Scînteia, octombrie 1965 (Anul 34, nr. 6757-6787)

1965-10-09 / nr. 6765

C­ĂMARA D­ELTEI In comparaţie cu alte locuri îndepărtate, Delta are un spe­cific al său. De cum îngheaţă numeroasele ramificaţii de apă ale Dunării, care ţin loc de şosele şi drumuri de fier, Delta parcă se izolează de restul ţării pînă-ncolo, spre martie, o dată cu semnele primăverii. De aceea, aprovizionarea popu­laţiei trebuie asigurată din timp. Se mai cere acordată o mare atenţie nu numai unor produse alimentare şi industriale de bază, ci şi aşa-ziselor mărunţişuri, a căror lipsă creează pri­lej de neplăceri şi necazuri. Pentru că Delta nu înseamnă doar poezie... Pe firul nepăsării Discuţia despre toate aceste pro­bleme o începem la Sfatul popular al raionului Tulcea, cu vicepre­şedintele VASILE PAVLOV şi cu şeful secţiei comerciale PAUL TEODORESCU. Ni se spune că încă din august s-au format co­lective care au vizitat aşezările de pe braţele Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe, au stabilit necesarul de mărfuri şi alimente, au încheiat contracte. Acum, la început de oc­tombrie, şiruri de vagoane cu car­tofi, sosite în gara Tulcea, erau descărcate direct în şlepuri pentru a lua drumul Deltei, o dată cu zeci de tone de făină, zahăr, ulei şi alte mărfuri. Am făcut popasuri la Sulina, Sf. Gheorghe şi Maliuc. Am stat de vorbă cu mulţi locuitori din aceste localităţi şi ne-am dat seama că lucrurile nu se prezintă chiar atît de bine cum ni s-a spus. Intri, de pildă, într-un magazin alimentar din Sulina. — Mezeluri nu aveţi? — Avem ghiudem. Intr-adevăr, există ghiudem. Dar de ce nu şi salam, şuncă etc. ? Ne-am dus la depozitul I.C.R.A., aflat la cîţiva paşi. Acolo — fri­giderul plin cu mezeluri. Dar responsabilii unora din magazine­le din Sulina au ajuns, pare-se, la un asemenea grad de insensi­bilitate, încît nici măcar un cutre­mur nu i-ar clinti din nepăsarea lor. Se încalcă acel principiu de bază al comerțului, care obligă pe lucră­torii acestui sector să fie „la zi“ cu aprovizionarea, să reasorteze conti­nuu magazinele cu întregul sortiment de produse aflat In depozite. Dar, din păcate, nimeni nu-i trage la răspundere. Gheorghe VLAD (Continuare în pag. a V-a) In Deltă PROLITAHI DIN toAti fÂRItt, UNITI*VÂI Anul XXXV Nr. 6765 Sîmbătă 9 octombrie 1965 6 PAGINI - 30 BANI ASCENSIUNEA PERFORMANTELOR Promovarea progre­sului tehnic in ritmul prevăzut de Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R. pune pe un prim plan problemele legate de perfecţionarea con­tinuă a utilajelor fabri­cate în ţară, de asimila­rea şi producerea unor maşini şi instalaţii cu înalte caracteristici teh­nice necesare moderni­zării ramurilor econo­miei. De cea mai mare importanţă este spori­rea aportului industriei noastre constructoare de maşini la realizarea pro­gramului de investiţii în viitorii ani, prin asimila­rea de instalaţii şi linii tehnologice complete. Dacă pînă acum cîţiva ani, uzina noastră producea nu­mai utilaje izolate pentru industria alimentară, acum ponderea liniilor şi instala­ţiilor complete a crescut considerabil. S-au proiectat şi asimilat linii şi instalaţii tehnologice complete pentru înzestrarea industriei lapte­lui, a cărnii, panificaţiei, uleiului, vinului etc. Desi­gur, complexitatea produc­ţiei a crescut, au apărut probleme noi de perfecţio­nare, automatizare şi tehno­­logice. Eforturile cadrelor inginereşti au fost concen­trate spre soluţionarea aces­tor probleme de care depind, în cea mai mare măsură, ni­velul tehnic, calitatea pro­duselor noastre. In anii sesenatuluî, per­formanțele tehnico-economi­­ce ale produselor uzinei au marcat o dinamică ascenden­tă, majoritatea fiind la ni­velul tehnicii actuale. Cîte­­va exemple sunt concluden­te: compresoarele frigorifice de 420 000 kcal/oră şi cele de 560 000 kcal/oră sunt de construcţie modernă , mul­­ticilindrice, cu turaţie mare, cu antrenare