Scînteia, octombrie 1967 (Anul 36, nr. 7479-7509)
1967-10-09 / nr. 7487
In această perioadă de vîrf a campaniei agricole de toamnă, oamenii muncii din agricultură lucrează intens pentru terminarea la timp a recoltărilor, însăminţarea griului şi celorlalte culturi. Potrivit datelor primite la Consiliul Superior al Agriculturii, porumbul a fost recoltat de pe 57 la sută din suprafaţă , realizindu-se cu 230 000 ha mai mult faţă de aceeaşi dată din anul trecut. Avansate la această lucrare sunt regiunile Iaşi, Oltenia, Bacău, Suceava, Argeş, Galaţi etc. Rămîneri în urmă se constată în regiunile Dobrogea, unde porumbul s-a recoltat de pe numai 35 la sută din suprafaţă, Ploieşti — 49 la sută, Braşov — 4 la sută. Recoltarea cartofilor s-a efectuat pe 67 la sută din suprafaţă. Este necesar să fie intensificate atît recoltarea cit şi transportul cartofilor, îndeosebi în regiunile mari cultivatoare din centrul şi nordul ţării, pentru a se evita degradarea din cauza intemperiilor. De asemenea, este necesar să se intensifice recoltarea strugurilor, fructelor şi legumelor de sezon, luîndu-se măsuri ca acestea să ajungă proaspete la destinaţie. In aceste zile se află în plină desfăşurare însămînţările de toamnă, care s-au efectuat pe 59 la sută din suprafeţele prevăzute în întreprinderile agricole de stat şi pe 56 la sută în cooperativele agricole. Pînă la 6 octombrie griul a fost însămînţat pe 51 la sută din suprafaţă, adică cu 418 mii ha mai mult decît la aceeaşi dată în anul trecut. Această importantă lucrare este mai avansată în regiunile Galaţi, Ploieşti, Bacău, Suceava şi Hunedoara, în timp ce în regiunile Braşov, Cluj, Banat şi Argeş rezultatele de pînă acum nu sunt la nivelul posibilităţilor. Ţinind seama de condiţiile prielnice existente, este necesar ca, în aceste zile, să fie intens folosite toate forţele şi mijloacele astfel ca însăminţarea griului şi a celorlalte culturi, strînsul, transportul şi depozitarea recoltei să se facă la timp şi în cele mai bune condiţii. lucrărilor agricole de toamnă? In majoritatea unităţilor agricole din regiunea Iaşi lucrările de recoltare a culturilor de toamnă şi însămînţatul griului se desfăşoară într-un ritm susţinut, în raionul Paşcani, spre exemplu, pînă la 4 octombrie s-au însămînţat aproape 10 000 hectare din cele 18 000 planificate. Cu toate acestea, pe întreaga regiune s-au însămînţat numai 37 la sută din cele 141 700 ha prevăzute cu culturi păioase. Cum apreciaţi ritmul semănatului în regiune ? — l-am întrebat pe inginerul GHEORGHE DANI, vicepreşedinte al consiliului agricol regional. — Deşi rezultatele obţinute pînă acum de către majoritatea unităţilor sunt în pas cu graficele stabilite, acestea sunt încă mici faţă de posibilităţi şi faţă de timpul destul de înaintat. De aceea, într-o şedinţă operativă de lucru, ţinută zilele acestea cu toţi preşedinţii consiliilor agricole şi ai uniunilor raionale a cooperativelor agricole, am stabilit noi măsuri care să impulsioneze lucrările. Atenţie deosebită acordăm eliberării terenurilor, în primul rînd a acelora destinate a fi însămînţate, ca şi folosirii mai bune a tractoarelor, organizînd munca în schimburi prelungite pînă noaptea tîrzie. Date fiind condiţiile existente în regiune, am atras atenţia specialiştilor să urmărească îndeaproape ca, pe fiecare tarla, arăturile să se execute în aşa fel, incit să nu iasă bolovani, iar acolo unde se intimplă acest lucru să se efectueze discurii şi nivelări cu grapa reglabilă. Aceasta pentru a se putea îngropa sămînţa uniform, la adîncimea cerută La fiecare brigadă de tractoare s-a organizat reglarea în mod special a semănătorilor, pentru a se asigura o densitate de 550—600 boabe la metru pătrat. Un raid întreprins la mai multe unităţi agricole a scos un relief că, acolo unde indicaţiile date se aplică întocmai, rezultatele nu întîrzie să se arate. La cooperativele agricole Codăeşti, Ruginoasa, Bivolari, Movileni şi altele, am găsit