Scînteia, septembrie 1968 (Anul 37, nr. 7812-7841)
1968-09-16 / nr. 7827
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNItI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXVIII Nr. 7827 || Luni 16 septembrie 1968 4 PAGINI — 30 BANI INVESTIŢIILE DESTINATE ZOOTEHNIEI POT DEVENI MAI EFICIENTE Ocupîndu-Se In permanenţă da buna aprovizionare a populaţiei cu produse de origine animală: carne, lapte, ouă si altele, partidul si statul nostru acordă o mare atenţie dezvoltării si modernizării zootehniei. Dovadă sunt cele cîteva miliarde de lei investiţii, destinate acestei ramuri de bază a agriculturii. Obţinerea unei eficiente economice ridicate si In acest domeniu de activitate depinde, intr-o măsură hotărîtoare, de orientarea judicioasă a investiţiilor In asa fel Incit din fiecare leu cheltuit să rezulte o producţie cit mai mare si mai economică. Atit in Întreprinderile agricole de stat, cit si in cooperativele agricole, o mare pondere în structura investiţiilor destinate zootehniei are construcţia de grajduri, saivane, hale de păsări si ingrăşătorii necesare adăpostirii şi exploatării raţionale a animalelor şi păsărilor. Pe măsura creşterii şeptelului sunt necesare noi obiective cu un grad ridicat de mecanizare. Pentru realizarea acestora la un preţ de cost cit mai redus, în Întreprinderile agricole de stat şi în unele cooperative agricole s-au extins o serie de soluţii economicoase prin proiectarea şi reproiectarea construcţiilor Îndeosebi în domeniul zootehniei industriale. Combaterea tendinţelor de gigantism, de supradimensionare a adăposturilor şi îndeosebi a elementelor de zidărie, amplasarea mai judicioasă a obiectivelor au avut drept rezultat reducerea investiţiilor specifice cu mai multe sute de milioane de lei şi economisirea unor importante suprafeţe de terenuri agricole. Posibilităţile de reducere a costurilor specifice, la noile construcţii, nu sunt nici pe departe epuizate, se poate aprecia că există posibilităţi incomparabil mai mari de multiplicare a eficienţei Investiţiilor destinate zootehniei, prin orientarea lor mai judicioasă. la primul rlnd se impune constatarea că attt In unităţile agricole socialiste, cit şi în gospodăriile populaţiei există zeci de milioane de metri pătraţi de spaţiu construit, insuficient utilizat, îndeosebi pentru creşterea păsărilor. Nu există nici o justificare economică a faptului că grajdurile pentru taurine sau saivanele de oi se folosesc numai de către aceste specii, rămînind practic goale timp de aproximativ 5 luni pe an. Din calculele efectuate de către specialiştii Departamentului întreprinderilor Agricole de Stat rezultă că există posibilităţi de a mări de două ori şi jumătate capacitatea de cazare a puilor, in perioada maioctombrie, pe baza folosirii spatiilor existente şi prin amenajarea unor grajduri de taurine, saivane de oi, magazii de seminţe. Încăperi pentru butaşii de viaţă de vie etc. care. In timpul verii, rămin neutilizate. Numai pe această cale se pot asigura aproximativ 150 000 mp de spaţiu, care să asigure creşterea mai multor milioane de pui. Folosirea acestui spaţiu impune să se prevadă, de pe acum, asigurarea de hrănitoare tronconice, adăpători liniare şi elevente necesare creşterii puilor. In întreprinderile agricole de stat, pe baza construirii de noi hale, dar mai ales prin folosirea judicioasă a celor existente, s-a prevăzut ca anul viitor să se obţină cu 33 la sută mai multă carne de pasăre faţă de cit se realizează în acest an. Posibilităţile de multiplicare a eficienţei economice a investiţiilor sunt deosebit de evidente în sectorul avicol industrial al întreprinderilor agricole de stat. In actualele hale cu o suprafaţă de 1000 mp. fiecare, prin folosirea sistemului de creştere pe aşternut permanent există cite 6 000 de găini dar este posibil ca pe acelaşi spaţiu să se crească 15 000 păsări pe baza adoptării sistemului de baterii etajate. Creşterea de 2,5 ori a indicilor de utilizare a spaţiului necesită lucrări de modernizare a halelor şi în primul rînd Îmbunătăţirea termoizolaţiei şi a