partid. La un control efectuat de comitetul re­gional, s-a constatat că majorita­tea membrilor Comitetului raional de partid Rupea au una şi aceeaşi sarcină , răspund de activitatea or­ganizaţiei de bază din care fac parte. Cu forţe unite Subliniind că munca colectivă reprezintă principiul suprem al activităţii de partid, Statutul P.C.R. precizează totodată­ că a­­ceasta implică participarea tuturor membrilor comitetelor de partid la realizarea sarcinilor de zi cu zi, răspunderea personală a fiecăruia pentru activitatea generală a co­mitetului de partid respectiv. (Continuare în pag. a III-a) ■ Prima intilnire cu Abecedarul Foto : Agerpres FOILETON de Niculă TANASE Pietroiul de la miezul nopţii M­iezul nopţii! Dacă aş avea un orologiu ar bate de 12 ori. N-am. Resemnat, fac patul să mă culc. Zdrang! Un geam se face ţăndări şi-mi cade la picioare un pietroi. Ii ridic. De el e legat un bilet. ..Cumpără-ţi un fîş-fîş şi vino mîine noapte la orele 24 la ceasul din piaţa Matache Măce­larul, altfel e de rău“. Ce banc groaznic, am zis eu, şi m-am cul­cat. A doua noapte, pe la ceasurile 0,25 — zdrang ! Alt geam spart, alt pietroi. Textul biletului, idem ca primul. Am zis eu ceva, dar să trecem peste asta şi să con­tinui. A treia noapte lucrurile s-au petrecut aidoma. A patra noapte la fel. — Cumpără-ţi un fîş-fîş, mi-au spus ai casei, vrei să ne îmbolnă­vim de inimă ? M-am dus să-mi cumpăr un fîş-fîş. Am colindat prin toate magazinele. N-am găsit. Exact la miezul nopţii, pietroiul cu biletul al cărui text vă este cunoscut. Am scris şi eu pe o hîrtie : „Am vrut să-mi cumpăr unul, dar n-am găsit". L-am legat de pia­tră şi l-am aruncat afară pe fe­reastră. După cîteva minute mi-a venit răspunsul (cu acelaşi pie­troi): „Dacă nu găseşti de gata, fă-ţi unul de comandă, îţi dau păsuire trei săptămîni“. Am umblat pe la diferite ate­liere care confecţionează fîş-fîşuri şi la toate mi s-a spus că lucrea­ză numai cu materialul clientului. De unde să cumpăr material, că nu se găseşte. Prin nu ştiu ce împrejurare am aflat că la casa de mode din Piaţa Chibrit, chiar la capătul liniei autobuzului 34, s-ar găsi. Am alergat acolo. — îmi faceţi şi mie un fîş-fîş . — Vă facem. — în trei săptămîni mi-l puteţi termina­! — Sigur, dar dublu. — Ce dublu ? — Pardesiul. — Adică cum ? — O parte din fîş-fîş şi alta din stofă. — Numai din fîş-fîş nu se poate ? — Nu. Avem nişte stofă greu vandabilă şi trebuie să scăpăm de ea. Ca să scap şi eu de pietroaie mi-am comandat unul. Şi în noaptea cu pricina m-am prezen­tat la ceasul de la Matache. S-a apropiat de mine o umbră şi mi-a zis: — Ţi-am spus să vii îmbrăcat într-un fîş-fîş. (Continuare în pag. a III-a) Inscripţie pe un ghiozdan In Bucureşti a fost o dimi­neaţă cu soare. A fost în toa­tă ţara un soare cu bucurii, cu zîmbete, cu temperatura emo­ţiilor şi a revederii. Şi patru milioane de ghiozdane, servi­ete, mape au pornit legănîn­­du-se, goale şi uşoare ca ful­gul. Le-am urmărit pînă la li­ceul „Tudor Vladimirescu" din cartierul Militari, pînă la şcoa­la generală nr. 56, răsărită, nici n-am observat cînd, lîngă noile blocuri de pe şoseaua Mihai Bravu , pînă la şcoala nouă, inaugurată­ ieri în Dru­mul Taberei. Şi totuşi, ghiozdanele erau pline, pline de amintirile va­canţei. Marea şi muntele, ta­berele şi excursiile, culorile şi parfumul vacanţei izbucnesc din primele cuvinte. — Eu am fost la Năvodari. Dar tu ? — Eu am vizitat hidrocen­trala de pe Argeş. Dar tu ? A fost pentru toţi o vacanţă frumoasă, plină de întîmplări şi de privelişti. Dar după cîte­­va recreaţii, ghiozdanele s-au golit de amintiri, în locul lor au fost aşezate cărţile care aş­­teptau în teanc pe fiecare bancă. De la abecedarul cu poze colorate, pînă la manua­lele voluminoase din ultimele clase, de la „unu şi cu unu fac doi“, la astronomie şi cal­culul probabilităţilor. Cîţi dintre copiii care au in­trat azi în prima lor zi de şcoală vor deveni ingineri, a­­gronomi, profesori ? Va trebui să aşteptăm 17 ani ca să-i numărăm. La sunetul clopoţe­lului startul spre anul 1982 a fost dat. în 1982 îi vor aştep­ta uzine moderne, centrale electrice, ogoare doldora de roadele mecanizării şi chimi­zării. Iar anul 2000 