Scînteia, decembrie 1966 (Anul 35, nr. 7179-7209)
1966-12-01 / nr. 7179
Anul XXXVI Nr. 7179 Joi 1 decembrie 1966 6 PAGINI - 30 BANI CE INDICĂ O ANALIZA A CIFRELOR MEDII Convorbire cu Ing. Vasile ALEXANDRESCU adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini Constructorii de maşini din ţara noastră au încheiat primele 10 luni ale anului cu rezultate bune. In ansamblu, planul producţiei globale, ca şi cel al producţiei marfa au fost realizate în proporţie de 101,3 la sută, iar planul producţiei marfa vîndută şi încasată — de 100,8 la ■ută. A fost îndeplinită şi sarcina de creştere a productivităţii muncii, s-au înregistrat succese apreciabile în ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor fabricate. Asimilarea în fabricaţie a noi produse, ca şi modernizarea celor din producţia curentă s-au desfăşurat mai bine decât în anii precedenţi. Totuşi, la unii indicatori — preţul de cost, beneficiile — rezultatele obţinute nu sunt pe măsura posibilităţilor ; de asemenea, diferite uzine nu şi-au onorat la termen anumit© obligaţii contractuale privind livrarea produselor către beneficiari. Incontestabil, cifrele arată o simţitoare îmbunătăţire a activităţii uzinelor constructoare de maşini. Ce indică, însă, o analiză aprofundată a cifrelor medii amintite ? Iată tema convorbirii pe care redactorul nostru Adrian Prodan a avut-o cu ing. Vasile Alexandrescu, adjunct al ministrului Industriei construcţiilor de maşini. — Ce semnificaţie consideraţi că au cifrele medii care definesc activitatea de pînă acum a uzinelor constructoare de maşini ? — înainte de a încerca să analizăm diferiţi indicatori, aş preciza că stilul de muncă al direcţiilor noastre generale se caracterizează din ce în ce mai mult prin aceea că interpretarea oricăror rezultate nu se face prin prisma cifrelor medii — care dau uneori o imagine incompletă a situaţiei reale, a tendinţei de evoluţie a diferitelor fenomene — ci pe baza analizei amănunţite, la nivel de uzină şi chiar de secţie, a diferiţilor indicatori. Cînd imaginea unei activităţi de ansamblu valoroase, cifrele medii pot ascunde rezultate mai puţin mulţumitoare ale unor întreprinderi. Pe ansamblul ministerului, de pildă, planul producţiei marfă vîndută şi încasată a fost depăşit cu aproape un procent. Ce arată însă „disecţia“ cifrei medii ? Ea arată că deşi (cu două excepţii) pe direcţiile generale a fost realizat şi depăşit planul la acest indicator, 25 de uzine nu l-au îndeplinit integral. Astfel, uzina „1 Mai“-Ploieşti se situează cu 2,8 procente sub prevederi, uzina „Automatica“-Bucureşti cu 4,3, iar uzina „Griviţa Roşie“-Bucureşti cu 10,7 procente. Şi în privinţa producţiei globale şi marfă există abateri de la rezultatele de ansamblu : 4 uzine nu şi-au realizat în întregime planul la producţia globală, iar 5 la producţia marfă. De asemenea, 6 uzine nu şi-au îndeplinit în întregime sarcina de creştere a productivităţii muncii. Evident, nu ne putem împăca cu rămînerea în urmă a unor uzine, fie ele chiar foarte puţine, deoarece aceasta diminuează realizările valoroase ale celorlalte colective, fac ca cifrele medii, pe minister, să fie micșorate întrucîtva. Abia acum, în lumina celor de mai sus, cred că putem vorbi de semnificaţii. — Din acest punct de vedere, v-am ruga să vă referiţi la indicatorul producţie marfă vîndută şi încasată. — Faptul că realizările unor întreprinderi se situează cu foarte puţin sub prevederile de plan la (Continuare in pag. a IIl-a) Primirea la C. C. al P. C. R. a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Guineea Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri,, au primit miercuri dimineaţa delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Guineea, condusă de Diakite Moussa, membru al Biroului Politic Naţional al Partidului Democratic, ministrul comerţului exterior şi al băncilor, care se află în vizită în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Petre Blajovici, membru supleant al Comitetului executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Gheorghe Cioară, membru al C.C. al P.C.R., ministrul comerţului exterior. Cu acest prilej, a avut loc o discuţie care s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. Noi construcţii de locuinţe în cartierul Dudeşti-Cioplea din Capitală (Foto Agerpres) IN ZIARUL DE AZI Stilul muncii de conducere 's cX'^fev'■''... '■■■?