Scînteia, noiembrie 1965 (Anul 34, nr. 6788-6817)

1965-11-21 / nr. 6808

Anul XXXV Nr. 6808 Raid anchetă de construcţii Intr-un număr recent al zia­rului nostru au fost publicate constatările prilejuite de un nou raid-anchetă efectuat pe şantierele criticate in ultimele luni pentru răminerile in urmă in execuţia şi predarea apar­tamentelor planificate pe a­­cest an. Care este situaţia acum pe alte citeva din aceste şantiere ? C L­U­J­MICĂ UE­ORGANIZATĂ la TOATE FAZELE După aproape trei luni, am vizitat din nou şantierul Gheor­­gheni din Cluj. Ne-am adresat tot inginerului B. STANCIU, directo­rul grupului de şantie­re, care ne-a precizat: „ Pînă în prezent am predat 680 de a­­partamente. Luna a­­ceasta vor fi termina­te încă 270, iar ulti­mele apartamente din acest an — în număr de 183 — pînă la 25 decembrie. Sîntem în­să nemulţumiţi că am dat neuniform în fo­losinţă locuinţele. Ră­­mînerea în urmă din primul semestru a de­terminat în ultima vreme un „vîrf" la lu­crările de finisaj. Noi am tras învăţămintele cuvenite şi credem că o asemenea situaţie nu se va mai repeta. Pentru anul viitor avem asigurată documentaţia tehnică, cunoaştem pla­nul şi am creat front de lucru la peste 450 de apartamente. Intr-adevăr, pe şan­tier lucrează un co­lectiv harnic de con­structori, conduşi şi îndrumaţi cu price­pere. Ei au muncit fără preget să aducă lucrările „la zi“. — Comuniştii nu se puteau împăca cu ră­­mînerea în urmă — ne-a spus tov. GA­­VRIL PODINA, secre­tarul organizaţiei de partid. Forţele au fost concentrate în ultime­le luni spre lucrările întîrziate. Imbrăţişînd propunerea organiza­ţiei de bază, condu­cerea şantierului a re­organizat lucrul la o serie de blocuri şi la obiectivele de deservi­re care se construiesc concomitent cu locuin­ţele. De exemplu, la complexul comercial s-au repartizat încă un inginer şi un maistru, precum şi muncitori cu înaltă calificare. Totodată, s-a îmbună­tăţit aprovizionarea cu materiale a punctelor de lucru. Din constatările fă­cute cu prilejul raidu­lui şi din concluziile unei recente şedinţe a biroului comitetului regional de partid s-a desprins necesitatea intensificării eforturi­lor pentru îmbunătă­ţirea calităţii lucrări­lor, îndeosebi a fini­sajelor interioare. U­­neori parchetul este montat necorespunză­tor, are crăpături şi denivelări, iar uşile şi ferestrele nu sunt bine etanşate şi finisate. Pe şantier au şi fost luate măsuri: echipele de parchetari şi tîmplari sunt supravegheate de maiştri cu calificare înaltă, s-a întărit asis­tenţa tehnică la execu­ţia mozaicurilor şi montarea instalaţiilor. Se impune, după cum ne-au relatat unii lo­catari, ca şi comisiile de recepţie a locuinţe­lor să nu facă nici un fel de concesii la cali­tatea finisajelor. Şi pe şantierul Dealul Florilor din Dej — care în luna august avea lucrări întîrziate — rămînerea în urmă a fost recuperată. „120 de apartamente din cele 180 prevăzute a se construi în acest an au fost date în folosinţă — ne spune ing. EU­GEN DÎNŞOREANU, şeful şantierului. A­­cum, la ultimele două blocuri se execută fi­nisajele interioare. In scurt timp ele vor fi terminate. Ne-am pro­pus ca prnn la sfîrşitul anului să predăm în plus, peste planul pe a­­cest an, alte 30 de apar­tamente. Ca front de lucru menţionăm: două blocuri, un complex de deservire şi altul comercial, un cinema­tograf cu 500 de locuri. Sîntem hotărîţi ca în 1966 să ne realizăm ritmic planul, execu­­tînd numai lucrări de bună calitate“. Concluzia: două şan­tiere unde construc­torii nu s-au resemnat în faţa rămînerii în urmă, ci au muncit şi