Scînteia, septembrie 1967 (Anul 36, nr. 7449-7478)
1967-09-16 / nr. 7464
puncte de vedere nici pe recunoaşterea imediată a rezultatelor şi eforturilor lor de către contemporani, ba uneori chiar cu preţul unor aspre privaţiuni. Pe măsură ce societatea s-a convins însă de importanţa şi rolul ştiinţei pentru înfăptuirea progresului, ea a creat un întreg sistem de recunoaştere şi stimulare a activităţii ştiinţifice — sistem ce cuprinde deopotrivă, preocuparea de onorificare a specialiştilor, prin titluri şi premii de prestigiu şi de răsplătire materială, financiară, a acestora. In zilele noastre, acest sistem a devenit extrem de complex și nuanțat. Experienţa stimulării creaţiei ştiinţi SPORT „TURUL ROMÂNIEI • TUDOR VASILE PRIMUL LA BRAŞOV • EMIL RUSU ŞI-A PĂSTRAT „TRICOUL GALBEN" Cicliştii participanţi la „Turul României“ au trecut ieri munţii prin Pasul Oituz, oprindu-se pentru o noapte la Braşov. Etapa de ieri , presărată cu numeroase acţiuni de evadare care pînă la urmă au fost însă anihilate — a revenit lui Tudor Vasile, din echipa secundă a României. Emil Rusu, sosit cu pruvdnul fruntaş, îşi păstrează poziţia de lider al clasamentului general. (Citiţi la rubrica de sport o corespondenţă specială despre etapa de ieri). Pe serpentinele ce traversează Pasul Oituz proletar! din toate târîle, initi-vat ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Anul XXXVII Nr. 7464 Sîmbătă 16 septembrie 1967 8 PAGINI - 30 BANI FACTORI STIMULATORI AI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE prof. univ. Florin CIORĂSCU membru corespondent al Academiei Nu mai trebuie, cred, insistat asupra rolului de lector motor al pasiunii in activitatea omului de ştiinţă, in mobilizarea tuturor disponibilităţilor intelectuale şi fizice ale acestuia pentru obţinerea rezultatelor urmărite. Istoria dezvoltării ştiinţei abundă pur şi simplu în exemple, care mai de care mai strălucite, de savanţi ce s-au dăruit trup şi suflet activităţii lor, chemării lor de a extinde continuu orizontul de cunoştinţe, posibilitatea de intervenţie practică a omului. Mulţi dintre ei şi-au desfăşurat activitatea în condiţiile în care îşi cheltuiau şi ultimii bani pentru procurarea celor trebuincioase studiului, nescontînd de altfel nici pe ajutorul şi fire în ţara noastră, ca şi aplicarea diverselor sisteme de cointeresare a acesteia în ţările dezvoltate industrial, atestă fără putintă de tăgadă că această activitate îşi atinge scopul numai in măsura in care ea reflectă preocupările şi strădaniile reale ale savanţilor şi cercetătorilor pentru obţinerea unor rezultate ştiinţifice-tehnice de vîrf, corespunzînd cerinţelor de calitate şi termen ale epocii actuale. In fond, în condiţiile cînd cercetătorul are un salariu permanent, surplusul de venit trebuie să justifice un efort suplimentar, o strădanie aparte de a soluţiona mai repede şi mai bine, mai avantajos o anumită temă. Desigur, în această ordine de idei trebuie să se aibă în primul rînd în vedere modul în care soluţionează cercetătorul cerințele de maximă importanţă şi urgenţă ale progresului, ale dezvoltării economiei nationale. Sub acest aspect, însăşi activitatea colectivului nostru — Institutul de fizică atomică al Academiei — oglindeşte efectul stimulativ, propulsator pe care îl are justa aplicare a sistemului de cointeresare a cercetătorilor. Ne numărăm printre colectivele ştiinţifice care au înregistrat anual rezultate utile, reflectate prin distingerea realizatorilor lor cu diverse mențiuni sau premii. Astfel, de curînd, a fost acordat un premiu deosebit colectivului care a realizat primul calculator electronic românesc cu o viteză de peste 100 000 de operaţii pe secundă. De asemenea, cu regularitate unul sau două din premiile anuale ale Academiei sunt repartizate unor colective sau specialişti din institutul nostru : anul trecut, de pildă, Premiul „Dragomir Hurmuzescu" a fost acordat fizicienilor teoreticieni Mircea Micu şi Ileana Gruiaşu pentru o lucrare deosebită, valoroasă („Construcţia invarianţilor