directă şi greutate redusă ; liniile de îmbuteliere a laptelui în sticle au o productivitate ri­dicată, un grad înalt de au­tomatizare şi ocupă o supra­faţă mică ; cuptoarele pen­tru copt pline de 2,5 şi de 5 tone în 24 ore au construc­ţie metalică, sistem de încăl­zire cu recircularea forţată a gazelor. Semnificativ pentru nivelul tehnic şi calitativ al produse­lor noastre este faptul că, în ultimii doi ani, uzina nu a pri­mit nici o reclamaţie la com­presoarele livrate. Desigur, a­­ceasta nu înseamnă că tre­buie să ne declarăm satis­făcuţi de nivelul tehnic la care realizăm acest produs. Dimpotrivă, va trebui să ri­dicăm în continuare perfor­manţele, indicii tehnici-func­­ţionali, să ţinem mereu pa­sul cu progresele realizate în­ acest domeniu. Noţiunea de tehnică nouă este o noţiune dinamică. Tocmai de aceea, o necesi­tate de prim ordin în asimi­larea noilor produse şi moder­nizarea celor din producţia cu­rentă o constituie confruntarea atentă, exigentă şi continuă a parametrilor tehnici­ funcţionali cu cel al produselor similare apărute în tehnica contem­porană. Această confruntare ne oferă posibilitatea să mă­surăm eficienţa unor soluţii tehnice adoptate şi aplicate la fabricarea noilor tipuri de maşini şi utilaje. Nivelul ca­litativ superior al unor linii tehnologice şi instalaţii pe care le producem se dato­­reşte tocmai faptului că la proiectarea lor am ţinut sea­ma de ultimele realizări ale tehnicii în domeniul respec­tiv. Rezolvarea competentă şi operativă a problemelor de concepţie a impus o reorga­nizare a serviciilor funcţio­nale. Cunoscînd avantajele pe care le prezintă organi­zarea activităţii în acest do­meniu în regim de institut, serviciile constructor-şef, tehnolog-şef şi metalurg-şef din uzină au fost reorgani­zate în cinci ateliere de con­cepţie. Rezultatele sunt evi­dente : s-a asigurat speciali­zarea cadrelor tehnico-ingine­­reşti, activitatea este mai bine coordonată, există o colabo­rare mai strînsă între atelierele de concepţie, laborator şi ate­lierul de prototipuri. Ing. Miron ZENO directorul uzinei „Tehnofrig“ din Cluj (Continuare în pag. a V-a) • Confruntare permanentă cu ce apare nou şi tehnică • Specializarea cadrelor de concepţie •Cercetarea are un cuvint de spus • Avantajele extinderii tipizării şi tehnologiei de grup Sondorii schelei de extracţie Ţicleni, regiunea Olte­nia, au îndeplinit planul pe trei trimestre la produc­ţia de ţiţel în proporţie de 101,5 la sută. In fotogra­fie : un grup de sondori dupa schimbul de lucru Foto ! Agerpres Fobia patinei INSTANTANEE Iarăşi s-a fardat în roz Ateneul. Am asistat, asistăm la febrila şi încăpăţînata campanie geriatrică la care este supus bătrînul monument revitalizat de la sezon la sezon, uns, sport, sulemenit, primenit după ultimele reţete de fard. Totul ur­mează, într-adevăr, un tipic foarte cosmetic şi de loc arhitectural. Oxidul anotimpurilor, crescut fi­resc, printr-un fertil dialog al pe­retelui cu veacul, este vînat cu lupa — pînă ce bătrînul perete capătă culoarea incoloră și imper­sonală a blocului de vizavi. La a­­ceeași chirurgie sînt supuse lem­nul, metalul, piatra, ipsosul, cu am­biţia de a face din veterana clă­dire un nou născut sau un nou so­sit într-o dolofană creşă cu imobi­le de o zi. Ştim, venerabila clădire se cu­vine îngrijită serios. S-au destinat sume importante pentru efectua­rea unor lucrări capitale, indispen­sabile nu pentru supravieţuirea — nu despre aceasta e vorba! — ci pentru punerea în condiţii de op­timă funcţionare a acestui lăcaş de cultură. E perfect, e salutar, totuşi ce avem cu patina ? Ea nu în­seamnă igrasie, nici ruină ci con­servarea supravegheată şi estetică a acelui abur al timpului, mate­rializat în ziduri, care dă perso­nalitate istorică unei clădiri. Pornind de aici, am dori să ex­tindem cîmpul observaţiei şi asu­pra unor alte monumente sau re­licve, asupra cărora se aplică