muncesc cu răspunde­re pentru a grăbi rit­mul de execuţie şi a ridica tot mai mult nivelul calitativ al lu­crărilor. GALAŢI VECINI... DAR SPIRITUL DE ORGANIZĂRII DIFERĂ Cartierul Tiglina. Blo­curile la care în luna august abia se turnau structurile de rezis­tenţă, sînt astăzi gata finisate. — Am predat pînă acum, înainte de ter­men, 1396 de apar­tamente — ne rela­tează ing. MIRCEA DINU, şeful şantieru­lui. Cel mai tîrziu pînă la sfîrşitul lu­nii noiembrie, ultime­le 570 de apartamen­te vor fi date în folosin­ţă. Dar pînă la sfîrşitul anului nu vom sta de­geaba : vom preda su­plimentar trei blocuri cu termene în 1966. Con­comitent, vom executa lucrări la alte 529 de apartamente, ce con­stituie front de lucru pentru anul viitor. (Continuare în pag. a IlI-a) DIN NOU LA VîNĂTOARE Astăzi, din nou mulţi dintre cei patruzeci de mii de vînă­­tori amatori din ţara noastră au ocazia de a-şi încerca pre­cizia armelor, priceperea ochi­rii şi siguranţa mîinii la ie­puri şi fazani. Numeroşi bucureşteni ama­tori ai acestui sport s-au în­dreptat azi, cu mult înainte de ivirea zorilor — unii sînt ple­caţi de aseară — spre fondu­rile de vînătoare din raioane­le Giurgiu, Lehliu, Alexan­dria, Turnu-Măgurele. Au plecat şi vînătorii din alte re­giuni. S-au numărat iepurii ? In­tr-un fel da. Deschiderea se­zonului a fost precedată, în luna octombrie, de sondaje pentru a se cunoaşte sporul de iepuri faţă de perioada de primăvară. Rezultatele sunt concludente: in majoritatea regiunilor s-au înregistrat sporuri de cinci pînă la două­zeci şi cinci la sută. Compara­tiv cu anul trecut, cele mai însemnate sporuri sunt în re­giunile Bucureşti, Bacău, Do­­brogea, Oltenia, Iaşi, Ploieşti. Situaţia este mai puţin bună în cele trei regiuni de vest ale ţării, unde ultimele două ierni aspre şi cu multă zăpa­dă au împuţinat acest vînat. Acolo data începerii vînătorii se va anunţa ulterior. Atenţia deosebită acordată iepurilor se explică atît prin valoarea economică a acestui vînat, cît şi prin faptul că „u­­recheaţii“ constituie prima şcoală a vînătorului. Mai tîr­­ziu abia vine vînatul de înal­tă clasă: cerbul lopătar şi carpatin, căpriorul, ursul, mis­treţul, diferite păsări. Vînătorii noştri amatori au unde vina. Suprafaţa terenu­rilor date în folosinţa mem­brilor Asociaţiei generale a ui­mitorilor şi pescarilor spor­tivi, unde vînatul principal este iepurele, depăşeşte zece milioane hectare. Alte peste patru milioane de ha sînt tere­nuri de deal şi munte, unde predomină speciile de vînat mare, iar în Deltă vînătorul are posibilitatea alegerii prin­tre zecile de specii de păsări. Al. PLAIEȘU ORGAN Al COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Duminică 2­ noiembrie 1965 4 PAGINI — 30 BANI a Foto : Gh. Amuz» In cartierul Gheorgheni din Cluj — o expresivă concen­trare de noi blocuri — con­structorii lucrează, in aceste zile, intr-un ritm susţinut PROLETARI D/AI TOATF TĂRII F. 11EN­TI­VĂ * Hai HB H8 xjgSss Bf Esențialul acum: INTERVENŢIE PROMPTĂ, MĂSURI EFICACE A ■ In pragul deschi­derii învățămin­­tului de partid la sate (pag. a 11-a) s RĂSFOIND PRESA STRĂINĂ (pag. a III-a) ■ SPORT (pag. a III-a) A doua viaţă a anvelopelor auto. Printr-o operaţie de re­­şapat, cauciucurile uzate pot fi din nou folosite. (Uzina de prelucrare a maselor plasti­ce din Buzău) Foto : R. Costin Vizita în Austria tovarăşului Ion Gheorghe Maurer SCHRUNS 20.