Scînteia, octombrie 1966 (Anul 35, nr. 7118-7148)

1966-10-09 / nr. 7126

Anul XXXVI Nr. 7126 Duminică 9 octombrie 1966 |[­6 PAGINI - 30 BANI CONDUCĂTORII DE PARTID ŞI DE STAT IN MIJLOCUL OAMENILOR MUNCII DIN REGIUNEA HUNEDOARA în cea de-a doua zi a vizitei în regiunea Hunedoara, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Manea Mănescu, Virgil Trofin au fost oaspeţi ai locuitorilor oraşelor Alba lulia, Sebeş, Cugir, Orăştie, Brad, ai sătenilor din Galda de Jos. Conducătorii de partid şi de stat au poposit în vechea cetate Alba lulia, la Casa memorială Aurel Vlaicu, la Mormîntul lui Avram Iancu şi la Gorunul lui Horia. Seara a avut loc la Hunedoara adunarea cu activul comitetului regional de partid. Valorificarea rezervelor agriculturii—mijloc de creştere a veniturilor ţărănimii, a bunăstării întregului popor Vestea sosirii conducătorilor de partid şi de stat s-a răspîndit pre­tutindeni în satele de pe văile Mu­reşului şi Tîrnavelor care, împo­dobite sărbătoreşte, întîmpină pe oaspeţi sub o ploaie multicoloră de flori. La Galda de Jos, conducătorii de partid şi de stat fac un popas mai îndelungat. Despre rezultatele muncii coope­ratorilor vorbeşte cu mîndrie in­ginera agronom Maria Suchov, o tînără care, împreună cu soţul ei, lucrează cu pasiune de la absolvi­rea facultăţii, pentru dezvoltarea satului. Adunaţi în casa-laborator, gospodarii satului se sfătuiesc cu conducătorii de partid şi de stat, le împărtăşesc preocupările şi strădaniile de a spori averea de azi a cooperativei, ce atinge cinci mi­lioane lei. — Ce situaţie aveţi în domeniul creşterii vitelor ? — întreabă tova­răşul Nicolae Ceauşescu. — Deşi avem un mare număr de vite, peste şase sute de bovine, a­­proape o mie de oi, sute de porci, producţiile ce s-ar cuveni să le ob­ţinem nu ţin încă pasul cu rezul­tatele din celelalte sectoare — răs­punde inginera agronom. Aceasta deoarece nu ne-am preocupat de selecţia animalelor. Discuţia a continuat apoi cu pre­şedintele cooperativei, Vasile Tibe­­rian, cu membrii consiliului de conducere, oaspeţii interesîndu-se despre unele aspecte ale muncii cooperatorilor, despre felul cum conducerea cooperativei se consultă şi se sfătuieşte cu membrii aces­teia. S-a vizitat apoi ferma de ani­male a vecinilor — gospodăria a­­gricolă de stat Galda de Jos. Di­rectorul, ing. Augustin Mocanu, conduce pe oaspeţi la grajdurile moderne, construite la un preţ de cost scăzut, ce adăpostesc aproxi­mativ 300 de vaci. Conducătorii de partid şi de stat se întîlnesc apoi cu sătenii în ca­drul unui însufleţitor miting în piaţa satului, la care participă şi agricultori din Mihalţ, podgoreni din Cricău şi Ighiu, pomicultori din Benic, pădureni şi ciobani din Intregalde, mii de oameni veniţi din toate comunele din împreju­rimi. Cu acest prilej au vorbit ing. Augustin Mocanu, directorul gos­podăriei de stat, şi Vasile Tibe­­rian, preşedintele cooperativei a­­gricole, în aplauzele celor prezenţi a luat apoi cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu care, apreciind re­zultatele obţinute de lucrătorii gospodăriei agricole de stat şi de membrii cooperativei agricole de producţie din Galda de Jos, a spus : Desigur, recolta de aproape 3 000 kg grîu la hectar obţinută de Gostat şi de peste 2 400 kg la hectar realizată de cooperativă este bună ; perspecti­ve bune sunt de asemenea la re­colta de porumb, de sfeclă şi la celelalte culturi. Şi producţia de lapte la G.A.S. este mulţumitoare. Faţă de Gostat, producţia de lapte a cooperativei este însă mult mai mică. Aceasta arată ce rezerve mari are cooperativa, deşi nici despre G.A.S. nu se poate spune că a a­­juns la maximul posibilităţilor. Nu mai vorbesc că şi numărul de vaci al cooperativei mi se pare foarte