o estetică radicală, străină de este­tică, în atingere mai curînd cu cos­metica diurnă. Am întîlnit astfel, la Craiova, la Timişoara, la Iaşi vechi şi frumoase imobile în pia­tră, patinate de timp, peste care un edil grijuliu a tras cu şpriţul, desfiinţînd umbra deceniilor în mai puţin de jumătate de ceas. De ce ? Supăra, după cum se vede, dis­cordanţa cu blocurile noi de peste drum, colorate, cum e şi firesc, în tonurile zilei. Discordanţa privea gustul edilului dar, peste acest gust, monumentele au dreptul să ne vorbească cu timbrul lor speci­fic, catifelat în lungul vremii, im­pus de vreme. Uniformizarea, adu­cerea la standard, nu au ce căuta aici. Nu au ce căuta nici moder­nizarea forţată, substituţia mate­rialelor, ajustarea după ultimul jurnal, care nu e niciodată ultimul. Ne bucură să constatăm că la Braşov, Sibiu, Cluj, Sighişoara şi în alte oraşe, imobile, străzi şi car­tiere sunt puse sub ştiinţifica veghe a specialiştilor restauratori, care nu admit clintirea unei pietre din aceste spaţii in care timpul şi isto­ria îşi păstrează intactă fiinţa. Ini- Paul ANGHEL­ ţiativa se cuvine extinsă nu numai în aşezările de o remarcabilă ve­chime istorică, dar şi în orăşelele şi localităţile unde se află clădiri de o probată valoare, chiar dacă sunt puţine la număr. Ocrotirea, în afara restaurării, poate începe cu respectarea pati­nei. Dar poate că ideea nu e sufi­cient de clară. Ce-ar fi dacă, după nu ştiu ce criteriu de modă, am a­­justa cu pensula fotografia bunicii, modificîndu-i coafură după mode­lul nepoatei de azi ? I DISCUŢII între liceu şi facultate ■ Pe ecranele cinematografelor (pag. a 11-a) ■ Veşti din ţările socialiste (pag. a V-a) VIZITA PREŞEDINTELUI REPUBLICII INDIA dr. SARVEPALLI RADHAKRISHIAN Convorbiri oficiale româno-indiene La Palatul Consiliului de Stat au avut loc vineri la amiază convor­biri oficiale între preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Chivu Stoica, şi preşedintele Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan. Din partea română au participat Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Cristofor Simionescu, membru al Consiliului de Stat, Aurel Ardelea­­nu, ambasadorul Republicii Socia­liste România în India. Din partea indiană au participat A. M. Thomas, ministru adjutant al preşedintelui, K. R. F. Khim­ani, ambasadorul Indiei la Bucureşti, Y. D. Gundevia, secretarul preşe­dintelui, general-maior G. S. Gill, secretarul militar al preşedintelui, dr. S. Gopal, director în Ministerul Afacerilor Externe. (Agerpres) In pagina a V-a alte manifestări prilejuite de vizita preşedintelui Republicii India Recepţie oferită Consiliului Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a oferit vineri seara o recepţie la Palatul Consiliului de Stat, cu prilejul vizitei în ţara noastră a preşedintelui Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrish­nan. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Ştefan Voitec, Constanţa Crăciun, Gheorghe Rădulescu, Grigore Geamănu, membri ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor instituţii cen­trale şi organizaţii obşteşti, rusti­ de preşedintele de Stat u­an, patriarhul Bisericii ortodoxe­­ române, oameni de cultură, gene- I rali şi ofiţeri superiori, ziarişti ro-­­ mâni şi corespondenţi ai presei­­ străine. Au participat şefi ai misiunilor “ diplomatice acreditaţi la Bucureşti­­ şi alţi membri ai corpului diplo- I matic. • La începutul recepţiei au fost­­ intonate imnurile de stat ale celor­­ două ţări. ■ Recepţia s-a desfăşurat într-o­­ atmosferă cordială. (Agerpres) Ancheta internațională a rocinteiin ANTIBIOTICELE Răspund savanți cu renume mondial 101 PĂMINTUL şi buna lui gospodărire Articole şi corespondenţe din regiunile Maramureş, Iaşi, Mureş- Autonoma Maghiară, Argeş şi Galaţi Stadiul însăminţărilor de toamnă­­ In multe regiuni, însămînţările de toamnă se apropie de