— De la trimişii speciali Agerpres, P. Stăncescu şi C. Varvara. Sîmbătă dimineaţa, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi persoa­nele care îl însoţesc au vizitat uzina hidroelectrică Latschau, una din cele cinci hidrocentrale ale complexului Lünersse. La o alti­tudine de peste 1 900 metri sunt folosite aici resursele hidraulice ale rîului 111 și ale altor cursuri de apă din împrejurimi, pentru a pune în mișcare turbinele com­plexului hidroelectric. La sosire, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii So­cialiste România a fost întîmpinat de reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor şi Energiei Electri­ce, ai societăţii energetice Illwerke şi ai uzinei Latschau. La sfîrşitul vi­zitei, conducerea societăţii a oferit un prînz în cinstea oaspeţilor ro­mâni. Seara, a avut loc o recepţie ofe­rită de şeful landului Vorarlberg, Herbert Kessel, în cinstea pre­şedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Şeful lan­dului şi tovarăşul Ion Gheorghe Maurer au rostit scurte toasturi. ★ In aceeaşi zi, ministrul comer­ţului exterior, Gheorghe Cioară, însoţit de Karl Bobleter, secreta­rul de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Austriei, a vizitat fa­brica de dantele şi tricotaje Gebrüder Langler şi uzinele textile Getzner din Vorarlberg. Nou­­l lingvistic român­­ Interviu cu acad. Al. ROSETTI directorul Centrului de cercetări fonetice şi dialectale al Academiei Republicii Socialiste România cele de mai jos aspecte ale aces­tei munci de cercetare ştiinţifică. — Care sunt obiectivele ştiin­ţifice ce stau în atenţia Centru­lui de cercetări fonetice şi dia­lectale? — Un prim obiectiv este reali­zarea „Noului atlas lingvistic ro­mân“, conceput în urmă cu doi ani de un colectiv sub conducerea prof. B. Cazacu, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România. In comparaţie cu vechiul atlas lingvistic, apărut acum 30 de ani, noul atlas va fi elaborat pe regiunile istorice ale României. Ol­tenia, de pildă, va fi cuprinsă în primele volume care vor însuma a­­proximativ 2 000 de hărţi lingvis­tice. O hartă pentru cîte un cu­­vînt. Numărul cuvintelor cuprinse în chestionarul adresat „subiecte­lor", adică persoanelor care vor­besc graiuri olteneşti, este de 2500. Fiecare hartă reflectă de fapt repartiţia şi variantele verbale ale unui termen utilizat de vorbitorii regiunii cercetate. Ter­menii apar pe hartă, alături de localitatea cercetată şi reprezintă domenii dintre cele mai variate ale activităţii umane ca, de pildă, cuvinte privind terminologia casei. (Continuare In pag. a II-a) Centrul de cercetări fonetice şi dialectale desfăşoară o activitate ştiinţifică unică în felul ei. Direc­torul acestui centru, solicitat de re­dactorul nostru G. Cuibus, redă în La ce nivel răspunde cooperaţia meşteşugărească cerinţelor populaţiei?­ ­ De ce a fost necesar articolul de faţă ■ „Cotidianul marunt" şi perspectiva ■ Organizarea şi profilarea­­ pe primul plan De mai multă vreme şi mai ales în ultimele luni, cooperaţia meşte­şugărească, cu întreg angrenajul ei de servicii, a ocupat un loc im­portant în atenţia opiniei publice, a presei. S-a vorbit şi se vorbeşte atît despre succesele obţinute în dezvoltarea şi modernizarea reţe­lei de unităţi, realizarea investiţii­lor pentru noi construcţii şi utilaje, diversificarea gamei serviciilor prestate, cît şi despre deficienţele existente, din care unele, destul de serioase, continuă să se menţină. In mod deosebit a fost subliniată necesitatea ridicării nivelului de organizare şi deservire pe măsura pretenţiilor actuale, cu alte cu­vinte aducerea şi a acestui sector la nivelul cerinţelor anului 1965. Cerem iertare cititorilor că nu avem posibilitatea să-i informăm asupra concluziilor trase de con­ducerea