Scînteia, iunie 1969 (Anul 38, nr. 8082-8111)

1969-06-01 / nr. 8082

SCâNTEIA — duminică 1 iunie 1969 DIRECTIVELE CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN (Urmare din pag. a II-a) de căile a materialului lemnos de răşinoase, asi­­gurîndu-se astfel dezvoltarea producţiei de celu­loză şi semiceluloză la 650—680 mii tone în 1975. Producţia de hîrtie şi cartoane va creşte cu 40—43 la sută, sporind mai rapid producţia de cartoane pentru ambalaje. Ţinînd seama de volumul mare de investiţii ce se va aloca industriei chimice, este necesar să se analizeze temeinic costurile lucrărilor realizate pînă în prezent în vederea reducerii acestora, amplasînd în mai mare măsură instalaţiile în aer liber, eliminînd exagerările în dimensionarea spaţiilor productive, a laboratoarelor uzinale şi a construcţiilor anexe neproductive. Pentru îndeplinirea sarcinilor legate de dez­voltarea industriei chimice va trebui să fie îm­bunătăţită activitatea de cercetare şi proiectare. Se va urmări cu deosebire intensificarea cercetă­rilor privind elaborarea de noi produse pentru care dispunem de materii prime, realizarea de înlocuitori ai metalului şi lemnului, de fire şi fibre textile sintetice, de noi catalizatori, colo­ranţi, materiale anticorosive şi electroizolante ş. a.; se vor amplifica cercetările privind prelu­crarea complexă a hidrocarburilor. Ministerul Industriei Chimice trebuie să asi­gure proiectarea tehnologiei și a utilajelor spe­cifice, precum și o îmbinare mai strînsă între activitatea de cercetare şi cea de proiectare. 10. INDUSTRIA MATERIALELOR DE CON­STRUCŢII va fi orientată, în cincinalul viitor, spre o dezvoltare rapidă, care să satisfacă cerin­ţele crescînde determinate de programul amplu de investiţii productive, de locuinţe şi obiective social-culturale, să asigure cererile populaţiei. Vor fi dezvoltate capacităţi speciale în vederea fabricării de produse pentru export. Producţia de materiale de construcţii va trebui să crească intr-un ritm mediu anual de 12—13 la sută. Se va acorda o mare atenţie diversificării sortimen­telor, atît prin realizarea de materiale şi ele­mente noi de construcţii, printre care şi cele din materiale plastice, cît şi prin introducerea în fa­bricaţie a unor noi tipuri de ciment, de materiale uşoare pentru zidărie şi de materiale izolatoare , va fi lărgită gama sortimentelor de prefabricare. In îndeplinirea acestor obiective, o contribuţie importantă trebuie să aducă cercetarea ştiinţifică proprie. Producţia de ciment va ajunge la 13—14 mili­oane tone, iar cea de gearm­fii la 65—70 milioane m.p. Va spori producţia de prefabricate din beton şi din alte materiale, cu grad ridicat de finisare, destinate pentru construcţia noilor obiective in­dustriale şi agrozootehnice, social-culturale şi ad­ministrative, precum şi producţia de panouri mari pentru construcţia de locuinţe, economisindu-se pe această cale importante cantităţi de material lem­nos şi creîndu-se condiţii favorabile pentru extin­derea industrializării construcţiilor; în concor­danţă cu programul de irigaţii, va fi dezvoltată fabricaţia de tuburi de presiune din azbociment şi din beton precomprimat. Se va intensifica pro­ducţia de materiale izolatoare şi ceramice, care să permită îmbunătăţirea lucrărilor de izolaţii şi de finisaj, precum şi producţia de materiale refrac­tare. Vor fi luate măsuri în scopul realizării de ma­teriale uşoare, cu caracteristici calitative superi­oare pentru învelitori şi elaborării de soluţii con­structive care să ducă la economisirea şi înlocui­rea lemnului la acoperişuri. Pentru dezvoltarea producţiei de materiale de construcţii şi diversificarea sortimentelor, se va elabora un program de durată — cuprinzînd sar­cini pe ministere şi consilii populare judeţene — care să ţină seama de nevoile în perspectivă ale economiei şi populaţiei, să asigure introducerea în fabricaţie şi consum a unor noi produse uşoare şi ieftine, precum şi înlocuirea materialelor lem­noase şi raţionalizarea consumului de metal. 