Scînteia, septembrie 1966 (Anul 35, nr. 7088-7117)
1966-09-16 / nr. 7103
Întîlnire cu Intelectualitatea Galaţiului ! Miercuri seara, conducătorii de partid şi de stat au fost oaspeţii cadrelor didactice şi studenţilor de la Institutul politehnic şi Institutul pedagogic din Galaţi, întîmpinaţi cu imnul tinereţii studioase,Gaudeamus Igitur“, oaspeţii au fost înconjuraţi cu căldură încă din primele clipe ale sosirii lor în cartierul studenţesc, cum numesc cu mîndrie gălăţenii complexul de clădiri ale institutelor, căminelor, casei de cultură şi stadionul de aici. Profilul acestui „orăşel“ al tineretului a fost prezentat de adjunctul ministrului învăţămîntului, Jean Livescu, şi de rectorul Institutului politehnic, care au sub- PROLETARI DIN TOATE ȚÂRÎLE, U NÎTÎ-VÂI Anul XXXVI Nr. 7103 Vineri 16 septembrie 1966 6 PAGINI — 30 BANI VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT IN REGIUNEA GALAŢI slave la un înalt nivel tehnic In drum de la combinatul siderurgic spre şantierul naval, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu şi Vasile Patilineţ trec prin noile cartiere ale Galaţiului renăscut din cenuşa distrugerilor războiului. Este o tranziţie semnificativă, căci prima stradă care-şi deschide noile privelişti citadine se numeşte Strada Siderurgiştilor. Noile cartiere şi ansambluri de blocuri conferă oraşului de la Dunăre aspectul arhitectonic şi urbanistic al unei citadele moderne. Sunt apreciate realizările obţinute de arhitecţii şi constructorii gălăţeni în ce priveşte varietatea şi dinamismul formelor arhitecturale, care valorifică din plin peisajul natural, ingeniozitatea şi fantezia motivelor decorative de pe faţadele blocurilor, a diferitelor îmbinări de materiale de construcţie. Şantierul naval. La intrare, două simbolice embleme care marchează etapele istoriei acestui harnic colectiv gălăţean, imaginile în miniatură ale cargoului „Galaţi“, de 4 500 tone, şi mineralierului „Petroşani“, de 12 500 tone. In întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat au venit numeroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri. Sunt de faţă Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi Panait Melisaratos, directorul general al întreprinderii. La cheiul de armare se află acum, în stadiul de montare a maşinilor şi instalaţiilor de bord, cinci vase. Ele amintesc de cele 36 nave maritime de felurite tipuri, făurite de mîinile harnice şi pricepute ale oamenilor acestui şantier, nave care şi-au început de aici, în ultimii şase ani, marile călătorii pe mările şi oceanele lumii. Oaspeţii vizitează mineralierul-prototip „Petroşani“. Proporţiile sale impresionează privirile : corpul masiv de oţel are o greutate de peste patru mii tone, iar lungimea depăşeşte 150 metri. De la înălţimea punţii de comandă se zăresc contururile metalice, prinse încă în încătuşarea schelelor, ale noului mineralier, frate geamăn cu „Petroşani“. Discutîndu-se despre perspectivele şantierului în cincinal şi amintindu-se că, pînă în 1970, constructorii navali gălăţeni vor trebui să livreze 50 de cargouri diferite, conducătorii de partid şi de stat au îndemnat pe harnicii făurari de vase să ridice necontenit performanţele calitative ale navelor construite. In cartea de onoare, oaspeţii semnează su’ct următorul text : „Felicităm din inimă colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Şantierul naval Galaţi şi-i urăm să obţină noi succese în activitatea sa entuziastă, să construiască şi să dea ţării vase moderne, de înalt nivel tehnic, care să poarte cu cinste pavilionul românesc pe mările şi oceanele lumii". liniat, printre altele, dezvoltarea pe care o vor lua în viitor unele secţii de aici, cum ar fi cea destinată pregătirii viitorilor constructori de nave. După vizitarea laboratoarelor institutului, conducătorii de partid şi de stat s-au întîlnit apoi, într-unul din amfiteatre, cu intelectualii