Scînteia, octombrie 1965 (Anul 34, nr. 6757-6787)
1965-10-09 / nr. 6765
CĂMARA DELTEI In comparaţie cu alte locuri îndepărtate, Delta are un specific al său. De cum îngheaţă numeroasele ramificaţii de apă ale Dunării, care ţin loc de şosele şi drumuri de fier, Delta parcă se izolează de restul ţării pînă-ncolo, spre martie, o dată cu semnele primăverii. De aceea, aprovizionarea populaţiei trebuie asigurată din timp. Se mai cere acordată o mare atenţie nu numai unor produse alimentare şi industriale de bază, ci şi aşa-ziselor mărunţişuri, a căror lipsă creează prilej de neplăceri şi necazuri. Pentru că Delta nu înseamnă doar poezie... Pe firul nepăsării Discuţia despre toate aceste probleme o începem la Sfatul popular al raionului Tulcea, cu vicepreşedintele VASILE PAVLOV şi cu şeful secţiei comerciale PAUL TEODORESCU. Ni se spune că încă din august s-au format colective care au vizitat aşezările de pe braţele Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe, au stabilit necesarul de mărfuri şi alimente, au încheiat contracte. Acum, la început de octombrie, şiruri de vagoane cu cartofi, sosite în gara Tulcea, erau descărcate direct în şlepuri pentru a lua drumul Deltei, o dată cu zeci de tone de făină, zahăr, ulei şi alte mărfuri. Am făcut popasuri la Sulina, Sf. Gheorghe şi Maliuc. Am stat de vorbă cu mulţi locuitori din aceste localităţi şi ne-am dat seama că lucrurile nu se prezintă chiar atît de bine cum ni s-a spus. Intri, de pildă, într-un magazin alimentar din Sulina. — Mezeluri nu aveţi? — Avem ghiudem. Intr-adevăr, există ghiudem. Dar de ce nu şi salam, şuncă etc. ? Ne-am dus la depozitul I.C.R.A., aflat la cîţiva paşi. Acolo — frigiderul plin cu mezeluri. Dar responsabilii unora din magazinele din Sulina au ajuns, pare-se, la un asemenea grad de insensibilitate, încît nici măcar un cutremur nu i-ar clinti din nepăsarea lor. Se încalcă acel principiu de bază al comerțului, care obligă pe lucrătorii acestui sector să fie „la zi“ cu aprovizionarea, să reasorteze continuu magazinele cu întregul sortiment de produse aflat In depozite. Dar, din păcate, nimeni nu-i trage la răspundere. Gheorghe VLAD (Continuare în pag. a V-a) In Deltă PROLITAHI DIN toAti fÂRItt, UNITI*VÂI Anul XXXV Nr. 6765 Sîmbătă 9 octombrie 1965 6 PAGINI - 30 BANI ASCENSIUNEA PERFORMANTELOR Promovarea progresului tehnic in ritmul prevăzut de Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R. pune pe un prim plan problemele legate de perfecţionarea continuă a utilajelor fabricate în ţară, de asimilarea şi producerea unor maşini şi instalaţii cu înalte caracteristici tehnice necesare modernizării ramurilor economiei. De cea mai mare importanţă este sporirea aportului industriei noastre constructoare de maşini la realizarea programului de investiţii în viitorii ani, prin asimilarea de instalaţii şi linii tehnologice complete. Dacă pînă acum cîţiva ani, uzina noastră producea numai utilaje izolate pentru industria alimentară, acum ponderea liniilor şi instalaţiilor complete a crescut considerabil. S-au proiectat şi asimilat linii şi instalaţii tehnologice complete pentru înzestrarea industriei laptelui, a cărnii, panificaţiei, uleiului, vinului etc. Desigur, complexitatea producţiei a crescut, au apărut probleme noi de perfecţionare, automatizare şi tehnologice. Eforturile cadrelor inginereşti au fost concentrate spre soluţionarea acestor probleme de care depind, în cea mai mare măsură, nivelul tehnic, calitatea produselor noastre. In anii sesenatuluî, performanțele tehnico-economice ale produselor uzinei au marcat o dinamică ascendentă, majoritatea fiind la nivelul tehnicii actuale. Cîteva exemple sunt concludente: compresoarele frigorifice de 420 000 kcal/oră şi cele de 560 000 kcal/oră sunt de construcţie modernă , multicilindrice, cu turaţie mare, cu antrenare directă şi greutate redusă ; liniile de îmbuteliere a laptelui în sticle au o productivitate ridicată, un grad înalt de automatizare şi ocupă o suprafaţă mică ; cuptoarele pentru copt pline de 2,5 şi de 5 tone în 24 ore au construcţie metalică, sistem de încălzire cu recircularea forţată a gazelor. Semnificativ pentru nivelul tehnic şi calitativ al produselor noastre este faptul că, în ultimii doi ani, uzina nu a primit nici o reclamaţie la compresoarele livrate. Desigur, aceasta nu înseamnă că trebuie să ne declarăm satisfăcuţi de nivelul tehnic la care realizăm acest produs. Dimpotrivă, va trebui să ridicăm în continuare performanţele, indicii tehnici-funcţionali, să ţinem mereu pasul cu progresele realizate în acest domeniu. Noţiunea de tehnică nouă este o noţiune dinamică. Tocmai de aceea, o necesitate de prim ordin în asimilarea noilor produse şi modernizarea celor din producţia curentă o constituie confruntarea atentă, exigentă şi continuă a parametrilor tehnici funcţionali cu cel al produselor similare apărute în tehnica contemporană. Această confruntare ne oferă posibilitatea să măsurăm eficienţa unor soluţii tehnice adoptate şi aplicate la fabricarea noilor tipuri de maşini şi utilaje. Nivelul calitativ superior al unor linii tehnologice şi instalaţii pe care le producem se datoreşte tocmai faptului că la proiectarea lor am ţinut seama de ultimele realizări ale tehnicii în domeniul respectiv. Rezolvarea competentă şi operativă a problemelor de concepţie a impus o reorganizare a serviciilor funcţionale. Cunoscînd avantajele pe care le prezintă organizarea activităţii în acest domeniu în regim de institut, serviciile constructor-şef, tehnolog-şef şi metalurg-şef din uzină au fost reorganizate în cinci ateliere de concepţie. Rezultatele sunt evidente : s-a asigurat specializarea cadrelor tehnico-inginereşti, activitatea este mai bine coordonată, există o colaborare mai strînsă între atelierele de concepţie, laborator şi atelierul de prototipuri. Ing. Miron ZENO directorul uzinei „Tehnofrig“ din Cluj (Continuare în pag. a V-a) • Confruntare permanentă cu ce apare nou şi tehnică • Specializarea cadrelor de concepţie •Cercetarea are un cuvint de spus • Avantajele extinderii tipizării şi tehnologiei de grup Sondorii schelei de extracţie Ţicleni, regiunea Oltenia, au îndeplinit planul pe trei trimestre la producţia de ţiţel în proporţie de 101,5 la sută. In fotografie : un grup de sondori dupa schimbul de lucru Foto ! Agerpres Fobia patinei INSTANTANEE Iarăşi s-a fardat în roz Ateneul. Am asistat, asistăm la febrila şi încăpăţînata campanie geriatrică la care este supus bătrînul monument revitalizat de la sezon la sezon, uns, sport, sulemenit, primenit după ultimele reţete de fard. Totul urmează, într-adevăr, un tipic foarte cosmetic şi de loc arhitectural. Oxidul anotimpurilor, crescut firesc, printr-un fertil dialog al peretelui cu veacul, este vînat cu lupa — pînă ce bătrînul perete capătă culoarea incoloră și impersonală a blocului de vizavi. La aceeași chirurgie sînt supuse lemnul, metalul, piatra, ipsosul, cu ambiţia de a face din veterana clădire un nou născut sau un nou sosit într-o dolofană creşă cu imobile de o zi. Ştim, venerabila clădire se cuvine îngrijită serios. S-au destinat sume importante pentru efectuarea unor lucrări capitale, indispensabile nu pentru supravieţuirea — nu despre aceasta e vorba! — ci pentru punerea în condiţii de optimă funcţionare a acestui lăcaş de cultură. E perfect, e salutar, totuşi ce avem cu patina ? Ea nu înseamnă igrasie, nici ruină ci conservarea supravegheată şi estetică a acelui abur al timpului, materializat în ziduri, care dă personalitate istorică unei clădiri. Pornind de aici, am dori să extindem cîmpul