11. PRODUCŢIA IN INDUSTRIA DE EXPLOA­TARE ŞI PRELUCRARE A LEMNULUI va creşte pînă în 1975 cu 13—14 la sută, prin valorificarea superioară a resurselor. Vor fi luate măsuri pen­tru sporirea ponderii lemnului prelucrat indus­trial în cantitatea totală de masă lemnoasă exploa­tată. Se va dezvolta, cu precădere, producţia de plăci aglomerate şi fibrolemnoase, va fi extinsă fabricaţia produselor cu grad superior de prelu­crare, îndeosebi a mobilei. Producţia de mobilă va trebui diversificată, acordîndu-se o atenţie deosebită tipurilor cu con­sum redus de lemn , se vor introduce pe scară largă masele plastice şi metalul, îndeosebi în fa­bricaţia mobilierului pentru laboratoare, birouri, reţeaua comercială ş.a. Vor fi dezvoltate capa­cităţi de producere a mobilei pentru export, în măsura în care sunt asigurate pieţe de desfa­cere în condiţii avantajoase. La dimensiona­rea producţiei de uşi-ferestre va trebui să se ţină seama de folosirea tîmplăriei metalice la construc­ţiile industriale, clădirile administrative şi social­­culturale. 12. PRODUCŢIA INDUSTRIEI UŞOARE va creşte cu 40—45 la sută, realizîndu-se un volum sporit de ţesături, tricotaje, încălţăminte, într-o gamă largă de sortimente şi de calitate superioa­ră, corespunzător exigenţelor populaţiei. Va creş­te în mod substanţial fabricaţia de articole de menaj din sticlă, porţelan, faianţă, precum şi de bunuri metalice de uz casnic. In scopul valori­ficării mai bune a resurselor de materii prime, va trebui să fie extinsă în mare măsură folosi­rea fibrelor artificiale şi sintetice, precum şi a înlocuitorilor de piele naturală. Dezvoltarea capacităţilor în industria uşoară va trebui să aibă în vedere, în primul rînd, asigurarea con­sumului intern. In cazul producţiei pentru ex­port se va acorda o atenţie deosebită cerinţelor şi conjuncturii pieţei externe, asigurîndu-se în cît mai mare măsură acorduri şi contracte pe termen lung pentru vînzarea produselor şi im­portul de materii prime necesare. Noile capaci­tăţi de producţie din industria uşoară vor trebui dimensionate în aşa fel încît să asigure un sortiment variat, o mai mare adaptabilitate la cerinţele pieţei. întreaga activitate a acestei ramuri va fi orientată în direcția întăririi laturii calitative, îmbunătățirii generale a rezultatelor economico-financiare. 13. INDUSTRIA ALIMENTARA va trebui să prelucreze, într-o proporție mai mare și cu ran­damente sporite, resursele de materii prime agri­cole. Producţia întreprinderilor din această ra­mură va fi în 1975 cu 35—40 la sută mai mare decît în 1970, asigurîndu-se creşteri însemnate la carne, lapte şi derivatele acestor produse, la conserve de fructe şi legume, ulei comestibil, bere şi altele. Concomitent, va spori şi fabricaţia de produse alimentare în întreprinderile agri­cole de stat şi în cooperativele agricole de pro­ducţie, prin prelucrarea unor cantităţi mai mari de materii prime din resurse proprii; creşterea producţiei de conserve de fructe şi legume va fi realizată, în cea mai mare măsură, în capa­cităţi mici construite pe lîngă aceste unităţi. O atenţie deosebită va trebui acordată creşterii producţiei de peşte, prin acţiuni susţinute pentru valorificarea mai intensă a resurselor din inte­riorul ţării şi dezvoltarea pescuitului oceanic. Va fi întocmit, în cursul acestui an, un program complex pentru dezvoltarea pisciculturii şi se va crea un organism specializat care să aibă atribuţii şi să răspundă de întreaga activitate din acest domeniu. Pentru a satisface în condiţii tot mai bune ce­rerea populaţiei de produse alimentare, este nece­sar să se adopte măsuri care să ducă la îmbogă­ţirea sortimentelor, creşterea producţiei de semi­fabricate culinare, ridicarea calităţii produselor, extinderea reţelei de spaţii şi mijloace de transport­­frigorifice şi aprovizionarea ritmică a pieţei în tot cursul anului. 