din oraşul Galaţi — prilej pentru o caldă manifestare de dragoste şi ataşament faţă de partid a oamenilor de ştiinţă şi cultură gălăţeni. Prof. Iosif Egri, rectorul Institutului politehnic, a subliniat că vizita conducătorilor de partid şi de stat este o nouă mărturie vie a atenţiei şi grijii pe care partidul şi guvernul nostru le acordă învăţămîntului superior, promovării ştiinţei şi culturii în patria noastră. Arătînd că, datorită acestei atenţii deosebite, oraşul Galaţi a devenit în anii construcţiei socialismului un centru universitar în plină dezvoltare, vorbitorul a subliniat că profesorii şi studenţii dispun de condiţii prielnice pentru desfăşurarea unui învăţămînt de calitate,, la nivelul cerinţelor actuale ale ştiinţei şi tehnicii. Menţionînd că pînă acum institutul a dat ţării peste 3 000 de absolvenţi, vorbitorul a asigurat că profesorii şi studenţii vor depune toată străduinţa, toată priceperea şi cunoştinţele lor, toate eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din hotărîrile Congresului al IX-lea, din noile cerinţe impuse de dezvoltarea rapidă a oraşului. Conf. dr. Ion Teodorescu, rectorul Institutului pedagogic, a spus printre altele : Suntem fericiţi că ni se oferă prilejul să exprimăm, în mod nemijlocit, conducerii de partid şi de stat recunoştinţa, noastră deplină pentru condiţiile pe care ni le-a creat. Institutul pedagogic dispune de săli spaţioase pentru, cursuri şi seminarii, de o bună dotare materială. Studenţii noştri au asigurate, de asemenea, bune condiţii de viaţă. Vom face totul, a spus vorbitorul, pentru a răsplăti grija şi dragostea părintească a partidului şi statului nostru, muncind în aşa fel încît profesorii pe care îi pregătim să fie un exemplu pentru tineret, să muncească cu abnegaţie pentru a face din elevii lor cetăţeni de nădejde ai României socialiste. Noi, studenţii, a spus Elena Toader, studentă în anul IV al Facultăţii de mecanică, suntem hotârîţi să nu precupeţim nici un efort pentru a ne însuşi cît mai temeinic cunoştinţele predate, pentru a deveni buni specialişti, astfel încît să răspundem cu cinste exigenţelor tot mai mari pe care le pune în faţa tuturor cadrelor tehnice programul desăvârşirii construcţiei socialiste în scumpa noastră patrie. Cadre bine pregătite, cu temeri cunoştinţe Primit cu vii şi puternice aplauze, a luat apoi cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. La începutul cuvîntării sale, secretarul general al C.C. al P.C.R. a relevat importanţa pentru oraşul Galaţi, ca şi pentru economia şi cultura ţării, a creării celor două institute de învăţămînt superior — politehnic şi pedagogic — şi a felicitat corpul didactic şi studenţii pentru rezultatele obţinute pînă acum. Ştiinţa, cultura, învăţămîntul — a spus vorbitorul — ocupă un loc de seamă în cadrul programului de dezvoltare a societăţii noastre. Partidul şi guvernul au prevăzut pentru anii următori lărgirea bazei materiale a învăţămîntului, asigurarea condiţiilor necesare ca studenţii şi elevii să-şi poată însuşi cu mai bine cunoştinţele necesare de cultură generală şi de specialitate,, spre a deveni buni constructori ai socialismului, oameni cu un înalt nivel de pregătire ştiinţifică. Numai în felul acesta inginerii de mîine, profesorii de mîine îşi vor putea îndeplini îndatoririle mari care le revin atît în domeniul construcţiei economice,,cit şi în activitatea culturală, ştiinţifică şi de învăţămînt. Socialismul presupune ştiinţa şi cultura cea mai înaltă. Numai pe această bază este posibilă construcţia socialismului şi a comunismului — şi de aceea partidul acordă o atît de mare atenţie acestor importante domenii ale vieţii noastre sociale. Subliniez acestea — a spus în continuare vorbitorul — pentru a releva încă o dată rolul important pe care îl aveţi dv., cadrele din învăţămînt, pentru instruirea tinerei generaţii şi, totodată, pentru educarea ei în spiritul, cunoaşterii