Scînteia, noiembrie 1965 (Anul 34, nr. 6788-6817)
1965-11-21 / nr. 6808
Anul XXXV Nr. 6808 Raid anchetă de construcţii Intr-un număr recent al ziarului nostru au fost publicate constatările prilejuite de un nou raid-anchetă efectuat pe şantierele criticate in ultimele luni pentru răminerile in urmă in execuţia şi predarea apartamentelor planificate pe acest an. Care este situaţia acum pe alte citeva din aceste şantiere ? C LUJMICĂ UEORGANIZATĂ la TOATE FAZELE După aproape trei luni, am vizitat din nou şantierul Gheorgheni din Cluj. Ne-am adresat tot inginerului B. STANCIU, directorul grupului de şantiere, care ne-a precizat: „ Pînă în prezent am predat 680 de apartamente. Luna aceasta vor fi terminate încă 270, iar ultimele apartamente din acest an — în număr de 183 — pînă la 25 decembrie. Sîntem însă nemulţumiţi că am dat neuniform în folosinţă locuinţele. Rămînerea în urmă din primul semestru a determinat în ultima vreme un „vîrf" la lucrările de finisaj. Noi am tras învăţămintele cuvenite şi credem că o asemenea situaţie nu se va mai repeta. Pentru anul viitor avem asigurată documentaţia tehnică, cunoaştem planul şi am creat front de lucru la peste 450 de apartamente. Intr-adevăr, pe şantier lucrează un colectiv harnic de constructori, conduşi şi îndrumaţi cu pricepere. Ei au muncit fără preget să aducă lucrările „la zi“. — Comuniştii nu se puteau împăca cu rămînerea în urmă — ne-a spus tov. GAVRIL PODINA, secretarul organizaţiei de partid. Forţele au fost concentrate în ultimele luni spre lucrările întîrziate. Imbrăţişînd propunerea organizaţiei de bază, conducerea şantierului a reorganizat lucrul la o serie de blocuri şi la obiectivele de deservire care se construiesc concomitent cu locuinţele. De exemplu, la complexul comercial s-au repartizat încă un inginer şi un maistru, precum şi muncitori cu înaltă calificare. Totodată, s-a îmbunătăţit aprovizionarea cu materiale a punctelor de lucru. Din constatările făcute cu prilejul raidului şi din concluziile unei recente şedinţe a biroului comitetului regional de partid s-a desprins necesitatea intensificării eforturilor pentru îmbunătăţirea calităţii lucrărilor, îndeosebi a finisajelor interioare. Uneori parchetul este montat necorespunzător, are crăpături şi denivelări, iar uşile şi ferestrele nu sunt bine etanşate şi finisate. Pe şantier au şi fost luate măsuri: echipele de parchetari şi tîmplari sunt supravegheate de maiştri cu calificare înaltă, s-a întărit asistenţa tehnică la execuţia mozaicurilor şi montarea instalaţiilor. Se impune, după cum ne-au relatat unii locatari, ca şi comisiile de recepţie a locuinţelor să nu facă nici un fel de concesii la calitatea finisajelor. Şi pe şantierul Dealul Florilor din Dej — care în luna august avea lucrări întîrziate — rămînerea în urmă a fost recuperată. „120 de apartamente din cele 180 prevăzute a se construi în acest an au fost date în folosinţă — ne spune ing. EUGEN DÎNŞOREANU, şeful şantierului. Acum, la ultimele două blocuri se execută finisajele interioare. In scurt timp ele vor fi terminate. Ne-am propus ca prnn la sfîrşitul anului să predăm în plus, peste planul pe acest an, alte 30 de apartamente. Ca front de lucru menţionăm: două blocuri, un complex de deservire şi altul comercial, un cinematograf cu 500 de locuri. Sîntem hotărîţi ca în 1966 să ne realizăm ritmic planul, executînd numai lucrări de bună calitate“. Concluzia: două şantiere unde constructorii nu s-au resemnat în faţa rămînerii în urmă, ci au muncit şi