14. IN INDUSTRIA LOCALA DE STAT, pro­ducţia va creşte pînă în anul 1975 cu 52—54 la sută faţă de anul 1970, prin valorificarea mai bună a resurselor locale de materii prime şi materiale din toate zonele ţării. Va trebui să crească aportul acestui sector la producţia de bunuri de consum de serie mică, la acoperirea necesităţilor econo­miei cu materiale de construcţii, industria locală va dezvolta cooperarea cu întreprinderile repu­blicane, în realizarea unor repere, subansamble şi piese de schimb. Activitatea de producţie a cooperaţiei meşteşu­găreşti va fi orientată, cu precădere, spre pro­duse, lucrări şi servicii executate la comandă pentru populaţie, realizarea de bunuri de consum în serie mică pentru fondul pieţei şi pentru export, lărgirea producţiei de artă populară şi artizanat; se va dezvolta, de asemenea, producţia de piese, subansamble şi produse în cooperare cu între­prinderile de stat. Volumul activităţii productive din acest sector va creşte în cincinalul viitor cu 48—58 la sută. Se vor lua măsuri pentru extinderea muncii la domiciliu, atît de către unităţile cooperaţiei meş­teşugăreşti şi ale cooperaţiei de consum, cît şi de către unele întreprinderi industriale şi organi­zaţii comerciale de stat. Această formă de pro­ducţie oferă largi posibilităţi pentru îmbogăţirea gamei sortimentelor de bunuri de consum şi arti­colelor de artizanat, cu investiţii mici şi cheltuieli de regie scăzute, pentru utilizarea mai bună a resurselor de muncă din unele localităţi şi zone. Va fi sprijinită activitatea micilor meşteşugari, creîndu-li-se posibilităţi sporite de aprovizionare cu unele materiale. ajunge în 1975 la 120—123 mii de tractoare. Se va extinde utilizarea energiei electrice în agricul­tură, mai ales în ramura creşterii animalelor. In anii care urmează, se vor construi noi com­plexe de creştere şi îngrăşare a animalelor, fa­brici de furaje combinate, va continua acţiunea de extindere a serelor, a plantaţiilor de vii şi pomi, îndeosebi în bazine şi podgorii consacrate, vor fi create condiţii mai bune pentru depozitarea şi conservarea produselor agricole. Se va intensifica activitatea de cercetare, de producere şi generalizare în producţie a unor soiuri şi hibrizi de cereale, plante tehnice, legume, plante de nutreţ, material săditor, vitipomicol de mare productivitate, care să valorifice din plin condiţiile create prin extinderea irigaţiilor, chimi­zării şi mecanizării ; vor fi luate măsuri de îm­bunătăţire şi ameliorare a efectivelor şi de intro­ducere în producţie a unor rase de animale cu un potenţial de producţie ridicat. Totodată, se va acorda o atenţie sporită cercetărilor privind lucră­rile de îmbunătăţiri funciare, îndeosebi cele de irigaţii, folosirea unor metode moderne de cultură intensivă în cîmp, în plantaţii, sere şi solarii. Institutele de cercetări agricole vor fi profilate ca unităţi de cercetare şi producţie ; ele vor răs­punde de organizarea producerii seminţelor, a materialului săditor şi a animalelor de rasă. 3. In viitorul cincinal se va îmbunătăţi zonarea producţiei agricole, asigurîndu-se o mai justă re­partizare pe teritoriu a culturilor, speciilor şi ra­selor de animale, în concordanţă cu condiţiile na­turale, economice şi sociale. O problemă esenţială care trebuie să stea per­manent în atenţia organelor centrale şi a unităţilor agricole o constituie conservarea şi utilizarea ra­ţională a întregii suprafeţe agricole. In primii ani ai cincinalului, vor fi terminate lucrările de intro­ducere a cadastrului funciar şi de organizare a teritoriului, în toate unităţile agricole. 4. Va trebui continuată politica de dezvoltare susţinută a activităţii întreprinderilor agricole de stat, astfel încît acestea să devină unităţi model din punct de vedere al organizării, al metodelor de cultivare a pămîntului şi de creştere a animalelor, al producţiei la hectar şi pe animal, al produc­tivităţii muncii şi rentabilităţii producţiei, nu­mărul de salariaţi în fermele agricole de stat va trebui să ajungă la nivelul unităţilor simi­lare din ţări cu agricultură dezvoltată. Este necesar ca întreprinderile agricole de stat să aducă o contribuţie mai mare, pe măsura mij­loacelor de care dispun, la creşterea producţiei şi a fondului central de produse agricole. Se va intensifica procesul de profilare a fermelor şi întreprinderilor pe baza concentrării şi spe­cializării producţiei. Va fi extinsă construcţia de unităţi de tip industrial, va continua organiza­rea de ferme pentru producţia de carne, de ouă şi de lapte, se va dezvolta prelucrarea indus­trială a produselor agricole. Producţia globală a întreprinderilor agricole de stat va creşte în perioada 1971—1975, faţă de cei cinci ani