Scînteia, septembrie 1969 (Anul 38, nr. 8173-8202)

1969-09-19 / nr. 8191

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNÍtI-VÁ! Anul XXXIX Nr. 8191 Vineri 19 septembrie 1969 6 PAGINI — 30 BANI îngrăşămintele agricole înseamnă P î î N E! Un adevăr prea puţin preţuit la Ministerul Industriei Chimice De ce Industria îngrăşămintelor azotoase constituie, in momentul de faţă, un punct slab al industriei noastre chimice ? Răspunsul este următorul : pentru că nu şi-a realizat planul pe 8 luni. Să vedem căror cauze se datorează rămînerea în urmă ? Din investigaţiile făcute rezultă că nerealizarea planului se datorează, aproape în întregime, neintrării in funcţiune a instalaţiilor Sybetra de la Combinatul chimic Craiova şi Combinatul de îngrăşăminte chimice Tr. Măgurele Probele tehnologice, care sunt un curs la grupurile noi de la cele două combinate, au evidenţiat existenţa unor mari defecţiuni la utilajele tehnologice şi echipamentele de bază. Fabrica de amoniac de la Craiova, de pildă, de la care se obţinuseră, în august, primele cantităţi de produse finite, a fost oprită pentru o serie de înlocuiri şi remedieri la ventilele de reglare, la alte aparate de comandă, cazanul auxiliar, la filtre, răcitoare de ulei şi apă şi altele. Multe dintre defecţiunile constatate la această fabrică nu sunt din cele obişnuite, întîlnite la orice punere în funcţiune şi care se pot remedia operativ, ci sînt de mare amploare. Aşa sînt cele constatate la una dintre coloanele de sinteză a amoniacului, care nu vor putea fi înlăturate decît în cîteva luni şi care pun sub un mare semn de întrebare producerea amoniacului şi a îngrăşămintelor la noul grup, nu numai în acest an, ci şi în primele luni din anul viitor. Specialişti din Ministerul Industriei Chimice au estimat că intrarea cu inttrziere în funcţiune a celor două grupuri noi Sybetra va cauza, pînă la sfîrşitul anului, nerealizarea unei producţii de 112 000 tone de îngrăşăminte azotoase, ceea ce înseamnă o imensă pagubă pentru economia naţională Este sigur însă că această importantă rămînere în urmă ar putea fi mult diminuată dacă s-ar asigura buna funcţionare a instalaţiilor existente, cit mai aproape de parametrii tehnici şi economici proiectaţi Numai la Combinatul chimic Craiova nu s-au realizat, la grupul existent, în luna august a.c., 7180 tone de azotat de amoniu şi 1 850 tone de uree, a căror valoare se ridică la peste 11 milioane lei De ce ? Am reţinut cîteva răspunsuri la această întrebare, desprinse din discuţiile avute cu cadre de muncitori şi tehnicieni, precum şi din dezbaterile care au avut loc, în ultimul timp, in secţiile productive ale primului grup de azot din cadrul combinatului, cu privire la realizarea planului pe acest an şi la sarcinile pe 1910. Oprirea generală pentru reparaţii din luna iulie a.c. a durat mai mult decît era prevăzut, iar instalaţiile nu au fost repuse în funcţiune imediat la capacitatea dinainte. Agregatul nr. 5 de la conversie a intrat în reparaţie în iulie şi a fost gata abia la începutul lunii septembrie (ing Liviu Murar, şef de tură) . — Reparaţiile durează acum mai mult pentru că nu avem mereu la îndemînă sculele, piesele de schimb şi materialele necesare (Carol Maurer, lăcătuş mecanic) — Aparatura de comandă nu funcţionează cum trebuie. Este oare posibil ca instalaţiile tehnologice moderne să fie conduse „după ureche“ ? (Vasile Ghiţulescu, maistru) • — Măsuri tehnice de importanţă covîrşitoare pentru bunul mers al instalaţiilor, prevăzute în planul unic de măsuri aprobat de minister, nu sunt aplicate operativ, ci se tergiversează de la o lună