Scînteia, octombrie 1967 (Anul 36, nr. 7479-7509)

1967-10-09 / nr. 7487

In această perioadă de vîrf a campaniei agricole de toamnă, oamenii muncii din agricultură lucrează intens pentru terminarea la timp a recoltărilor, în­­săminţarea griului şi celorlalte culturi. Potrivit da­telor primite la Consiliul Superior al Agriculturii, porumbul a fost recoltat de pe 57 la sută din supra­faţă , realizindu-se cu 230 000 ha mai mult faţă de aceeaşi dată din anul trecut. Avansate la această lucrare sunt regiunile Iaşi, Oltenia, Bacău, Suceava, Argeş, Galaţi etc. Rămîneri în urmă se constată în regiunile Dobrogea, unde porumbul s-a recoltat de pe numai 35 la sută din suprafaţă, Ploieşti — 49 la sută, Braşov — 4 la sută. Recoltarea cartofilor s-a efectuat pe 67 la sută din suprafaţă. Este necesar să fie intensificate atît recoltarea cit şi transportul cartofilor, îndeosebi în regiunile mari cultivatoare din centrul şi nordul ţării, pentru a se evita de­gradarea din cauza intemperiilor. De asemenea, este necesar să se intensifice recoltarea strugurilor, fructelor şi legumelor de sezon, luîndu-se măsuri ca acestea să ajungă proaspete la destinaţie. In aceste zile se află în plină desfăşurare însă­­mînţările de toamnă, care s-au efectuat pe 59 la sută din suprafeţele prevăzute în întreprinderile agricole de stat şi pe 56 la sută în cooperativele agricole. Pînă la 6 octombrie griul a fost însămînţat pe 51 la sută din suprafaţă, adică cu 418 mii ha mai mult decît la aceeaşi dată în anul trecut. A­­ceastă importantă lucrare este mai avansată în regiunile Galaţi, Ploieşti, Bacău, Suceava şi Hune­doara, în timp ce în regiunile Braşov, Cluj, Banat şi Argeş rezultatele de pînă acum nu sunt la nive­lul posibilităţilor. Ţinind seama de condiţiile priel­nice existente, este necesar ca, în aceste zile, să fie intens folosite toate forţele şi mijloacele astfel ca însăminţarea griului şi a celorlalte culturi, strîn­­sul, transportul şi depozitarea recoltei să se facă la timp şi în cele mai bune condiţii. lucrărilor agricole de toamnă? In majoritatea uni­tăţilor agricole din regiunea Iaşi lucră­rile de recoltare a culturilor de toamnă şi însămînţatul griu­lui se desfăşoară în­tr-un ritm susţinut, în raionul Paşcani, spre exemplu, pînă la 4 octombrie s-au însămînţat aproape 10 000 hectare din cele 18 000 planifica­te. Cu toate acestea, pe întreaga regiune s-au însămînţat nu­mai 37 la sută din cele 141 700 ha pre­văzute cu culturi pă­­ioase. Cum apreciaţi rit­mul semănatului în regiune ? — l-am în­trebat pe inginerul GHEORGHE DANI­, vicepreşedinte al con­siliului agricol regio­nal. — Deşi rezultatele obţinute pînă acum de către majoritatea unităţilor sunt în pas cu graficele stabilite, acestea sunt încă mici faţă de posibilităţi şi faţă de timpul destul de înaintat. De a­­ceea, într-o şedinţă operativă de lucru, ţinută zilele acestea cu toţi preşedinţii consiliilor agricole şi ai uniunilor raionale a cooperativelor agri­cole, am stabilit noi măsuri care să im­pulsioneze lucrările. Atenţie deosebită a­­cordăm eliberării te­renurilor, în primul rînd a acelora des­tinate a fi însămîn­­ţate, ca şi folosirii mai bune a tractoa­relor, organizînd munca în schimburi prelungite pînă noap­tea tîrzi­e. Date fiind condiţiile existente în regiune, am atras atenţia specialiştilor să urmărească îndea­proape ca, pe fiecare tarla, arăturile să se execute în aşa fel, incit să nu iasă bolo­vani, iar acolo unde se intimplă acest lu­cru să se efectueze discurii şi nivelări cu grapa reglabilă. A­­ceasta pentru a se putea îngropa săm­în­­ţa uniform, la adînci­­mea cerută La fie­care brigadă de trac­toare s-a organizat reglarea în mod spe­cial a semănătorilor, pentru a se asigura o densitate de 550—600 boabe la metru pă­trat. Un raid întreprins la mai multe unităţi agricole a scos un re­lief că, acolo unde in­dicaţiile date se apli­că întocmai, rezulta­tele nu întîrzie să se arate. La cooperati­vele agricole Codă­­eşti, Ruginoasa, Bi­volari, Movileni şi altele, am