&■..■■»'$ $£g§| t' s«kS5&f ^ Sg fe', C£ DISCUTAȚI IN ADUNAREA GENERALĂ i ANCHETĂ PRINTRE PROFESORI ȘI ELEVI DE LA LICEELE SERALE [ÎNTRE MODEL și extravagant" 1 9____________________________________________________________ Caracterizarea pe care o dădea deunăzi Horia Lovinsucu într-un articol intitulat „Obsesia de a părea modern” mi se pare o exprimare fericită. E vorba de o obsesie. Desigur, de la preocupare pînă la obsesie există o distanţă, destul de precisă , e distanţa de la uz până la abuz. Ne place tuturor să măsurăm din ochi construcţiile de la Mamaia şi să spunem că sunt moderne. Nu cunosc muncitor sau inginer care să nu simtă o vie plăcere atunci cind li spui că lucrează după datele producţiei modeme. Pe ce cale, pe unde, cum tragem linia despărţitoare Intre ceea ce este cu adevărat modern şi ceea ce este fals ? Acestei Întrebări li este consacrată ancheta de faţă. Compasul ei a fost deschis de la 16 pînă la 70 de ani, de la adolescentul necunoscut pînă la omul de renume şi s-a rotit peste ipostaze şi profesii din cele mai diferite. Acum, răspunsurile. Ion Biberi: INDIVIDUALITATE ŞI MODĂ — Ancheta noastră îşi propune să meargă de la concepţia de viaţă pînă la amănunte ca îmbrăcămintea — deci o gamă pe care e greu s-o îmbrăţişezi dintr-o privire. Ştim însă că în 1945, în dubla dumneavoastră calitate de literat şi psihiatru, în „Individualitate şi destin", aţi căutat să cuprindeţi toată această gamă. — Parafrazînd savantul care spunea că dintr-un os reconstituie întregul schelet, Balzac exclama „Daţi-mi mănuşa şi vă reconstitui omul“. Cel mai minuţios portretist al caracterelor şi pasiunilor a fost implicit cel mai riguros observator al mobilierului şi îmbrăcăminţii. Vestimentarul, arătam, are o dublă funcţie, aceea de a exprime individualitatea, ca şi aceea de a o ascunde. — Înainte de a ne ocupa de această latură v-am ruga să definiţi noţiunea de care se vorbeşte atîta: modemul. — In sens strict, îngust, conceptul derivă de la latinescul modo, exprimă ceea ce este legat de o modă pasageră. începe însă să predomina sensul larg, social, în care modemul este opus datelor vetuste, depăşite, exprimă tendinţa spre progres a epocii. — Care ar fi, după dumneavoastră, tendinţele de bază ale epocii modeme ? Ştiu că un răspuns complet ar cere un tratat, dar mă refer la cîteva date de bază, nu în domenii speciale, ci pe plan socialfilozofic larg. — In primul rînd, după mine, secolul nostru şi în special epoca recentă este aceea a liberării omului de tot ceea ce îi împiedică dezvoltarea, de tendinţele de exploatare, asuprire naţională, delimitări de castă sau stratificare socială, implicînd, în acelaşi timp, o depăşire a tuturor limitărilor gîndirii, proces în plină desfăşurare, la orizontul căruia se profilează silueta unui om cu adevărat prometeic, liberat de tot ce-i împiedică împlinirea. Cine nu ţine seama de aceste mari fenomene ale contemporaneităţii nu poate fi considerat modem, chiar dacă are impresia că manşeta de la pantaloni i-ar da dreptla acest titlu. în al doilea rînd, epoca noastră mi se pare aceea a spargerii tuturor zăgazurilor imposibilului , cu excepţia coordonatelor cosmice absolute — să zicem viteza luminii sau zero absolut, care şi ele, măcar pe planul fanteziei omeneşti, sunt