mic. Subliniind necesitatea intensifi­cării eforturilor pentru creşterea rentabilităţii şi a beneficiilor în G.A.S., pentru obţinerea de pro­ducţii mai mari cerealiere şi ani-­ maliere la preţuri de cost cit mai mici în cooperativa agricolă , în­­trucît numai pe această bază se vor putea îmbunătăţi salariile lu­crătorilor din G.A.S. şi vor putea creşte veniturile tuturor coopera­torilor , secretarul general al C.C. al P.C.R. a spus în continuare : După cum ne-au arătat tovarăşii, anul acesta ziua-muncă în coope­rativă va fi de 29 de lei. Desi­gur, este un rezultat bun, dar de­pinde de dv. ca veniturile coope­rativei şi ale membrilor ei să crească şi mai mult. Toate eforturile pe care le depunem în domeniul agriculturii sunt îndreptate spre mărirea continuă a producţiei a­­gricole, ca bază a sporirii venitu­rilor cooperatorilor, asigurării pro­duselor agricole necesare aprovi­zionării populaţiei şi industriei. In felul acesta agricultura noastră so­cialistă îşi aduce contribuţia acti­vă la înfăptuirea programului ela­borat de Congresul al IX-lea al partidului privind desăvîrşirea construcţiei socialiste, înflorirea patriei. Aceasta, tovarăşi, este ca­lea spre bunăstare ! Trebuie să depunem eforturi — a spus în încheiere tovarăşul Ceauşescu — pentru utilizarea din plin a mijloacelor puse la înde­mînă de stat, pentru extinderea mecanizării, pentru folosirea pe scară tot mai largă a îngrăşămin­telor chimice, pentru aplicarea în­văţămintelor ştiinţei agricole. Ştim că oamenii muncii din Galda de Jos, atît din Gostat cît şi din cooperativă, sînt oameni harnici — şi noi sîntem convinşi că ei îşi vor aduce contribuţia la înfăp­tuirea programului de dezvoltare a agriculturii noastre, la înflorirea patriei. Conduşi de uralele miilor de ţă­rani participanţi la miting, oas­peţii îşi continuă drumul spre Alba lulia. La Sîntimbru, pe coasta vii­lor, se celebrează tocmai sărbătoa­rea culesului, la care sunt invitaţi şi oaspeţii. În „Sala Unirii“ din Alba lulia, conducătorii de partid şi de stat cercetînd mărturii ale făuririi unităţii naţionale a poporului român Oamenii muncii aclamă cu entuziasm pe conducătorii de partid şi de stat lba lulia­­ecoul „Horei Unirii“ tuturor românilor Ne îndreptăm spre oraşul unde s-a pecetluit unirea în acelaşi stat a tuturor românilor — Alba lulia, ale cărei temelii se sprijină pe vatra străvechiului Apulon al Da­ciei libere şi Apullum roman. File de istorie vorbesc de originile daco-ro­­mane ale oraşului, de legendarul voievodal al lui Gelu, de intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul, de momentul unirii, în 1918, a tuturor românilor într-un singur stat na­ţional. (Continuare în pag. a II-a) In ziarul de azi B Individual şi colectiv in opera de artă in IMPRESII DIN ITALIA Torino-orele oraşului B Virsta artistică B SPORT B Colonialismul portu­ghez — sursă de încor­dare în Africa Sosirea tovarăşului Gus Hali, secretar general al P. C. din S. U. A. Sîmbătă după-amiază a sosit în Capitală tovarăşul Gus Hali, se­cretar general al Partidului Co­munist din S.U.A., care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, face o vizită în ţara noastră. Tovarăşul Gus Hali este însoţit de doi membri ai conducerii Par­tidului Comunist din S.U.A. La aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost întîmpinaţi de tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secție la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Ziua petrolistului Ing. Alexandru BOABĂ ministrul petrolului Ca în fiecare an, întregul nos­tru popor sărbătoreşte astăzi „Ziua petrolistului“, ziua celor care prin munca lor neobosită şi plină de abnegaţie extrag şi va­lorifică comoara „aurului negru“ a subsolului patriei. Această sărbă­toare