găsit toate tractoarele funcţio­­nînd ca ceasul. Bri­gada de tractoare de la Codăeşti, spre exemplu, în cursul zilei de 4 octombrie, insămînţa ultimele suprafeţe din cele 460 ha mecanizabile. In regiune sînt însă unităţi în care se lu­crează cu încetinito­rul. La cooperativa agricolă Leţcani, trac­toriştii din brigăzile conduse d­e Constan­tin Moraru şi Petre Pavel de la S.M.T. Podu Iloaiei abia în­cepuseră însămînţări­­le pe cele 205 ha arate şi pregătite din vară. De teren pre­gătit în porumbişte nici pomeneală. A­­ceasta pentru că tere­nurile nefiind elibe­rate de culturile tîr­­zii, tractoriștii n-au avut unde lucra mul­tă vreme. Rămîneri în urmă se constată și la cooperativa a­ Memple CORCACI corespondentul „Scînteii" (Continuare în pag. a IlI-a) în regiunea Iași Aquarem d­in Roznov Ori de cite ori revin la Roznov, în vecinătatea Bistriţei îmblînzi­­tă de miinile contemporanilor mei, încerc un sentiment de nelinişte şi netălmăcită bucurie. Deşi verdele copacilor din parc e mai potolit, retrăiesc o izbucnire solară de seve împreună cu liceenii care se plim­bă pe aleile vaste. In august, cînd soarele arde, dă­­ruindu-şi cu generozitate lumina, trec pe străzile largi ale Roznovu­­lui, descifrînd cum s-a înălţat a­­ceastă aşezare care, sub ochii noş­tri, cîştigă dimensiuni noi, nebănu­ite de înaintaşi. îmi place să admir incă o dată biserica falnică din Roznov, ridicată in trecut, a cărei arhitectonică relevă la finele se­colului virtuţile artistice ale aces­tui popor. In muzeul bisericii se păstrează distinse obiecte, cu mi­gală lucrate, din aur şi argint, de-a întregul om­ filigranate. Au trecut pe la Roznov şi au po­posit în localitate mulţi dintre îna­intaşii iluştri ai scrisului românesc. Pagini vibrante, adevărate elogii a­­duse oamenilor şi locurilor, ne-au lăsat Hogaş, Caragiale, Vlahuţă, Delavrancea, Iorga. Ni se comuni­că în slove măiestre obiceiuri stră­vechi — simbol al permanenţei is­torice, impresii profunde stîrnite de muzica albă a fintînilor arcuite în porţi cu dorul de doină molda­vă Hanul de altădată, din ruină, îşi deschide trîmbiţe şi buciume spre orizonturile din jur, către Tazlău şi Munţii Neamţului şi mai departe. Vestitele nunţi şi cumetrii, că­lăreţii vornici în costumele lor au menirea să ne destăinuie mereu factura psihică deosebită a oameni­lor de aici. Dar Roznovul, denumit în trecut „sat cu moşie“, cunoaşte o impre­sionantă istorie nouă, pe coordona­te nemaiştiute. Nu doar un reportaj, ci o carte se poate scrie despre oamenii care au înălţat Uzina de fibre sintetice de la Săvineşti, Combinatul de în­grăşăminte cu azot ,din localitate, cele două microcentrale, liceul mo­dern, căminele culturale, grădini­ţele de copii, despre cei care au urmat cursurile serale şi au deve­nit apoi medici, ingineri, profesori. Uneori, cifrele ne obosesc par­­curgîndu-le, dar le rechem spre a evidenţia în mod real timpul de amplă ascensiune al Roznovului. Marea cotitură a cooperativizării a creat şi la Roznov condiţii pentru folosirea raţională a 2 148 ha teren arabil. Muncesc laolaltă și se bu­cură de roadele muncii lor 2 065 fa­milii it Intr-o inserare de august, cînd văzduhul se alcătuia în rapsodii de paseri si greieri, treceam pe cul­mea unui deal admirînd Roznovul, care în anii noștri s-a conectat la magistrala industrializării socialiste. In apropiere, un freamăt nou de maşini şi unelte se desluşea, acor­­dîndu-mi­ deplina certitudine că vremurile sînt sub oameni. Mă gîndeam la uimirea cronicarului ri­dicat din slove întru a-şi bucura ochii cu o privelişte pe deplin înăl­ţătoare, cum el cu visul nu visa. George CHIRILA PROLETAR! DIN TOATE TÂRέLE, M­ÎTÎ-VÂ! Anul XXXVII Nr. 7487 Luni 9 octombrie 1967 4 PAGINI - 30 BANI Consideraţi ca satisfăcătoare RITMUL ŞI CALITATEA Navele româneşti de pescuit oceanic in acţiune Nord-vestul Oceanului Atlantic şi coastele vestice ale Africii sunt în prezent zonele de pescuit ale traulelor româneşti „Galaţi“ şi „Constanta". După scurtele escale in porturile