Scînteia, octombrie 1966 (Anul 35, nr. 7118-7148)
1966-10-09 / nr. 7126
Anul XXXVI Nr. 7126 Duminică 9 octombrie 1966 |[6 PAGINI - 30 BANI CONDUCĂTORII DE PARTID ŞI DE STAT IN MIJLOCUL OAMENILOR MUNCII DIN REGIUNEA HUNEDOARA în cea de-a doua zi a vizitei în regiunea Hunedoara, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Manea Mănescu, Virgil Trofin au fost oaspeţi ai locuitorilor oraşelor Alba lulia, Sebeş, Cugir, Orăştie, Brad, ai sătenilor din Galda de Jos. Conducătorii de partid şi de stat au poposit în vechea cetate Alba lulia, la Casa memorială Aurel Vlaicu, la Mormîntul lui Avram Iancu şi la Gorunul lui Horia. Seara a avut loc la Hunedoara adunarea cu activul comitetului regional de partid. Valorificarea rezervelor agriculturii—mijloc de creştere a veniturilor ţărănimii, a bunăstării întregului popor Vestea sosirii conducătorilor de partid şi de stat s-a răspîndit pretutindeni în satele de pe văile Mureşului şi Tîrnavelor care, împodobite sărbătoreşte, întîmpină pe oaspeţi sub o ploaie multicoloră de flori. La Galda de Jos, conducătorii de partid şi de stat fac un popas mai îndelungat. Despre rezultatele muncii cooperatorilor vorbeşte cu mîndrie inginera agronom Maria Suchov, o tînără care, împreună cu soţul ei, lucrează cu pasiune de la absolvirea facultăţii, pentru dezvoltarea satului. Adunaţi în casa-laborator, gospodarii satului se sfătuiesc cu conducătorii de partid şi de stat, le împărtăşesc preocupările şi strădaniile de a spori averea de azi a cooperativei, ce atinge cinci milioane lei. — Ce situaţie aveţi în domeniul creşterii vitelor ? — întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Deşi avem un mare număr de vite, peste şase sute de bovine, aproape o mie de oi, sute de porci, producţiile ce s-ar cuveni să le obţinem nu ţin încă pasul cu rezultatele din celelalte sectoare — răspunde inginera agronom. Aceasta deoarece nu ne-am preocupat de selecţia animalelor. Discuţia a continuat apoi cu preşedintele cooperativei, Vasile Tiberian, cu membrii consiliului de conducere, oaspeţii interesîndu-se despre unele aspecte ale muncii cooperatorilor, despre felul cum conducerea cooperativei se consultă şi se sfătuieşte cu membrii acesteia. S-a vizitat apoi ferma de animale a vecinilor — gospodăria agricolă de stat Galda de Jos. Directorul, ing. Augustin Mocanu, conduce pe oaspeţi la grajdurile moderne, construite la un preţ de cost scăzut, ce adăpostesc aproximativ 300 de vaci. Conducătorii de partid şi de stat se întîlnesc apoi cu sătenii în cadrul unui însufleţitor miting în piaţa satului, la care participă şi agricultori din Mihalţ, podgoreni din Cricău şi Ighiu, pomicultori din Benic, pădureni şi ciobani din Intregalde, mii de oameni veniţi din toate comunele din împrejurimi. Cu acest prilej au vorbit ing. Augustin Mocanu, directorul gospodăriei de stat, şi Vasile Tiberian, preşedintele cooperativei agricole, în aplauzele celor prezenţi a luat apoi cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu care, apreciind rezultatele obţinute de lucrătorii gospodăriei agricole de stat şi de membrii cooperativei agricole de producţie din Galda de Jos, a spus : Desigur, recolta de aproape 3 000 kg grîu la hectar obţinută de Gostat şi de peste 2 400 kg la hectar realizată de cooperativă este bună ; perspective bune sunt de asemenea la recolta de porumb, de sfeclă şi la celelalte culturi. Şi producţia de lapte la G.A.S. este mulţumitoare. Faţă de Gostat, producţia de lapte a cooperativei este însă mult mai mică. Aceasta arată ce rezerve mari are cooperativa, deşi nici despre G.A.S. nu se poate spune că a ajuns la maximul posibilităţilor. Nu mai vorbesc că şi numărul de vaci al