ventilaţiei pentru a se evita complet fluctuaţiile în microclimatul adăposturilor, eliminarea influenţelor dăunătoare ale variaţiilor climatice şi ale luminii naturale asupra producţiei de ouă. O valoroasă experienţă există, in această privinţă, la combinatul avicol Tîncăbeşti-Ilfov. Dar acţiunile de modernizare a zeci de hale din celelalte complexe avicole întîrzie. După cum ne-a relatat ing. Ţîrlea Stan, directorul Direcţiei avicole din Departamentul I.A.S., se resimte nevoia specializării unor unităţi industriale pentru producerea de utilaje avicole şi asigurarea materialelor pentru modernizarea halelor. Calculele de eficiență economică demonstrează că rezolvarea acestor probleme prezintă multiple avantaje economice, ceea ce impune urgentarea măsurilor necesare din partea forurilor de resort. Și în cooperativele agricole prin amenajarea grajdurilor de vaci, a saivanelor de oi şi a altor spaţii care rămin disponibile in perioada de păşunat se pot adăposti circa 10 milioane de pui. Amenajările respective se pot face cu cheltuieli băneşti minime, recuperabile încă din primul an. Aceste considerente economice pledează în favoarea luării din timp a măsurilor pregătitoare pentru creşterea păsărilor. Eficienţa acestor măsuri este deosebit de mare, permiţând multiplicarea reală a eficienţei investiţiilor şi datorită timpului scurt necesar pentru creşterea efectivelor de păsări, a posibilităţilor de a realiza kilogramul de carne cuun consum de numai 2,5—3,5 kg furaje, reprezentînd o treime din consumul specific al bovinelor. Dezvoltarea creşterii păsărilor, ca şi a diferitelor specii de animale depinde şi de asigurarea nutreţurilor combinate. In prezent, în ţara noastră revin. In medie, pe animal convenţional numai 42 kg de nutreţuri combinate, cu mult mai puţin decit în ţările cu zootehnie dezvoltată. Din această cauză, consumul specific de nutreţuri pe kilogramul de carne, ouă sau alte produse este dublu, iar în unele cooperative agricole triplu faţă de indicii obţinuţi prin folosirea nutreţurilor combinate. Or, prin mărirea capacităţii de producţie a acestora, la scara întregii agriculturi se poate economisi o cantitate de concentrate echivalente cu valoarea producţiei de porumb de pe "mai mult de 500 000 hectare. Ţinînd seama de existenţa spaţiilor de adăpostire necesare creşterii păsărilor, este deosebit de avantajoasă orientarea investiţiilor destinate zootehniei, spre dezvoltarea cu prioritate a industriei de nutreţuri combinate şi îndeosebi valorificării bazei de materii prime din resurse interne In această privinţă se impune sporirea intr-un ritm cit mai rapid a capacităţilor de producţie a sortimentelor deficitare, dar indispensabile In reţetele de nutreţuri combinate, cum sunt făinurile de origine animală, laptele praf, drojdiile furajere, şroturile de soia, granulele de lucernă, biostimulatorii etc. Extinderea folosirii nutreţurilor combinate este foarte, avantajoasă şi în cooperativele agricole, deoarece aceste unităţi dispun de posibilităţi Contr. BORDEIANU (Continuare In pag. a IlI-a) în aceste zile la noua Fabrică de zahăr din Buzău Utilaje pentru construcţii Planul de modernizare şi diversificare a producţiei de utilaje pentru construcţii prevede dotarea şantierelor cu noi tipuri de agregate terasiere de mare productivitate. La uzina „Progresul“ din Brăila, specializată în acest domeniu, a început asimilarea unui excavator modern pe pneuri de 0,4, iar în anul viitor se vor produce primele excavatoare acţionate hidraulic cu capacitatea cupei de 0,65 m.c. Tot în această întreprindere urmează să se fabrice în anul 1970 excavatoare hidraulice pe pneuri de 0,4 m.c. In vederea realizării unui utilaj adecvat pentru săpături în spaţii înguste, in prezent se experimentează un echipament acţionat complet hidraulic de excavare, încărcare şi ridicare, montat pe tractorul U 650. De asemenea, a fost executat lotul prototip de încărcătoare cu cupă frontală de 0,8 m.c. montate pe tractoarele S 651, utilaje ce vor fi introduse în fabricaţia de serie în anul viitor. Tot în 1969 