la alta (ing. Laurenţiu Catană, adjunct de şef (de secţie). Chiar şi numai aceste cîteva opinii exprimate de oameni cunoscuţi pentru experienţa şi maturitatea lor profesională, demonstrează că în calea revirimentului care se aşteaptă de cîţiva ani în activitatea combinatului de la Craiova — ca şi a celui de la Turnu Măgurele — se menţin numeroase obstacole, pentru eliminarea cărora nu s-a întreprins tot ce era posibil şi strict necesar din partea factorilor de conducere din întreprindere şi minister Maistrul Vasile Ghițulescu amintea că nu s-a dus la punct aparatura de măsură Ing. Nicolae PANTILIE (Continuare în pag. a III-a) ADUNĂRI GENERALE ALE SALARIAŢILOR DIN ÎNTREPRINDERI In spiritul răspunderii faţă de planul de stat Am asistat şi acum doi ani la dezbaterea cifrelor de plan de către muncitorii, tehnicienii, economiştii şi inginerii Combinatului petrochimia din Ploieşti Ne amintim că tînărul colectiv întîmpina atunci greutăţi, că existau destule neajunsuri care influenţau negativ asupra îndeplinirii riguroase a planului, asupra calităţii produselor; nici indicatorii financiari obţinuţi nu erau de natură să mulţumească. Atit organele locale de partid, cit şi forurile de resort din Ministerul Industriei Chimice nu aveau motive să fie satisfăcute Criticile formulate erau îndreptăţite Analizîndu-le cu răspundere, petrochimiştii ploieşteni — acesta este un mare merit al lor — nu s-au lăsat copleşiţi de dificultăţi. Dimpotrivă, s-au organizat mai bine şi au folosit cu randament in continuă creştere instalaţiile moderne, de mare productivitate ale combinatului , şi-au însuşit cu şi mai multă perseverenţă noi şi noi cunoştinţe tehnico-profesionale, au pus pe primul plan răspunderea in muncă, intărirea disciplinei de producţie. Trimestru cu trimestru au înregistrat rezultate în producţie şi economico-financiare tot mai bune, ajungînd pînă la cele din acest an, care au fost puternic reliefate în adunarea generală a salariaţilor ce a avut loc zilele trecute in combinat In ce constau aceste realizări ? In darea de seamă a comitetului de direcţie, prezentată de directorul general al combinatului, ing Traian Vulpe, se arăta pe primele 8 luni din anul acesta, activitatea economică şi financiară a colectivului s-a încheiat cu îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan la toţi indicatorii. S-au obţinut peste prevederi însemnate cantităţi de produse 489 tone polietilenă, 442 tone etilenă, 44 tone produse etoxilate, 224 tone anhidridă italică, 8 tone clorură de colină şi altele Cum şi prin ce mijloace ? In principal, prin depăşirea la unele instalaţii a parametrilor proiectaţi şi prin intrarea in funcţiune, înainte de termen, a unor secţii. Din totalul producţiei globale obţinute peste plan (48 milioane lei), 92 la sută s-a realizat pe baza creşterii productivităţii muncii pe salariat — lucru deosebit de important. Mai reţinem, din darea de seamă, că economiile suplimentare la preţul de cost au însumat în 8 luni 16 200 000 lei, că beneficiile peste plan s-au ridicat la 35 milioane lei, că rentabilitatea planificată a fost depăşită cu 9,7 la sută O primă concluzie, prin urmare Colectivul combinatului ploieştean a socotit, de la bun început, că îndatorirea sa primordială este una singură : fructificarea în condiţii de înaltă eficienţă a fondurilor investite de stat, valorificarea superioară a potenţialului tehnic, material şi uman de care dispune, pentru a da economiei naţionale la termen şi chiar mai devreme producţia şi acumulările scontate. Grija acordată în acest an îndeplinirii planului de Investiţii se manifestă mai