grupurilor Lie simple — Efectele colective ale clasificării lui Su3 în difuzia neelastică), iar anul acesta, acelaşi premiu a intrat în posesia unui colectiv ce lucrează la ciclotronul institutului. Dar oare întotdeauna mijloacele de cointeresare sunt aplicate în funcţie de rezultatele de vîrf obfinute, de importanţa şi semnificaţia reală, teoretică şi practică a acestora ? După părerea mea, cazurile enumerate mai sus nu reprezintă totuşi decît excepţii, regula reprezentind-o aplicarea nediferenţiată, mecanică, a sistemului de cointeresare. In cazul institutului nostru, premiile tind să devină un stimulent al unor realizări ştiinţifice deosebite — cum ar trebui (Continuare în pag. a IV-a) Primirea la tovarăşii Chivu Stoica şi Ion Gheorghe Maurer a delegaţiei Parlamentului belgian Preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primit vineri delegaţia Parlamentului belgian, condusă de Paul Struge, preşedintele Senatului. Au fost de faţă Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, membri al Consiliului de Stat, deputaţi în Marea Adunare Naţională. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit vineri dimineaţa delegaţia Parlamentului belgian, condusă de Paul Struge, preşedintele Senatului. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte acad. Şt. S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, acad. Ştefan Milcu, preşedintele grupului parlamentar de prietenie România — Belgia, și deputatul C. Paraschivescu-Bălăceanu. (Agerpres) ★ Funeraliile tovarăşului Marin Florea - Ionescu In ziua de 15 septembrie au avut loc la Bucureşti funeraliile tovarăşului Marin Florea-Ionescu, vechi militant al mişcării muncitoreşti din ţara noastră, membru al P.C.R. din 1921, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S. La catafalcul defunctului, depus în sala Casei de Cultură a tineretului din raionul 30 Decembrie, au făcut de gardă membri ai C.C. al P.C.R., activişti de partid, ai sindicatelor, prieteni ai celui dispărut. Din ultima gardă de onoare au făcut parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Florian Dănălache, Petre Lupu şi Dumitru Popa. (Continuare în pag. a Vil-a) CLUJ: O NOUĂ UNITATE INDUSTRIALĂ La Cluj a fost dată în funcţiune o nouă unitate industrială : poligonul pentru panouri mari prefabricate, destinate construcţiei de locuinţe. Aici se vor produce, cu instalaţii de înaltă productivitate şi după tehnologii noi, panouri pentru circa 800 de apartamente pe an. Un colectiv de cercetători de la filiala Cluj a Institutului de cercetări în construcţii, împreună cu specialiştii Trustului regional de construcţii, experimentează acum unele procedee de finisare a panourilor, chiar în halele poligonului. Atît pereţii exteriori cît şi cei interiori vor fi livraţi cu feţele finisate, fie în sistemul betoanelor aparente, fie în mozaicuri, glazuri estetice etc. Se studiază, de asemenea, posibilitatea includerii uşilor şi ferestrelor în planşeele de beton încă din faza turnării acestora. Montarea pereţilor finisaţi, avînd ferestre şi uşi, va mări considerabil ritmul construcţiilor pe şantiere. (Agerpres) ÎN PAG. V al VI Capitol final din noul roman „Vintul și ploaia" de Zaharia Stancu Tovarăşii) Kieske Ceauşescu, secretar general al C. C. al II. C. I., a primit pe primul ministru al Republicii Turcia, Suleyman Demirel Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit vineri la amiază pe primul ministru al Republicii Turcia, Suleyman Demirel, care face o vizită în ţara noastră. La întrevedere au participat Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Alexandru Roabă, ministrul petrolului, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ion Drînceanu, ambasadorul României la Ankara. Primul ministru al Turciei a fost însoţit de Ihsan Sabri Caglayangu,, ministrul afacerilor externe, Mehmet Turgut, ministrul industriei, Refet Sezgin, ministrul energiei şi resurselor naturale, Kamaran Gürün, ambasadorul Turciei la Bucureşti, Kiter