UCECOM din criticile şi sugestiile făcute direct şi prin pre­să de numeroşi cetăţeni, precum şi asupra măsurilor de ansamblu preconizate în diferitele ei sectoa­re. Este adevărat că ziarul a pri­mit unele răspunsuri. Din păcate însă, aceste răspunsuri se ocupă de aspecte lăturalnice, de cazuri izolate, folosite drept exemple în­­tr-un articol sau altul. Sîntem con­vinși că cititorii nu s-ar considera deloc satisfăcuţi dacă am publica, bunăoară, răspunsurile primite din partea conducerii UCECOM la cî­­teva din ultimele articole, de unde n-ar putea afla nimic mai mult decît că un tehnician din Ca­racal, care a întîrziat efectuarea unei reparaţii, a fost muştruluit, că la Suceava o comandă n-a putut fi executată bine din cauza mută­rii unui maistru dintr-o unitate în alta şi că acesta a fost sancţio­nat intrucît n-a transmis cum tre­buie lucrarea sau că la Bucu­reşti se recomandă tuturor lu­crătorilor din unităţile de frize­rie să respecte cu stricteţe norme­le de igienă. Revenim deci, propu­nînd conducerii UCECOM să dea răspunsuri clare problemelor e­­senţiale puse în discuţie, pe care, la rîndu-ne, să le facem larg cu­noscute opiniei publice. O recapitulare necesară Şi, pentru a fi mai expliciţi, vom aminti pe scurt cîteva din sesiză­rile principale care au constituit obiectul articolelor anterioare.­­ CALITATEA D­IN CENTRUL ATENŢIEI. Obiectul sau lucrarea executată de un meseriaş este în­soţită de un nevăzut certificat de garanţie, semnat de meşterul res­pectiv. Şi, cum spun mulţi cooperatori, meseriaşul, de cînd e pe lume, ţine la obrazul şi la numele lui. Dar cîţi îşi mai fac încă onoarea şi „firma“ de ruşine) Stimulînd interesul meseriaşului pentru munca lui, pentru presti­giul cooperativei, organele coope­raţiei sînt datoare sâ asigure în toate unităţile o bună planificare a muncii, o evidenţă precisă şi o repartiţie judicioasă a comenzilor între meşteri şi lucrători, punînd efortul general pentru calitate, controlul riguros, în centrul aten­ţiei. Este o latură a activităţii din care nu poate lipsi îndrumarea competentă, urmărirea permanentă din partea forurilor centrale ale cooperaţiei. • SERVICIUL LA DOMICILIU. In această privință se poate spune că nu s-a făcut nimic important. Se bate pasul pe loc într-un mod in­explicabil. Dar asupra acestei chestiuni vom reveni şi mai jos • REPARAREA BUNURILOR DE FOLOSINŢA ÎNDELUNGATA. Con­tinuă să nu fie rezolvată la nivel satisfăcător repararea şi întreţine­rea obiectelor de folosinţă înde­lungată atît înăuntrul termenului de garanţie, cit şi în perioada de post-garanţie. Lucrările sunt tără­gănate, iar calitatea lor este de multe ori necorespunzătoare ; une­le unităţi se sustrag pur şi simplu de la executarea unor reparaţii în termen de garanţie Se impune un control mai sever asupra unităţilor specializate în acest domeniu, în­deosebi în ce priveşte folosirea pieselor de schimb , care, în urma recentelor măsuri luate, vor fi produse în cantităţi suficiente­­ în domeniul perfecţionării pregăti­rii profesionale a cadrelor, în aşa fel încît toate lucrările să fie exe­cutate ireproşabil. Maria BABOIAN (Continuare în pag. a III-a) Trustul de utilaj greu din Bucureşti. După reparaţii capitale, tractoarele echipate cu buldozere iau din nou drumul şantierelor Foto : Agerpres La 20 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură MESAJUL TOVARĂŞULUI CHIVU STOICA , PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA Domnule director general, împlinirea a 20 de ani de la în­fiinţarea F.A.O., prima instituţie specializată a Naţiunilor Unite, îmi