cooperativei mi se pare foarte mic. Subliniind necesitatea intensificării eforturilor pentru creşterea rentabilităţii şi a beneficiilor în G.A.S., pentru obţinerea de producţii mai mari cerealiere şi ani- maliere la preţuri de cost cit mai mici în cooperativa agricolă , întrucît numai pe această bază se vor putea îmbunătăţi salariile lucrătorilor din G.A.S. şi vor putea creşte veniturile tuturor cooperatorilor , secretarul general al C.C. al P.C.R. a spus în continuare : După cum ne-au arătat tovarăşii, anul acesta ziua-muncă în cooperativă va fi de 29 de lei. Desigur, este un rezultat bun, dar depinde de dv. ca veniturile cooperativei şi ale membrilor ei să crească şi mai mult. Toate eforturile pe care le depunem în domeniul agriculturii sunt îndreptate spre mărirea continuă a producţiei agricole, ca bază a sporirii veniturilor cooperatorilor, asigurării produselor agricole necesare aprovizionării populaţiei şi industriei. In felul acesta agricultura noastră socialistă îşi aduce contribuţia activă la înfăptuirea programului elaborat de Congresul al IX-lea al partidului privind desăvîrşirea construcţiei socialiste, înflorirea patriei. Aceasta, tovarăşi, este calea spre bunăstare ! Trebuie să depunem eforturi — a spus în încheiere tovarăşul Ceauşescu — pentru utilizarea din plin a mijloacelor puse la îndemînă de stat, pentru extinderea mecanizării, pentru folosirea pe scară tot mai largă a îngrăşămintelor chimice, pentru aplicarea învăţămintelor ştiinţei agricole. Ştim că oamenii muncii din Galda de Jos, atît din Gostat cît şi din cooperativă, sînt oameni harnici — şi noi sîntem convinşi că ei îşi vor aduce contribuţia la înfăptuirea programului de dezvoltare a agriculturii noastre, la înflorirea patriei. Conduşi de uralele miilor de ţărani participanţi la miting, oaspeţii îşi continuă drumul spre Alba lulia. La Sîntimbru, pe coasta viilor, se celebrează tocmai sărbătoarea culesului, la care sunt invitaţi şi oaspeţii. În „Sala Unirii“ din Alba lulia, conducătorii de partid şi de stat cercetînd mărturii ale făuririi unităţii naţionale a poporului român Oamenii muncii aclamă cu entuziasm pe conducătorii de partid şi de stat lba luliaecoul „Horei Unirii“ tuturor românilor Ne îndreptăm spre oraşul unde s-a pecetluit unirea în acelaşi stat a tuturor românilor — Alba lulia, ale cărei temelii se sprijină pe vatra străvechiului Apulon al Daciei libere şi Apullum roman. File de istorie vorbesc de originile daco-romane ale oraşului, de legendarul voievodal al lui Gelu, de intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul, de momentul unirii, în 1918, a tuturor românilor într-un singur stat naţional. (Continuare în pag. a II-a) In ziarul de azi B Individual şi colectiv in opera de artă in IMPRESII DIN ITALIA Torino-orele oraşului B Virsta artistică B SPORT B Colonialismul portughez — sursă de încordare în Africa Sosirea tovarăşului Gus Hali, secretar general al P. C. din S. U. A. Sîmbătă după-amiază a sosit în Capitală tovarăşul Gus Hali, secretar general al Partidului Comunist din S.U.A., care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, face o vizită în ţara noastră. Tovarăşul Gus Hali este însoţit de doi membri ai conducerii Partidului Comunist din S.U.A. La aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost întîmpinaţi de tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secție la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Ziua petrolistului Ing. Alexandru BOABĂ ministrul petrolului Ca în fiecare an, întregul nostru popor sărbătoreşte astăzi „Ziua petrolistului“, ziua celor care prin munca lor neobosită şi plină de abnegaţie extrag şi valorifică comoara „aurului