toate tractoarele funcţionînd ca ceasul. Brigada de tractoare de la Codăeşti, spre exemplu, în cursul zilei de 4 octombrie, insămînţa ultimele suprafeţe din cele 460 ha mecanizabile. In regiune sînt însă unităţi în care se lucrează cu încetinitorul. La cooperativa agricolă Leţcani, tractoriştii din brigăzile conduse de Constantin Moraru şi Petre Pavel de la S.M.T. Podu Iloaiei abia începuseră însămînţările pe cele 205 ha arate şi pregătite din vară. De teren pregătit în porumbişte nici pomeneală. Aceasta pentru că terenurile nefiind eliberate de culturile tîrzii, tractoriștii n-au avut unde lucra multă vreme. Rămîneri în urmă se constată și la cooperativa a Memple CORCACI corespondentul „Scînteii" (Continuare în pag. a IlI-a) în regiunea Iași Aquarem din Roznov Ori de cite ori revin la Roznov, în vecinătatea Bistriţei îmblînzită de miinile contemporanilor mei, încerc un sentiment de nelinişte şi netălmăcită bucurie. Deşi verdele copacilor din parc e mai potolit, retrăiesc o izbucnire solară de seve împreună cu liceenii care se plimbă pe aleile vaste. In august, cînd soarele arde, dăruindu-şi cu generozitate lumina, trec pe străzile largi ale Roznovului, descifrînd cum s-a înălţat această aşezare care, sub ochii noştri, cîştigă dimensiuni noi, nebănuite de înaintaşi. îmi place să admir incă o dată biserica falnică din Roznov, ridicată in trecut, a cărei arhitectonică relevă la finele secolului virtuţile artistice ale acestui popor. In muzeul bisericii se păstrează distinse obiecte, cu migală lucrate, din aur şi argint, de-a întregul om filigranate. Au trecut pe la Roznov şi au poposit în localitate mulţi dintre înaintaşii iluştri ai scrisului românesc. Pagini vibrante, adevărate elogii aduse oamenilor şi locurilor, ne-au lăsat Hogaş, Caragiale, Vlahuţă, Delavrancea, Iorga. Ni se comunică în slove măiestre obiceiuri străvechi — simbol al permanenţei istorice, impresii profunde stîrnite de muzica albă a fintînilor arcuite în porţi cu dorul de doină moldavă Hanul de altădată, din ruină, îşi deschide trîmbiţe şi buciume spre orizonturile din jur, către Tazlău şi Munţii Neamţului şi mai departe. Vestitele nunţi şi cumetrii, călăreţii vornici în costumele lor au menirea să ne destăinuie mereu factura psihică deosebită a oamenilor de aici. Dar Roznovul, denumit în trecut „sat cu moşie“, cunoaşte o impresionantă istorie nouă, pe coordonate nemaiştiute. Nu doar un reportaj, ci o carte se poate scrie despre oamenii care au înălţat Uzina de fibre sintetice de la Săvineşti, Combinatul de îngrăşăminte cu azot ,din localitate, cele două microcentrale, liceul modern, căminele culturale, grădiniţele de copii, despre cei care au urmat cursurile serale şi au devenit apoi medici, ingineri, profesori. Uneori, cifrele ne obosesc parcurgîndu-le, dar le rechem spre a evidenţia în mod real timpul de amplă ascensiune al Roznovului. Marea cotitură a cooperativizării a creat şi la Roznov condiţii pentru folosirea raţională a 2 148 ha teren arabil. Muncesc laolaltă și se bucură de roadele muncii lor 2 065 familii it Intr-o inserare de august, cînd văzduhul se alcătuia în rapsodii de paseri si greieri, treceam pe culmea unui deal admirînd Roznovul, care în anii noștri s-a conectat la magistrala industrializării socialiste. In apropiere, un freamăt nou de maşini şi unelte se desluşea, acordîndu-mi deplina certitudine că vremurile sînt sub oameni. Mă gîndeam la uimirea cronicarului ridicat din slove întru a-şi bucura ochii cu o privelişte pe deplin înălţătoare, cum el cu visul nu visa. George CHIRILA PROLETAR! DIN TOATE TÂRÎLE, MÎTÎ-VÂ! Anul XXXVII Nr. 7487 Luni 9 octombrie 1967 4 PAGINI - 30 BANI Consideraţi ca satisfăcătoare RITMUL ŞI CALITATEA Navele româneşti de pescuit oceanic in acţiune Nord-vestul Oceanului Atlantic şi coastele vestice ale Africii sunt în prezent zonele de pescuit ale traulelor româneşti „Galaţi“ şi „Constanta". După scurtele escale in porturile Halifax din Noua