muncesc cu răspundere pentru a grăbi ritmul de execuţie şi a ridica tot mai mult nivelul calitativ al lucrărilor. GALAŢI VECINI... DAR SPIRITUL DE ORGANIZĂRII DIFERĂ Cartierul Tiglina. Blocurile la care în luna august abia se turnau structurile de rezistenţă, sînt astăzi gata finisate. — Am predat pînă acum, înainte de termen, 1396 de apartamente — ne relatează ing. MIRCEA DINU, şeful şantierului. Cel mai tîrziu pînă la sfîrşitul lunii noiembrie, ultimele 570 de apartamente vor fi date în folosinţă. Dar pînă la sfîrşitul anului nu vom sta degeaba : vom preda suplimentar trei blocuri cu termene în 1966. Concomitent, vom executa lucrări la alte 529 de apartamente, ce constituie front de lucru pentru anul viitor. (Continuare în pag. a IlI-a) DIN NOU LA VîNĂTOARE Astăzi, din nou mulţi dintre cei patruzeci de mii de vînători amatori din ţara noastră au ocazia de a-şi încerca precizia armelor, priceperea ochirii şi siguranţa mîinii la iepuri şi fazani. Numeroşi bucureşteni amatori ai acestui sport s-au îndreptat azi, cu mult înainte de ivirea zorilor — unii sînt plecaţi de aseară — spre fondurile de vînătoare din raioanele Giurgiu, Lehliu, Alexandria, Turnu-Măgurele. Au plecat şi vînătorii din alte regiuni. S-au numărat iepurii ? Intr-un fel da. Deschiderea sezonului a fost precedată, în luna octombrie, de sondaje pentru a se cunoaşte sporul de iepuri faţă de perioada de primăvară. Rezultatele sunt concludente: in majoritatea regiunilor s-au înregistrat sporuri de cinci pînă la douăzeci şi cinci la sută. Comparativ cu anul trecut, cele mai însemnate sporuri sunt în regiunile Bucureşti, Bacău, Dobrogea, Oltenia, Iaşi, Ploieşti. Situaţia este mai puţin bună în cele trei regiuni de vest ale ţării, unde ultimele două ierni aspre şi cu multă zăpadă au împuţinat acest vînat. Acolo data începerii vînătorii se va anunţa ulterior. Atenţia deosebită acordată iepurilor se explică atît prin valoarea economică a acestui vînat, cît şi prin faptul că „urecheaţii“ constituie prima şcoală a vînătorului. Mai tîrziu abia vine vînatul de înaltă clasă: cerbul lopătar şi carpatin, căpriorul, ursul, mistreţul, diferite păsări. Vînătorii noştri amatori au unde vina. Suprafaţa terenurilor date în folosinţa membrilor Asociaţiei generale a uimitorilor şi pescarilor sportivi, unde vînatul principal este iepurele, depăşeşte zece milioane hectare. Alte peste patru milioane de ha sînt terenuri de deal şi munte, unde predomină speciile de vînat mare, iar în Deltă vînătorul are posibilitatea alegerii printre zecile de specii de păsări. Al. PLAIEȘU ORGAN Al COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Duminică 2 noiembrie 1965 4 PAGINI — 30 BANI a Foto : Gh. Amuz» In cartierul Gheorgheni din Cluj — o expresivă concentrare de noi blocuri — constructorii lucrează, in aceste zile, intr-un ritm susţinut PROLETARI D/AI TOATF TĂRII F. 11ENTIVĂ * Hai HB H8 xjgSss Bf Esențialul acum: INTERVENŢIE PROMPTĂ, MĂSURI EFICACE A ■ In pragul deschiderii învățămintului de partid la sate (pag. a 11-a) s RĂSFOIND PRESA STRĂINĂ (pag. a III-a) ■ SPORT (pag. a III-a) A doua viaţă a anvelopelor auto. Printr-o operaţie de reşapat, cauciucurile uzate pot fi din nou folosite. (Uzina de prelucrare a maselor plastice din Buzău) Foto : R. Costin Vizita în Austria tovarăşului Ion Gheorghe Maurer SCHRUNS 20.