şi preţuirii trecutului de luptă al poporului român — trecut minunat, bogat, care, merită şi trebuie să fie cunoscut şi preţuit de întregul nostru tineret. Numai în acest fel tineretul va preţui mai profund realităţile de astăzi, va înţelege mai bine că realizările în construcţia socialistă sunt rezultatul unor lupte grele pentru libertate naţională şi socială, sînt rezultatul muncii încordate a întregului nostru popor, care, sub conducerea partidului, a avut de înfrînt multe greutăţi, dar a fost hotărît întotdeauna să le învingă şi să meargă mereu înainte pentru a-şi asigura un viitor fericit, a deveni stăpîn pe soarta sa şi a-şi făuri viaţa, a asigura dezvoltarea naţiunii române aşa cum o doreşte. în continuare, secretarul general al C.C. al P.C.R. a spus : Poporul nostru are nevoie de asemenea intelectuali, de asemenea constructori ai socialismului, care să stăpînească cunoştinţele de specialitate ale domeniului lor de activitate şi să dispună de o vastă cultură generală. Cadrele didactice — chemate să asigure predarea cît mai temeinică a cunoştinţelor — şi tineretul — dator să-şi însuşească aceste cunoştinţe — să-şi unească eforturile spre a contribui la crearea unei intelectualităţi înaintate, la nivelul cerinţelor societăţii socialiste şi comuniste. Cu cit intelectualii de mîine vor avea un grad mai înalt de cunoştinţe, vor stăpîni ceea ce creează ştiinţa în ţara noastră, dar vor cunoaşte şi tot ce creează mai bun ştiinţa mondială, cu atît va fi asigurat progresul continuu al patriei socialiste, realizarea programului de bunăstare şi fericire pentru poporul nostru. E un program minunat şi o perspectivă minunată pentru tineretul nostru — şi trebuie să spun(Continuare în pag. a III în cea de-a doua zi a vizitei în regiunea Galaţi, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ au fost oaspeţi ai locuitorilor oraşelor Tecuci şi Focşani, cooperatorilor din Pechea, lucrătorilor de la G. A. S. din Coteşti, au poposit la Mausoleul de la Mărăşeşti şi la Muzeul Unirii din Focşani Seara a avut loc la Galaţi adunarea activului regional de partid. Pretutindeni, în toate oraşele şi satele regiunii, oamenii muncii au întîmpinat cu entuziasm şi cu dragoste pe conducătorii de partid şi de stat Hora Unirii la Focşani Colectivul Uzinei de aluminiu din Slatina lucrează în avans faţă de prevederile planului cu peste 2 700 tone aluiminiu turnat. Produsele uzinei slătinene — sîrmă, lingouri, aliajele „Sial 1", „Sial 2" şi altele — aflate în producţia de serie, se bucură de apreciere unanimă. Peste 97 la sută din producţia realizată în acest an este de calitate superioară. Fotografia înfăţişează un aspect al depozitului uzinei. „ZILELE GEORGE COŞBUC“ SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE A ACADEMIEI La Academia Republicii Socialiste România a avut loc joi dimineaţa o sesiune de comunicări ştiinţifice consacrată împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui George Coşbuc. La sesiune erau prezenţi Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, acad. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, acad. Ion Jalea, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, academicieni, membri corespondenţi ai Academiei, scriitori, profesori, cercetători din domeniul literaturii, precum şi peste 30 de scriitori de peste hotare, sosiţi în ţara noastră pentru a participa la manifestările consacrate centenarului Coşbuc. Sesiunea a fost prezidată de acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, care a rostit şi cuvîntul de deschidere. Au prezentat cormiunicări: acad. Mihai Beniuc despre: „George Coşbuc — poet al poporului“ ; Şerban Cioculescu, membru corespondent al Academiei, despre : „Idealul eroic al poeziei lui George Coşbuc“ ; prof. Alexandru Bălăci, membru corespondent al Academiei, despre : „Opera de traducător a lui George Coşbuc“ şi acad. Alexandru