sfîrşit. In­­­cepînd aceste lucrări mai din vre­­m­e şi folosind mijloacele mecani­zate cu întreaga lor capacitate, gospodăriile de stat şi cooperati­vele agricole de producţie din regiunile Galaţi, Bacău, Iaşi, Su­ceava, Banat, Crişana, Hunedoara şi Dobrogea au însămînţat cu grîu şi secară, pînă la 8 octombrie, peste 80 la sută din terenurile prevăzute In regiunea Galaţi s-a semănat suprafaţa planificată, iar în cele­lalte regiuni din Moldova aproape toate unităţile agricole socialiste au terminat însămînţările­ de toamnă. Intre 70 şi 80 la sută din tere­nurile prevăzute au fost însămîn­­ţate şi în regiunile Bucureşti, Ploieşti, Argeş, Braşov şi Mara­mureş. Aceste lucrări continuă să fie în­­tîrziate în regiunile Oltenia, Cluj şi Mureş-Autonomă Maghiară, în­deosebi în aceste regiuni sunt ne­cesare măsuri eficiente pentru ter­minarea în cel mai scurt timp a însăminţărilor de toamnă. Folosirea mijloacelor mecanizate trebuie în aşa fel organizată încît să se lu­creze din plin în aceste zile încă favorabile desfăşurării lucrărilor în cîmp, asigurîndu-se efectuarea semănatului în bune condiții agro­tehnice. (Agerpres) □ avansat \\\\\\\\\| mediu |||||| întîrziat | PRIMIRI LA CONSILIUL DE MINIŞTRI Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit vineri în audienţă pe am­basadorul extraordinar şi pleni­potenţiar al S.U.A. la Bucureşti. Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit vineri în audienţă pe I. A. William A. Crawford, în legătură cu plecarea sa definitivă din ţara noastră. A fost de faţă Petre Burlacu, secretar general în Ministerul A­­facerilor Externe. Iliuhin, însărcinat cu afaceri ad- I interim al U.R.S.S. la Bucureşti,­­ la cererea acestuia. _ (Agerpres) | : MMXm Cartea romanească în Italia In vitrinele librăriilor italiana au apărut în ultima vreme nu­meroase traduceri de proză, poezie şi teatru românesc care s-au bucurat de atenţia criticii şi a cititorilor. „O literatură profund realistă, umană în sensul cel mai concret al cuvîntului şi străbătută de fio­rul liric — ne spunea cunoscutul poet Salvatore Quasimodo, lau­reat al premiului Nobel, pe care l-am întîlnit la Roma cu pri­lejul Adunării Generale a Co­munităţii Europene a Scriitori­lor. Am avut o adevărată des­fătare artistică traducîndu-l pe Tudor Arghezi*. Intrînd în marile librării din Roma, Milano sau Torino, întîl­­neşti pe coperţile multor volume numele unor prozatori, poeţi sau dramaturgi români. Lirica de dragoste a lui Eminescu a văzut lumina tiparului în Italia, ca şi o parte din operele lui Arghezi. In curînd va apărea, într-o cu­noscută colecţie a marii edituri torineze Einandi, o antologie în care sunt incluşi Tudor Arghezi, Eugen Jebeleanu, Maria Banus Tiberiu Utan şi A. E. Baconski. La librăria „Rizzoli“ din Roma am stat de vorbă cu cineva care tocmai cumpărase nuvela lui Slavici „Pădureanca", apă­rută în colecţia „Fire de iarbă" a editurii „Paoline" „Am citit în urmă cu o lună „L'Osteria di Ancutza* („Hanul Ancuţei") de Sadoveanu. A fost cea dinţii carte românească cu care am luat contact şi îmi face plăcere să spun că am devenit un prieten a! literaturii Româ­niei*. Numele interlocutorului : prof. univ. Francesco Lauro. De altfel Mihail Sadoveanu este prezent prin mai multe titluri. Citez doar cîteva : „Nea­mul Şoimăreștilor", „Venea o moară pe Siret*, „Povestiri din război*, „Baltagul*. Pînă la sfîr­­șitul anului vor mai fi tipărite un volum de povestiri reunite sub titlul „Bulboana", volumul „Amintirile căprarului Gheorghi­­ţă" şi încă trei volume editate de aceeaşi editură „Paoline* în co­lecţia „Cele mai frumoase po­vestiri ale lumii*. Dintre cei­lalţi scriitori clasici ai Ro­mâniei, cititorii italieni au făcut cunoştinţă cu Liviu Rebreanu, prin romanele „Răscoala*, „Pă­durea Spînzuraţilor* şi „Ion*, care poartă aci titlul „Vocea pă­­mîntului*. Ion MARGINEANU (Continuare în pag. a VI-a)

Next