Scînteia, septembrie 1967 (Anul 36, nr. 7449-7478)

1967-09-16 / nr. 7464

puncte de vedere nici pe recunoaşterea imediată a rezul­tatelor şi eforturilor lor de către con­temporani, ba uneori chiar cu preţul unor aspre privaţiuni. Pe măsură ce societatea s-a convins însă de importanţa şi rolul ştiinţei pen­tru înfăptuirea progresului, ea a creat un întreg sistem de recunoaştere şi sti­mulare a activităţii ştiinţifice — sistem ce cuprinde deopotrivă, preocuparea de onorificare a specialiştilor, prin tit­luri şi premii de prestigiu şi de răsplă­tire materială, financiară, a acestora. In zilele noastre, acest sistem a devenit extrem de complex și nuanțat. Experienţa stimulării creaţiei ştiinţi­ SPORT „TURUL ROMÂNIEI • TUDOR VASILE PRI­MUL LA BRAŞOV • EMIL RUSU ŞI-A PĂS­TRAT „TRICOUL GAL­BEN" Cicliştii participanţi la „Turul României“ au trecut ieri munţii prin Pasul Oituz, oprindu-se pentru o noapte la Braşov. Eta­pa de ieri , presărată cu nu­meroase acţiuni de evadare care pînă la urmă au fost însă anihilate — a revenit lui Tudor Vasile, din echipa secundă a României. Emil Rusu, sosit cu pruvdnul fruntaş, îşi păstrează poziţia de lider al clasamentului ge­neral. (Citiţi la rubrica de sport o corespondenţă specială despre etapa de ieri). Pe serpentinele ce traversează Pasul Oituz p­roletar! din toate târî­le, initi-vat ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Anul XXXVII Nr. 7464 Sîmbătă 16 septembrie 1967 8 PAGINI - 30 BANI FACTORI STIMULATORI AI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE prof. univ. Florin CIORĂSCU membru corespondent al Academiei Nu mai trebuie, cred, insistat asupra rolului de lector motor al pasiunii in activitatea omului de ştiinţă, in mobili­zarea tuturor disponibilităţilor intelec­tuale şi fizice ale acestuia pentru obţi­nerea rezultatelor urmărite. Istoria dez­voltării ştiinţei abundă pur şi simplu în exemple, care mai de care mai strălu­cite, de savanţi ce s-au dăruit trup şi suflet activităţii lor, chemării lor de a extinde continuu orizontul de cunoş­tinţe, posibilitatea de intervenţie prac­tică a omului. Mulţi dintre ei şi-au des­făşurat activitatea în condiţiile în care îşi cheltuiau şi ultimii bani pentru procu­rarea celor trebuincioase studiului, nescontînd de altfel nici pe ajutorul şi fire în ţara noastră, ca şi aplicarea diverselor sisteme de cointeresare a a­­cesteia în ţările dezvoltate industrial, atestă fără putintă de tăgadă că aceas­tă activitate îşi atinge scopul numai in măsura in care ea reflectă preocupările şi strădaniile reale ale savanţilor şi cer­cetătorilor pentru obţinerea unor rezul­tate ştiinţifice-tehnice de vîrf, corespun­­zînd cerinţelor de calitate şi termen ale epocii actuale. In fond, în condiţiile cînd cercetătorul are un salariu perma­nent, surplusul de venit trebuie să jus­tifice un efort suplimentar, o strădanie aparte de a soluţiona mai repede şi mai bine, mai avantajos o anumită te­mă. Desigur, în această ordine de idei trebuie să se aibă în primul rînd în vedere modul în care soluţionează cer­cetătorul cerințele de maximă impor­tanţă şi urgenţă ale progresului, ale dezvoltării economiei nationale. Sub acest aspect, însăşi activitatea colectivului nostru — Institutul de fizică atomică al Academiei — oglindeşte efectul stimulativ, propulsator pe care îl are justa aplicare a sistemului de co­interesare a cercetătorilor. Ne numărăm printre colectivele ştiinţifice care au înregistrat anual rezultate utile, reflec­tate prin distingerea realizatorilor lor cu diverse mențiuni sau premii. Astfel, de curînd, a fost acordat un premiu deosebit colectivului care a realizat pri­mul calculator electronic românesc cu o viteză de peste 100 000 de operaţii pe secundă. De asemenea, cu regula­ritate unul sau două din premiile anuale ale Academiei sunt repartizate unor co­lective sau specialişti din institutul nostru : anul trecut, de pildă, Premiul „Dragomir Hurmuzescu" a fost acordat fizicienilor teoreticieni Mircea Micu şi Ileana Gruiaşu pentru o lucrare deose­bită, valoroasă („Construcţia invarianţi­lor grupurilor Lie simple — Efectele colective ale clasificării lui Su3 în di­fuzia neelastică), iar anul acesta, acelaşi