pregnant decît în perioadele trecute O dovadă în acest sens o constituie faptul că, în 8 luni din acest an, din planul anual de investiţii s-a realizat 83 la sută. Rezultatele sînt, cum se vede, remarcabile. Se cuvine apreciat că, oricît de valoroase sînt rezultatele din activitatea economico-financiară de pînă acum colectivul combinatului este hotărît să le amplifice, prin valorificarea şi mai intensă a rezervelor interne ale producţiei. Această a doua concluzie a reieşit plenar din dezbaterile adunării generale a salariaţilor în adunare, sarcinile de plan pînă la sfirşitul acestui an şi cele din 1970 s-au confruntat aprofundat cu realitatea, cu posibilităţile colectivului, cu cerinţele exprese ale economiei naţionale, apreciindu-se că sunt pe deplin realizabile Ele au puterea de a mobiliza forţele şi iniţiativa colectivului, de a dinamiza capacitatea sa creatoare, de a impulsiona mersul înainte spre cote superioare de eficienţă economică Evidenţierea rezervelor, posibilităţilor s-a făcut fără ca neajunsurile să fie ocolite , dimpotrivă, s-au adus critici, fără menajamente, unor cadre de conducere care nu intervin pentru înlăturarea lor , dar, mai ales, s-au făcut o seamă de propuneri judicioase în vederea perfecţionării activităţii tuturor compartimentelor de activitate, organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii. Secretarul comitetului de partid, Mircea Izbăşoiu, arăta că aceste propuneri, intervenţii Constantin CĂPRARU corespondentul „Scînteii* (Continuare in pag. a IlI-a) La Combinatul petrochimic din Ploiești Mijloc de agrement, de cunoaştere şi apropiere intre oameni, turismul internaţional se afirmă drept unul dintre fenomenele cele mai dinamice ale veacului nostru. Cercul turiştilor din ţara noastră este din ce în ce mai larg Iată însă că, de la o vreme, împotriva oricărei raţiuni de acest ordin, pe cite un itinerar turistic sau altul îşi face apariţia un personaj ciudat, cu valizele doldora, creîndu-ţi impresia că participă la excursie în calitate de comis-voiajor al unor firme comerciale Listele cuprinzând mărfurile pe care asemenea „turişti“ le au asupra lor dau impresia unui inventar minuţios, întocmit la un supermagazin universal. Ce nu găseşti ! Seturi de confecţii, tutun şi salam de Sibiu, piper şi Gerovital,. toate in „cantităţi industriale“. Plecînd intr-o excursie este in firea omului să lege prietenii, să încerce a păstra o amintire materială, un simbol al locului pe unde a fost mici atenţii pentru cei din preajmă Dar, de la obiectele cu valoare mai mult sentimentală decît intrinsecă şi pînă la spiritul de tarabă al individului pus pe căpătuială este o diferenţă ca de la cer la pămînt Organele radiale sunt puse uneori în faţa unor situaţii de-a dreptul rizibile : într-o excursie de cîteva zile o turistă îşi luase cu ea, pentru consum propriu, după cum a declarat, cantitatea de 13 (treisprezece) litri de coniac ! un turist, mai multe bluze de nylon... de damă ! un altul, 80 pachete de ceai etc. — Avem de-a face cu intenţia unora de a transforma prilejul turistic într-o sursă de profituri ilicite — ne a declarat tovarăşul Ştefan Ionescu, directorul Direcţiei vămilor din Ministerul Comerţului Exterior Plecînd pe un anume itinerar, astfel de indivizi cunosc o ciudată., uniformizare a gusturilor, a pasiunilor etc De exemplu brusc se transformă în fanatici consumatori de ceai, sau - în plină vară - își burdușesc geamantanele cu pulovere groase, sau — mai șocant — oameni in puterea vîrstei se declară în perioada unui tratament cu Gerovital . ... — Ne puteţi da un exemplu ? — Evident Sorin