anteriori, cu 40—45 la sută. Pro­ducţia vegetală se va mări cu 36—40 la sută ; în 1975 se vor realiza 3,4—3,7 milioane tone de cereale. Producţia animalieră va spori cu 48—50 la sută; efectivele de animale vor ajunge în 1975 la 800—850 mii de bovine, din care 400—420 mii de vaci şi juninci, 2,5—2,6 milioane de porcine şi 1,5—1,6 milioane de ovine; nu­mărul de păsări va atinge 17—18 milioane, asi­gurîndu-se cantităţi sporite de ouă şi carne de pasăre. Paralel cu participarea crescîndă la formarea fondului central de produse agricole, va continua organizarea de unităţi specializate care să pro­ducă seminţe, material săditor şi animale de mare valoare biologică pentru nevoile întregii agriculturi. 5. Cooperativele agricole de producţie trebuie să se dezvolte ca unităţi productive puternice, să valorifice în mod intensiv terenul agricol, baza tehnică­ materială şi forţa de muncă de care dispun, să participe în mai mare măsură la formarea fondului central de produse agricole. Sarcina principală a cooperativelor agricole o constituie creşterea producţiei şi reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs. Se estimează că, în perioada 1971—1975, producţia globală agri­colă a cooperativelor va creşte cu 35—40 la sută faţă de cei cinci ani anteriori. Intr-un ritm mai ridicat va trebui să sporească producţia anima­lieră, care oferă largi posibilităţi pentru mări­rea veniturilor băneşti ale cooperativelor. Se vor dezvolta ferme specializate pentru producţia de lapte, carne de porc şi de pasăre, cu deose­bire în jurul oraşelor, în vederea unei mai bune aprovizionări a populaţiei cu aceste pro­duse. La repartizarea rezultatelor obţinute, coopera­tivele trebuie să ţină seama în mod permanent de necesitatea sporirii fondului de acumulare, a avuţiei obşteşti — condiţie esenţială a dezvoltării şi consolidării lor economice şi creşterii sistema­tice a veniturilor cooperatorilor ; principala sursă de venituri ale cooperatorilor trebuie să o con­stituie munca depusă în cadrul cooperativei agri­cole de producţie. In vederea valorificării mai depline a resurse­lor materiale existente în cooperative şi folosirii mai eficiente în cursul anului a forţei de muncă, se vor dezvolta sectoare de prelucrare şi semiin­­dustrializare a fructelor, legumelor şi altor pro­duse agricole, precum şi activităţi anexe. Se vor intensifica acţiunile şi activităţile intercoopera­­tiste, în direcţia realizării unor lucrări de îmbu­nătăţiri funciare, organizării de îngrăşătorii de animale, de magazine pentru desfacerea produse­lor şi altele. Statul va acorda şi în viitor cooperativelor a­­gricole un sprijin multilateral, pe linia mecani­zării, chimizării şi irigaţiilor, a asigurării unui material biologic valoros, a asistenţei tehnice şi acordării de credite în condiţii avantajoase. 6. întreprinderile pentru mecanizarea agricul­turii vor fi orientate în continuare spre creşterea contribuţiei lor la sporirea producţiei agricole, la consolidarea şi dezvoltarea cooperativelor agri­cole de producţie. întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii vor trebui să se preocupe mai mult de reducerea termenelor de executare a lucrărilor agricole şi îmbunătăţirea calităţii lor, de realizarea acestora în perioadele agrotehnice optime; vor fi luate măsuri pentru întărirea rolului contractelor în relaţiile cu cooperativele agricole, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii vor participa în­tr-o măsură sporită la deservirea şi a altor or­ganizaţii socialiste din raza lor de activitate, pre­cum şi a populaţiei săteşti. O atenţie deosebită trebuie să se acorde organizării mai bune a pro­ducţiei şi a muncii, ridicării gradului de folosire a bazei tehnice ; se vor lua măsuri pentru utili­zarea deplină, în diferite activităţi economice, a timpului de lucru al mecanizatorilor pe întreg parcursul anului. Trebuie acţionat în continuare pentru reducerea cheltuielilor de întreţinere şi exploatare, astfel încît, din primul an al cinci­nalului 1971—1975, pe întreaga reţea a întreprin­derilor pentru mecanizarea agriculturii să se acopere cheltuielile din veniturile proprii. 