premiu a intrat în posesia unui colec­tiv ce lucrează la ciclotronul institutului. Dar oare întotdeauna mijloacele de cointeresare sunt aplicate în funcţie de rezultatele de vîrf obfinute, de impor­tanţa şi semnificaţia reală, teoretică şi practică a acestora ? După părerea mea, cazurile enumerate mai sus nu repre­zintă totuşi decît excepţii, regula repre­­zentind-o aplicarea nediferenţiată, me­canică, a sistemului de cointeresare. In cazul institutului nostru, premiile tind să devină un stimulent al unor realizări ştiinţifice deosebite — cum ar trebui (Continuare în pag. a IV-a) Primirea la tovarăşii Chivu Stoica­­ şi Ion Gheorghe Maurer a delegaţiei Parlamentului belgian Preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primit vineri dele­gaţia Parlamentului belgian, con­dusă de Paul Struge, preşedintele Senatului. Au fost de faţă Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţio­nale, Constanţa Crăciun, vicepre­şedinte al Consiliului de Stat, membri al Consiliului de Stat, deputaţi în Marea Adunare Naţio­nală. Preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, a pri­mit vineri dimineaţa delegaţia Parlamentului belgian, condusă de Paul Struge, preşedintele Senatu­lui. La întrevedere, care s-a desfăşu­rat într-o atmosferă cordială, au luat parte acad. Şt. S. Nicolau, vice­preşedinte al Marii Adunări Naţio­nale, acad. Ştefan Milcu, preşedin­tele grupului parlamentar de prie­tenie România — Belgia, și depu­tatul C. Paraschivescu-Bălăceanu. (Agerpres) ★ Funeraliile tovarăşului Marin Florea - Ionescu In ziua de 15 septembrie au avut loc la Bucureşti funeraliile tovară­şului Marin Florea-Ionescu, vechi militant al mişcării muncitoreşti din ţara noastră, membru al P.C.R. din 1921, vicepreşedinte al Consi­liului General A.R.L.U.S. La catafalcul defunctului, depus în sala Casei de Cultură a tinere­tului din raionul 30 Decembrie, au făcut de gardă membri ai C.C. al P.C.R., activişti de partid, ai sin­dicatelor, prieteni ai celui dispărut. Din ultima gardă de onoare au făcut parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădules­­cu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Florian Dănălache, Petre Lupu şi Dumitru Popa. (Continuare în pag. a Vil-a) CLUJ: O NOUĂ UNITATE INDUSTRIALĂ La Cluj a fost dată în funcţiune o nouă unitate industrială : poligonul pentru panouri mari prefabricate, destinate construcţiei de locuinţe. Aici se vor produce, cu instalaţii de înaltă productivitate şi după tehno­logii noi, panouri pentru circa 800 de apartamente pe an. Un colectiv de cercetători de la filiala Cluj a In­stitutului de cercetări în construcţii, împreună cu specialiştii Trustului re­gional de construcţii, experimentea­ză acum unele procedee de finisare a panourilor, chiar în halele poligo­nului. Atît pereţii exteriori cît şi cei interiori vor fi livraţi cu feţele fini­sate, fie în sistemul betoanelor apa­rente, fie în mozaicuri, glazuri este­tice etc. Se studiază, de asemenea, posibilitatea includerii uşilor şi fe­restrelor în planşeele de beton încă din faza turnării acestora. Montarea pereţilor finisaţi, avînd ferestre şi uşi, va mări considerabil ritmul construcţiilor pe şantiere. (Agerpres) ÎN PAG. V al VI Capitol final din noul roman „Vin­tul și ploaia" de Zaharia Stancu Tovarăşii) Kieske Ceauşescu, secretar general al C. C. al II. C. I­., a primit pe primul ministru al Republicii Turcia, Suleyman Demirel Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, a primit vineri la amiază pe primul ministru al Republicii Turcia, Suleyman Demirel, care face o vizită în ţara noastră. La întrevedere au participat Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Alexandru Roabă, ministrul petrolului, Mihai Marin­escu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, George Macovescu, prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe, Vasile Şandru, adjunct al ministrului a­­facerilor externe, Ion Drînceanu, ambasadorul României la Ankara. Primul ministru al Turciei a fost însoţit de Ihsan Sabri Cagla­­yangu­,, ministrul afacerilor exter­ne, Mehmet Turgut, ministrul in­dustriei, Refet Sezgin, ministrul e­­nergiei şi resurselor naturale, Ka­­maran