constructorii vor mai primi de la industria constructoare de maşini echipamente moderne de săpat gropi şi plantat stîlpi, montate tot pe tractoare, precum şi diferite alte agregate folosite la transportul pămîntului pe şantiere, după necesităţi. Noile utilaje vor crea condiţii pentru creşterea substanţială a indicilor de mecanizare a lucrărilor pe diferite şantiere. (Agerpres) IN POSINfl A Il-fl . Penurie de cadre medii In unităţile sanitare ? Actualitatea culturală Concordanţa dintre aspiraţie şi aptitudine in dinamica personalităţii Ceea ce face ca un om să se potrivească pentru o anumită activitate şi nu pentru alta, ceea ce face ca el să corespundă, de pildă, muncii de medic şi nu de pedagog, muncii de miner şi nu de petrolist, profesiunii de compozitor şi nu de inginer etc. este aptitudinea, însuşire esenţială a personalităţii umane, ea arată cît de bine, de uşor şi de repede execută sau rezolvă cineva o lucrare, o sarcină, o problemă. Doi elevi pot să dea unei probleme de matematică aceeaşi rezolvare corectă, dar în vreme ce omul obţine rezultatul printr-un efort minim, într-un timp scurt şi pe o cale raţională, suplă, aproape lipsită de abateri şi erori, celălalt consumă un timp îndelungat, comite erori şi oboseşte datorită supraîncordării. Spunem că unul are, pe cînd celălalt nu are aptitudini pentru matematică. La fel în artă, în ştiinţă, în orice muncă productivă oamenii se deosebesc între ei după aptitudini, după ceea ce pot să facă. Dar care este natura acestei însuşiri psihice — aptitudinea — şi cum se constituie ea ? Există, fireşte, şi anumite premise organice, fixate ereditar în forma predispoziţiilor. Dar aceste însuşiri primordiale, înnăscute, nu pot fi încă numite aptitudini. Aptitudinile sînt formaţiuni complexe care, pornind de la datele ereditare, se încheagă în urma dezvoltării individuale. Depozitînd experienţa socială înăuntrul persoanei, fiind — ca să zicem astfel — un „capital social acumulat“, aptitudinea devine, la rîndul ei, o importantă forţă motrină a afirmării personalităţii, condiţionînd progresele şi succesele acesteia într-un domeniu anumit de activitate. Aptitudinea este întotdeauna conectată la un anumit fel de activitate, asigurînd integrarea mai lesnicioasă a omului în profesiune. Intensitatea aptitudinii se obiectivează în realizările omului, condiţionînd nivelul, calitatea şi originalitatea acestor realizări. Dar realizările muncii noastre aparţin în primul rînd societăţii. Datorită acestui fapt, aptitudinea dobîndeşte, pe cale indirectă, o semnificaţie socială. Ea este nu numai o „zestre“ sau o potenţă individuală, ci o valoare socială în a cărei sus pinii ţinere şi cultivare societatea este vital interesată. Se ştie, de altfel, ce atenţie se acordă în orînduirea noastră îndrumării procesului de orientare şi selecţie profesională, proces care, în acelaşi timp, este şi unul de selecţie şi îndrumare a aptitudinilor. Dar omul nu este doar un ansamblu de forţe actuale, o simplă forţă productivă angajată în actul de muncă prezent. El este şi o proiecţie în viitor, un sistem capabil să-şi anticipeze evoluţia ulterioară şi să-şi extragă în chipul acesta energie pentru conduita şi activitatea sa. Intrucît şi acest proces — proiectiv şi anticipator — se petrece diferenţiat la indivizi diferiţi, putem spune că oamenii se deosebesc între ei nu numai după ceea ce pot (după aptitudini), ci şi după ceea ce vor (aspiraţii, visuri, idealuri) şi după ceea ce sînt în stare să facă în viitor. Cînd obiectivul spre care tinde omul se conturează cît de cît clar, spunem că tendinţa, iniţial vagă şi confuză, a devenit aspiraţie. Aspiraţiile nu pot crea posibilităţi şi aptitudini acolo unde acestea nu există, dar ele le pot stimula foarte mult, determinîndu-le să lucreze după indicii şi parametrii lor maximali. De aceea, realizările omului nu derivă exclusiv din aptitudinile lui, ci sunt mediate şi de aspiraţii. O serie de cercetări de psihologie au arătat că atunci cînd nivelul aspiraţiilor este scăzut, performanţa în muncă scade şi ea ; omul lucrează