observaţiei şi asupra unor alte monumente sau relicve, asupra cărora se aplică o estetică radicală, străină de estetică, în atingere mai curînd cu cosmetica diurnă. Am întîlnit astfel, la Craiova, la Timişoara, la Iaşi vechi şi frumoase imobile în piatră, patinate de timp, peste care un edil grijuliu a tras cu şpriţul, desfiinţînd umbra deceniilor în mai puţin de jumătate de ceas. De ce ? Supăra, după cum se vede, discordanţa cu blocurile noi de peste drum, colorate, cum e şi firesc, în tonurile zilei. Discordanţa privea gustul edilului dar, peste acest gust, monumentele au dreptul să ne vorbească cu timbrul lor specific, catifelat în lungul vremii, impus de vreme. Uniformizarea, aducerea la standard, nu au ce căuta aici. Nu au ce căuta nici modernizarea forţată, substituţia materialelor, ajustarea după ultimul jurnal, care nu e niciodată ultimul. Ne bucură să constatăm că la Braşov, Sibiu, Cluj, Sighişoara şi în alte oraşe, imobile, străzi şi cartiere sunt puse sub ştiinţifica veghe a specialiştilor restauratori, care nu admit clintirea unei pietre din aceste spaţii in care timpul şi istoria îşi păstrează intactă fiinţa. Ini- Paul ANGHEL ţiativa se cuvine extinsă nu numai în aşezările de o remarcabilă vechime istorică, dar şi în orăşelele şi localităţile unde se află clădiri de o probată valoare, chiar dacă sunt puţine la număr. Ocrotirea, în afara restaurării, poate începe cu respectarea patinei. Dar poate că ideea nu e suficient de clară. Ce-ar fi dacă, după nu ştiu ce criteriu de modă, am ajusta cu pensula fotografia bunicii, modificîndu-i coafură după modelul nepoatei de azi ? I DISCUŢII între liceu şi facultate ■ Pe ecranele cinematografelor (pag. a 11-a) ■ Veşti din ţările socialiste (pag. a V-a) VIZITA PREŞEDINTELUI REPUBLICII INDIA dr. SARVEPALLI RADHAKRISHIAN Convorbiri oficiale româno-indiene La Palatul Consiliului de Stat au avut loc vineri la amiază convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, şi preşedintele Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan. Din partea română au participat Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Cristofor Simionescu, membru al Consiliului de Stat, Aurel Ardeleanu, ambasadorul Republicii Socialiste România în India. Din partea indiană au participat A. M. Thomas, ministru adjutant al preşedintelui, K. R. F. Khimani, ambasadorul Indiei la Bucureşti, Y. D. Gundevia, secretarul preşedintelui, general-maior G. S. Gill, secretarul militar al preşedintelui, dr. S. Gopal, director în Ministerul Afacerilor Externe. (Agerpres) In pagina a V-a alte manifestări prilejuite de vizita preşedintelui Republicii India Recepţie oferită Consiliului Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a oferit vineri seara o recepţie la Palatul Consiliului de Stat, cu prilejul vizitei în ţara noastră a preşedintelui Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Ştefan Voitec, Constanţa Crăciun, Gheorghe Rădulescu, Grigore Geamănu, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, rusti de preşedintele de Stat uan, patriarhul Bisericii ortodoxe române, oameni de cultură, gene- I rali şi ofiţeri superiori, ziarişti ro- mâni şi corespondenţi ai presei străine. Au participat şefi ai misiunilor “ diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplo- I matic. • La începutul recepţiei au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. ■ Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) Ancheta internațională a rocinteiin ANTIBIOTICELE Răspund savanți cu renume mondial 101 PĂMINTUL şi buna lui gospodărire Articole şi corespondenţe din regiunile Maramureş, Iaşi, Mureş- Autonoma Maghiară, Argeş şi Galaţi Stadiul însăminţărilor de toamnă In multe regiuni, însămînţările de toamnă se apropie de sfîrşit. Incepînd aceste lucrări mai din