Scînteia, noiembrie 1965 (Anul 34, nr. 6788-6817)

1965-11-08 / nr. 6795

Anul XXXV Nr. 6795 PROLETARI DIN TOATE JÄRILE, UNIJI-VA Luni 8 noiembrie 1965 4 PAGINI - 30 BANI N­oul­­ feroviar • Electrificarea liniei Bucureşti — Braşov • De la „Călugăreni" la locomotiva electrică Prima locomotivă cu abur, „Călugăreni" este de ani de zile piesă a muzeului tehnic al căi­lor ferate. Ea şi-a în­ceput cariera cu cele cîteva zeci de cai pu­tere, acum aproape un secol. Nu vor trece mulţi ani şi suratele ei mai mari şi mai puternice tot acolo vor ajunge, începutul „decesului” locomotivelor cu abur a fost marcat de acest de­­senat prin introducerea tracţiunii Diesel. N-au trecut decit şase ani şi acum circa 47 la sută din traficul feroviar se efectuează cu noile lo­comotive Diesel. In a­­cest timp pe calea fera­tă au avut loc şi alte importante prefaceri ca­litative. A fost sporită capacitatea staţiilor şi a liniilor, se modernizea­ză instalaţiile, parcul de locomotive şi va­goane. Al. PLAIEŞU (Continuare in pag. a II-a) Traseele de otel ale transportului feroviar in noua lor înfăţişare, electrificate Foto : Gh. Vintilă B Rate cu... repetiţie (pag. a Il-a) B NOTE DE LECTOR (pag. a Il-a) ■ SPORT (pag. a III-a) APA LA RĂDĂCINA PLANTELOR O experienţă valoroasă şi convingătoare în raionul Fii­iaşi In regiunea Oltenia, bogata reţea hidrografi­că asigură condiţii mi­nunate pentru extinde­rea suprafeţelor irigate. In această direcţie s-au şi făcut paşi însemnaţi. Cu sprijinul statului, în lunca Dunării şi a Jiu­lui au fost construite sis­teme mari de irigaţii. Totodată, a fost extinsă folosirea surselor locale de apa. Ca urmare, în regiunea Oltenia supra­faţa amenajată pentru irigat în cooperativele de producţie depăşeşte 30 000 ha de teren. în prezent se desfăşoară o largă acţiune în vederea folosirii la irigat a apei din izvoare, pîraie, rîuri, bălţi, precum şi din pînza freatică. O bună experienţă în ce priveşte folosirea sur­selor locale de apă exis­tă in raionul Filiaşi. Aici, în cei mai mulţi ani ploile sunt insuficien­te. Biroul comitetului ra­ional de partid, după con­sultarea cu specialiştii, a propus să se încerce în cîteva locuri irigarea u­­nor terenuri cultivate cu porumb şi legume. Pri­ma încercare au făcut-o ţăranii cooperatori din comuna Argetoaia. Iz­voarele din împrejurimi au fost colectate într-un singur canal, alături de a. apa din pînza freatică. i- Ele au fost îndreptate i­ pe albia pîrîului Argo­s­­toaia, de-a lungul căruia e. au fost construite trei in stăvilare. In spatele lor,­­i. apa a început să se adu­­n­­e. Astfel, la cooperativa­­­ din Argetoaia s-au ame­­­­­najat pentru irigat 108 i. ha, la Braloştiţa 60 ha şi­­ă la Groşera 40 ha pentru .e irigat porumb, iar la­­ Salcia şi Valea lui Pă­­­­­tru, aşezate pe acelaşi u pîrîu, au fost executate e lucrări de reţinere a a­­e­relor pentru irigarea le­tt gumelor. ° A sosit toamna, vre­­® mea cînd se numără bo­­bocii. In tot timpul verii I ‘­ secetoase din acest an, I 1 apa adunată în spatele I primelor 3 baraje făcute I 1 de-a lungul pîrîului Ar- I getoaia a permis să se I efectueze fără zgîrcenie I udările la porumb și I i grădinile irigate. După I ce recolta de pe su- I prafeţele irigate a I fost culeasă, cîntarul I » a demonstrat că nici I î timpul, nici eforturile nu I au fost pierdute în za- I î dar. Cooperativa din Ar- I getoaia a obţinut anul I­­ acesta, în condiţii de se- I î cetă, 4 400 kg de porumb I boabe la ha, depăşind de I 1 peste trei ori producţia I­­ obţinută pe cel mai fer- I s­til teren cultivat în sis- I tem neirigat. Bune