— De la trimişii speciali Agerpres, P. Stăncescu şi C. Varvara. Sîmbătă dimineaţa, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi persoanele care îl însoţesc au vizitat uzina hidroelectrică Latschau, una din cele cinci hidrocentrale ale complexului Lünersse. La o altitudine de peste 1 900 metri sunt folosite aici resursele hidraulice ale rîului 111 și ale altor cursuri de apă din împrejurimi, pentru a pune în mișcare turbinele complexului hidroelectric. La sosire, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România a fost întîmpinat de reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor şi Energiei Electrice, ai societăţii energetice Illwerke şi ai uzinei Latschau. La sfîrşitul vizitei, conducerea societăţii a oferit un prînz în cinstea oaspeţilor români. Seara, a avut loc o recepţie oferită de şeful landului Vorarlberg, Herbert Kessel, în cinstea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Şeful landului şi tovarăşul Ion Gheorghe Maurer au rostit scurte toasturi. ★ In aceeaşi zi, ministrul comerţului exterior, Gheorghe Cioară, însoţit de Karl Bobleter, secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Austriei, a vizitat fabrica de dantele şi tricotaje Gebrüder Langler şi uzinele textile Getzner din Vorarlberg. Noul lingvistic român Interviu cu acad. Al. ROSETTI directorul Centrului de cercetări fonetice şi dialectale al Academiei Republicii Socialiste România cele de mai jos aspecte ale acestei munci de cercetare ştiinţifică. — Care sunt obiectivele ştiinţifice ce stau în atenţia Centrului de cercetări fonetice şi dialectale? — Un prim obiectiv este realizarea „Noului atlas lingvistic român“, conceput în urmă cu doi ani de un colectiv sub conducerea prof. B. Cazacu, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România. In comparaţie cu vechiul atlas lingvistic, apărut acum 30 de ani, noul atlas va fi elaborat pe regiunile istorice ale României. Oltenia, de pildă, va fi cuprinsă în primele volume care vor însuma aproximativ 2 000 de hărţi lingvistice. O hartă pentru cîte un cuvînt. Numărul cuvintelor cuprinse în chestionarul adresat „subiectelor", adică persoanelor care vorbesc graiuri olteneşti, este de 2500. Fiecare hartă reflectă de fapt repartiţia şi variantele verbale ale unui termen utilizat de vorbitorii regiunii cercetate. Termenii apar pe hartă, alături de localitatea cercetată şi reprezintă domenii dintre cele mai variate ale activităţii umane ca, de pildă, cuvinte privind terminologia casei. (Continuare In pag. a II-a) Centrul de cercetări fonetice şi dialectale desfăşoară o activitate ştiinţifică unică în felul ei. Directorul acestui centru, solicitat de redactorul nostru G. Cuibus, redă în La ce nivel răspunde cooperaţia meşteşugărească cerinţelor populaţiei? De ce a fost necesar articolul de faţă ■ „Cotidianul marunt" şi perspectiva ■ Organizarea şi profilarea pe primul plan De mai multă vreme şi mai ales în ultimele luni, cooperaţia meşteşugărească, cu întreg angrenajul ei de servicii, a ocupat un loc important în atenţia opiniei publice, a presei. S-a vorbit şi se vorbeşte atît despre succesele obţinute în dezvoltarea şi modernizarea reţelei de unităţi, realizarea investiţiilor pentru noi construcţii şi utilaje, diversificarea gamei serviciilor prestate, cît şi despre deficienţele existente, din care unele, destul de serioase, continuă să se menţină. In mod deosebit a fost subliniată necesitatea ridicării nivelului de organizare şi deservire pe măsura pretenţiilor actuale, cu alte cuvinte aducerea şi a acestui sector la nivelul cerinţelor anului 1965. Cerem iertare cititorilor că nu avem posibilitatea să-i informăm asupra concluziilor trase de conducerea