Scînteia, septembrie 1966 (Anul 35, nr. 7088-7117)

1966-09-16 / nr. 7103

Întîlnire cu Intelectua­litatea Galaţiului ! Miercuri seara, conducătorii de partid şi de stat au fost oaspeţii cadrelor didactice şi studenţilor de la Institutul politehnic şi Institu­tul pedagogic din Galaţi, întîmpi­­naţi cu imnul tinereţii studioase­­,Gaudeamus Igitur“, oaspeţii au fost înconjuraţi cu căldură încă din primele clipe ale sosirii lor în cartierul studenţesc, cum numesc cu mîndrie gălăţenii complexul de clădiri ale institutelor, căminelor, casei de cultură şi stadionul de aici. Profilul acestui „orăşel“ al tineretului a fost prezentat de adjunctul ministrului învăţămîn­­tului, Jean Livescu, şi de rectorul Institutului politehnic, care au sub- PROLETARI DI­N TOATE ȚÂRÎLE, U NÎTÎ-VÂI Anul XXXVI Nr. 7103 Vineri 16 septembrie 1966 6 PAGINI — 30 BANI VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT IN REGIUNEA GALAŢI slave la un înalt nivel tehnic In drum de la combinatul side­rurgic spre şantierul naval, tova­răşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu şi Vasile Patilineţ trec prin noile cartiere ale Galaţiului renăscut din cenuşa distrugerilor războiului. Este o tranziţie semnificativă, căci prima stradă care-şi deschide noile pri­velişti citadine se numeşte Strada Siderurgiştilor. Noile cartiere şi ansambluri de blocuri conferă oraşului de la Dunăre aspectul ar­hitectonic şi urbanistic al unei ci­tadele moderne. Sunt apreciate realizările obţinute de arhitecţii şi constructorii gălăţeni în ce pri­veşte varietatea şi dinamismul for­melor arhitecturale, care valorifică din plin peisajul natural, ingenio­zitatea şi fantezia motivelor deco­rative de pe faţadele blocurilor, a diferitelor îmbinări de materiale de construcţie. Şantierul naval. La intrare, două simbolice embleme care marchea­ză etapele istoriei acestui harnic colectiv gălăţean, imaginile în mi­niatură ale cargoului „Galaţi“, de 4 500 tone, şi mineralierului „Pe­troşani“, de 12 500 tone. In întîm­­pinarea conducătorilor de partid şi de stat au venit numeroşi mun­citori, tehnicieni şi ingineri. Sunt de faţă Mihai Marinescu, minis­trul industriei construcţiilor de maşini, şi Panait Melisaratos, di­rectorul general al întreprinderii. La cheiul de armare se află a­­cum, în stadiul de montare a ma­şinilor şi instalaţiilor de bord, cinci vase. Ele amintesc de cele 36 nave maritime de felurite ti­puri, făurite de mîinile harnice şi pricepute ale oamenilor acestui şantier, nave care şi-au început de aici, în ultimii şase ani, marile călătorii pe mările şi oceanele lu­mii. Oaspeţii vizitează mineralie­­rul-prototip „Petroşani“. Propor­ţiile sale impresionează privirile : corpul masiv de oţel are o greu­tate de peste patru mii tone, iar lungimea depăşeşte 150 metri. De la înălţimea punţii de comandă se zăresc contururile metalice, prinse încă în încătuşarea schelelor, ale noului mineralier, frate geamăn cu „Petroşani“. Discutîndu-se des­pre perspectivele şantierului în cincinal şi amintindu-se că, pînă în 1970, constructorii navali gălă­­ţeni vor trebui să livreze 50 de cargouri diferite, conducătorii de partid şi de stat au îndemnat pe harnicii făurari de vase să ridice necontenit performanţele calitative ale navelor construite. In cartea de onoare, oaspeţii semnează su’ct următorul text : „Felicităm din inimă colectivul de muncitori, teh­nicieni şi ingineri de la Şantierul naval Galaţi şi-i urăm să obţină noi succese în activitatea sa entu­ziastă, să construiască şi să dea ţării vase moderne, de înalt ni­vel tehnic, care să poarte cu cinste pavilionul românesc pe mările şi oceanele lumii". liniat, printre altele, dezvoltarea pe care o vor lua în viitor unele secţii de aici, cum ar fi cea des­tinată pregătirii viitorilor con­structori de nave. După­ vizitarea laboratoarelor in­stitutului, conducătorii de partid şi de stat s-au întîlnit apoi, într-u­­nul din amfiteatre, cu intelectualii din oraşul Galaţi — prilej pentru