îi va afla în deplină maturitate crea­toare. Poate că am văzut prea de­parte, dar, priviţi ! — ghioz­danele sînt pline de visuri a­­devărate. ...La ora cînd închei aceste rînduri 23 de milioane de cărţi au fost scoase din ghiozdane, serviete, mape. Colile albastre le aşteptau, raftul bibliotecii le-a primit ca pe cel mai de preţ dar. Sub soarele României socia­liste şcoala şi-a deschis por­ţile. Paul DIACONESCU VIZITA IN R. P. BULGARIA A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA SOFIA 15 (Agerpres). — trimişii noştri speciali transmit: Delegaţia de partid şi guverna­mentală a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţită de to­varăşul Todor Jivkov şi alţi condu­cători de partid şi de stat bulgari, a vizitat miercuri regiunea şi ora­şul Plevna. In drum spre oraşul Plevna, de­legaţia s-a oprit la Botevgrad, unde a vizitat fabrica de semiconductori. La intrarea în uzină, oaspeţii au fost salutaţi cordial de Grigor Stroicikov, prim-secretar al Comi­tetului regional Sofia al P.C.R., Ni­kola Matev, preşedintele sfatului popular regional, ing. Lazar Dan­­cev, directorul uzinelor, precum şi de numeroşi muncitori. Un grup de tinere muncitoare, îmbrăcate în costume naţionale, a oferit mem­brilor delegaţiei şi persoanelor care o însoţesc tradiţionala pîine cu sare, vin şi flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeţi despre istoricul şi im­portanţa acestei întreprinderi în economia naţională a Bulgariei, însoţiţi de cadre tehnice, membrii delegaţiei au vizitat principalele sectoare de producţie, interesîn­­du-se de procesul de fabricaţie, însuşirea şi aplicarea metodelor de producţie care asigură o bună ca­litate a producţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi membri ai delegaţiei au mulţumit pentru primirea căl­duroasă şi au urat colectivului în­treprinderii noi succese în muncă. Ei au semnat în cartea de onoare şi au oferit cadouri colectivului uzinei. In drum spre Plevna, delegaţia română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din comuna Praveţ. Mem­brii cooperativei i-au întîmpinat pe oaspeţi cu pîine şi sare, acla­­mînd îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Pionieri au ofe­rit flori şi cravate roşii. Preşedin­tele cooperativei a rostit un cuvînt de salut. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru primirea făcută, urînd membrilor cooperativei suc­cese în muncă şi în viaţa perso­nală. Manifestări calde şi spontane de prietenie au fost făcute delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţă­rii noastre la Iablaniţa şi Luko­­veţ, în toate localităţile prin care a trecut în drumul spre Plevna. In oraşul Lukoveţ o mare mul­ţime de oameni aştepta trecerea delegaţiei. In centrul localităţii s-a desfăşurat un scurt miting. Tova­răşa Ivanka Dakova, prim-secretar al comitetului orăşenesc de partid, a salutat pe oaspeţii sosiţi din Ro­mânia. Mulţumind pentru cuvintele a­­dresate poporului român, delega­ţiei de partid şi guvernamentale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus că între partidele noastre, între popoarele noastre s-au stabilit re­laţii de prietenie frăţeşti. Noi vă dorim din toată inima mult suc­ces în construirea socialismului, în înflorirea Bulgariei socialiste. In încheierea mitingului, tovară­şul Todor Jivkov şi-a exprimat sa­tisfacţia că tovarăşii Nicolae Ceau­şescu şi Ion Gheorghe Maurer, o delegaţie de partid şi guvernamen­tală la nivel înalt din România, vi­zitează R. P. Bulgaria. Convorbi­rile noastre, a spus el, sînt convor­biri între prieteni şi fraţi, care au sarcini şi scopuri comune — con­struirea socialismului şi comunis­mului. Noi sîntem hotărîţi să dez­voltăm prietenia şi colaborarea pentru binele celor două popoare ale noastre, pentru pacea în Bal­cani şi lumea întreagă. Pe tot traseul mii şi mii de oa­meni ai muncii, purtînd steguleţe tricolore şi buchete de flori, au ovaţionat şi au salutat cu aplauze şi nesfîrşite urale delegaţia ro­mână. Se vedeau lozinci în cinstea Partidului Comunist Român, a po­porului român, a prieteniei ro­­mâno-bulgare. Pretutindeni erau arborate drapelele celor două state, iar balcoanele şi ferestrele caselor erau împodobite cu flori