7. Membrii cooperativelor agricole de producţie vor fi sprijiniţi pentru a spori producţia de pe loturile personale, precum şi producţia de carne, lapte şi ouă. Gospodăriile ţărăneşti necooperativizate, din zo­nele de deal şi munte, vor fi ajutate în dezvolta­rea producţiei, prin acordarea asistenţei tehnice pentru valorificarea mai deplină a suprafeţelor de livezi, păşuni şi fineţe naturale, precum şi a posibilităţilor de sporire a efectivelor şi produc­ţiei animale. Pentru îndrumarea activităţii în acest sector, în cadrul Consiliului Superior al Agricul­turii se va organiza un compartiment special, care să ţină seama de nevoile gospodăriilor ţărăneşti necooperativizate, în ce priveşte materialul săditor vitipomicol, seminţe din soiuri valoroase, insecto­­fungicide. 8. In vederea gospodăririi cu eficienţă şi folo­sirii mai depline a resurselor de apă, combaterii efectelor inundaţiilor şi înlăturării calamităţilor în perioada precipitaţiilor maxime, vor fi extinse lucrările pentru regularizarea cursurilor de apă şi se vor amenaja noi lacuri de acumulare cu folosinţă complexă, pentru irigaţii, alimentări cu apă, în scopuri energetice ş.a. Paralel vor fi inten­sificate acţiunile pentru raţionalizarea consumu­rilor în unităţile industriale, eliminarea pierde­rilor de apă, precum şi pentru amplasarea unită­ţilor mari consumatoare în zone cu excedent de apă în regim natural. Vor fi luate, de asemenea, măsuri pentru protejarea cursurilor de apă, epu­rarea apelor uzate la obiectivele industriale şi în centrele urbane ; instalaţiile de epurare la noile obiective industriale vor trebui să fie date în func­ţiune o dată cu instalaţiile tehnologice principale. Agricultura î­­n anii 1971—1975 se vor lua măsuri ca producţia globală agricolă să crească cu 28—31 la sută faţă de media anilor 1966—1970. Cerea­lele vor continua să deţină locul principal în producţia vegetală, ajungînd în anul 1975 la 17,5—18,5 milioane tone. Totodată, va creşte pro­ducţia de plante tehnice, se va îmbunătăţi cali­tatea acestora, vor spori randamentele la hec­tar. Producţia globală animală va spori în anii cincinalului următor cu 25—28 la sută. Efec­tivele de animale urmează să ajungă în 1975 la 6,3—6,5 milioane de bovine, 9,5—10 milioane de porcine, 14,5—15 milioane de ovine, iar nu­mărul păsărilor va fi de 75—78 milioane. în perioada următoare, trebuie asigurată dezvol­tarea mai rapidă a şeptelului în sectorul socia­list, pentru ca acesta să deţină principala pon­dere în totalul efectivelor de animale. Pentru realizarea cantităţilor de furaje nece­sare creşterii efectivelor şi a producţiei animale, plantele de nutreţ vor fi amplasate în mai mare măsură pe terenuri irigate şi se va mări su­prafaţa destinată culturilor duble. Va fi elaborat un program pentru sporirea producţiei păşunilor şi fîneţelor naturale prin­­tr-o mai bună întreţinere, cultivare şi admi­nistrare a acestora. O largă extindere va trebui să capete industria de nutreţuri combinate, organizîndu-se atît fa­brici mari, cît şi unităţi mai mici pe lingă între­prinderile agricole de stat şi cooperativele agri­cole de producţie. O deosebită atenţie va trebui acordată legu­­miculturii pentru a se asigura satisfacerea în cît mai bune condiţii şi în tot cursul anului a nevoilor de legume ale populaţiei şi a cerin­ţelor de export. Se vor lua măsuri pentru spo­rirea substanţială a producţiei, lărgirea sorti­mentelor şi îmbunătăţirea calităţii; se vor ex­tinde culturile timpurii în solarii şi sere şi se vor introduce noi soiuri de mare productivitate. Producţia de legume va creşte pînă în anul 1975 la 4—4,1 milioane tone. In viticultură şi pomicultură, concomitent cu crearea de noi plantaţii, vor fi întreprinse largi acţiuni pentru ridicarea productivităţii livezilor şi viilor existente, pentru combaterea dăună­torilor, în aşa fel încît să se obţină producţii mari şi economice. Paralel cu măsurile de intensificare a producţiei, se va dezvolta baza materială şi se va îmbunătăţi activitatea de valorificare a legumelor şi fructe­lor ; va fi extins sistemul de contracte ferme cu producătorii pe perioade mai îndelungate, vor fi luate măsuri pentru creşterea răspunderii faţă de îndeplinirea contractelor. 