Gürün, ambasadorul Turciei la Bucureşti, Kiter Turkmen, secre­tar general adjunct în Ministerul Afacerilor Externe al Turciei. Abordîndu-se problemele relaţii­lor bilaterale dintre România şi Turcia, s-a exprimat aprecierea po­zitivă asupra cursului favorabil pe care acestea l-au luat în ultimul timp şi dorinţa comună de a le ex­tinde şi mai mult în viitor în avan­tajul ambelor ţări. Au fost, de ase­menea, discutate probleme ale si­tuaţiei internaţionale, relevîndu-se că legăturile de colaborare bazate pe principiile independenţei, suve­ranităţii, neamestecului în treburi­le interne între state cu orînduiri politico-sociale diferite constituie o contribuţie importantă la crearea unui climat propice destinderii in­ternaţionale. A fost subliniată, tot­odată, însemnătatea dezvoltării re­laţiilor de înţelegere şi bună veci­nătate între toate ţările din Bal­cani, de pe continentul european şi din lumea întreagă, rolul tot mai mare pe care ţările mici şi mijlocii sunt chemate să-l joace în promo­varea unor asemenea relaţii şi în soluţionarea litigiilor internaţionale spre binele păcii şi progresului. După întrevedere, care s-a des­făşurat într-o atmosferă cordială, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu soţia, au oferit un dejun în onoarea primului ministru al Turciei şi a soţiei sale. (Agerpres) Ieri, aproape 4 milioane de co­pii şi tineri din țara noastră au început noul an şcolar. Elevilor li s-au distribuit gratuit manuale însumînd aproape 27 milioane de exemplare. In fotografie , mica şcolăriţă face cunoştinţă cu şcoala. Foto : Gh. Vinţilă Garderoba celor mici Magazinele şi raioanele specializate în articole pentru noi născuţi oferă cumpărătorilor cele mai multe dintre componentele trusoului noului născut, întreprinderile producătoa­re din industria uşoară, din industria locală şi coo­peraţia meşteşugărească au făcut eforturi pentru ca, în condiţiile creşterii nata­lităţii, să asigure un volum sporit de produse. Astfel, după unele calcule făcute la Ministerul Comerţului Interior, în acest an, se pun în vînzare, pentru fie­care copil nou născut, circa 22 piese de confecţii şi tri­cotaje, într-adevăr, din punct de vedere cantitativ situa­ţia s-a îmbunătăţit. Dar ca­litativ? S-ar putea spune că exigenţa faţă de calitatea şi înfăţişarea acestor arti­cole este invers proporţio­nală cu dimensiunile lor. Ce constată şi ce sesizea­ză, de exemplu, cumpără­toarele ? în primul rînd, nepotrivirea dimensiunii unor obiecte cu taliile nor­male ale copiilor. — Lungimile celor două sau trei mărimi s-au stabi­lit în urma unor măsură­tori antropometrice efec­tuate anterior — ni s-a spus la conducerea Direcţiei tri­cotajelor din M.I.U. Nu contestăm valabili­tatea acestor măsurători. Dar dacă ele nu se aplică cum trebuie? (de vreme ce costumaşul cel mai mic — măsura „zero“ — are o lungime de 70 cm ?). Directorul general, ing. Mircea Urmuzache, aflînd despre ce este vorba este foarte uimit. — Niciodată cover­ul nu a făcut o asemenea obser­­vaţie — ne-a spus ca­ sil. Nici la recentele contrac­­­tări, nici la omologările în curs de desfăşurare. Dar dacă se cere, noi sîntem gata oricind să creăm o măsură mai mică. Facem şi economie de fire. La rîndul său, I. Hîrcă, din Direcţia comercială a Capitalei, îşi exprimă sur­priza faţă de o astfel de obiecţie Este de mirare că un lu­cru atît de elementar, pe care orice om care a vă­zut mai îndeaproape un copil nou născut îl sesi­zează, trece totuşi neobser­vat de către forurile res­ponsabile ale celor care produc şi comercializează aceste articole. în ce măsură se asigură diversitatea obiectelor ne­cesare ? Aceasta este, în fond, problema principală căreia aceleaşi foruri se dovedesc a nu-i răspunde la înălţimea cuvenită. Au fost create de exemplu, garnituri din 3—5 piese, care sunt foarte solicitate, dar ele vin în cantităţi mici, încît cumpărătorii se mulţumesc tot cu obiectele cunoscute. Aflăm că în trimestrele III şi IV, Fabri­ca de confecţii din Curtea de Argeş, specializată în articole pentru copii, nu-şi poate acoperi integral obli­gaţiile faţă de comerţ din cauză că nu are cantităţi­le necesare de... trese, ace­le panglicuţe cu care se în­cheie