re- I I zultate au obţinut şi ţă- I rănii cooperatori din­­ Braloştiţa, Valea lui Pă- Ii tru şi Salcia. '­ Vestea despre aceste I succese a trecut repede I I hotarele satelor. Din I iniţiativa comitetului I raional de partid şi al sfatului popular raional,­­ în această toamnă con- I siliul agricol a organi- ji - zat la cooperativele a-­­ I minu­te vizite şi schim- I ■ buri de experienţă cu I I specialiştii din raion, la I ■ care au participat pre- I şedinţii şi vicepreşedin- I ţii cooperativelor agri- I cole, preşedinţii comite- I Iţelor executive ale sfa- I turilor populare comu-­­ Inale, secretarii organi- I zaţiilor de partid.­­ Victor DELEANU coresp. „Scînteii" I (Continuare în pag. a III-a) I I I „Timpi morţi" în timpul liber (II) Spaţii albe în programul cultural! Mai întîi te invită prive­liştea. Jocurile unei fîntîni arte­ziene, alături de coloanele înalte ale casei de cultură, într-o sugestivă suprapune­re de ritmuri ascendente. După ce ai deschis poarta de cristal trebuie să zăbo­veşti neapărat în holul vast şi elegant. Privirile îţi sunt atrase de mari fresce mu­rale, de imagini şi desene decorative simple, dar inspi­rate. Şi fără să vrei, iată-te un vizitator curios, nerăbdă­tor să deschizi uşă după uşă, să parcurgi sala de specta­cole, să te­ afunzi în foto­­liile bibliotecii. S-ar putea spune că noua casă de cultură din Bacău educă prin însuşi aspectul său. Evident, scopurile a­­cestui edificiu nu se reduc numai la atît, el constituie doar cadrul material şi, în acelaşi timp, estetic şi con­fortabil, pentru o activitate culturală larg cuprinzătoare, plină de conţinut, atractivă. Intr-un articol precedent („Timpi morţi” în timpul li­ber, „Scînteia" nr. 6 786) observam că la îmbogăţirea şi înviorarea vieţii cultura­le a oraşului se aşteaptă Prima parte în ..Scînteia* nr. 6 786, contribuţia substanţială a noii case de cultură. Care sunt confirmate aşteptările ? Un demaraj prea lung Inaugurarea a avut loc în luna iunie cu un spectacol pe care artiştii amatori din Bacău l-au pregătit luni de-a rîndul. A fost o primă încercare, o verificare şi se­lecţionare a forţelor de care dispune oraşul, un prim examen reuşit al casei de cultură la care şi-au dat contribuţia în primul rînd tinerii. Colectivul de teatru a prezentat apoi mai multe spectacole cu piese în trei acte, s-au constituit şi au înfruntat luminile rampei . Paul DIACONESCU (Continuare în pag. a II-a) . Recepţia de la Ambasada Uniunii Sovietice Duminică seara, cu prilejul ce­lei de-a 48-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, I. K. Jegalin, a oferit o recepţie în saloanele ambasadei. Au participat tovarăşii Chivu Stoica, Alexandru Bîrlădeanu, Ale­xandru Drăghici, Iosif Banc, Petre Blajovici, Florian Dănălache, Ilie Verdeţ, Mihai Dalea, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi ai Marii Adunări Naţionale, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, condu­cători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, academi­cieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Erau prezenţi membrii delega­ţiei Asociaţiei de prietenie sovieto­­române, condusă de E. A. Vasiuko­­va, şi alţi oaspeţi sovietici aflaţi în ţara noastră. De asemenea, au luat parte şefi ai misiunilor diplomatice acredi­taţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. (Agerpres) Conducătorii de partid şi de stat în regiunea Maramureş In continuarea călătoriei în a-­­ ceastă parte a ţării, conducătorii 1­8 de partid şi de stat s-au îndreptat,­­ în cursul dimineţii de duminică,­­ spre regiunea Maramureş. In­­ drum, ei au fost oaspeţii locuitori-­­ lor oraşului Dej. Aici, ca şi în toa- I te locurile vizitate din regiunea I Cluj, populaţia a întîmpinat cu de- I osebită căldură pe conducătorii de I partid şi de stat. A fost o impre- I sionantă manifestare a dragostei şi I încrederii neţărmurite a oamenilor I muncii din acest vechi centru I muncitoresc faţă de Partidul Co­■­munist Român, faţă de Comitetul I său Central. I De la Dej, coloana de maşini se I îndreaptă spre oraşul Baia Mare. I Vestiţi din tulnic în tulnic şi din I bucium în bucium, oaspeţii I străbat în maşină deschisă şoseaua , care cuprinde în largi serpentine H culmea Mesteacăn, înălţime ce I străjuieşte cu semeţie intrarea în I regiunea Maramureş. Serpentinele Il deschid vaste estrade spre toată I valea Someşului, de la care ne ■ luăm rămas bun. Ne primesc cele­ I brele păduri maramureşene, cu I frunze de aramă şi aur, anunţînd I prin feeria lor de culoare bogăţia I de metale din adîncurile acestui I pămînt. i? „Maramureş, ţară veche, cu oa- I meni fără pereche“. Chiar la ho- I tarul dintre cele două regiuni, o I falnică poartă de stejar, durată I prin barda a douăzeci de meşteri I populari din Vad, Şomcuta Mare, I Săpînţa şi alte localităţi, împodo­■ iită cu motive tradiţionale din I părţile locului, marchează simbolic I intrarea pe aceste meleaguri. ■ Lîngă această poartă monumenta- I lă, maramureşenii au durat însă o I altă intrare, impresionantă, este ■ cea alcătuită de miile de oameni I adunaţi încă din prima oră a di- I mineţii în decorul natural de o rară frumuseţe. Vastul amfiteatru de coline al văii, cu pilcuri de goruni şi fagi, a devenit o expresivă sin­teză a podoabelor acestui colţ de ţară. La poalele pădurii, în poiene, turme de oi vegheate de ciobani în sarici miţoase. De pe coama unei coline zeci de buciumaşi îşi înalţă tulnicele spre orizont. Sute de că­lăreţi în pitoreşti costume, cu frnrele cailor împodobite cu şter­gare şi panglici multicolore, s-au aliniat în întîmpinare după un vechi obicei de cinstire a oaspeţi­lor dragi. Grupurile mari de oa­meni, în costume ce înfăţişează toată bogăţia străvechii arte popu­lare maramureşene, se contopesc cu cele ale minerilor, veniţi direct din satul de noapte, cu lămpaşe în mîini. Orele 9:30: Tiraie şi­­naţii, cu­vinte înflăcărate de cinstire a partidului fac să clocotească Valea Chioarului la sosirea conducători­lor de partid şi de stat. Ei sunt întîmpinaţi de tovarăşii Iosif Uglar, prim-secretar al comitetu­lui regional de partid, Gheorghe Pop, preşedintele sfatului popular regional, de reprezentanţi ai orga­nizaţiilor şi instituţiilor locale, care le urează un călduros bun sosit. Un grup de ţărani, în frunte cu Vasile Dorea din Mireşul Mare şi Ile Gheorghe Gabareanu din Prislop, Aurora Pop şi Berkesi Ro­zalia, oferă tradiţionala pîine şi sare, ploşti înflorate cu „vinars de Maramureş“. „Vă mulţumim din inimă, dragi tovarăşi — răspunde la urări se­cretarul general al C.C. al P.C.R. Sîntem bucuroşi să poposim în re­giunea dv., în acest mîndru Ma­ramureş, pe care l-aţi făcut prin munca dv. an de an tot mai fru­mos“. După această primă şi emoţio­nantă întîlnire cu pămîntul Mara­mureşului şi locuitorii săi, tovară­şii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu, Vasile Patilineţ pornesc spre Baia Mare. In cursul drumului, sîntem martori la mo­mente de vibrantă emoţie, clipe mişcătoare de entuziasm popular. Cu mic cu mare, locuitorii satelor salută pe conducătorii de partid şi de stat, presărînd în calea maşini­lor adevărate covoare de flori. Sen­timentele cu care