Cioancă, domiciliat în Bucureşti, şos Ştefan cel Mare 25. A vrut să scoată din ţară nici mai mult nici mai puţin decît 270 cutii de Gerovital Cu acest stoc ar putea fi întinerit şi Matusalem ! Pe un alt itinerar, astfel de afacerişti nu pot trăi fără sos picant drept care transportă importante cantităţi de piper, pe un al treilea descoperi fumători a căror „porţie“ zilnică, judecind după tutungeria lor ambulantă, se cifrează, la 15—20 pachete. Un al doilea fenomen, nu mai puţin miraculos, se produce la întoarcere Astfel, venind dintr-o anume ţară, toţi aceşti aşa-zişi turişti apar încărcaţi de aparatură foto şi camere de luat vederi, declarîndu-se fotoamatori înnăscuţi. Dintr-o Turist sau negustor ambulant? anchetă socială altă ţară vor aduce bijuterii, amintindu-şi că în biroul în care lucrează au cel puţin o duzină de colege, fără a mai socoti familia... Ce au comun asemenea apucături ilicite cu nobilele feluri al turistului plecat să-şi îmbogăţească nu buzunarul ci mintea şi inima ? Am discutat, la O.N.T cu mai mulţi însoţitori de grup pe itinerare internaţionale Spiritul de căpătuială, mentalitatea de tarabă - ne-au spus ei — alterează şi stînjenesc programul şi dispoziţia majorităţii grupului de turişti „Turistul“-negustor, abia descins într-o localitate, se repede în piaţă şi magazine, caută gangurile şi talciocul Parcă îl apasă valiza menită să se metamorfozeze ad-hoc într-o agenţie ambulantă de vînzări-cumpărări.. Pe el nu-l interesează nici oraşul în care a poposit, nici anul în care a fost pusă piatra de temelie a cutărui monument, nici peisajul, nici firea oamenilor.. Singurul lui scop este să-şi plaseze rapid şi cît mai avantajos marfa începe apoi precipitat operaţia inversă a cumpărării, a încercării de a ascunde cît mai abil bunurile obţinute pe aceste căi dubioase Operaţia de a Titus ANDREI (Continuare în pag. a II-a» Instalația de preparare a minereurilor nemetalifere de la întreprinderea minieră Orșova La cele şapte veacuri de existenţă documentară, Timişoara — unul dintre marile şi înfloritoarele noastre oraşe — se înscrie organic în coordonatele majore ale efortului general de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Despre înfăţişarea de astăzi a oraşului de pe Bega, despre însuflețitoarele sale perspective — citiți reportajul* Timişoara 700* (pag. a IV-a). IN ZIARUL DE AZI: • Fiecare comunist - coautor al hotărîrilor organizaţiei de partid • Insămînţările de toamnă în judeţele Bistriţa- Năsăud şi Iaşi NOI OBIECTIVE INDUSTRIALE ÎN JUDEȚUL BUZĂU La Buzău a început turnarea fundaţiilor unui nou obiectiv industrial — primul din zona de vest a oraşului: întreprinderea de prefabricate din beton armat, a cărei producţie va fi, începînd cu anulviitor, de circa 100 000 metri cubi. Noua Întreprindere se înscrie in procesul intens de Industrializare pe care il cunoaşte Buzăul în ultimii ani. Pe lingă extinderea şi modernizarea uzinei de sîrmă şi produse din sîrmă, a uzinei de prelucrare a maselor plastice se ridică noi obiective Industriale, fabrica de produse ceramice, cea mai mare de acest fel din ţară, şi fabrica de produse lactate. In viitorul cincinal, producţia Industrială a Buzăului va creşte de peste 3 ori faţă de actualul cincinal. (Agerpres) | In pagina a V-a: SPORT | ------------------------------------------------------------------------------------------- | O CAMPIONATELE EUROPENE DE ATLETISM: | » Corespondență din Atena de la trimisul nostru special • FINALA „CUPEI DAVIS" : NASTASE B ASHE, PRIMUL MECI ! • FOTBAL PE CONTINENT Perfecţionarea cursurilor— obligaţie de prim ordin a învăţămintului