Scînteia, ianuarie 1969 (Anul 38, nr. 7934-7962)
1969-01-29 / nr. 7960
TABLOUL VIGUROS, DINAMIC AL ECONOMIEI NATIONALE IN ANUL 1968 Oamenii muncii din ţara noastră au luat cunoştinţă cu vie satisfacţie de rezultatele consemnate de Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Socialiste România pe anul 1988, publicat în presa de ieri, în tabloul însufleţitor al realizărilor înfăţişate de comunicat, întregul nostru popor îşi vede materializate strădaniile şi activitatea sa creatoare, desfăşurate pe parcursul celui de-al treilea an al cincinalului, pentru înfăptuirea cu succes a programului de dezvoltare şi înflorire multilaterală a patriei elaborat de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Cifrele şi datele comunicatului evidenţiază cu putere că în 1968, ca şi în ceilalţi doi ani precedenţi, au fost obţinute realizări de seamă în toate domeniile vieţii economice şi sociale. Sarcinile planului cincinal pentru perioada 1966—1968 s-au înfăptuit cu succes. Au continuat în ritm susţinut industrializarea socialistă a ţării, modernizarea agriculturii, dezvoltarea ştiinţei, culturii şi artei, a crescut bunăstarea oamenilor muncii. „Dezvoltarea economiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al maselor în primii ani ai cincinalului — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1968 — ilustrează realismul programului elaborat de Congresul al IX-lea, constituie o puternică dovadă a hotărârii şi abnegaţiei cu care întregul nostru popor munceşte pentru Îndeplinirea sa“. Progresele înregistrate în 1968 în dezvoltarea economică şi, în primul rînd, în creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei materiale, adăugîndu-se în mod firesc realizărilor din anii anteriori, atestă cu pregnanţă afirmarea tot mai puternică a României socialiste ca o ţară cu o economie dinamică, în plin proces de modernizare şi maturizare. în acest sens, reţin atenţia datele care înfăţişează tabloul de ansamblu al dezvoltării economiei naţionale. Produsul social, întruchipare a masei de bunuri — mijloace de producţie şi bunuri de consum create în întreaga sferă a producţiei materiale — a crescut în 1968 cu 7,5 la sută faţă de 1967 şi cu 30,2 la sută faţă de 1965, iar venitul naţional — care reprezintă valoarea nou creată de munca productivă — a sporit cu 7 la sută şi, respectiv, 26,2 la sută. în 1968, producţia globală industrială a crescut cu 11,6 la sută faţă de 1967, sarcinile planului de stat fiind depăşite cu peste un miliard de lei. Comunicatul relevă că, în perioada 1966—1968, producţia globală industrială a crescut cu 41,8 la sută, într-un ritm mediu anual de 12,3 la sută, faţă de 10,7 la sută prevăzut prin planul cincinal pentru această perioadă. Pe baza unui asemenea ritm s-a consolidat poziţia industriei ca ramură dominantă, conducătoare în ansamblul economiei naţionale. Cîteva date comparative sunt semnificative pentru nivelul atins în dezvoltarea industrială a ţării. Producţia globală industrială a anului 1968 depăşeşte pe cea realizată în întreaga perioadă a primului cincinal (1951—1955) , industria noastră a produs anul trecut în numai 27 de zile cît în întregul an 1938. Piatra unghiulară a acestor realizări o constituie continuarea în ritm susţinut a industrializării socialiste pe care Congresul al IX-lea al P.C.R. a situat-o în centrul politicii economice a partidului. Elocvent în acest sens este faptul că ritmurile cele mai înalte au fost realizate în ramurile industriale care asigură valorificarea superioară a materiilor prime şi exercită o funcţie esenţială în ridicarea nivelului tehnic al economiei — energia electrică şi termică, metalurgia, construcţia de maşini şi chimia — ale căror sarcini stabilite prin planul cincinal pentru perioada 1966—1988 au fost îndeplinite şi depăşite. Concomitent, s-a accentuat ritmul de creştere a producţiei bunurilor de consum, ceea ce dovedeşte preocuparea sporită a conducerii partidului nostru pentru lichidarea rămînerii în urmă a acestui sector industrial, în scopul satisfacerii în condiţii tot mai bune a cerinţelor crescînde ale populaţiei. Este concludent in această privinţă faptul că în primii trei ani ai cincinalului, producţia industriei uşoare a crescut anual în medie cu 11.8 la sută, intr-un ritm superior celui prevăzut, fiind în 1968 cu aproape 40 la sută mai mare decit in 1965. Ca o trăsătură caracteristică deosebit de importantă a realizărilor obţinute în 1958 se desprinde accentuarea rolului factorilor calitativi in dezvoltarea economică. In procesul de industrializare. Realizarea unor ritmuri