oferă un prilej plăcut de a vă adresa, dv. şi statelor membre, participante la cea de a XIII-a se­siune F.A.O., sincere felicitări şi un călduros salut, în numele Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România şi al meu personal. Obiectivele înscrise în Actul con­stitutiv al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agri­cultură sunt menite să contribuie la dezvoltarea cooperării internaţio­nale, la facilitarea unui larg schimb de experienţă în activita­tea pentru ridicarea nivelului de nutriţie al popoarelor şi ameliora­rea producţiei agricole. Militînd pentru o largă colabo­rare internaţională — pe baza res­pectării principiilor suveranităţii, independenţei naţionale şi egalită­ţii statelor — Republica Socialistă România sprijină activităţile care contribuie la cunoaşterea reciprocă a valorilor ştiinţifice, tehnice, cul­turale şi apreciază acţiunile de a­sistenţă pe care F.A.O. le între­prinde în diferite ţări ale lumii în domeniul agro­aliment­ar. In România, aşa cum s-a subli­niat recent, cu ocazia adoptării noului plan de dezvoltare a econo­miei naţionale pe anii 1966—1970, agricultura reprezintă un factor de mare importanţă în ansamblul eco­nomiei naţionale şi este chemată să aducă o contribuţie din ce în ce mai însemnată la progresul ţării, la ridicarea bunăstării po­porului. Continuînd în ritm intens industrializarea socialistă a ţării, vom acorda o atenţie tot mai mare dezvoltării unei agriculturi inten­sive şi multilaterale, capabilă să realizeze o producţie agricolă spo­rită. România înţelege să coopereze activ şi să acorde sprijinul său Organizaţiei Naţiunilor Unite pen­tru Alimentaţie şi Agricultură în vederea realizării obiectivelor sale fundamentale şi îndeplinirii pro­gramului său de activitate. Urez succes deplin lucrărilor se­siunii a XIII-a a Conferinţei F.A.O. „FREUMO“ ÎN OFENSIVĂ Pe marginea unor decla­raţii despre avântul luptei de eliberare în coloniile portugheze 241 de soldaţi şi ofiţeri por­tughezi au căzut în ultima vre­me în Mozambic — se arăta în­tr-un comunicat publicat recent la Lisabona. Observatorii apre­ciază că această cifră este mult inferioară celei adevărate, iar pierderile suferite în Angola şi în Guineea aşa-zisă „portughe­ză*, autoritățile de la Lisabona preferă să le treacă sub tăcere. în Angola, forţele patriotice menţin iniţiativa în luptele cu trupele colonialiste , peste ju­mătate din teritoriul Guineei „portugheze* a fost eliberat ; mişcarea de eliberare din Mo­­zambic dă grele lovituri forțe­lor coloniale. „Lupta de eliberare în Mo­­zambic s-a generalizat şi cu­prinde teritoriul negru în tota­litatea sa*, declara zilele trecute dr. Eduardo Mondiane, pre­şedintele Frontului naţional de eliberare a Mozambicului, „FRE­­LIMO", cu prilejul unei vizite la Alger. In centrul şi sudul ţării, a relevat el, forţele noastre au deschis în ultima vreme noi fronturi de luptă, cele mai im­portante aflîndu-se în provinci­ile Cabo Delgado, Niassa, Zam­­bezia, Tete şi altele... Grupuri de partizani acţionează astăzi pe întreg teritoriul ţării. în sudul înconjurat de aliaţii principali ai Portugaliei, Africa de sud a lui Verwoerd şi Rhodesia lui Ian Smith, patrioţii întîmpină unele dificultăji, mai ales în transpor­tul materialului de luptă, dar — a subliniat Mondlane — foarte curînd acest „handicap* va fi depășit de partizani. într-o de­clarație făcută la Dar-Es-Salaam, Mondlane a anunțat că s-a ho­tărît formarea unui guvern provi­zoriu al FRELIMO, care va co­ordona lupta patrioților din Mo-Constantin BENGA (Continuare în pag. a IV-a)

Next