2. In scopul creşterii producţiei agricole, valo­rificării condiţiilor naturale, folosirii mai bune a resurselor de muncă, în perioada 1971—1975 se va accentua procesul de dezvoltare şi modernizare a bazei tehnico-materiale a agriculturii. Programul de irigaţii prevede amenajarea în următorul cincinal a unei suprafeţe de 1,3—1,5 milioane hectare, în care se includ şi amenajările ce vor fi executate prin cooperare cu firme stră­ine ; în anul 1975 suprafaţa amenajată pentru iri­gat va ajunge la 2,2—2,5 milioane hectare. Uni­tăţile agricole vor trebui să depună eforturi sus­ţinute pentru extinderea amenajărilor de irigaţii din resurse locale. Se vor executa noi lucrări de îndiguiri şi desecări în Lunca Dunării şi pe rîu­­rile interioare, lucrări de combatere a eroziunii so­lului, de valorificare a terenurilor nisipoase şi sărăturoase, de atragere a noi suprafeţe în cir­cuitul agricol. Vor fi asigurate cantităţi sporite de îngrăşă­minte chimice, ierbicide, insecto-fungicide şi bio­­stimulatori, realizîndu-se un progres însemnat în procesul de chimizare complexă a agriculturii; cantitatea de îngrăşăminte ce se va folosi în agri­cultură va ajunge în 1975 la circa 2 milioane tone substanţă activă, revenind 180—190 kg pe un hectar de teren arabil, vii şi livezi. Programul de dezvoltare a producţiei de îngrăşăminte şi de alte produse chimice pentru agricultură se va elabora de comun acord de către Ministerul Industriei Chimice şi Consiliul Superior al Agriculturii. Dotarea cu mijloace tehnice va fi orientată în direcţia extinderii mecanizării în toate ramurile producţiei agricole, acordîndu-se atenţie sporită lucrărilor la plante tehnice, în pomicultură, legu­micultura şi viticultură, la culturile de pe terenu­rile în pantă, la plantele de nutreţ, precum şi lucrărilor din zootehnie; parcul de tractoare va Silvicultura In anii 1971—1975, vor trebui să sporească pre­ocupările pentru conservarea, apărarea și dezvol­tarea fondului forestier ; se va asigura un con­trol sever asupra respectării normelor de exploa­tare impuse de gospodărirea judicioasă a pădu­rilor. Parchetele ce vor fi puse în exploatare vor fi stabilite în raport cu prevederile amenajamen­­telor silvice, eliminîndu-se despădurirea unor su­prafețe mari din bazine forestiere accesibile ; sa va urmări îmbinarea mai judicioasă a tăierilor în păduri mature cu tăierile de îngrijire în pă­duri tinere. Pentru refacerea fondului forestier, în cincina­lul viitor, se va reîmpăduri o suprafaţă de 270—­ 280 mii ha cu specii valoroase ; din această su­prafaţă, 65—70 la sută va fi plantată cu răşinoase. Se vor lua măsuri pentru refacerea pădurilor cu randamente scăzute. Vor fi extinse plantaţiile repede crescătoare de plop, salcie selecţionată şi alte foioase, în luncile rîurilor, în Lunca şi Delta Dunării, precum şi în locul unor păduri slab pro­ductive ; se va elabora un program special în vederea rezolvării problemei lemnului pentru celuloză. Activitatea de cercetare ştiinţifică se va concentra îndeosebi asupra soluţionării probleme­lor legate de sporirea resurselor de masă lemnoa­să, extinderea cultivării de specii repede crescă­toare şi valorificarea superioară a produselor ac­cesorii. Vor trebui luate măsuri hotărîte pentru redu­cerea substanţială a costului drumurilor fores­tiere, limitînd construcţiile de drumuri principale la strictul necesar şi executînd reţeaua secundară prin amenajări simple şi ieftine, în funcţie de durata exploatării parchetelor. PAGINA 3 T­ransporturi si telecomunicaţii In cincinalul viitor, va trebui să se acorde o a­­tenţie deosebită dezvoltării şi modernizării trans­porturilor, în concordanţă cu necesităţile econo­miei. Volumul transporturilor de mărfuri urmea­ză să crească pînă în 1975 cu 30—42 la sută, faţă de anul 1970. In acest scop se va mări capacitatea de transport, se vor lua măsuri pentru repartizarea judicioasă a sarcinilor între diferitele genuri de transport, pentru îmbunătăţirea indicilor de fo­losire a parcului, înlăturarea transporturilor nera­­ţionale şi încrucişate, mărirea vitezei comerciale , vor fi extinse şi mecanizate fronturile de încăr­care şi descărcare, se va lărgi folosirea conteine­­relor şi a mijloacelor mecanizate în manipularea mărfurilor. Ministerul Căilor Ferate, împreună cu Ministerul Transporturilor Auto, Navale și Aerie­ne, vor elabora în acest an un program cuprinză­tor privind dezvoltarea în perspectivă a activităţii de transport. 