o caldă manifestare de dragoste şi ataşament faţă de partid a oame­nilor de ştiinţă şi cultură gălă­ţeni. Prof. Iosif Egri, rectorul Insti­tutului politehnic, a subliniat că vizita conducătorilor de partid şi de stat este o nouă mărturie vie a atenţiei şi grijii pe care partidul şi guvernul nostru le acordă învăţă­­mîntului superior, promovării şti­inţei şi culturii în patria noastră. Arătînd că, datorită acestei aten­ţii deosebite, oraşul Galaţi a de­venit în anii construcţiei socialis­mului un centru universitar în pli­nă dezvoltare, vorbitorul a subli­niat că profesorii şi studenţii dis­pun de condiţii prielnice pentru desfăşurarea unui învăţămînt de calitate,, la nivelul cerinţelor ac­tuale ale ştiinţei şi tehnicii. Men­­ţionînd că pînă acum institutul a dat ţării peste 3 000 de absolvenţi, vorbitorul a asigurat că profeso­rii şi studenţii vor depune toată străduinţa, toată priceperea şi cu­noştinţele lor, toate eforturile pen­tru îndeplinirea sarcinilor ce de­curg din hotărîrile Congresului al IX-lea, din noile­­ cerinţe impuse de dezvoltarea rapidă a oraşului. Conf. dr. Ion Teodorescu, rec­torul Institutului pedagogic, a spus printre altele : Suntem­ fericiţi că ni se oferă prilejul să exprimăm, în mod nemijlocit, conducerii de partid şi de stat recunoştinţa, noas­tră deplină pentru condiţiile pe care ni le-a creat. Institutul pe­dagogic­­ dispune de săli spaţioase pentru, cursuri şi seminarii, de o bună dotare materială. Studenţii noştri au asigurate, de asemenea, bune condiţii de viaţă. Vom face totul, a spus vorbitorul, pentru a răsplăti grija şi dragostea părin­tească a partidului şi statului nos­tru, muncind în aşa fel încît pro­fesorii pe care îi pregătim să fie un exemplu pentru tineret, să mun­cească cu abnegaţie pentru a face din elevii lor cetăţeni de nădejde ai României socialiste. Noi, studenţii, a spus Elena Toa­­der, studentă în anul IV al Facul­tăţii de mecanică, suntem­ hotârîţi să nu precupeţim nici un efort pentru a ne însuşi cît mai temei­nic cunoştinţele predate, pentru­ a deveni buni specialişti, astfel în­cît să răspundem cu cinste exigen­ţelor tot mai mari pe care le pune în faţa tuturor cadrelor tehnice programul desăvârşirii construcţiei socialiste în scumpa noastră pa­trie. Cadre bine pregătite, cu temeri cunoştinţe Primit cu vii şi­­ puternice a­­plauze, a luat apoi cuvîntul tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU. La începutul cuvîntării sale, se­cretarul general al C.C. al P.C.R. a relevat importanţa pentru ora­şul Galaţi, ca şi pentru economia şi cultura ţării, a creării celor două institute de învăţămînt supe­rior — politehnic şi pedagogic — şi a felicitat corpul didactic şi stu­denţii pentru rezultatele obţinute pînă acum. Ştiinţa, cultura, învăţămîntul — a spus vorbitorul — ocupă un loc de seamă în cadrul programului de dezvoltare a societăţii noastre. Partidul şi guvernul au prevăzut pentru anii următori lărgirea ba­zei materiale a învăţămîntului, a­­sigurarea condiţiilor necesare ca studenţii şi elevii să-şi poată în­suşi cu­ mai bine cunoştinţele ne­cesare de cultură generală şi de specialitate,, spre a deveni buni constructori ai socialismului, oa­meni cu un înalt nivel de pregă­tire ştiinţifică. Numai în felul a­­cesta inginerii de mîine, profe­sorii de mîine îşi vor putea înde­plini îndatoririle mari care le re­vin atît în domeniul construcţiei economice,,cit şi în activitatea cul­turală, ştiinţifică şi de învăţămînt. Socialismul presupune­ ştiinţa şi cultura cea mai înaltă. Numai pe această bază este posibilă construc­ţia socialismului şi a comunismului — şi de aceea partidul acordă o atît de mare atenţie acestor im­portante domenii ale vieţii noas­tre sociale. Subliniez acestea — a spus în continuare vorbitorul — pentru a releva încă o dată rolul important pe care îl aveţi dv., cadrele din în­văţămînt, pentru instruirea tinerei generaţii şi, totodată, pentru edu­carea ei în spiritul, cunoaşterii şi preţuirii trecutului