universitar Prof. dr. docent Gheorghe PUŞKAŞ rectorul Institutului de medicină şi farmacie din Tg. Mureş Noul an de invăţămînt universitar va constitui un moment important în realizarea sarcinilor stabilite, de partid în vederea modernizării şcolii de toate gradele. Aceste sarcini sunt deosebit de generoase, pentru că în perioada profundelor transformări sociale pe care le trăim, cind o revoluţie ştiinţificotehnica modelează toate ramurile cunoaşterii umane, ştiinţa devenind ea însăşi o forţă de producţie. In consecinţă, orice imobilism, orice rămînere în urmă faţă de cerinţele societăţii reprezintă un grav pericol. După cum hipertrofia laturii informative a procesului de invăţămînt, în dauna funcţiei sale formativ-educative e un pericol nu mai puţin serios Aceste principii fundamentale ale invăţămîntului superior au fost puternic subliniate de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. La toate aceste principii se cuvine să ne gîndim acum, cind punem jaloanele unui nou an de invăţămînt universitar — primul an de studiu superior în care vom începe să aplicăm măsuri şi instrumente de lucru moderne, perfecţionate — planuri, programe. Cred că în această ordine de idei cea mai importantă preocupare trebuie să o constituie perfecţionarea cursurilor în concordanţă cu noile planuri şi programe de învfiţămînt, problemă la care mă voi referi in cele ce urmează. In mod deosebit consider că trebuie să ne îndreptăm atenţia spre ceea ce tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomanda, drept sarcină primordială a învăţămintului de toate gradele , „asigurarea unei strînse legături între şcoală şi viaţă intre şcoală şi nevoile practicii“. Desigur, prin aplicarea programului de măsuri pentru dezvoltarea învăţămintului stabilit prin Directivele Comitetului Central al partidului, prin aplicarea Legii învăţămîntului, şcoala noastră superioară a repurtat succese importante în numeroase privinţe Dar mai avem mult de făcut pentru ca învăţămîntul superior, în genere, şi cursurile, îndeosebi, să fie la nivelul solicitărilor progresului contemporan, atit sub raportul structurii şi conţinutului, cît şi in ceea ce priveşte corelarea cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale vieţii economice şi sociale S-a subliniat — pe drept cuvînt — că învăţămîntul superior modern este de neînchipuit fără maximă receptivitate, mobilitate şi capacitate de adaptare rapidă la progresul ştiinţei şi culturii. Pe plan mondial în învăţămîntul superior apar noi tendinţe : unele specifice ţării care le-a generat, altele aplicabile pe plan general. Selecţia lor chibzuită, îmbinarea experienţei proprii cu cea mondială este o necesitate imperioasă. In faţa ştiinţei contează numai rezultatele. De aceea, nu trebuie să ne lăsăm influenţaţi de publicitatea, uneori zgomotoasă, care se face în jurul unor noi metode şi descoperiri. Numai verificîndu-le vom putea măsura adevărata lor valoare şi eficienţă socială. Dar, tot atit de greşite ar fi închistarea rigidă, respingerea apriori a unor, noi tendinţe in ştiinţă. Atitudinea de desconsiderare nejustificată faţă de rezultatele geneticii moderne, care s-a manifestat la noi într-un trecut nu prea îndepărtat, trebuie să ne servească drept memento. A fi modern in învâţămint, deci, înseamnă a fi eficient şi în pas cu dezvoltarea societăţii. „ Planurile şi programele de învăţămînt ne permit acum să realizăm în tot mai mare măsură acea sinteză dorită între gîndire şi acţiune, prin care se traduce în viaţă modernizarea Învăţămintului. Alegerea esenţială în cunoaşterea ştiinţifică, atât de complexă este o