puse sub semnul întrebării — toate celelalte praguri ale posibilităţii omeneşti, a ajunge pe alte planete, a avea pentru organismul omenesc piese de rezervă pînă la ipoteza nemuririi, a deschide o cale nouă între continente nu mai sînt de netrecut, omul apărînd ca un adevărat demiurg. Lovit altădată de un complex de inferioritate în faţa măreţiei divine a naturii, omul nu mai recunoaşte azi, în afara sau înăuntrul său, vreun lucru pe care, cu vremea şi cu ajutorul ştiinţei, nu ar putea să-l transforme. — Ce legătură există între acest plan larg şi amănunte de felul ţinutei vestimentare ? — Aş spune că moda sau haina a o prelungire a gestului, a dinamicii individului. Cit priveşte excentricitatea îmbrăcăminţii sau tunsorii, mi se pare că ea izvorăşte pînă la urmă dintr-un sentiment de bravadă, dintr-o dorinţă de epatare şi dintr-o îngrijorare secretă a insului că altfel n-ar fi destul de original. Victimele acestei temeri sunt oameni lipsiţi de personalitate sau cu personalitatea încă neformată, cum se întimplă, în al doilea caz, la cei extrem de tineri. La început de secol, unii dintre poeţii noştri purtau haine de catifea, lavalieră şi plete lungi: felul de a se îmbrăca era corespunzător unui fel de a fi, era o emanaţie. Altădată însă, atunci cînd e vorba de lipsa unei valori interioare, violentarea normelor vestimentare are scopul nu de a exprima, ci de a masca , a masca un gol. Unde nu poţi răzbi prin valoare cauţi să răzbeşti prin tapaj şi scandal, prin undiţe aruncate privirilor. Eleganţa reală, au spus-o toţi arbitrii eleganţei, e pusă sub semnul naturaleţei, nu izbeşte. A copia o „originalitate“ gata confecţionată e semnul unei sărăcii de spirit agravate de spiritul de imitaţie. — Ce părere aveţi despre mo- -dele cele mai recente care bîntuie prin diferite părţi ? Sergiu FĂRCAŞANU (Continuare în pag. a II-a) Ansamblul de locuinţe Brazda lui Novac“ După marile ansambluri de locuinţe de pe Calea Severinului şi Calea Bucureştiului, care au şi fost date în folosinţă, un al treilea mare şantier din Craiova, cel numit „Brazda lui Novac“, anunţă modernizarea altei intrări în oraş. Aici, constructorii înalţă un mare ansamblu de locuinţe, care, alături de noul complex C.F.R., a cărei construcţie a început, va da oraşului un plus de tinereţe şi frumuseţe. Cum va arăta mîine „Brazda lui Novac“ ? Pentru început, acest ansamblu va cuprinde 3 microraioane cu 5 714 apartamente. Proiectanţii de la C.S.A.P.C Oltenia au depus multă ingeniozitate pentru integrarea noului ansamblu la particularităţile terenului, atît ca formă, cit şi ca poziţie faţă de coordonatele oraşului. Astfel, frontalul de nord al ansamblului, orientat spre calea ferată, este compus dintr-o suită de blocuri înalte intercalate cu blocuri cu mai puţine etaje. Detaliul de sistematizare a fost astfel proiectat incit noul cartier constituie un ansamblu unitar, format din blocuri cu 4, 9 şi 10 etaje. La construcţia lor se folosesc structuri de rezistenţă variate : zidărie portantă, panouri mari prefabricate, cofraje glisante. Aceasta, pe lingă faptul că dă un aspect plăcut clădirilor, oferă constructorilor posibilitatea de a utiliza mai raţional forţele şi mijloacele tehnice pe toată durata înălţării ansamblului. Pentru a se crea o ambianţă arhitectonică cit mai plăcută, la finisajele interioare şi exterioare ale blocurilor se folosesc placaje ceramice glazurate, placaje de cărămidă, puf de piatră şi terasit. Ansamblul va fi dotat cu numeroase construcţii social-culturale : două mari complexe comerciale, dispensar medical, creşe şi grădiniţe, spaţii şi puncte gospodăreşti, şcoli cu 16 şi 24 săli de clasă etc. Primele 2 000 de apartamente terminate în „Brazda lui Novac“ şi-au primit locatarii, în timp ce constructorii lucrează intens la al treilea microraion ce va cuprinde