este un semn de înaltă pre­ţuire a eroicelor tradiţii de luptă ale petroliştilor, a muncii rodnice a acestui harnic detaşament al cla­sei muncitoare, care, alături de toţi oamenii muncii, îşi aduce contri­buţia la dezvoltarea şi înflorirea economică a patriei noastre so­cialiste. „Ziua petrolistului“ se sărbăto­reşte în acest an în condiţiile a­­vîntului general, al muncii pline de entuziasm şi iniţiativă a între­gului popor pentru înfăptuirea programului multilateral de dez­voltare a ţării adoptat de Congre­sul al IX-lea al partidului. De ziua lor, petroliştii raportează impor­tante rezultate în îndeplinirea pla­nului pe primul an al cincinalului. In nouă luni, pe ansamblul indus­triei petroliere, planul producţiei marfă vîndută şi încasată a fost depăşit cu 46 milioane lei. Co­lectivele între­prinderilor de foraj au realizat peste prevederi 41 000 m foraţi, iar muncitorii, inginerii şi teh­nicienii din rafi­nării au livrat suplimentar faţă de plan 42 000 tone benzină, 17 000 tone mo­torină, 11 000 to­ne produse aro­mate cerute la export, cantităţi însemnate de bi­tum, unsori, gaze pentru chimiza­re şi alte produ­se cu caracteris­tici superioare. De asemenea, în întreprinde­rile industriei petroliere s-au realizat, în opt luni, economii suplimentare la preţul de cost la întreaga produc­ţie marfă în va­loare de 44,8 mi­lioane lei şi be­neficii peste plan de 45,8 milioane lei. Merită rele­vate în mod de­osebit rezultatele obţinute de co­lectivele trusturilor de foraj Moi­­neşti şi Tg. Jiu, rafinăriilor Brazi, Teleajen şi din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Realizări de bun augur, în a­­cest prim an din cincinal, au fost obţinute în toate sectoarele indus­triei petroliere. O atenţie deose­bită a fost acordată organizării şi desfăşurării lucrărilor geologice necesare creşterii rezervelor de ţi­ţei şi gaze. Muncitori, ingineri şi tehnicieni din acest sector de ac­tivitate au muncit fără preget pentru creşterea volumului şi rit­mului prospecţiunilor geologice, dovedind perseverenţă şi iniţiati­vă în folosirea unor metode efi­ciente de investigare. Ei au reuşit să cerceteze aproape întreg terito­riul­ ţării care prezintă interes pen­tru hidrocarburi şi să obţină in­formaţii la adîncimi din ce în ce mai mari. Petroliştii din sectorul de foraj şi cei din schelele de extracţie se pot mîndri cu succesele dobîndite (Continuare In pag. a V-a) Intervenţie rapidă la una din sondele schelei Boldeşti, efectuată de membrii brigăzii conduse de maistrul Ion Ene Foto : M. Cioc DECORĂRI LA CONSILIUL DE STAT Cu prilejul „Zilei petrolistului“, Consiliul de Stat al Republicii So­cialiste România a emis un Decret privind conferirea de ordine şi me­dalii unor muncitori, tehnicieni şi ingineri din cadrul Ministerului Petrolului, Comitetului de Stat al Geologiei şi Ministerului Minelor. Pentru merite deosebite în acti­vitatea desfăşurată în sectoarele foraj, extracţie, ţiţei, gaze şi pre­lucrarea ţiţeiului, 173 tovarăşi au primit „Ordinul Muncii“, clasa a II-a şi a IlI-a, „Ordinul Steaua Republicii Socialiste România“, clasa a IV-a şi a V-a, iar 492 tova­răşi „Medalia Muncii“. Distincţiile au fost înmînate la Palatul Consiliului de Stat sîmbă­tă la amiază, de tovarăşul Ilie Murgulescu, vicepreşedinte al Con­siliului de Stat. Au fost de faţă to­varăşii Constanţa Crăciun, vice­preşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Con­siliului de Stat, Bujor Almăşan şi Alexandru Roabă, miniştri, Ale­xandru Codarcea, preşedintele Co­mitetului de Stat al Geologiei. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştrii tovarăşul Ilie Murgules­cu a felicitat pe cei decoraţi. Au răspuns Ion Niculescu, Du­mitru Dumitru şi Gheorghe Vasi­­lescu. (Agerpres)

Next