UCECOM din criticile şi sugestiile făcute direct şi prin presă de numeroşi cetăţeni, precum şi asupra măsurilor de ansamblu preconizate în diferitele ei sectoare. Este adevărat că ziarul a primit unele răspunsuri. Din păcate însă, aceste răspunsuri se ocupă de aspecte lăturalnice, de cazuri izolate, folosite drept exemple într-un articol sau altul. Sîntem convinși că cititorii nu s-ar considera deloc satisfăcuţi dacă am publica, bunăoară, răspunsurile primite din partea conducerii UCECOM la cîteva din ultimele articole, de unde n-ar putea afla nimic mai mult decît că un tehnician din Caracal, care a întîrziat efectuarea unei reparaţii, a fost muştruluit, că la Suceava o comandă n-a putut fi executată bine din cauza mutării unui maistru dintr-o unitate în alta şi că acesta a fost sancţionat intrucît n-a transmis cum trebuie lucrarea sau că la Bucureşti se recomandă tuturor lucrătorilor din unităţile de frizerie să respecte cu stricteţe normele de igienă. Revenim deci, propunînd conducerii UCECOM să dea răspunsuri clare problemelor esenţiale puse în discuţie, pe care, la rîndu-ne, să le facem larg cunoscute opiniei publice. O recapitulare necesară Şi, pentru a fi mai expliciţi, vom aminti pe scurt cîteva din sesizările principale care au constituit obiectul articolelor anterioare. CALITATEA DIN CENTRUL ATENŢIEI. Obiectul sau lucrarea executată de un meseriaş este însoţită de un nevăzut certificat de garanţie, semnat de meşterul respectiv. Şi, cum spun mulţi cooperatori, meseriaşul, de cînd e pe lume, ţine la obrazul şi la numele lui. Dar cîţi îşi mai fac încă onoarea şi „firma“ de ruşine) Stimulînd interesul meseriaşului pentru munca lui, pentru prestigiul cooperativei, organele cooperaţiei sînt datoare sâ asigure în toate unităţile o bună planificare a muncii, o evidenţă precisă şi o repartiţie judicioasă a comenzilor între meşteri şi lucrători, punînd efortul general pentru calitate, controlul riguros, în centrul atenţiei. Este o latură a activităţii din care nu poate lipsi îndrumarea competentă, urmărirea permanentă din partea forurilor centrale ale cooperaţiei. • SERVICIUL LA DOMICILIU. In această privință se poate spune că nu s-a făcut nimic important. Se bate pasul pe loc într-un mod inexplicabil. Dar asupra acestei chestiuni vom reveni şi mai jos • REPARAREA BUNURILOR DE FOLOSINŢA ÎNDELUNGATA. Continuă să nu fie rezolvată la nivel satisfăcător repararea şi întreţinerea obiectelor de folosinţă îndelungată atît înăuntrul termenului de garanţie, cit şi în perioada de post-garanţie. Lucrările sunt tărăgănate, iar calitatea lor este de multe ori necorespunzătoare ; unele unităţi se sustrag pur şi simplu de la executarea unor reparaţii în termen de garanţie Se impune un control mai sever asupra unităţilor specializate în acest domeniu, îndeosebi în ce priveşte folosirea pieselor de schimb , care, în urma recentelor măsuri luate, vor fi produse în cantităţi suficiente în domeniul perfecţionării pregătirii profesionale a cadrelor, în aşa fel încît toate lucrările să fie executate ireproşabil. Maria BABOIAN (Continuare în pag. a III-a) Trustul de utilaj greu din Bucureşti. După reparaţii capitale, tractoarele echipate cu buldozere iau din nou drumul şantierelor Foto : Agerpres La 20 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură MESAJUL TOVARĂŞULUI CHIVU STOICA , PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA Domnule director general, împlinirea a 20 de ani de la înfiinţarea F.A.O., prima instituţie specializată