peste 3 700 de apartamente. Victor DELEANU corespondentul „Scînteii“ VIZITA TOVARĂŞULUI IOSIP BROZ TITO ÎN ŢARA NOASTRĂ La Invitaţia secretarului general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, preşedintele R.S.F. Iugoslavia şi preşedintele U.C.I., Iosip Broz Tito, va face între 1 şi 3 decembrie a.c. o vizită neoficială în Republica Socialistă România. Preşedintele I. B. Tito va fi însoţit de Mialko Todorovici, secretarul Comitetului Executiv al C. C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afaceri externe, membru al C.C. al U.C.I., şi Kiro Gligorov, secretar federal pentru finanţe, membru al C.C. al U.C.I. IN ELOCINTA Zoe DUMITRESCUBUŞULENGA Retorica, a doua dintre ctele liberale studiate cu atenţie în invăţămîntul din antichitate ca şi In cel medieval, a cunoscut variate faze de dezvoltare. Mai întîi la greci, unde Demostene i-a dăruit o deosebită strălucire. La Tomani unde Cicero, ca şi alţii, a scris tratate întregi despre oratorie şi a ţinut discursuri memorabile, retorica a exercitat o influenţă hotărîtoare asupra literaturii. Epocile următoare au mai diminuat importanta retoricii, care s-a transformat mai mult intr-un fel de artă epistolară, pînă cînd, înspre vremea modernă, termenul de „retoric" a căpătat o accepţie destul de peiorativă. Acest lucru a fost cu putinţă fiindcă există o adevărata primejdie a facilităţii, a vorbirii uşoare, fară fond de idei. Şi din toate cele cinci părţi ale retoricii nu a mai rămas un uz tacit decit una singură, elocinţa. Or, ni se pare că ar trebui să reflectăm din nou la valoarea cuvîntului spus şi scris şi, implicit, la valoarea individuală şi socială a elocinţei. Fiindcă, elocinţa este o necesitate importantă, dictată de raţiunile practice ale relaţiilor între oameni. O expunere sistematică, gîndită corect, cu fiecare vorbă cîntărită cu pricepere, cruţă şi timpul vorbitorului şi pe acela al ascultătorului. Darul elocinţei poate deveni un atribut al oricărui om care îşi cultivă cu atenţie gîndirea clară şi vorbirea corectă. Şi credem că ideea antică după care retorica (ca in general arta cuvîntului) este in primul rind ratio şi apoi oratio, ar putea fi luată din nou în consideraţie. Gindire şi cuvlntare, intimă legătură care ne duce spre sursele raţionale ale cuvîntului 1 Valoros proces a cărui semnificaţie trebuie să se releve oricărui mînuitor al cuvîntului din orice profesie, nu numai umaniştilor. Pentru a vorbi bine, trebuie sa ai mai întîi ce spune, să simţi impulsul irezistibil al dorinţei de comunicare. (Continuare In pag. a IV-a) TOVARĂŞUL CHIVU STOICA VA FACE O VIZITA oficiala In etiopia La invitaţia Maiestăţii sale Imperiale Haile Sellassie I, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, împreună cu soţia, va face o vizită oficială de prietenie în Etiopia, între 5 şi 9 decembrie 1966. Noi utilaje fabricate la uzinele „Progresul“-Brăila, gata de a fi expediate beneficiarilor Foto : A. Cartojan Telegrame Tovarăşului TODOR JIVKOV Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria SOFIA Dragă tovarăşe Jivkov, Profund întristaţi de tragica catastrofă aeriană din 24 noiembrie a.c., în urma căreia şi-au pierdut viaţa numeroase persoane, vă transmitem dv. şi familiilor bulgare îndoliate expresia sincerei noastre compasiuni. NICOLAE CEAUŞESCU ION GHEORGHE MAURER secretar general preşedintele al Comitetului Central Consiliului de Miniştri al Partidului Comunist Român al Republicii Socialiste România * * Comitetul Central al Partidului Comunist Român a adresat, de asemenea, telegrame de compasiune Comitetelor Centrale ale Partidelor Comuniste din Argentina, Brazilia, Chile, Honduras şi Japonia în legătură cu încetarea din viață a unor membri ai delegațiilor acestor partide participante la Congresul al IX-lea al P.C. Bulgar, care s-au aflat în avion.