Halifax din Noua Scoţie — Canada — şi Las Palmas — Insulele Canare, cele două nave româneşti vor continua pescuitul. Anul acesta flota noastră oceanică a pescuit peste 8 090 tone de heringi, stavrizi, macrouri, tai şi alte specii ce se găsesc în Atlantic. Dintr-o situaţie elaborată de organele de resort ale Ministerului Industriei Alimentare reiese că in 1967 echipajele de pe aceste vase au realizat un be­neficiu net de circa 10 milioane lei. (Agerpres) S­PORT . ECHIPA DE FOTBAL —_____________ RAPID învingătoare în R. F. a Germaniei O FRUMOASĂ VIC­TORIE A TINERILOR NOŞTRI FOTBALIŞTI: România-Ungaria 3-0 NOI RECORDURI MONDIALE la înot şi ciclism In CAMPIONATUL EUROPEAN, baschet­­baliştii români pe lo­cul 5 CĂLĂREŢII ROMĂNI in concursul de la Ankara ALTE ŞTIRI din com­petiţii interne şi in­ternaţionale (în pag. a IlI-a) Grozea înscrie al doilea gol (fază din meciul România-tineret — Ungaria­tineret) Foto : M. Cioc Pe Şantierul naval Galaţi REVERSUL LOIALITĂŢII opinii Societatea noastră i-a obişnuit pe oameni, mai mult ca oricînd, sa aibă nevoie unii de alţii, să creadă unii în alţii, să se stimeze şi să se ajute, intr-un cuvint, să alcătuiască un organism social omogen şi armonios, cu interde­pendenţe umane utile, cu apro­pieri spirituale pline de sensuri. Judecăţile, aprecierile, sunt, în ge­neral, bine cumpănite — fiind re­zultatul unor meditaţii pline de răspundere — au francheţea tovărăşiei. Profilul nostru moral cuprinde, printre altele, capacita­tea de a conchide deschis asupra neajunsurilor. A adresa cuiva o critică întemeiată, neocolită, dreap­tă, înseamnă — în cele mai multe cazuri — a întinde o mină pentru a strînge altă mină. Mai persistă Insă, din nenoro­cire, o practică pe care unii o so­­cot inofensivă, dar care este ca­tegoric antisocială și degradan­tă. Trecînd cu uşurinţă peste ceea ce prejudiciază birfi­orul, e ca şi cum am neglija necesitatea aerisirii neîntrerupte a încăperii în care lo­cuim. Bîrfeala are intensităţi diverse, poate nu la fel de periculoase, dar la fel de dezgustătoare, pornind de la insinuare pînă la jignirea brutală, de la aparenţa candorii­ pînă la viclenia perfidă, îmi vin în minte cuvintele pe care causticitatea lui Beaumarchais le pune în gura lui Don Bazile, onc­tuosul teoretician al temei în dis­cuţie : „Intîi doar un murmur, înălţindu-se uşurel de pe pămînt ca rîndunica înainte de furtună, pianissimo, şopteşte şi piere iscînd din zbor o clfvă-nveninată. Cine ştie ce buze o flutură şi piano­­piano, ţi-o strecoară dibaci în ureche. Răul s-a făcut..." Respectivii indivizi au toate sim­ţurile deschise spre exterior. Se strecoară cu amabilitate, se aso­ciază tuturor conversaţiilor, negli­jează cu seninătate repetata lor postură de „muscă-n lapte", re­cepţionează tot pentru ca peste citeva clipe să transmită altora cele auzite, cu nelipsite deformări şi amplificări. La prima vedere, ei n-au ni­mic deosebit. Vorbesc cu tine fi­resc, omeneşte, amintesc de starea timpului şi de situaţia internaţio­nală, dar treptat, pe nesimţite, vorba lor începe să te invăluiască suspect, să capete direcţii dubi­oase şi să obţină o inflexiune ciu­dată. Afli, astfel, o mulţime de „lucruri noi*. Şi dacă bunul simţ te obligă, poate, să le asculţi, bu­­na-credinţă trebuie neapărat să te facă a şti să discerni. Tipul cel mai frecvent, pe care l-aş numi cotidian, aproape nici nu ştie că îndeletnicirea pe care o practică se numeşte bîrfeală. Firesc, de Andi ANDRIEŞ ca şi cum ar mărturisi că-i este foame, el se lansează in aprecieri necontrolate asupra unor persoa­ne care nu-s de faţă. La prima vedere nimic grav, Cutare şi-a luat mobilă nouă, dar n-a dovedit nici cel mai elementar gust aran­­jînd-o ; cutare mănîncă numai car­tofi, dar are la C.E.C. 52 828 de (Continuare în pag. a II-a) Telegramă Excelenţei Sale CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Vă rog să primiţi şi să transmiteţi Consiliului de Stat şi poporului român mulţumirile mele călduroase pentru amabilul dv. mesaj adresat cu