de luptă al poporului român — trecut minu­nat, bogat, care, merită şi trebuie să fie cunoscut şi preţuit de între­gul nostru tineret. Numai în acest fel tineretul va preţui mai profund realităţile de astăzi, va înţelege mai bine că realizările în construcţia socialistă sunt rezultatul unor lupte grele pentru libertate naţională şi socială, sînt rezultatul muncii în­cordate a întregului nostru popor, care,­­ sub conducerea partidului, a avut de înfrînt multe greutăţi, dar a fost hotărît întotdeauna să le învingă şi să meargă mereu înainte pentru a-şi asigura un viitor fe­ricit, a deveni stăpîn pe soarta sa şi a-şi făuri viaţa, a asigura dez­voltarea naţiunii române aşa cum o doreşte. în continuare, secretarul general al C.C. al P.C.R. a spus : Poporul nostru are nevoie de asemenea in­telectuali, de asemenea constructori ai socialismului, care să stăpînea­­scă cunoştinţele de specialitate ale domeniului lor de activitate şi să dispună de o vastă cultură ge­nerală. Cadrele didactice — che­mate să asigure predarea cît mai temeinică a cunoştinţelor — şi ti­neretul — dator să-şi însuşească aceste cunoştinţe — să-şi unească eforturile spre a contribui la crearea unei intelectualităţi înain­tate, la nivelul cerinţelor societăţii socialiste şi comuniste. Cu cit in­telectualii de mîine vor avea un grad mai înalt de cunoştinţe, vor stăpîni ceea ce creează ştiinţa în ţara noastră, dar vor cunoaşte şi tot ce creează mai bun ştiinţa mon­dială, cu atît va fi asigurat pro­gresul continuu al patriei socialiste, realizarea programului de bună­stare şi fericire pentru poporul nostru. E un program minunat şi o perspectivă minunată pentru tine­retul nostru — şi trebuie să spun(Continuare în pag. a III­ în cea de-a doua zi a vizitei în regiunea Galaţi, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ au fost oaspeţi ai locuitorilor oraşelor Tecuci şi Focşani, cooperatorilor din Pechea, lucrătorilor de la G. A. S. din Coteşti, au poposit la Mausoleul de la Mărăşeşti şi la Muzeul Unirii din Focşani Seara a avut loc la Galaţi adunarea activului regional de partid.­­ Pretutindeni, în toate oraşele şi satele regiunii, oamenii muncii au întîmpinat cu entuziasm şi cu dragoste pe conducătorii de partid şi de stat Hora Unirii la Focşani Colectivul Uzinei de aluminiu din Slatina lucrează în avans faţă de prevederile planului cu peste 2 700 tone aluiminiu turnat. Produsele uzinei slătinene — sîrmă, lingouri, aliajele „Sial 1", „Sial 2" şi altele — aflate în producţia de serie, se bucură de apreciere unanimă. Peste 97 la sută din producţia realizată în acest an este de calitate superioară. Fotografia înfăţişează un as­pect al depozitului uzinei.­­ „ZILELE GEORGE COŞBUC“ SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE A ACADEMIEI La Academia Republicii Socia­liste România a avut loc joi di­mineaţa o sesiune de comunicări ştiinţifice consacrată împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui George Coşbuc. La sesiune erau prezenţi Pom­­piliu Macovei, preşedintele Comi­tetului de Stat pentru Cultură şi Artă, acad. Zaharia Stancu, pre­şedintele Uniunii Scriitorilor, acad. Ion Jalea, preşedintele Uniunii Ar­tiştilor Plastici, academicieni, membri corespondenţi ai Acade­miei, scriitori, profesori, cercetă­tori din domeniul literaturii, pre­cum şi peste 30 de scriitori de pes­te hotare, sosiţi în ţara noastră pentru a participa la manifestările consacrate centenarului Coşbuc. Sesiunea a fost prezidată de acad. Miron Nicolescu, preşedin­tele Academiei, care a rostit şi cu­vîntul de deschidere. Au prezentat cormiunicări: acad. Mihai Beniuc despre: „George Coşbuc — poet al poporului“ ; Şer­­ban Cioculescu, membru corespon­dent al Academiei, despre : „Idea­lul eroic al poeziei lui George Coşbuc“ ; prof. Alexandru Bălăci, membru corespondent al Acade­miei, despre : „Opera de traducă­tor a lui George Coşbuc“ şi acad. Alexandru Philippide, preşedintele Secţiei de Literatură şi Arte a A­­cademiei, despre : „Coşbuc şi sen­timentul naturii“. Vorbitorii au analizat diferite la­turi ale bogatei­ creaţii a acestui mare şi autentic reprezentant al li­teraturii noastre. S-a relevat, prin­tre altele, legătura strînsă a poetu­lui cu viaţa poporului din sinul căruia se ridicase, dragostea pentru pămîntul românesc, pentru frumu­seţile sale, pe care le-a cîntat în opere nepieritoare, realizate într-o limbă de o rară perfecţiune. Oglin­dind în versurile sale întregul uni­vers al satului nostru, George Coşbuc s-a înscris pentru totdea­una printre corifeii literaturii­ ro­mâne, fiind în acelaşi timp unul dintre cei mai de seamă reprezen­tanţi ai specificului naţional în li­teratura universală. Scriitor cu o adîncă erudiţie, Coşbuc a adus, totodată, prin neobosita sa activi­tate de traducător, o importantă contribuţie la cunoaşterea capodo­perelor literare ale lumii. Comunicările au fost urmărite cu deosebit interes de asistenţă. (Agerpres) „BUNĂ DIMINEAŢA, ŞCOALĂ!“ La ora opt dimi­neaţa numai soarele nu intîmpinase încă prima zi de şcoală. Şi s-ar fi cuvenit o co­mandă specială pen­tru străzile intrate în forfota atît de carac­teristică începutului de an. Pentru timpul uniformelor şcolare anunţînd toamna în chipul cel mai opti­mist cu putinţă. Pen­tru dezinvoltura con­taminantă a mişcări­lor, pentru tipul de mers „către şcoală" uşor grăbit şi parcă anunţînd o aşteptare, pentru emoţiile ne­falsificate de rîs şi de cuvintele rostite prea tare. Pentru acest ri­tual de reafirmare a­­nuală a tinereţii inte­ligente. La ora opt şi două­sprezece minute gru­purile de elevi sta­ţionaţi în faţa liceu­lui „Mihail Sadovea­­nu“ stînjeneau evi­dent circulaţia maşi­nilor pe Bulevardul Dacia. Erau în număr atît de mare, şi-ntr-o asemenea necesitate de mişcare, încît curtea şcolii deveni­se neîncăpătoare. Nu de agitaţie e vorba cît de gesturi. Un fel al minilor de a ex­prima cuvinte acolo unde sensurile s-au tocit, ajutătoare pen­tru comunicarea de noutăţi. In clasele în care nu intraseră încă elevii m-a întîmpinat o privelişte pe care în anii cînd eram elevă nu am cunoscut-o. Acum ea a devenit în şcolile noastre o tra­diţie. Cărţile noului an aşezate pe bănci în aşteptare. O carte şi o floare. De la A­­becedar la Manualul de fizică. Aceeaşi pri­velişte ne-a întîmpi­nat şi la liceele „Di­­mitrie Cantemir“, „Gheorghe Şincai“, Sînziana POP „Aurel Vlaicu". Pre­tutindeni. Un nou popas la Liceul economic din Calea Griviţei 2 A. Deşi numărul de locuri afectat a fost de 225, ne informează tovarăşa directoare Elena Bălănescu, au fost nouă candidaţi pe un loc. Iată, deci! Noua formulă de or­ganizare a învăţă­mîntului­ în licee de specialitate este în­­tîmpinată de la în­ceput cu succes. — Cum vă explicaţi afluenţa foarte mare către acest tip de şcoli ? — Prin finalitatea lor foarte practică, ca să spun aşa. Lice­ele industriale, eco­nomice, agricole pre­gătesc cadre medii pentru ramurile de bază ale economiei naţionale permiţînd absolvenţilor, prin calificarea pe care o dobîndesc,­ să intre di­rect in producţie, sau să urmeze in conti­nuare cursurile în­văţămîntului superi­or. Tineretului nostru i se deschid astfel căi noi pentru afirmarea plenară a aptitudini­lor şi înclinaţiilor sale. Viitoarea lor participare la con­strucţia societăţii noastre va fi astfel cu atît mai competentă. Bine­înţeles cresc astfel şi exigenţele (Continuare în pag. a V-a) TEL­EGRAMA Cu prilejul încetării din viaţă a fostului preşedinte al Republicii Turcia, generalul Cemal Gürsel,­ preşedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, tovarăşul Chivu Stoica a adresat Exce­lenţei Sale, domnului Cevdet Sunay, preşedintele Republicii Turcia, o telegramă de condoleanţe. La Ambasada Turciei din Bucu­reşti, au prezentat condoleanţe to­varăşii Grigore Geamănu, secreta­rul Consiliului de Stat, Mihai Ma­rin, adjunct al ministrului afa­cerilor­ externe, precum şi directo­rul Direcţiei Protocolului din Mi­nisterul Afacerilor Externe.

Next