cămăşuţele. Lipsa a­­cestor umile trese a făcut din cămăşuţe un articol deficitar. O notă proastă pentru întreprinderi, pen­tru direcţia tutelară. S-a vorbit şi s-a scris de multe ori despre nece­sitatea ca articolele pentru copii să fie confecţionate în culori frumoase, în ce-i priveşte pe cei mici de tot, de obicei gama coloristică se reduce la alb, roz şi bleu. După opinia genera­lă, albul este însă cel mai potrivit, nu numai pentru că este frumos, dar şi prac­tic la fiert şi curăţat. Deci, albul trebuie să predomi­ne. Şi ce vedem în maga­zine ? Rafturile unităţii specializate în desfacerea articolelor pentru noi năs­cuţi din str. Academiei 2, bunăoară, (de ce or fi înseşi aceste rafturi vopsite în culori închise) oferă plăpu­­mioare şi jachete din şa­ten, costumaşe şi garnituri din bumbac în nuanţele aceloraşi culori — albas­tru şi roz violent. Foarte puţine obiecte sînt albe. Cum se explică lipsa „al­biturilor“? Privind problema de la nivelul conducerii de mi­nister, desigur că pe pri­mul plan se plasează a­­coperirea cantitativă a pre­vederilor. Dar judecînd-o la nivelul cetăţeanului, al Rodica ŞERBAN (Continuare în pag. a II-a) IN PAGINA A VII-A Recepţia oferită de am­basadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Repu­blicii Turcia şi vizita pri­mului ministru al Turciei in regiunea Ploieşti şi la Muzeul Satului din Capi­tală. CU PRIVIRE LA VIZITA IN OLANDA A DELEGAŢIEI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist din Olanda, o delegaţie a Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Ma­nea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a făcut o vizită în Olanda, între 8 şi 14 septembrie 1967. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Gheorghe Roşu, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Alexandru Io­­nescu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Delegaţia P.C.R. a avut întîlniri cu membri ai C.C. al P.C. din O­­­landa, cu conducători ai organiza­ţiilor locale, a vizitat primăria ca­pitalei, porturile Rotterdam şi Am­sterdam, oraşul Haga, „Monumen­tul Docherului“ ridicat în amintirea grevei antihitleriste din februa­rie 1941, precum şi o serie de edi­ficii culturale şi locuri istorice. De asemenea, delegaţia a participat la festivalul naţional al ziarului „De Waarheid“ care a avut loc în a­­ceastă perioadă la Amsterdam. Pretutindeni, delegaţia P.C.R. s-a bucurat de o primire caldă, prie­tenească. La sediul Comitetului Central al Partidului Comunist din Olanda, delegaţia a avut convorbiri cu o de­legaţie a P.C. din Olanda din care au făcut parte Paul de Groot, pre­şedintele P.C.O., Henk Hoekstra, Marcus Bakker, Joop Wolf şi Wes­sel Hartog, membri ai Biroului Po­litic al C.C. al P.C.O. In cadrul convorbirilor, delegaţiile s-au infor­mat reciproc asupra activităţii ce­lor două partide. Delegaţia P.C.R. a luat cunoştinţă de succesele obţi­nute de Partidul Comunist din O­­landa. Delegaţia P.C.R. a înfăţişat realizările poporului român în munca pentru înfăptuirea obiecti­velor stabilite de Congresul al IX-lea al P.C.R., activitatea desfă­şurată de partid în conducerea o­­perei de edificare a socialismului în România. Delegaţiile P.C.R. şi P.C.D. au realizat o cuprinzătoare trecere în revistă a problemelor actuale ale vieţii politice interna­ţionale, precum şi ale mişcării co­muniste şi muncitoreşti internaţio­nale. Ambele delegaţii au apreciat că schimbul de vederi asupra pro­blemelor de interes comun a avut un caracter pozitiv, fiind foarte util pentru cele două partide, şi şi-au exprimat dorinţa de a fi con­tinuate şi dezvoltate consultările între P.C.R. şi P.C.O. Reprezentan­ţii ambelor partide şi-au exprimat satisfacţia pentru relaţiile de prie­tenie şi solidaritate existente între P.C.R.­ şi P.C.O. Vizita delegaţiei P.C.R. în Olanda constituie o contribuţie la întărirea solidarităţii şi prieteniei dintre Partidul Comunist Român și Parti­dul Comunist din Olanda. ­ ZIARUL DE AZI “ Motivarea temeinică a hotărîrilor judecă­toreşti expresie a calităţii muncii în justiţie ■ Faptul divers H O „stea“ de mărimea I a sistemului energetic naţional El Spectacolul în aer liber ■ Sensul şi adresa filmului de artă

Next