vreme şi folosind mijloacele mecanizate cu întreaga lor capacitate, gospodăriile de stat şi cooperativele agricole de producţie din regiunile Galaţi, Bacău, Iaşi, Suceava, Banat, Crişana, Hunedoara şi Dobrogea au însămînţat cu grîu şi secară, pînă la 8 octombrie, peste 80 la sută din terenurile prevăzute In regiunea Galaţi s-a semănat suprafaţa planificată, iar în celelalte regiuni din Moldova aproape toate unităţile agricole socialiste au terminat însămînţările de toamnă. Intre 70 şi 80 la sută din terenurile prevăzute au fost însămînţate şi în regiunile Bucureşti, Ploieşti, Argeş, Braşov şi Maramureş. Aceste lucrări continuă să fie întîrziate în regiunile Oltenia, Cluj şi Mureş-Autonomă Maghiară, îndeosebi în aceste regiuni sunt necesare măsuri eficiente pentru terminarea în cel mai scurt timp a însăminţărilor de toamnă. Folosirea mijloacelor mecanizate trebuie în aşa fel organizată încît să se lucreze din plin în aceste zile încă favorabile desfăşurării lucrărilor în cîmp, asigurîndu-se efectuarea semănatului în bune condiții agrotehnice. (Agerpres) □ avansat \\\\\\\\\| mediu |||||| întîrziat | PRIMIRI LA CONSILIUL DE MINIŞTRI Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit vineri în audienţă pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al S.U.A. la Bucureşti. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit vineri în audienţă pe I. A. William A. Crawford, în legătură cu plecarea sa definitivă din ţara noastră. A fost de faţă Petre Burlacu, secretar general în Ministerul Afacerilor Externe. Iliuhin, însărcinat cu afaceri ad- I interim al U.R.S.S. la Bucureşti, la cererea acestuia. _ (Agerpres) | : MMXm Cartea romanească în Italia In vitrinele librăriilor italiana au apărut în ultima vreme numeroase traduceri de proză, poezie şi teatru românesc care s-au bucurat de atenţia criticii şi a cititorilor. „O literatură profund realistă, umană în sensul cel mai concret al cuvîntului şi străbătută de fiorul liric — ne spunea cunoscutul poet Salvatore Quasimodo, laureat al premiului Nobel, pe care l-am întîlnit la Roma cu prilejul Adunării Generale a Comunităţii Europene a Scriitorilor. Am avut o adevărată desfătare artistică traducîndu-l pe Tudor Arghezi*. Intrînd în marile librării din Roma, Milano sau Torino, întîlneşti pe coperţile multor volume numele unor prozatori, poeţi sau dramaturgi români. Lirica de dragoste a lui Eminescu a văzut lumina tiparului în Italia, ca şi o parte din operele lui Arghezi. In curînd va apărea, într-o cunoscută colecţie a marii edituri torineze Einandi, o antologie în care sunt incluşi Tudor Arghezi, Eugen Jebeleanu, Maria Banus Tiberiu Utan şi A. E. Baconski. La librăria „Rizzoli“ din Roma am stat de vorbă cu cineva care tocmai cumpărase nuvela lui Slavici „Pădureanca", apărută în colecţia „Fire de iarbă" a editurii „Paoline" „Am citit în urmă cu o lună „L'Osteria di Ancutza* („Hanul Ancuţei") de Sadoveanu. A fost cea dinţii carte românească cu care am luat contact şi îmi face plăcere să spun că am devenit un prieten a! literaturii României*. Numele interlocutorului : prof. univ. Francesco Lauro. De altfel Mihail Sadoveanu este prezent prin mai multe titluri. Citez doar cîteva : „Neamul Şoimăreștilor", „Venea o moară pe Siret*, „Povestiri din război*, „Baltagul*. Pînă la sfîrșitul anului vor mai fi tipărite un volum de povestiri reunite sub titlul „Bulboana", volumul „Amintirile căprarului Gheorghiţă" şi încă trei volume editate de aceeaşi editură „Paoline* în colecţia „Cele mai frumoase povestiri ale lumii*. Dintre ceilalţi scriitori clasici ai României, cititorii italieni au făcut cunoştinţă cu Liviu Rebreanu, prin romanele „Răscoala*, „Pădurea Spînzuraţilor* şi „Ion*, care poartă aci titlul „Vocea pămîntului*. Ion MARGINEANU (Continuare în pag. a VI-a)