inalte de creştere a producţiei a avut loc prin amplificarea eforturilor pentru organizarea mai raţională a producţiei şi a muncii în întreprinderi, ceea ce a creat condiţii pentru folosirea mai bună a mijloacelor materiale şi a forţei de muncă, contribuind la sporirea productivităţii muncii, reducerea costurilor şi ridicarea eficienţei economice. Productivitatea muncii în Industrie a crescut în 1968 cu 6,8 la sută, depăşindu-se sarcina planificată, iar preţul de cost al producţieimarfă a fost redus faţă de preţul de cost mediu din 1967 cu aproape 2 la sută, realizîndu-se economii în valoare de peste 3 miliarde lei. Concomitent, in 1968 s-au realizat produse cu caracteristici superioare, s-a diversificat producția in diferite ramuri. In funcție de (Continuare In pag. a III-a) PAGINA A V-aI OMUL FAŢA ÎN FAŢA CU EL ÎNSUŞI... Experienţe de viaţa pe fondul datoriei sociale O Amara trezire din zori PAGINA A VI-A PROGRESUL METALURGIE! în obiectivul cercetării ştiinţifice inteia Miercuri 29 ianuarie 1969 8 PAGINI - 40 BANI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXVIII Nr. 7960 proletari DÍN toate TÂQÎLE. MNÎTÎ-VÂ! DINAMICA PRODUCȚIEI Plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie In zilele de 27 şi 28 Ianuarie au avut loc lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. La şedinţa de marţi au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului. La lucrările plenarei au participat, de asemenea, prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, preşedinţii uniunilor judeţene aie cooperativelor agricole, directorii direcţiilor agricole judeţene, conducătorii institutelor de cercetări din agricultură şi ai unor staţiuni experimentale, preşedinţii unor cooperative agricole, secretari ai unor comitete de partid comunale şi din cooperative agricole. In cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tovarăşii: Marin Argint, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, preşedintele C.A.P. Bălcaciu, judeţul Alba, Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului judeţean Botoşani al P.C.R., Pavel Rizo, preşedintele C.A.P. Valea lui Mihai, judeţul Bihor, ing. Ion Mănoiu, directorul Direcţiei agricole judeţene Braşov, Gheorghe Postolache, preşedintele C.A.P. Tifeşti, judeţul Vrancea, ing. Constantin Timirgaziu, directorul staţiunii experimentale agricole Secuieni, judeţul Neamţ, Serghei Melniciuc, preşedintele C.A.P. Independenţa, judeţul Galaţi, ing. Alexandru Galoş, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloş, prim-secretar al Comitetului judeţean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, directorul I.M.A. Castelu, judeţul Constanţa, Stelian Mălnăşan, secretarul Comitetului de partid din C.A.P. Drăgoeşti, judeţul Mehedinţi, Toader Miron, preşedintele C. A. P. Cosmeşti, judeţul Iaşi, Anghel Mircea, preşedintele C. A. P. Grindu, judeţul Ialomiţa, ing. Ion Oprea, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Timiş, Gheorghe Roşu, prim-vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Silviu Strasser, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrcolea, preşedintele C.A.P. Buzescu, jud. Teleorman, Ioana Marinaş, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Jiblea, judeţul Vîlcea, Laurenţiu Schop, preşedintele C.A.P. Alţînea, judeţul Sibiu, Ion Ruşinaru, preşedintele Băncii Agricole, Ion Apostolescu, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Brăila, Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului judeţean Maramureş al P.C.R., Milica Giura, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Mureş, Nicolae Ştefan, şeful Departamentului pentru valorificarea legumelor şi fructelor, Gheorghe Petrescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., Maria Zidaru, preşedinta C.A.P. Păuleşti, judeţul Satu Mare, Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Crovu, jud. Dîmboviţa. Plenara a analizat pe larg activitatea desfăşurată de uniunile cooperatiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obţinute în întărirea economică şi organizatorică a cooperativelor, aportul agriculturii cooperatiste la dezvoltarea economiei naţionale. Alături de succesele obţinute în dezvoltarea agriculturii socialiste şi în creşterea veniturilor cooperatorilor, vorbitorii au relevat neajunsuri care mai există în unele sectoare ale activităţii Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Au fost propuse o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea şi perfecţionarea activităţii Uniunii Naţionale şi a uniunilor judeţene în îndrumarea şi sprijinirea