maramureşenii îşi întîmpină oaspeţii se vădesc în nenumărate gesturi deosebit de grăitoare. Iată, pînă şi înfăţişarea satelor s-a schimbat. Pridvoarele, prispele şi porţile cu măiestrite crestături au fost împodobite de maramureşeni cu toată zestrea ar­tei lor populare străvechi, scoar­ţele, ştergarele, broderiile trans­­formînd uliţele în nişte originale expoziţii etnografice. La Valea Chioarului, coloana de maşini este oprită pe uliţă de un alai de nuntă. Mireasa — Eugenia Radu, mirele — Viorel Ursu, naşii şi socrii, rubedeniile, au ieşit cu lăutarii înainte, ţinînd ca oaspeţii dragi să fie părtaşi pentru cîteva clipe la bucuria lor. In curte se afla zestrea, mobilă nouă, gră­itoare pentru felul nou de viaţă al maramureşenilor de azi. „Vă dorim din inimă numai feri­cire, să duceţi o viaţă frumoa­să şi îmbelşugată“ — le urează mi­rilor tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, ciocnind cu ei şi cu ceilalţi nuntaşi. La Şomcuta Mare s-a înălţat o altă poartă, împodobită cu fructe şi ştergare, ea simbolizează faima a­­cestui raion cu bogate livezi. După salutul adresat de Andrei Maier, prim-secretar al comitetului raio­nal de partid, flăcăi şi fete oferă coşuri cu mere şi struguri, precum şi frumoase straie populare făurite cu artă de meşterii locali. Aceeaşi primire entuziastă în Bucium, Satulung, Lapuşel, Recea. Scăpînd din strîmtoarea dealuri­lor, şoseaua iese la lărgime în cîm­­pie. Ne îndreptăm spre Baia Mare. Aici se zăreşte din depărtare o altă „poartă“ : turnurile şi coloanele noilor fabrici şi uzine — rod al politicii de industrializare promo­vate de partid. Este o intrare sim­bolică pentru dezvoltarea Maramu­reşului din anii noştri, este poarta pe care numai socialismul a des­chis-o valorificării marilor bogăţii de pe aceste meleaguri, în folosul înfloririi patriei întregi. La intrarea în oraş, lîngă marele arc drapat în pînză roşie, sînt pre­zenţi mineri, metalurgişti, chimişti, mii de locuitori. Tradiţionalul salut mineresc: „Noroc bun“ şi „Bine aţi venit“ rostit de Grigore Ciocan, prim-secretar al Comitetului orăşenesc P.C.R. Baia Mare, fiind reluat, într-o izbucnire de urale, de întreaga populaţie a oraşului, care a umplut pieţele şi bulevardele noi. „Noroc bun“ spun parcă balcoanele ticsite de oameni, sutele de blocuri noi care fac din Baia Mare un centru urbanistic frumos şi modern. Ca şi la Cluj, primul popas al conducătorilor de partid şi de stat a fost la comitetul regional de partid. Marea şi moderna piaţă din faţa sediului este plină de lume, s-au strîns aici mii şi mii de locui­tori ai bătrînei vetre băimărene. Răsună înflăcărat, amplificîndu-se mereu în intensitate, urări scumpe tuturor: „Trăiască România So­cialistă“, ,.Trăiască Partidul Co­munist Român, în frunte cu Co­mitetul său Central“, „Trăiască unitatea întregului popor în jurul partidului şi guvernului“. Tov. Iosif Uglar, în numele or­ganizaţiei regionale de partid, al tuturor locuitorilor regiunii, a transmis conducătorilor de partid şi de stat un înflăcărat salut şi a exprimat marea bucurie şi satis­facţie a oamenilor muncii mara­mureşeni de a-i avea în mijlocul lor. Adresîndu-se mulţimii din marea piaţă „Victoria“, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că primirea cal­dă făcută de populaţia oraşului Baia Mare reprezintă o manifes­tare a sentimentelor de dragoste şi încredere faţă de Partidul Comu­nist Român, a unităţii poporului în jurul partidului. El a transmis din partea Comitetului Central şi a guvernului un cald salut oamenilor muncii maramureşeni şi le-a urat noi succese în