ocazia sărbătorii naţionale a Ciprului, împreună cu cele mai bune urări de fericire şi prosperitate. Arhiepiscopul MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru ÎN ZIARUL DE AZI: # Centenarul unui reputat lăcaş de cultură # Infracţiuni la civilizaţia străzii (însemnări din cîteva oraşe ale regiunii Galaţi) # Din programul emisiunilor radiofonice (9-15 octombrie) • Marea finanţă şi ţările în curs de dezvoltare (Corespondenţă din Rio de Janeiro) „ZILEI PETROLISTULUI“ Duminici, în diferite localităţi din regiunea Oltenia s-a sărbă­torit „Ziua Petrolistului“. La Craiova, in sala Casei de cul­tură a sindicatelor a avut loc o adunare festivă la care au luat parte sute de sondori de pe cuprinsul regiunii. Formaţii artistice de la uzina „Electro­­putere“ şi Direcţia regională C.F.R. Craiova au prezentat programe artistice. Adunarea de la Ţicleni a fost urmată de întreceri sportive şi de o serbare cîmpenească. Manifestări similare au mai avut loc şi în alte localităţi. (Agerpres) „Poşta pneumatică" la Combinatul siderurgic Hunedoara La Combinatul si­derurgic Hunedoara a intrat în funcţiune „poşta pneumatică", instalaţie de înalt ni­vel tehnic, unică în ţara noastră, desti­nată deservirii pro­cesului de elaborare a metalului. Aceasta asigură expedierea automată spre labo­ratorul central a pro­belor de oţel pentru analizele chimice şi fizice necesare şi tot pe această cale se primesc buletinele cu rezultatele analizelor „Poşta pneumatică" reduce numai cu circa 5 minute durata de elaborare a fiecă­rei şarje. Insă aceste minute înseamnă zil­nic sute de tone de oțel în plus. ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTORIE DIN U. R. S. S. ORAŞUL SAVANŢILOR Prof. dr. Alexandru T. BALABAN, membru corespondent al Academiei Conf. dr. Claude NICOLAU Refăcînd, cu mijloacele create de ştiinţa şi tehnica modernă, o parte din drumul străbătut a­­cum aproximativ trei veacuri de spătarul Nicolae Milescu, am a­­vut ocazia să vizităm timp de o săptămînă orăşelul ştiinţei din pădurea siberiană. Akademgo­­rodok, în timpul şi după cel de-al doilea război mondial, cîteva o­­raşe siberiene au cunoscut o dez­voltare industrială foarte rapi­dă. Dintre ele, Novosibirsk s-a dezvoltat cel mai repede, fiind favorizat în special de căile de comunicaţie (fluviul Obi şi ma­gistrala transsiberiană), triplîn­­du-şi între 1947 şi 1956 populaţia, care, în prezent, nu­mără peste un milion de locui­tori. Acest fapt face ca el să fie astăzi cel mai mare oraş al Si­beriei, un important centru in­dustrial şi nod principal de co­municaţii. Acum zece ani s-a luat hotărîrea de a se con­strui un centru ştiinţific, de proporţii neegalate în Uniu­nea Sovietică, în apropierea Novosibirskului, în vederea creării condiţiilor de formare a cadrelor şi potenţialului teh­­nico-ştiinţific necesar valori­ficării bogatelor resurse de care dispune întinsul teritoriu siberian. Intr-adevăr, subso­lul Siberiei este un uriaş sis­tem periodic al elementelor, prezente mai toate în cantităţi considerabile. Alături de aceste resurse minerale, prospecţiuni recente au scos la iveală can­tităţi de petrol atît de mari in­cit ele vor depăşi în curînd, ca producţie, bazinul caucazian. Vizitatorul care soseşte as­tăzi la Akademgorodok are în faţă imaginea unei aşezări moderne, unde pădurea se împleteşte cu întinsele ape ale „mării Obi“, conferindu-i atît vara cit şi iara un far­mec deosebit, propice cercetă­rii ştiinţifice. întregul orăşel face impresia unui parc imens în care nu arborii au apărut printre blocuri şi vile, ci in­vers, pădurea de mesteceni şi conifere constituind elemen­tul decorativ principal. „Ma­rea Obi“ este de fapt lacul de acumulare lung de 150 kilo­metri şi lat de 30, construit o dată cu marea hidrocentrală de pe fluviul siberian. In prezent, orăşelul ştiinţific are 40 000 locuitori legaţi, di­rect sau indirect, de munca de cercetare ştiinţifică. Cele 16 in­stitute de cercetări ale filialei siberiene a Academiei de (Continuare In pag. a III-a)

Next