problemă-cheie ca medic şi ca profesor mă lovesc deseori de această problemă în pregătirea personală pentru cursuri şi îmi dau (Continuare în pag. a II-a) O contribuţie de seamă la adincirea relaţiilor româno - austriece, la dezvoltarea colaborării internaţionale Prezenţa In România a preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a făcut o vizită oficială — prima vizită a unui şef de stat austriac în ţara noastră — a fost salutată cu căldură şi ospitalitate de poporul român. In manifestările de prietenie de pe întreg parcursul vizitei s-au exteriorizat sentimentele de stimă şi preţuire pe care şi le nutresc reciproc popoarele român şi austriac Aşezate în acelaşi spaţiu geografic şi avînd străvechi relaţii economice, legate prin Înseşi destinele continentului nostru, cele două popoare, român şi austriac, sînt animate de dorinţa — şi acest lucru s-a desprins concludent din desfăşurarea vizitei — de a dezvolta colaborarea reciproc avantajoasă, de a trăi în bună înţelegere, de a conlucra pentru soluţionarea problemelor care preocupă omenirea contemporană. Itinerarul vizitei a oferit înaltului oaspete, şi persoanelor care l-au însoţit, posibilitatea să cunoască nemijlocit aspecte ale peisajului românesc, mărturii ale trecutului istoric, preocupările actuale ale poporului român, eforturile lui în opera de edificare a noii societăţi. Vizita a prilejuit un larg şi cuprinzător schimb de vederi între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele federal al Austriei, Franz Jonas, convorbiri pe care distinsul oaspete le-a caracterizat drept „cea mai valoroasă parte a vizitei". Desfăşurate într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă, convorbirile oficiale au relevat evoluţia ascendentă a relaţiilor bilaterale româno-austriece, ceea ce oferă temeiuri de satisfacţie ambelor părţi, aceasta răspunzînd pe deplin intereselor şi năzuinţelor popoarelor noastre. Dezvoltarea economică, tehnicoştiinţifică şi culturală a României şi Austriei a creat un cadru propice extinderii cooperării dintre ele, pe baza egalităţii şi avantajului reciproc. An de an, colaborarea economică şi schimburile comerciale s-au amplificat şi diversificat. Este semnificativ, în acest sens, faptul că volumul schimburilor de mărfuri a crescut în perioada 1961—1968 de două ori şi jumătate. Convorbirile oficiale au evidenţiat necesitatea promovării tuturor căilor şi mijloacelor menite să contribuie la sporirea şi diversificarea acestor schimburi în vederea dezvoltării d jr echilibrate Evoluţia de pînă acum, a relaţiilor româno-austriece permite să se aprecieze că există un cadru bun, favorabil extinderii colaborării în toate domeniile, prin explorarea de noi posibilităţi şi valorificarea deplină a celor existente Aşa cum se arată In comunicat, cele două părţi au căzut de acord asupra utilităţii încheierii unui nou acord comercial pe termen lung şi a unui acord cultural, ceea ce va oferi perspectiva intensificării cooperării româno-austriece pe planuri multiple. Schimbul de vederi asupra unor probleme majore alevieţii internaţionale, pe care l-au prilejuit convorbirile, a reliefat preocupările României şi Austriei pentru asigurarea unei atmosfere paşnice, de încredere între toate popoarele, apreciindu-se că fiecare stat, fiecare popor, indiferent de mărimea şi orînduirea sa social-politică, poate să-şi aducă contribuţia la îmbunătăţirea climatului internaţional, la promovarea idealurilor nobile ale păcii. „Noi considerăm — declara tovarăşul Nicolae Ceauşescu la dineul oferit în onoarea înaltului oaspete — că Dumitru ŢINU (Continuare In pag. aVI-a)