cooperativelor agricole în vederea folosirii tuturor resurselor pentru dezvoltarea în continuare a producţiei şi veniturilor. Vorbitorii au făcut propuneri pentru realizarea integrală şi in cele mai bune condiţii a sarcinilor ce revin sectorului agricol cooperatist din planul de stat pe anul 1969. Primit cu vii şi îndelungi aplauze a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. In cea de-a doua parte a şedinţei din 28 ianuarie a. c. plenara a adoptat regulamentul privind aplicarea normelor statutare de organizare şi retribuire a muncii în cooperativele agricole de producţie. Plenara a adoptat o hotărire privind îmbunătăţirea activităţii de îndrumare a cooperativelor agricole şi asigurarea condiţiilor pentru realizarea sarcinilor de plan pe anul 1969. Uniunile, se arată în hotărire, vor îndruma cooperativele agricole ca adunările generale să analizeze temeinic şi multilateral resursele de care dispun pentru spo (Continuare in pag. a Vil-a) ÎN //V T ÍMPINA ALEGERILOR PENTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALA ŞI CONSILIILE POPULARE -----AUTORITATEA SOCIALĂ-----% A MANDATULUI DE DEPUTAT Personalitate complexă a vieţii noastre sociale, deputatul işi îmbogăţeşte necontenit mandatul cu răspunderi de cea mai mare importanţă în concertul efortului general al poporului nostru pentru înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a ţării. Numele multor deputaţi s-au legat în aceşti ani de realizări majore în localităţile în care aceştia activează, de soluţionarea unor probleme importante în interesul maselor largi de cetăţeni. Oameni întreprinzători, cu iniţiativă şi pasiune, cu sensibilitate la bucuriile ori la necazurile celor care i-au ales, la propunerile lor, deputaţii, în marea lor majoritate, au ştiut să-şi consacre timp şi energie pentru realizarea diferitelor sugestii, pentru lichidarea unor neajunsuri, pentru mersul înainte al vieţii noastre sociale. Gheorghe PANĂ prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean provizoriu Braşov Cu atît mai mult în condiţiile actuale, cînd realizarea programului de dezvoltare a fiecărui judeţ, a fiecărei unităţi teritorial-administrative de bază a devenit o sarcină complexă, deputatului i se cer o activitate intensă, însuşiri politice, profesionale şi morale deosebite, o viziune modernă asupra funcţiei sale sociale. Perfecţionările care au fost aduse vieţii noastre economice si sociale in baza documentelor Congresului al IX-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului dau cele mai bune rezultate acolo unde acţionează oameni energici, talentat, temeinic pregătiţi, animaţi de ataşament profund faţă de cauza socialismului, care se preocupă continuu de ridicarea competenţei lor, acţionînd cu un tot mai înalt spirit de responsabilitate civică. Tocmai aceste însuşiri dau autoritate deputaţilor noştri, în faţa maselor, care-i Înconjoară cu stimă și încredere. „A trecut perioada diletantismului — spunea recent secretarul general al Comitetului Central al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — acum se cere muncă, muncă şi iar muncă, deoarece rezolvarea (Continuare in pag. a II-a) ÎN ZIARUL DE AZI, O DE LA CREATOR PINA LA VITRINA • METAMOR FOZE IN APROVIZIONAREA TEHNICO-MATERIALA A UNOR ÎNTREPRINDERI • EXIGENTE ALE ACTIVITĂTII POLITICO-EDUCATIVE IN UNIVERSITATE • CUPRIN DERE SI ANALIZA IN RETROSPECTIVA LITERARA IM DGR1THIE» COMISIEI ECONOMICE D.H.U. Colaborarea tehnico-ştiinţifică intereuropeană CORESPONDENŢA DE LA HOR1A UMAN Acesta este spiritul în carte au desfăşurat lucrările recentei reuniuni de la Geneva a experţilor guvernamentali pentru cooperarea ştiinţifică şi tehnică, organizată de Comisia economică a O.N.U. pentru Europa. Progresul tehnic ca factor esenţial al creşterii economice a fost una din temele de bază ale dezbaterilor acestei reuniuni. Importanţa problemei apare pregnant dintr-un document prezentat reuniunii şi care subliniază că aportul factorului tehnic în creşterea produsului naţional brut a reprezentat, in perioada 1945—1959, în opt ţări din Europa occidentală, un procent variind intre 51 şi 75 la sută. Această dezvoltare a tehnicii este inseparabil legată de pătrunderea masivă a ştiinţei în activitatea productivă. In majoritatea ţărilor europene cercetarea ştiinţifică s-a dezvoltat intr-un ritm extrem de rapid in anii postbelici. Cheltuielile consacrate cercetărilor şi dezvoltării in Olanda de pildă, au fost de două ori mai mari in 1964 decit in 1959, iar Iugoslavia a afectat în acest scop pentru anul 1970 credite reprezentind dublul celor din 