negru“ a subsolului patriei. Această sărbătoare este un semn de înaltă preţuire a eroicelor tradiţii de luptă ale petroliştilor, a muncii rodnice a acestui harnic detaşament al clasei muncitoare, care, alături de toţi oamenii muncii, îşi aduce contribuţia la dezvoltarea şi înflorirea economică a patriei noastre socialiste. „Ziua petrolistului“ se sărbătoreşte în acest an în condiţiile avîntului general, al muncii pline de entuziasm şi iniţiativă a întregului popor pentru înfăptuirea programului multilateral de dezvoltare a ţării adoptat de Congresul al IX-lea al partidului. De ziua lor, petroliştii raportează importante rezultate în îndeplinirea planului pe primul an al cincinalului. In nouă luni, pe ansamblul industriei petroliere, planul producţiei marfă vîndută şi încasată a fost depăşit cu 46 milioane lei. Colectivele întreprinderilor de foraj au realizat peste prevederi 41 000 m foraţi, iar muncitorii, inginerii şi tehnicienii din rafinării au livrat suplimentar faţă de plan 42 000 tone benzină, 17 000 tone motorină, 11 000 tone produse aromate cerute la export, cantităţi însemnate de bitum, unsori, gaze pentru chimizare şi alte produse cu caracteristici superioare. De asemenea, în întreprinderile industriei petroliere s-au realizat, în opt luni, economii suplimentare la preţul de cost la întreaga producţie marfă în valoare de 44,8 milioane lei şi beneficii peste plan de 45,8 milioane lei. Merită relevate în mod deosebit rezultatele obţinute de colectivele trusturilor de foraj Moineşti şi Tg. Jiu, rafinăriilor Brazi, Teleajen şi din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Realizări de bun augur, în acest prim an din cincinal, au fost obţinute în toate sectoarele industriei petroliere. O atenţie deosebită a fost acordată organizării şi desfăşurării lucrărilor geologice necesare creşterii rezervelor de ţiţei şi gaze. Muncitori, ingineri şi tehnicieni din acest sector de activitate au muncit fără preget pentru creşterea volumului şi ritmului prospecţiunilor geologice, dovedind perseverenţă şi iniţiativă în folosirea unor metode eficiente de investigare. Ei au reuşit să cerceteze aproape întreg teritoriul ţării care prezintă interes pentru hidrocarburi şi să obţină informaţii la adîncimi din ce în ce mai mari. Petroliştii din sectorul de foraj şi cei din schelele de extracţie se pot mîndri cu succesele dobîndite (Continuare In pag. a V-a) Intervenţie rapidă la una din sondele schelei Boldeşti, efectuată de membrii brigăzii conduse de maistrul Ion Ene Foto : M. Cioc DECORĂRI LA CONSILIUL DE STAT Cu prilejul „Zilei petrolistului“, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a emis un Decret privind conferirea de ordine şi medalii unor muncitori, tehnicieni şi ingineri din cadrul Ministerului Petrolului, Comitetului de Stat al Geologiei şi Ministerului Minelor. Pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în sectoarele foraj, extracţie, ţiţei, gaze şi prelucrarea ţiţeiului, 173 tovarăşi au primit „Ordinul Muncii“, clasa a II-a şi a IlI-a, „Ordinul Steaua Republicii Socialiste România“, clasa a IV-a şi a V-a, iar 492 tovarăşi „Medalia Muncii“. Distincţiile au fost înmînate la Palatul Consiliului de Stat sîmbătă la amiază, de tovarăşul Ilie Murgulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. Au fost de faţă tovarăşii Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Bujor Almăşan şi Alexandru Roabă, miniştri, Alexandru Codarcea, preşedintele Comitetului de Stat al Geologiei. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştrii tovarăşul Ilie Murgulescu a felicitat pe cei decoraţi. Au răspuns Ion Niculescu, Dumitru Dumitru şi Gheorghe Vasilescu. (Agerpres)