Scoţie — Canada — şi Las Palmas — Insulele Canare, cele două nave româneşti vor continua pescuitul. Anul acesta flota noastră oceanică a pescuit peste 8 090 tone de heringi, stavrizi, macrouri, tai şi alte specii ce se găsesc în Atlantic. Dintr-o situaţie elaborată de organele de resort ale Ministerului Industriei Alimentare reiese că in 1967 echipajele de pe aceste vase au realizat un beneficiu net de circa 10 milioane lei. (Agerpres) SPORT . ECHIPA DE FOTBAL —_____________ RAPID învingătoare în R. F. a Germaniei O FRUMOASĂ VICTORIE A TINERILOR NOŞTRI FOTBALIŞTI: România-Ungaria 3-0 NOI RECORDURI MONDIALE la înot şi ciclism In CAMPIONATUL EUROPEAN, baschetbaliştii români pe locul 5 CĂLĂREŢII ROMĂNI in concursul de la Ankara ALTE ŞTIRI din competiţii interne şi internaţionale (în pag. a IlI-a) Grozea înscrie al doilea gol (fază din meciul România-tineret — Ungariatineret) Foto : M. Cioc Pe Şantierul naval Galaţi REVERSUL LOIALITĂŢII opinii Societatea noastră i-a obişnuit pe oameni, mai mult ca oricînd, sa aibă nevoie unii de alţii, să creadă unii în alţii, să se stimeze şi să se ajute, intr-un cuvint, să alcătuiască un organism social omogen şi armonios, cu interdependenţe umane utile, cu apropieri spirituale pline de sensuri. Judecăţile, aprecierile, sunt, în general, bine cumpănite — fiind rezultatul unor meditaţii pline de răspundere — au francheţea tovărăşiei. Profilul nostru moral cuprinde, printre altele, capacitatea de a conchide deschis asupra neajunsurilor. A adresa cuiva o critică întemeiată, neocolită, dreaptă, înseamnă — în cele mai multe cazuri — a întinde o mină pentru a strînge altă mină. Mai persistă Insă, din nenorocire, o practică pe care unii o socot inofensivă, dar care este categoric antisocială și degradantă. Trecînd cu uşurinţă peste ceea ce prejudiciază birfiorul, e ca şi cum am neglija necesitatea aerisirii neîntrerupte a încăperii în care locuim. Bîrfeala are intensităţi diverse, poate nu la fel de periculoase, dar la fel de dezgustătoare, pornind de la insinuare pînă la jignirea brutală, de la aparenţa candorii pînă la viclenia perfidă, îmi vin în minte cuvintele pe care causticitatea lui Beaumarchais le pune în gura lui Don Bazile, onctuosul teoretician al temei în discuţie : „Intîi doar un murmur, înălţindu-se uşurel de pe pămînt ca rîndunica înainte de furtună, pianissimo, şopteşte şi piere iscînd din zbor o clfvă-nveninată. Cine ştie ce buze o flutură şi pianopiano, ţi-o strecoară dibaci în ureche. Răul s-a făcut..." Respectivii indivizi au toate simţurile deschise spre exterior. Se strecoară cu amabilitate, se asociază tuturor conversaţiilor, neglijează cu seninătate repetata lor postură de „muscă-n lapte", recepţionează tot pentru ca peste citeva clipe să transmită altora cele auzite, cu nelipsite deformări şi amplificări. La prima vedere, ei n-au nimic deosebit. Vorbesc cu tine firesc, omeneşte, amintesc de starea timpului şi de situaţia internaţională, dar treptat, pe nesimţite, vorba lor începe să te invăluiască suspect, să capete direcţii dubioase şi să obţină o inflexiune ciudată. Afli, astfel, o mulţime de „lucruri noi*. Şi dacă bunul simţ te obligă, poate, să le asculţi, buna-credinţă trebuie neapărat să te facă a şti să discerni. Tipul cel mai frecvent, pe care l-aş numi cotidian, aproape nici nu ştie că îndeletnicirea pe care o practică se numeşte bîrfeală. Firesc, de Andi ANDRIEŞ ca şi cum ar mărturisi că-i este foame, el se lansează in aprecieri necontrolate asupra unor persoane care nu-s de faţă. La prima vedere nimic grav, Cutare şi-a luat mobilă nouă, dar n-a dovedit nici cel mai elementar gust aranjînd-o ; cutare mănîncă numai cartofi, dar are la C.E.C. 52 828 de (Continuare în pag. a II-a) Telegramă Excelenţei Sale CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Vă rog să primiţi şi să transmiteţi Consiliului de Stat şi poporului român mulţumirile mele călduroase pentru amabilul dv. mesaj adresat cu