sub posibilităţi. Se întîmplă însă şi altfel : nivelul de aspiraţii să fie foarte înalt, iar forţele motrice reale ale personalităţii (cunoştinţele, priceperile, aptitudinile) să nu poată face faţă „erupţiei“ funcţiilor proiective, aspiraţiilor. Dacă cel în cauză nu ia în seamă decalajul ivit, atunci se poate contura un anumit pericol : în virtutea aspiraţiei care s-a rupt de realitate, omul pretinde mai mult decît oferă. Este cazul elevului căruia întotdeauna i se pare că nu i s-a dat nota meritată, este cazul cercetătorului ştiinţific sau al artistului veşnic nesatisfăcuţi de nivelul la care le-a fost cotată „producţia“ etc. Se creează astfel terenul apariţiei unui comportament egoist şi agresiv. Aspiraţiile devin un factor de progres individual şi, implicit, colectiv numai dacă dinamica lor este secondată continuu de dinamica performanţelor. Dar asupra acestora din urmă îşi pun amprenta aptitudinile. Raportul aptitudiniaspiraţii este un raport reciproc stimulativ. Iată de ce ni se pare că în procesul instructiv-educativ, ca şi în procesul muncii productive, tehnicoştiinţifice şi de creaţie artistică, trebuie să insistăm nu numai asupra formării aptitudinilor şi a stimulării aspiraţiilor — sarcină, de altfel, primordială — ci şi asupra stabilirii unei juste corelaţii între cele două pîrghii, asupra antrenării sistematice a omului într-o cunoaştere de sine perfect obiectivă. O asemenea cunoaştere care, de cele mai multe ori, trece prin alţii înainte de a ajunge la noi, are în cele mai multe cazuri drept efect „ajustarea" aspiraţiei la aptitudine şi a aptitudinii la aspiraţie şi, prin aceasta, o justă proporţionare a dimensiunilor imaginii despre noi înşine şi despre alţii. Lector univ. dr. Pantelimon GOLU (Continuare în pag. a II-a) ADEZIUNE DEPLINĂ LA PRINCIPIILE POLITICI EXTERNE A PARTIDULUI ŞI GUVERNULUI Din scrisorile sosite la redacţie Alte şi alte scrisori ne sosesc la redacţie. Ne scriu oameni de toate profesiile, bărbaţi şi femei, tineri şi virstnici. Cu toţii îşi exprimă ataşamentul şi încrederea profundă faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru — politică izvorîtă din sentimentul deplinei responsabilităţi faţă de destinele poporului român, din dorinţa de a dezvolta colaborarea şi prietenia cu ţările socialiste, cu toate popoarele lumii în interesul păcii şi al prosperităţii. „In calitate de vechi militant al mişcării democratice din România — ne scrie Alexandru Tudor, pensionar F.I.A.P. din Bucureşti — ţin să-mi exprim adeziunea fierbinte la principiile politicii Partidului Comunist Român, partid care, din anii ilegalităţii şi pînă azi, m-a educat în spiritul dragostei faţă de poporul nostru şi faţă de ideile comunismului, faţă de toţi oamenii din lume care luptă pentru izbînda socialismului şi a progresului. Citind declaraţia Marii Adunări Naţionale, precum şi cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu am simţit un puternic sentiment de însufleţire şi de nemărginită încredere în principiile de bază ale marxism-leninismului, pe care P.C.R., în frunte cu Comitetul său Central, le promovează cu atîta consecvenţă“. Prof. Aurel Trebici din comuna Lunca Bradului, judeţul Mureş, ne scrie : „Vă rog să mă consideraţi alături de ceilalţi oameni ai muncii din patria noastră, care în aceste zile îşi exprimă în mod unanim adeziunea fierbinte la politica partidului, călăuzită de dorinţa nobilă a întăririi păcii, a prieteniei între popoare şi a socialismului biruitor. Sînt mîndru că trăiesc într-o ţară liberă şi prosperă, că avem asemenea conducători înţelepţi, hotărîţi să ne călăuzească cu perseverenţă pe calea propăşirii societăţii noastre socialiste, spre bine!