a Naţiunilor Unite, îmi oferă un prilej plăcut de a vă adresa, dv. şi statelor membre, participante la cea de a XIII-a sesiune F.A.O., sincere felicitări şi un călduros salut, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal. Obiectivele înscrise în Actul constitutiv al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură sunt menite să contribuie la dezvoltarea cooperării internaţionale, la facilitarea unui larg schimb de experienţă în activitatea pentru ridicarea nivelului de nutriţie al popoarelor şi ameliorarea producţiei agricole. Militînd pentru o largă colaborare internaţională — pe baza respectării principiilor suveranităţii, independenţei naţionale şi egalităţii statelor — Republica Socialistă România sprijină activităţile care contribuie la cunoaşterea reciprocă a valorilor ştiinţifice, tehnice, culturale şi apreciază acţiunile de asistenţă pe care F.A.O. le întreprinde în diferite ţări ale lumii în domeniul agroalimentar. In România, aşa cum s-a subliniat recent, cu ocazia adoptării noului plan de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1966—1970, agricultura reprezintă un factor de mare importanţă în ansamblul economiei naţionale şi este chemată să aducă o contribuţie din ce în ce mai însemnată la progresul ţării, la ridicarea bunăstării poporului. Continuînd în ritm intens industrializarea socialistă a ţării, vom acorda o atenţie tot mai mare dezvoltării unei agriculturi intensive şi multilaterale, capabilă să realizeze o producţie agricolă sporită. România înţelege să coopereze activ şi să acorde sprijinul său Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură în vederea realizării obiectivelor sale fundamentale şi îndeplinirii programului său de activitate. Urez succes deplin lucrărilor sesiunii a XIII-a a Conferinţei F.A.O. „FREUMO“ ÎN OFENSIVĂ Pe marginea unor declaraţii despre avântul luptei de eliberare în coloniile portugheze 241 de soldaţi şi ofiţeri portughezi au căzut în ultima vreme în Mozambic — se arăta într-un comunicat publicat recent la Lisabona. Observatorii apreciază că această cifră este mult inferioară celei adevărate, iar pierderile suferite în Angola şi în Guineea aşa-zisă „portugheză*, autoritățile de la Lisabona preferă să le treacă sub tăcere. în Angola, forţele patriotice menţin iniţiativa în luptele cu trupele colonialiste , peste jumătate din teritoriul Guineei „portugheze* a fost eliberat ; mişcarea de eliberare din Mozambic dă grele lovituri forțelor coloniale. „Lupta de eliberare în Mozambic s-a generalizat şi cuprinde teritoriul negru în totalitatea sa*, declara zilele trecute dr. Eduardo Mondiane, preşedintele Frontului naţional de eliberare a Mozambicului, „FRELIMO", cu prilejul unei vizite la Alger. In centrul şi sudul ţării, a relevat el, forţele noastre au deschis în ultima vreme noi fronturi de luptă, cele mai importante aflîndu-se în provinciile Cabo Delgado, Niassa, Zambezia, Tete şi altele... Grupuri de partizani acţionează astăzi pe întreg teritoriul ţării. în sudul înconjurat de aliaţii principali ai Portugaliei, Africa de sud a lui Verwoerd şi Rhodesia lui Ian Smith, patrioţii întîmpină unele dificultăji, mai ales în transportul materialului de luptă, dar — a subliniat Mondlane — foarte curînd acest „handicap* va fi depășit de partizani. într-o declarație făcută la Dar-Es-Salaam, Mondlane a anunțat că s-a hotărît formarea unui guvern provizoriu al FRELIMO, care va coordona lupta patrioților din Mo-Constantin BENGA (Continuare în pag. a IV-a)