ocazia sărbătorii naţionale a Ciprului, împreună cu cele mai bune urări de fericire şi prosperitate. Arhiepiscopul MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru ÎN ZIARUL DE AZI: # Centenarul unui reputat lăcaş de cultură # Infracţiuni la civilizaţia străzii (însemnări din cîteva oraşe ale regiunii Galaţi) # Din programul emisiunilor radiofonice (9-15 octombrie) • Marea finanţă şi ţările în curs de dezvoltare (Corespondenţă din Rio de Janeiro) „ZILEI PETROLISTULUI“ Duminici, în diferite localităţi din regiunea Oltenia s-a sărbătorit „Ziua Petrolistului“. La Craiova, in sala Casei de cultură a sindicatelor a avut loc o adunare festivă la care au luat parte sute de sondori de pe cuprinsul regiunii. Formaţii artistice de la uzina „Electroputere“ şi Direcţia regională C.F.R. Craiova au prezentat programe artistice. Adunarea de la Ţicleni a fost urmată de întreceri sportive şi de o serbare cîmpenească. Manifestări similare au mai avut loc şi în alte localităţi. (Agerpres) „Poşta pneumatică" la Combinatul siderurgic Hunedoara La Combinatul siderurgic Hunedoara a intrat în funcţiune „poşta pneumatică", instalaţie de înalt nivel tehnic, unică în ţara noastră, destinată deservirii procesului de elaborare a metalului. Aceasta asigură expedierea automată spre laboratorul central a probelor de oţel pentru analizele chimice şi fizice necesare şi tot pe această cale se primesc buletinele cu rezultatele analizelor „Poşta pneumatică" reduce numai cu circa 5 minute durata de elaborare a fiecărei şarje. Insă aceste minute înseamnă zilnic sute de tone de oțel în plus. ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTORIE DIN U. R. S. S. ORAŞUL SAVANŢILOR Prof. dr. Alexandru T. BALABAN, membru corespondent al Academiei Conf. dr. Claude NICOLAU Refăcînd, cu mijloacele create de ştiinţa şi tehnica modernă, o parte din drumul străbătut acum aproximativ trei veacuri de spătarul Nicolae Milescu, am avut ocazia să vizităm timp de o săptămînă orăşelul ştiinţei din pădurea siberiană. Akademgorodok, în timpul şi după cel de-al doilea război mondial, cîteva oraşe siberiene au cunoscut o dezvoltare industrială foarte rapidă. Dintre ele, Novosibirsk s-a dezvoltat cel mai repede, fiind favorizat în special de căile de comunicaţie (fluviul Obi şi magistrala transsiberiană), triplîndu-şi între 1947 şi 1956 populaţia, care, în prezent, numără peste un milion de locuitori. Acest fapt face ca el să fie astăzi cel mai mare oraş al Siberiei, un important centru industrial şi nod principal de comunicaţii. Acum zece ani s-a luat hotărîrea de a se construi un centru ştiinţific, de proporţii neegalate în Uniunea Sovietică, în apropierea Novosibirskului, în vederea creării condiţiilor de formare a cadrelor şi potenţialului tehnico-ştiinţific necesar valorificării bogatelor resurse de care dispune întinsul teritoriu siberian. Intr-adevăr, subsolul Siberiei este un uriaş sistem periodic al elementelor, prezente mai toate în cantităţi considerabile. Alături de aceste resurse minerale, prospecţiuni recente au scos la iveală cantităţi de petrol atît de mari incit ele vor depăşi în curînd, ca producţie, bazinul caucazian. Vizitatorul care soseşte astăzi la Akademgorodok are în faţă imaginea unei aşezări moderne, unde pădurea se împleteşte cu întinsele ape ale „mării Obi“, conferindu-i atît vara cit şi iara un farmec deosebit, propice cercetării ştiinţifice. întregul orăşel face impresia unui parc imens în care nu arborii au apărut printre blocuri şi vile, ci invers, pădurea de mesteceni şi conifere constituind elementul decorativ principal. „Marea Obi“ este de fapt lacul de acumulare lung de 150 kilometri şi lat de 30, construit o dată cu marea hidrocentrală de pe fluviul siberian. In prezent, orăşelul ştiinţific are 40 000 locuitori legaţi, direct sau indirect, de munca de cercetare ştiinţifică. Cele 16 institute de cercetări ale filialei siberiene a Academiei de (Continuare In pag. a III-a)