« României şi al cauzei comunismului în lume, îmi iau cel mai solemn angajament, acum la începutul unui nou an şcolar, să nu precupeţesc nici un efort pentru instruirea şi educarea copiilor noştri în spiritul dragostei şi devotamentului faţă de pămîntul strămoşesc, de cuceririle revoluţionare ale poporului român, spre a fi demni de grija părintească ce le-o poartă partidul şi guvernul“. „Am urmărit cu un viu interes recentele vizite de lucru în diferite localităţi din ţară ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi ale celorlalţi conducători de partid şi de stat, ne scrie Petru Dobrea, muncitor la Uzinele textile din Arad. Sunt profund impresionat de dragostea fierbinte cu care au fost întîmpinaţi conducătorii noştri iubiţi, de manifestările emoţionante ce au avut loc cu acest prilej. Toate acestea au dovedit cît de strins unit este poporul în jurul încerca(Continuare în pag. a 11-a) NOU AN ŞCOLAR, • NOUA ETAPĂ IN EVOLUŢIA INVATANINTULUI ROMANESC ! Acad. Ştefan BĂLAN ministrul învâtâmîntului începem anul şcolar sub auspiciile Înfăptuirii prevederilor din Directivele Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la dezvoltarea învăţămîntului şi din legea învăţămîntului, documente programatice de mare însemnătate, care marchează o nouă etapă în istoria şcolii româneşti. Ansamblul de măsuri iniţiate şi stabilite de conducerea partidului şi a statului aşează învăţămîntul de toate gradele pe baze moderne, creează premisele necesare pentru ridicarea lui la nivelul cerinţelor actuale şi de perspectivă ale construcţiei socialiste. Şcoala şi slujitorii ei se bucură în patria noastră de înalta consideraţie a partidului şi poporului. Salutul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, adresat cadrelor didactice şi elevilor cu prilejul deschiderii noului an şcolar este o nouă expresie a acestei preţuiri deosebite ce se acordă şcolii, educatoarelor, învăţătorilor şi profesorilor, care, asigurînd pregătirea multilaterală pentru muncă şi viaţă aîntregului nostru tineret, îndeplinesc cu cinste o nobilă misiune. Este, totodată, un vibrant şi cald apel adresat milioanelor de elevi din ţara noastră, de a învăţa temeinic şi cu pasiune pentru a dobîndi un larg orizont ştiinţific şi cultural, o concepţie înaintată despre natură şi societate, cunoştinţele necesare pentru a putea contribui cu eficienţă la opera de edificare socialistă a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu releva la cel de-al IX-lea Congres al partidului : „Aşezat pe temelia concepţiei înaintate despre natură şi societate, folosind tradiţiile progresiste ale şcolii româneşti şi experienţa pedagogică universală, strins legat de cerinţele mereu crescînde ale construcţiei socialiste, învăţămîntul din ţara noastră joacă un rol de seamă în formarea tinerelor generaţii şi educarea omului nou, în ridicarea nivelului cultural şi de conştiinţă al întregului popor în spiritul înaltelor idei ale umanismului socialist“. Direcţiile actuale de dezvoltare ale şcolii noastre se înscriu pe traiectoria prefacerilor structurale petrecute în anii puterii populare. S-a generalizat învăţămîntul obligatoriu de şapte şi apoi opt ani; s-au reorganizat şcolile profesionale, au fost înfiinţate şcoli tehnice de maiştri şi şcoli tehnice postmedii. Conţinutul procesului instructiv-educativ a fost aşezat pe temeliile trainice ale concepţiei ştiinţifice marxist-leniniste despre lume şi viaţă. O amplă şi sistematică activitate de construcţii, de dotare a şcolilor cu laboratoare şi materiale didactice, pregătirea an de an a unor noi promoţii de învăţători şi profesori au asigurat tot mai buna desfăşurare a activităţii didactice, întruchipări concludente ale înaltului democratism al orînduirii noastre socialiste, gratuitatea învăţămîntului de toate gradele, a manualelor, creşterea continuă a reţelei şcolare, învăţămîntul în limba maternă pentru copiii aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare asigură tuturor cetăţenilor ţării accesul neîngrădit la învăţătură, valorificarea aptitudinilor şi talentelor. Directivele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, noua legislaţie şcolară prevăd trecerea la şcoala generală obligatorie de cultură generală de 10 ani, eveniment de o remarcabilă însemnătate socială prin consecinţele sale asupra ridicării nivelului de cultură al întregului nostru popor. Extinderea şi diversificarea studiilor liceale, modernizarea, în continuare, a