1966. Reuniunea de la Geneva a fost, după cum se ştie, iniţiată In tara noastră, prin propunerea — adoptată in unanimitate — din aprilie 1967, cu prilejul jubileului de două decenii de activitate a Comisiei economice a O.N.U. pentru Europa. Desfăşurarea ei a confirmat încă o dată rolul activ al României in cadrul comisiei şi, în general, ca militantă pentru cauza colaborării internaţionale. Delegaţia noastră a relevat necesitatea dezvoltării activităţilor Comisiei economice pentru Europa in domeniul cooperării ştiinţifice şi tehnice, subliniind că organizaţia n-a epuizat sectoarele in care-şi poate aduce o contribuţie utilă. In acelaşi spirit s-au pronunţat şi alte delegaţii (Belgia, Franţa etc.) care au apreciat valoarea reuniunii prin prisma posibilităţii de a examina mijloacele de lărgire şi intensificare a cooperării bilaterale in condiţii reciproc avantajoase. Reuniunea şi-a demonstrat utilitatea prin aprofundarea problemelor favorizării unei mai bune cooperări (Continuare in pag. ■ VllI-a) In zilele noastre, ctndi ştiinţa şi tehnica joacă un rol din ce In ce mai important in dezvoltarea economică, cooperarea internaţională apare ca o necesitate obiectivă, ca o expresie a imperativului creării unui circuit viu de valori materiale şi spirituale între toate popoarele. Viaţa însăşi confirmă însemnătatea deosebită pe care o prezintă promovarea cooperării ştiinţifice şi tehnologice, fără discriminări, care se afirmă tot mai pregnant, pe deasupra tendinţelor de scindare sau blocare a relaţiilor dintre state. DEVA în fluxul energetic al socialismului Deva de astăzi, Deva nouă, renaşte sub zodia scînteii electrice. Construcţia din această zonă a unei mari centrale electrice a declanşat impulsul hotăritor. Literalmente sub ochii noştri imaginea oraşului se schimbă cu rapiditate. Este vorba despre o altă Devă decit cea pe care o cunoaşteţi din cărţile de geografie, sau pe care poate aţi cercetat-o nemijlocit, ca vizitatori, acum citiră ani. Afirm aceasta ca unul care m-am aflat în ambele ipostaze în aceste locuri în ultimul deceniu şi jumătate. Dar întrucît impresiile — se ştie — sînt inevitabil subiective, să le confirmăm prin limbajul precis şi obiectiv al cifrelor statistice. Vechea Devă — deşi centru administrativ de judeţ — cunoştea un ritm de viaţă şi o evoluţie extrem de lente. Populaţia oraşului in 1930: 10 594 ; în 1948 : 12 959. Deci în aproape două decenii un spor infim, de circa 2 400 de oameni. Si acum luaţi in consideraţie o altă cifră : 34 188. Este numărul locuitorilor oraşului în anul 1968. Deci in alte două decenii — ale socialismului — populaţia orasului se triplează ! Sporul acesta e mai evident in ultimii trei ani, cifrîndu-se la circa 7 000 de oameni. Apoi, alte argumente obiective, exprimate tot cifric, care scot in evidentă ridicarea „tonusului vital“ al Devei. In 1948 orasul avea 4 240 de locuinţe. In anii socialismului s-au edificat 4 828 de apartamente (dintre care 2 542 din anul 1965 si pină astăzi). Deci numărul locuinţelor noi (realizata practic in ultimul deceniu) întrece, ca volum $1 confort, tot ceea ce s-a clădit aici FIŞE MONOGRAFICE de Vasile NICOROVICI de la oblrgia oraşului. Aceste construcţii noi s-au concretizat în apariţia unor cartiere — Gojdu şi Progresul — în profilarea unor străzi, ca şi în clădirea unui centru modern al oraşului, cu edificii publice şi comerciale, care se îmbină cu vechiul bulevard central, prelungindu-i fluxul intr-o nouă perspectivă urbanistică. Trecutul şi prezentul, înscrise în marile edificii arhitectonice, stau faţă în faţă, se întrepătrund, dând la iveală farmecul aparte al acestui oraş de pe cursul de mijloc al Mureşului. Privind spre artera nouă din centrul Devei, vezi un spaţiu larg, mărginit de blocuri moderne, cu magazine la parter — imagine deasupra căreia se profilează, la orizont, un bloc turn. Întorcîndu-şi privirile spre cealaltă parte, obţii acea privelişte atît de specifică oraşului: dealul abrupt, conic, ridicat de-a dreptul din cimpie, ca o piramidă, avînd în rtrf vestigiile unei cetăţi vechi — cetatea Devei — clădită in secolul XIII. Urme mai vechi însă, care atestă existenta unor așezări omenești, ne urcă în timp pînă la romani și daci — pînă în epoca bronzului. In secolul XIV. Deva împreună cu satele înconjurătoare constituie un „district militar valah", ajuns la strălucire pe timpul Corvineştilor. Cu timpul, oraşul devine un centru al nobilimii şi este luat cu asalt, în sec. XVIII, de ţăranii (Continuare in pag. a VI-a) Coşul de fum al Centralei termoelectrice din Deva foto: S. Cristian