activitatea lor. Relevînd rezultatele remarcabile obţinute în această regiune în toa­te domeniile de activitate, vorbi­torul a spus : „La fel ca întregul popor, dv. aţi desfăşurat şi des­făşuraţi o muncă entuziastă, adu­­cînd o contribuţie importantă la marile succese pe care poporul ro­mân le-a obţinut în construcţia so­cialismului. Vă felicit pentru aces­te frumoase rezultate“. In continuare, secretarul general al C.C. al P.C.R. a vorbit despre activitatea rodnică ce o desfăşoară întregul popor, sub conducerea partidului, pentru înfăptuirea ho­­tărîrilor Congresului al IX-lea. „In această activitate — a subliniat vorbitorul — şi dv., celor din Mara­mureş, vă revin sarcini mari. Avem încă multe de făcut pentru a ri­dica patria noastră în rîndul ţări­lor avansate, cu o industrie puter­nică, cu o agricultură înaintată, cu o cultură înfloritoare, cu o viaţă îmbelşugată. Sîntem convinşi că toţi oamenii muncii din Maramu­reş, indiferent de naţionalitate, vor aduce şi în viitor contribuţia lor de preţ la construirea socialis­mului în patria noastră“, înfăptuind sarcinile trasate de congres, a arătat în continuare vorbitorul, patria noastră, Româ­nia socialistă, va fi în 1970 , puternică, mai înfloritoare. In încheiere, tovarăşul Nicoli Ceauşescu a urat încă o dată co­muniştilor, tuturor oamenilor mai­cii din Baia Mare şi din regiune Maramureş multe succese în act­vitatea lor, multă fericire în viaţă Cuvintele secretarului gener­­al C.C. al P.C.R. au fost sublimat în repetate rînduri cu aplauze­­ urale. Minute în şir s-au scancis lozinci pentru Partidul Comunii Român, pentru Comitetul său Cen­tral, pentru România socialistă. O primire caldă, entuziastă, mar­chează, ca pretutindeni în cursa vizitei, sosirea conducătorilor d partid și de stat la combinatul chi­mico-metalurgic „Gheorghe Gheor­ghiu-Dej“. De fapt ne aflăm pe un vast șantier, căci acest obiectiv in­dustrial se află în plină întinerire Aici au fost date în funcţiune de instalaţii şi secţii, în timp ce alte construcţii se înalţă în ritm intens „Activitatea noastră, a metalur­­giştilor şi chimiştilor, se desfăşoa­ră în comun cu cea a constructori­lor“ — aceste cuvinte rostite de directorul Florian Bagalul redau plastic imaginea specifică a combinatului. La invitaţia gazde­lor începe vizita atît a combinatu­lui, cît şi a şantierului, atenţia fiind reţinută de noile obiective. Alături de vechile hale industriale se profilează imense paralelipipede de metal şi sticlă, ce sugerează o imagine viguroasă a dezvoltării pe care o cunoaşte combinatul. în­­tr-una din aceste impunătoare con­strucţii se află în plină activitate instalaţia de prerafinare, în timp ce alături montorii asamblează alte agregate. Ele vor reprezenta, aşa cum reiese din explicaţiile specia­liştilor, una din verigile importan­te ale complexului proces tehnolo­gic de producere a cuprului. In dreptul unui mare agregat este desfăşurat un plan ce schiţează configuraţia uzinei de cupru cu secţia de acid sulfuric, plan pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu urmăreşte stadiul lucrărilor de execuţie. Oaspeţii sunt informaţi în conti­nuare că unul dintre aceste obiec­tive — secţia de electroliză — a şi fost dat parţial în funcţiune încă din anul 1963. In timpul vizitării acestui sector, secretarul general al C.C. al P.C.R. are cuvinte de a­­preciere pentru eforturile depuse Valeriu POP Paul ANGHEL Adrian IONESCU (Continuare în pag. a III-a) Populaţia oraşului Baia Mare face o călduroasă primire conducătorilor de partid şi de stat In piaţa „Victoria“ din Baia Mare

Next