Turkmen, secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Externe al Turciei. Abordîndu-se problemele relaţiilor bilaterale dintre România şi Turcia, s-a exprimat aprecierea pozitivă asupra cursului favorabil pe care acestea l-au luat în ultimul timp şi dorinţa comună de a le extinde şi mai mult în viitor în avantajul ambelor ţări. Au fost, de asemenea, discutate probleme ale situaţiei internaţionale, relevîndu-se că legăturile de colaborare bazate pe principiile independenţei, suveranităţii, neamestecului în treburile interne între state cu orînduiri politico-sociale diferite constituie o contribuţie importantă la crearea unui climat propice destinderii internaţionale. A fost subliniată, totodată, însemnătatea dezvoltării relaţiilor de înţelegere şi bună vecinătate între toate ţările din Balcani, de pe continentul european şi din lumea întreagă, rolul tot mai mare pe care ţările mici şi mijlocii sunt chemate să-l joace în promovarea unor asemenea relaţii şi în soluţionarea litigiilor internaţionale spre binele păcii şi progresului. După întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, au oferit un dejun în onoarea primului ministru al Turciei şi a soţiei sale. (Agerpres) Ieri, aproape 4 milioane de copii şi tineri din țara noastră au început noul an şcolar. Elevilor li s-au distribuit gratuit manuale însumînd aproape 27 milioane de exemplare. In fotografie , mica şcolăriţă face cunoştinţă cu şcoala. Foto : Gh. Vinţilă Garderoba celor mici Magazinele şi raioanele specializate în articole pentru noi născuţi oferă cumpărătorilor cele mai multe dintre componentele trusoului noului născut, întreprinderile producătoare din industria uşoară, din industria locală şi cooperaţia meşteşugărească au făcut eforturi pentru ca, în condiţiile creşterii natalităţii, să asigure un volum sporit de produse. Astfel, după unele calcule făcute la Ministerul Comerţului Interior, în acest an, se pun în vînzare, pentru fiecare copil nou născut, circa 22 piese de confecţii şi tricotaje, într-adevăr, din punct de vedere cantitativ situaţia s-a îmbunătăţit. Dar calitativ? S-ar putea spune că exigenţa faţă de calitatea şi înfăţişarea acestor articole este invers proporţională cu dimensiunile lor. Ce constată şi ce sesizează, de exemplu, cumpărătoarele ? în primul rînd, nepotrivirea dimensiunii unor obiecte cu taliile normale ale copiilor. — Lungimile celor două sau trei mărimi s-au stabilit în urma unor măsurători antropometrice efectuate anterior — ni s-a spus la conducerea Direcţiei tricotajelor din M.I.U. Nu contestăm valabilitatea acestor măsurători. Dar dacă ele nu se aplică cum trebuie? (de vreme ce costumaşul cel mai mic — măsura „zero“ — are o lungime de 70 cm ?). Directorul general, ing. Mircea Urmuzache, aflînd despre ce este vorba este foarte uimit. — Niciodată coverul nu a făcut o asemenea observaţie — ne-a spus ca sil. Nici la recentele contractări, nici la omologările în curs de desfăşurare. Dar dacă se cere, noi sîntem gata oricind să creăm o măsură mai mică. Facem şi economie de fire. La rîndul său, I. Hîrcă, din Direcţia comercială a Capitalei, îşi exprimă surpriza faţă de o astfel de obiecţie Este de mirare că un lucru atît de elementar, pe care orice om care a văzut mai îndeaproape un copil nou născut îl sesizează, trece totuşi neobservat de către forurile responsabile ale celor care produc şi comercializează aceste articole. în ce măsură se asigură diversitatea obiectelor necesare ? Aceasta este, în fond, problema principală căreia aceleaşi foruri se dovedesc a nu-i răspunde la înălţimea cuvenită. Au fost create de exemplu, garnituri din 3—5 piese, care sunt foarte solicitate, dar ele vin în cantităţi mici, încît cumpărătorii se mulţumesc tot cu obiectele cunoscute. Aflăm că în trimestrele III şi IV, Fabrica de confecţii din Curtea de Argeş, specializată în articole pentru copii, nu-şi poate acoperi integral obligaţiile faţă de comerţ din cauză că nu are cantităţile necesare de... trese, acele panglicuţe cu care se încheie cămăşuţele. Lipsa acestor