1. Transportul feroviar va asigura în 1975 circa trei pătrimi din traficul terestru. Calea ferată va fi dotată cu 58 000—60 000 vagoane de marfă (în echivalent 2 osii) circa 1 600 vagoane de călători, cu noi vagoane de dormit şi restaurant, locomo­tive Diesel şi electrice de diferite puteri; în 1975, tracţiunea Diesel şi electrică va reprezenta circa 95 la sută din totalul traficului. Avînd în vedere sporirea intensităţii transporturilor pe reţeaua de cale ferată, se va continua programul de dublare a liniilor magistrale şi se vor electrifica noi linii cu profil greu şi trafic intens. Se vor executa lu­crări de dezvoltare în complexele şi staţiile de cale ferată ; va fi extinsă acţiunea de centralizare elec­­trodinamică a staţiilor şi de echipare a liniilor cu bloc automat. 2. O dezvoltare mai accentuată va cunoaşte transportul auto îndeosebi pentru satisfacerea cerinţelor de transport pe distanţe scurte ; în anul 1975 volumul mărfurilor transportate cu mijloa­ce auto va fi cu 32—45 la sută mai mare decît în 1970. Parcul auto de folosință generală va fi dotat cu 26 000—28 000 autocamioane de diferite mărimi, în funcţie de nevoile variate de trans­port ale economiei; mai mult de jumătate din autocamioanele cu care va fi înzestrat transportul auto vor fi mijloace de mare tonaj, echipate cu motoare Diesel, ceea ce va contribui la creşterea productivităţii şi reducerea costului transportu­rilor. Pentru mai buna deservire a populaţiei se va dezvolta transportul interurban de călători, prin mărirea parcului şi extinderea reţelei de au­tobuze. Ţinînd seama de creşterea transporturilor auto şi dezvoltarea turismului intern şi inter­naţional, se va continua acţiunea de îmbunătă­ţire a reţelei de drumuri publice, se vor lua mă­suri pentru reducerea costurilor pe kilometrul de drum. 3. In vederea sporirii participării flotei pro­prii la transportul mărfurilor de import şi de ex­port, flota maritimă îşi va dubla capacitatea; se va avea în vedere dotarea acesteia cu nave petroliere şi mineraliere de mare capacitate, precum şi cu cargouri de diferite capacităţi. Flota fluvială va fi înzestrată cu noi tipuri de nave pentru mărfuri şi călători. Se va mări capacitatea de trafic a porturilor, va fi completată înzes­trarea acestora cu utilaje pentru mecanizarea operaţiunilor de manipulare a mărfurilor. 4. Aviaţia civilă va fi dotată cu avioane mo­derne, de viteză şi capacitate sporită, pentru dez­voltarea traficului intern şi internaţional. Vor fi continuate lucrările de modernizare a aeroportu­rilor şi de echipare a acestora cu aparatură de dirijare şi protecţie a navigaţiei aeriene. 5. în domeniul telecomunicaţiilor, pentru satis­facerea nevoilor crescînde ale economiei şi popu­laţiei, se va lărgi capacitatea centralelor telefo­nice automate urbane, în primul rînd în Bucu­reşti şi în principalele oraşe şi centre industriale ; în telefonia interurbană, se va extinde automati­zarea şi se vor instala noi cabluri telefonice. Investiţii—construcţii Investiţiile centralizate din fondurile statului în perioada 1971—1975 vor însuma 420—435 mi­liarde lei, ceea ce este aproape egal cu întregul volum de investiţii din anii 1961—1970. In plus, se vor investi circa 50 miliarde lei din veniturile proprii ale unităţilor cooperatiste şi de stat. La elaborarea planului cincinal pe perioada 1971— 1975 şi în cursul executării acestuia, va trebui să se acorde toată atenţia ca investiţiile să asi­gure dinamismul şi echilibrul economiei, o struc­tură modernă şi eficientă a producţiei materiale, cu­ mai bune rezultate în creşterea venitului na­ţional. Din partea proiectanţilor, beneficiarilor, constructorilor, se cere o înaltă responsabilitate în gospodărirea fondurilor considerabile ce se alocă pentru investiţii şi o preocupare susţinută ca ele să dea în cît mai scurt timp efectele eco­nomice scontate. 