planurilor de învăţămînt, a programelor şi manualelor şcolare, a metodelor pedagogice, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă ale personalului didactic slujesc, deopotrivă, aceluiaşi ţel. O seamă din măsurile stabilite în documentele de partid şi de stat cu privire la dezvoltarea învăţămîntului sunt puse în aplicare încă din această toamnă. Este primul an şcolar cînd funcţionează clasa I cu copii de şase ani, a căror pregătire va avea la bază îndeosebi rezultatele experimentului desfăşurat în anii precedenţi. Este în acelaşi timp anul care va da prima promoţie de absolvenţi ai şcolii de 12 ani, cu o pregătire de cultură generală mai complexă, cu posibilităţi sporite de a-şi continua cu bune rezultate studiile în învăţămîntul superior sau de a desfăşura activităţi utile în diferite sectoare de muncă. In pregătirea actualului an de învăţămînt s-a acordat o atenţie deosebită elaborării noilor programe şi manuale şcolare, perfecţionării lor prin eliminarea amănuntelor nesemnificative, restructurării unor discipline în scopul de a introduce cunoştinţe noi sau de a aprofunda elemente de bază. In planurile de învăţămînt au o mai mare pondere disciplinele fundamentale, cum sunt matematica, fizica, chimia, biologia, precum şi aplicaţiile practice. Pentru şcolile cu predare în limbile naţionalităţilor conlocuitoare s-au tipărit peste 280 titluri de manuale, iar pentru cadrele didactice se editează literatura metodică şi pedagogică necesară, învăţămîntul profesional şi tehnic, liceele de specialitate beneficiază, de asemenea, de perfecţionări substanţiale. Astfel, nomenclatorul meseriilor în care se pregătesc muncitorii calificaţi prin şcolile profesionale a fost îmbunătăţit prin mai buna lui corelare cu nevoile producţiei şi s-au stabilit durate de şcolarizare mai raţionale. Pentru a asigura pregătirea unui număr sporit de muncitori, în anul şcolar 1968/1969 funcţionează şcoli profesionale şi tehnice atît pe lîngă întrepriderile noi, cît şi pe lîngă cele în curs de dezvoltare, asigurîndu-se şi o repartizare teritorială mai judicioasă a acestor unităţi. Reţeaua unităţilor şcolare în care se va realiza pregătirea ucenicilor calificaţi la locul de muncă a fost cu mult sporită faţă de anul şcolar trecut. De asemenea, se extinde organizarea pe lîngă unele şcoli a atelierelor cu plan de producţie. Se dezvoltă învăţămîntul tehnic, la unele şcoli de specializare postliceală, înfiinţîndu-se cursuri serale sau de învăţămînt fără frecvenţă. Pentru ca şcoala să-şi îndeplinească înaltul său rol de a pregăti cetăţeni devotaţi patriei, poporului şi partidului, constructori conştienţi ai socialismului, acordăm o grijă deosebită îmbunătăţirii conţinutului ideologic al învăţămîntului, intensificării muncii de educare a tineretului din şcoli în spiritul marxism-leninismului, al nobilelor idealuri ale partidului nostru. Corpul profesoral este chemat să asigure creşterea valorii educative a întregului proces de învăţămînt, să acorde cea mai mare atenţie predării ştiinţelor sociale. Pentru educarea tineretului, şcoala va trebui să conlucreze mai strîns cu organizaţiile U.T.C. şi de pionieri, cu organizaţiile de masă, cu instituţiile de artă şi de cultură. Este o îndatorire de seamă a şcolii să cultive în rîndurile elevilor (Continuare în pag. a IlI-a) W. Ziegler, cîştigătorul „Turului României", încadrat pe podium de foştii săi rivali, C. Grigore şi V. Sălejean (Foto : Gh. Vinţilă) SPORT CICLISM ■mmmwmmmmmmmm • Walter Ziegler cuce* reşte pentru a doua oară „Turul României". FOTBAL o steaua a tranşat în favoarea sa derbiul etapei • Universitatea Craiova, învingătoare la scor, s-a urcat pe prima treaptă a clasamentului general. #15 puncte echipelor gazde, unul singur oaspeţilor. • Voinea (Steaua) şi Radu (F. C. Argeş) performerii unei etape abundente în goluri. AUTOMOBILISM • Un echipaj român a cîştigat Raliul balcanic. ŞTIRI EXTERNE • Un nou record mondial la atletism , Floyd Paterson a pierdut la puncte în faţa lui Ellis. Alte ftici sportive din ţară şi de peste hotare, în pagina a liba.