umile trese a făcut din cămăşuţe un articol deficitar. O notă proastă pentru întreprinderi, pentru direcţia tutelară. S-a vorbit şi s-a scris de multe ori despre necesitatea ca articolele pentru copii să fie confecţionate în culori frumoase, în ce-i priveşte pe cei mici de tot, de obicei gama coloristică se reduce la alb, roz şi bleu. După opinia generală, albul este însă cel mai potrivit, nu numai pentru că este frumos, dar şi practic la fiert şi curăţat. Deci, albul trebuie să predomine. Şi ce vedem în magazine ? Rafturile unităţii specializate în desfacerea articolelor pentru noi născuţi din str. Academiei 2, bunăoară, (de ce or fi înseşi aceste rafturi vopsite în culori închise) oferă plăpumioare şi jachete din şaten, costumaşe şi garnituri din bumbac în nuanţele aceloraşi culori — albastru şi roz violent. Foarte puţine obiecte sînt albe. Cum se explică lipsa „albiturilor“? Privind problema de la nivelul conducerii de minister, desigur că pe primul plan se plasează acoperirea cantitativă a prevederilor. Dar judecînd-o la nivelul cetăţeanului, al Rodica ŞERBAN (Continuare în pag. a II-a) IN PAGINA A VII-A Recepţia oferită de ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Turcia şi vizita primului ministru al Turciei in regiunea Ploieşti şi la Muzeul Satului din Capitală. CU PRIVIRE LA VIZITA IN OLANDA A DELEGAŢIEI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist din Olanda, o delegaţie a Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a făcut o vizită în Olanda, între 8 şi 14 septembrie 1967. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Gheorghe Roşu, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Alexandru Ionescu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Delegaţia P.C.R. a avut întîlniri cu membri ai C.C. al P.C. din Olanda, cu conducători ai organizaţiilor locale, a vizitat primăria capitalei, porturile Rotterdam şi Amsterdam, oraşul Haga, „Monumentul Docherului“ ridicat în amintirea grevei antihitleriste din februarie 1941, precum şi o serie de edificii culturale şi locuri istorice. De asemenea, delegaţia a participat la festivalul naţional al ziarului „De Waarheid“ care a avut loc în această perioadă la Amsterdam. Pretutindeni, delegaţia P.C.R. s-a bucurat de o primire caldă, prietenească. La sediul Comitetului Central al Partidului Comunist din Olanda, delegaţia a avut convorbiri cu o delegaţie a P.C. din Olanda din care au făcut parte Paul de Groot, preşedintele P.C.O., Henk Hoekstra, Marcus Bakker, Joop Wolf şi Wessel Hartog, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C.O. In cadrul convorbirilor, delegaţiile s-au informat reciproc asupra activităţii celor două partide. Delegaţia P.C.R. a luat cunoştinţă de succesele obţinute de Partidul Comunist din Olanda. Delegaţia P.C.R. a înfăţişat realizările poporului român în munca pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al IX-lea al P.C.R., activitatea desfăşurată de partid în conducerea operei de edificare a socialismului în România. Delegaţiile P.C.R. şi P.C.D. au realizat o cuprinzătoare trecere în revistă a problemelor actuale ale vieţii politice internaţionale, precum şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Ambele delegaţii au apreciat că schimbul de vederi asupra problemelor de interes comun a avut un caracter pozitiv, fiind foarte util pentru cele două partide, şi şi-au exprimat dorinţa de a fi continuate şi dezvoltate consultările între P.C.R. şi P.C.O. Reprezentanţii ambelor partide şi-au exprimat satisfacţia pentru relaţiile de prietenie şi solidaritate existente între P.C.R. şi P.C.O. Vizita delegaţiei P.C.R. în Olanda constituie o contribuţie la întărirea solidarităţii şi prieteniei dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist din Olanda. ZIARUL DE AZI “ Motivarea temeinică a hotărîrilor judecătoreşti expresie a calităţii muncii în justiţie ■ Faptul divers H O „stea“ de mărimea I a sistemului energetic naţional El Spectacolul în aer liber ■ Sensul şi adresa filmului de artă