1. Principalele eforturi de investiţii vor fi orientate spre construirea de obiective produc­tive, în vederea creşterii potenţialului economic al ţării. Din totalul investiţiilor, 57—58 la sută vor fi alocate industriei, îndeosebi ramurilor care trebuie să contribuie la lărgirea surselor de materii prime, la dezvoltarea şi moderni­zarea bazei tehnico-materiale a întregii economii. Energetica, chimia, metalurgia şi construcţiile de maşini vor primi aproximativ trei pătrimi din investiţiile industriale. Fonduri mai mari decît în actualul cincinal vor fi repartizate industriei uşoare şi alimentare. In agricultură vor fi investite din fondurile centralizate ale statului circa 60 miliarde lei; de asemenea, se vor aloca 10—11 miliarde lei pentru lărgirea capacităţilor de producţie in­dustriale care deservesc agricultura. Se esti­mează că, în afara acestor fonduri, unităţile coo­peratiste agricole vor investi circa 20 miliarde lei din acumulări proprii. Se vor aloca fonduri mai mari pentru sporirea capacităţii şi modernizarea transporturilor, do­tarea construcţiilor cu noi maşini şi utilaje, pen­tru dezvoltarea celorlalte ramuri economice şi a activităţilor social-culturale. 2. In realizarea investiţiilor, un obiectiv prin­cipal trebuie să-l constituie sporirea eficienţei lor economice. Deciziile de investiţii trebuie să pornească de la analiza temeinică a unui sistem complex de indicatori tehnico-economici, de la necesitatea materializării investiţiilor în cît mai mare măsură în fonduri fixe productive şi a dimensionării corespunzătoare a capacităţilor de producţie ; noile obiective trebuie să dea rezul­tate superioare celor obţinute în actualul cin­cinal, in ce priveşte producţia, productivitatea muncii, preţul de cost, valorificarea resurselor naturale ale ţării, aportul valutar, să asigure sporuri cît mai mari de producţie şi de venit naţional la fiecare leu investit. La dezvoltarea ramurilor şi creşterea producţiei vor trebui avute în vedere, în mai mare măsură, posibilităţile de reutilare şi extindere a întreprinderilor existente, de completare a acestora cu maşinile şi echipa­mentele necesare valorificării întregului lor po­tenţial productiv. La obiectivele noi se va acorda prioritate exe­cuţiei şi punerii în funcţiune a capacităţilor desti­nate producţiei, celelalte lucrări urmînd să fie executate ulterior, după necesităţi. In realizarea programului de investiţii trebuie să se evite dispersarea fondurilor pe un număr prea mare de şantiere, care imobilizează resurse importante şi întîrzie intrarea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie. Este necesar să se elaboreze norme pe categorii de investiţii din dife­rite ramuri ale economiei naţionale, prin care să se stabilească consumurile de materiale, de utilaje şi manoperă, durata de execuţie precum şi rezul­tatele ce trebuie obţinute prin realizarea acestor investiţii. Se vor stabili, de asemenea, răspun­derile proiectanţilor, constructorilor şi beneficia­rilor pentru respectarea normelor fixate. Trebuie înlăturate formalităţile complicate de elaborare şi avizare a documentaţiilor tehnice, evidenţele inutile şi paralelismele în control; pe întregul parcurs al procesului de realizare a investiţiilor, este necesar să fie întărit controlul din partea beneficiarilor asupra executării lucrării. Construirea şi punerea în funcţiune la terme­nele planificate a tuturor obiectivelor impun pregătirea temeinică a lucrărilor de investiţii în acest scop, vor fi luate măsuri pentru elaborarea din timp a documentaţiei tehnico-economice, pen­tru crearea condiţiilor de livrare a utilajelor teh­nologice din ţară şi din import, la termene corelate cu graficele de execuţie a obiectivelor. Şantierele vor trebui astfel organizate şi asigurate cu ma­teriale şi forţă de muncă, încît activitatea să se desfăşoare ritmic în tot cursul anului. Concomi­tent cu construirea noilor capacităţi, se vor lua măsuri pentru pregătirea temeinică a cadrelor care le vor deservi; va trebui asigurată din vreme aprovizionarea cu materiile prime şi materialele necesare şi create condiţii ca noile obiective să funcţioneze la întreaga capacitate, cu numărul de salariaţi, cu productivitatea muncii, preţul de cost şi rentabilitatea prevăzute în proiecte. (Continuare in pag. a IV-a)

Next