şi co­voare multicolore. La hotarul dintre regiunile So­fia şi Plevna delegaţia română a fost întîmpinată de tov. Penko Gherganov, prim-secretar al Co­mitetului regional de partid Plev­na, Gheorghe Petrov, preşedinte al sfatului popular regional, Mar­ko Markov, preşedintele organiza­ţiei regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, a cunoscut, asemenea întregii Bul­garii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea principală în producţia industrială o deţine industria uşoară şi ali­mentară. In ultimii ani aici a fost descoperită şi pusă în valoare o zonă petroliferă. Regiunea este cu­noscută şi datorită muzeelor şi monumentelor sale istorice. In timpul vizitei la Fabrica de semiconductori din Botevgrad Telefoto : B.T.A.—AGERPRES Miting la Plevna Locuitorii oraşului Plevna au fă­cut o entuziastă primire delegaţiei române. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia româno-bulgară, fluturînd stegu­leţe tricolore. Aşezate deasupra străzilor, pancarte mari purtau inscripţii de salut în cinstea Par­tidului Comunist Român, a ţării noastre, urări de bun venit oaspe­ţilor români. In centrul oraşului, în imediata vecinătate a Mausoleului închinat ostaşilor ruşi şi români care au căzut în luptele din războiul din 1877—1878, o companie militară prezintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compa­nia de onoare. Răsună imnurile de stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia şi ale Republicii Populare Bulgaria. Membrii delegaţiei române şi conducătorii de partid şi de stat bulgari care-i însoţesc iau loc în tribuna oficială, instalată în piaţă, unde are loc un miting, la care participă mii de oameni. Delega­ţia ţării noastre este salutată cu căldură de preşedintele sfatului popular al oraşului Plevna, Liuben Nacev. Salutînd cu căldură prezenţa oaspeţilor români în mijlocul lo­cuitorilor oraşului Plevna, vorbi­torul a spus printre altele: Azi în oraşul nostru e sărbătoare şi zîmbetul străluceşte pe fiecare faţă, întrucît în mijlocul nostru vă găsiţi dv. fraţi români. Seculară este lupta şi frăţească este prie­tenia care leagă cele două popoare ale noastre. Călită în luptele eroice de la Plevna, sudată cu sîngele miilor de ostaşi români căzuţi vi­tejeşte pentru eliberarea noastră de sub jugul otoman, această prie­tenie înfloreşte tot mai mult în numele idealurilor comune socia­liste, în numele comunismului, în veci va străluci în istoria noastră numele Griviţei, al Plev­­nei, unde în lupte devenite legen­dare armata română eliberatoare nimicea pe asupritori, a spus în continuare vorbitorul. Griviţa a devenit simbol al prieteniei ro­­mâno-bulgare. Astăzi această prie­tenie se dezvoltă şi se întăreşte pe baza marxism-leninismului şi a internaţionalismului proletar în lupta comună pentru construirea socialismului în ţările noastre. (Continuare în pag. a III-a) Pag. II-a Platforma dintre ape Judecata onoarei La Mamaia şi Galaţi Intîlniri internaţionale ale pescarilor sportivi Ţara noastră va găzdui peste cîteva zile Congresul Confederaţiei internaţionale de pescuit sportiv (C.I.P.S.), care se va ţine la Mamaia între 21—24 septembrie, şi al XII-lea Campionat mondial de pescuit staţionar, care se va desfăşura în ziua de 26 septembrie la Galaţi. In legătură cu aceste două manifestări internaţionale, Al. Plăieşu, redactor al zia­rului nostru, a solicitat un interviu tovară­şului TIŢĂ FLORE­A, preşedintele Comitetu­lui executiv al Asociaţiei generale a vinăto­­rilor şi pescarilor sportivi. — Care sunt proble­mele la ordinea de zi a Congresului C.I.P.S.? — La acest congres participă membrii con­ducerii Confederaţiei internaţionale de pes­cuit sportiv, iar din partea celor 22 de a­­sociaţii şi organizaţii afiliate şi-au anunţat sosirea reprezentanţi din 20 de ţări. Rapor­tul de activitate va fi ţinut de dl. Karl Kreit­schi (Austria), pre­şedintele Confedera­ţiei. Se vor discuta probleme legate de dezvoltarea pescuitu­lui sportiv, de îmbu­nătăţirea condiţiilor pentru practicarea lui. Totodată, se vor dez­bate măsurile ce se impun pentru protec­ţia apelor, problemă ce depăşeşte sfera in­teresului strict al pes­cuitului. (Continuare în pag. a III-a)

Next