Philippide, preşedintele Secţiei de Literatură şi Arte a Academiei, despre : „Coşbuc şi sentimentul naturii“. Vorbitorii au analizat diferite laturi ale bogatei creaţii a acestui mare şi autentic reprezentant al literaturii noastre. S-a relevat, printre altele, legătura strînsă a poetului cu viaţa poporului din sinul căruia se ridicase, dragostea pentru pămîntul românesc, pentru frumuseţile sale, pe care le-a cîntat în opere nepieritoare, realizate într-o limbă de o rară perfecţiune. Oglindind în versurile sale întregul univers al satului nostru, George Coşbuc s-a înscris pentru totdeauna printre corifeii literaturii române, fiind în acelaşi timp unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai specificului naţional în literatura universală. Scriitor cu o adîncă erudiţie, Coşbuc a adus, totodată, prin neobosita sa activitate de traducător, o importantă contribuţie la cunoaşterea capodoperelor literare ale lumii. Comunicările au fost urmărite cu deosebit interes de asistenţă. (Agerpres) „BUNĂ DIMINEAŢA, ŞCOALĂ!“ La ora opt dimineaţa numai soarele nu intîmpinase încă prima zi de şcoală. Şi s-ar fi cuvenit o comandă specială pentru străzile intrate în forfota atît de caracteristică începutului de an. Pentru timpul uniformelor şcolare anunţînd toamna în chipul cel mai optimist cu putinţă. Pentru dezinvoltura contaminantă a mişcărilor, pentru tipul de mers „către şcoală" uşor grăbit şi parcă anunţînd o aşteptare, pentru emoţiile nefalsificate de rîs şi de cuvintele rostite prea tare. Pentru acest ritual de reafirmare anuală a tinereţii inteligente. La ora opt şi douăsprezece minute grupurile de elevi staţionaţi în faţa liceului „Mihail Sadoveanu“ stînjeneau evident circulaţia maşinilor pe Bulevardul Dacia. Erau în număr atît de mare, şi-ntr-o asemenea necesitate de mişcare, încît curtea şcolii devenise neîncăpătoare. Nu de agitaţie e vorba cît de gesturi. Un fel al minilor de a exprima cuvinte acolo unde sensurile s-au tocit, ajutătoare pentru comunicarea de noutăţi. In clasele în care nu intraseră încă elevii m-a întîmpinat o privelişte pe care în anii cînd eram elevă nu am cunoscut-o. Acum ea a devenit în şcolile noastre o tradiţie. Cărţile noului an aşezate pe bănci în aşteptare. O carte şi o floare. De la Abecedar la Manualul de fizică. Aceeaşi privelişte ne-a întîmpinat şi la liceele „Dimitrie Cantemir“, „Gheorghe Şincai“, Sînziana POP „Aurel Vlaicu". Pretutindeni. Un nou popas la Liceul economic din Calea Griviţei 2 A. Deşi numărul de locuri afectat a fost de 225, ne informează tovarăşa directoare Elena Bălănescu, au fost nouă candidaţi pe un loc. Iată, deci! Noua formulă de organizare a învăţămîntului în licee de specialitate este întîmpinată de la început cu succes. — Cum vă explicaţi afluenţa foarte mare către acest tip de şcoli ? — Prin finalitatea lor foarte practică, ca să spun aşa. Liceele industriale, economice, agricole pregătesc cadre medii pentru ramurile de bază ale economiei naţionale permiţînd absolvenţilor, prin calificarea pe care o dobîndesc, să intre direct in producţie, sau să urmeze in continuare cursurile învăţămîntului superior. Tineretului nostru i se deschid astfel căi noi pentru afirmarea plenară a aptitudinilor şi înclinaţiilor sale. Viitoarea lor participare la construcţia societăţii noastre va fi astfel cu atît mai competentă. Bineînţeles cresc astfel şi exigenţele (Continuare în pag. a V-a) TELEGRAMA Cu prilejul încetării din viaţă a fostului preşedinte al Republicii Turcia, generalul Cemal Gürsel, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Chivu Stoica a adresat Excelenţei Sale, domnului Cevdet Sunay, preşedintele Republicii Turcia, o telegramă de condoleanţe. La Ambasada Turciei din Bucureşti, au prezentat condoleanţe tovarăşii Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, precum şi directorul Direcţiei Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe.