Scînteia, noiembrie 1969 (Anul 38, nr. 8234-8263)
1969-11-08 / nr. 8241
I I I [faptul] idivers. I Un procuror I I în culpă! • Cazul pe care vi-1 relatăm a • strinit, legitim consternarea și I I indignarea unanimă a lucrăto- | rilor din domeniul justiţiei. Aceasta, cu atît mai mult cu cit I vinovat de abateri flagrante de I I la normele legale se face însuși * • un reprezentant al justiţiei. Este I vorba de Caius Şuveţi, procu- I I ror în cadrul direcţiei a IV-a din Procuratura generală. O calitate care îl obliga, în primul I ■ rînd pe el, să vegheze la res- I * pectarea şi aplicarea legii — în- 1 I datorire de care nu s-a achitat i cu demnitate, excluzindu-se sin- I I gur din rîndurile oamenilor » legii. Concluziile anchetei sînt : I edificatoare. Fostul procuror se I face vinovat de tăinuirea unei I * persoane condamnate de justiţie I şi urmărite, pentru executarea pedepsei, de organele de mili- I I ţie, ca şi de folosirea calităţii * . şi atribuţiilor sale în scopul ob- • ţinerii unor avantaje materiale I (12 000 de lei) pe căi necinstite. Reţinîndu-se in sarcina sa vina I de favorizare a infracţiunii şi I trafic de influenţă, el a fost scos I I din funcţie şi deferit organelor " , de justiţie. Legea se aplică tutu- Iror , I Micromuzeu | . cinegetic I Doi pasionaţi vînători din Tir- I gu Mureş — medicul Alexan-tdru Deak şi soţia sa Ecaterina I — şi-au făcut debutul în sezo- nul cinegetic de toamnă cu o performanţă deosebită. Ei au I reuşit să captureze, in munţii I Căliman, doi cerbi carpatini ale a căror trofee sunt cotate, in ta- I bela internaţională de clasifica- I re, cu medalii de aur. De alt- I fel, colecţia familială a celor doi soţi cuprinde nu mai puţin I de 28 trofee de căpriori şi 11 ■ trofee de cerbi carpatini (6 cu medalii de aur) care, împreună I cu alte podoabe cinegetice — I cocoşi de munte, capre negre, * blănuri de diferite animale săl- Ibatice din fauna carpatică — I constituie un adevărat micro- I muzeu vînătoresc. : Nici cînd arde nu întrerup şedinţa? In ziua de 28 octombrie (ora 15,15) a izbucnit un incendiu la I cooperativa agricolă Mereni — I brigada Lutoasa —, din comuna Lemnia, judeţul Covasna. In acest timp, la reşedinţa C.A.P., I sub conducerea tovarăşului Ioan I Biro, preşedintele consiliului I popular comunal, se desfăşura o şedinţă. Anunţat de incendiu, I de către un cetăţean — „Tova- Irăşe preşedinte, arde o şură cu fin la brigada Lutoasa !“ — I preşedintele a răspuns calm : I „Nu putem întrerupe şedinţa“. * Şi n-au întrerupt-o. Paguba provocată de incendiu se ridică I la 10 000 de lei. Prin urmare, a- |tunci cînd arde de-adevăratelea, lor... le arde de şedinţe. Să iei I foc, nu alta ! [ Braconieri periculoşi De mai multă vreme, în raza ocolului silvic Tazlău hălăduiesc şi îşi fac de cap cîţiva braco- I nieri înrăiţi Nu de mult, paz- nicul Constantin Potop a fost pus pe fugă, cu focuri de armă, I de un grup de braconieri pur- I tind măşti. Paznicii de vînătoareI şi paznicii silvici din Tazlău au I organizat, cu sprijinul miliţiei I locale, o acţiune de depistare a braconierilor aduşi în pădure, pe rînd cu autocamionul 21 Bc 2021. Şi astfel, în cursa I întinsă cu abilitate, au căzut 4 indivizi: Gheorghe Spătaru, I Mircea C. Spătaru şi Nicolae I Gînguţă din comuna Zemeş, ju- * deţul Bacău, precum şi Panaite I . Spătaru din Tazlău de Sus. Al I cincilea, Nicolae Popa, s-a im- potrivit somaţiei cu focuri de armă. Urmărirea şi arestarea I acestuia intră in competenţa I miliţiei judeţene. 1 Cale lunga, « să le-ajungă | Nu o dată Ministerul Transpor- I turilor ripostează — și pe drept I — la tntîrzierile exagerate ale • unor întreprinderi, in descărca- ■ rea vagoanelor — fapt ce duce I la imobilizarea multor mijloace | de transport. Ce ne facem însă , atunci cină însuși C.F.R.-ul reu- I şeşte performanţa de a-şi rătăci I propriile vagoane ? Bunăoară, vagonul nr. 405 361. Expediat, a- I cum un an, cu o încărcătură de 152 tone de pirită combinatului * chimic din Tirnăveni, a primit o cale liberă şi... dus a fost ! După I 10 luni de hoinăreală, nu ajun- | sese încă la destinaţie. Abia de curind — şi numai ca urmare a acţionării cărăuşului, la Arbitra- I jul de stat — s-a dat de urma sa. Rătăcea pe undeva prin a- I propiere, numai in staţie la Trr- I năveni nil reuşea să intre. A- I vind in vedere acest caz (şi cite ■ altele) opinăm pentru schimba- I rea grabnică a macazului. Pe o- |colite spus, e bine s-o ia... de-a dreptul cu măsurile. Rubrică redactată de Stefan ZIDARIŢA Gheorghe POPESCU * cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" ! PAGINA 2 ACHIZITORI SAU... RESPONSABILI CU „GIMNASTICA" DE SLĂBIRE A ANIMALELOR? în mod firesc, acţiunea de reevaluare a disponibilităţilor existente în cooperativele agricole de producţie din judeţul Vâlcea a avut drept rezultat intensificarea ritmului de preluare a produselor agro-alimentare destinate fondului central. De pe ogoare, pînă mai ieri încărcate de rodul toamnei, zilele de vîrf s-au mutat acum în incinta bazelor de recepţie, ale căror silozuri şi hambare au devenit din nou foarte solicitate. Pînă în prezent a fost preluată cea mai mare parte din cantitatea de grîu, întreaga cantitate de ceapă,circa 50 la sută din porumb, precum şi alte produse. Se cuvine să fie menţionat faptul că o serie de cooperative agricole de producţie, cum sunt cele din comunele Mihăieşti, Riureni, Băbeni, Bujoreni şi altele care au obţinut, în condiţiile specifice judeţului, producţii bune şi s-au angajat să suplimenteze livrările la fondul central, au reuşit să transporte pînă acum la baze tot ceea ce şi-au propus. Dat fiind însă faptui că în următoarele zile vor trebui livrate cantităţi mari de produse, este necesar ca ritmul preluărilor să fie şi mai alert, că munca să fie mai bine organizată. Facem această remarcă deoarece în ziua ne. 4 noiembrie intraseră în silozuri peste 500 tone de diferite produse, iar în ziua următoare, cînd se aştepta ca predarea să se efectueze in acelaşi tempo, cantitateapreluată a scăzut la jumătate Asemenea oscilaţii se datorează, în bună măsură, faptului că în numeroase cooperative agricole de producţie nu s-au luat măsuri din vreme, pentru asigurarea mijloacelor de transport necesare. În această situaţie era, acum două zile, cooperativa agricolă de producţie din Galicea. — Nu avem mijloace suficiente de transport — ne spunea ing Petre Gănescu, vicepreşedintele cooperativei Mai» avem de adus de pe cîmp circa 50 tone de varză — Vedem că secţia IMA are citeva remarci, de ce nu le folosiţi ? Aflăm că, de fapt, conducerea cooperativă)... nu s-a gîndit la această posibilitate Acum, ea nu poate fi aplicată, deoarece remorcile trebuie să fie pise la punct şi asta durează cel puţin o săptămină. Deficienţe asemănătoare intîlnim şi in alte cooperative agricole de producţie (Făureşti, Rîmeşti, Ştirbeşti, Pîrîieni etc), care nu au găsit cu cale nici măcar să transporte la bazele de recepţie importante cantităţi de griu recoltate cu atitea luni in urmă Pe de altă parte însă, în unele baze de recepţie treaba ,nu este organizată aşa cum se cuvine. De cîteva zile, organele agricole judeţene au luat măsuri ca acestea să funcţioneze neîntrerupt, de dimineaţă pînă la orele 11 noapte. Ne-am prezentat, în urma acestei dispoziţii, la baza de recepţie din Drăgăşani. Pe la orele 19 30 am găsit porţile închise. Se vor lua măsuri de intensificare a preluărilor cînd vor veni ploile ii drumul de mai bine de un kilometru pînă la intrarea in bază, acum plin de gropi şi hîrtoape, va deveni, pur şi simplu, impracticabil ? în general, produsele preluate sint depozitate in condiţii bune, fiind evidentă grija pentru evitarea risipei Totuşi, la Drăgăşani, însemnate cantităţi de porumb sunt depozitate în pătule improvizate, care pe vreme rea ne îndoim că vor oferi o protecţie sigură La baza de recepţie Rîureni se lucra de zor la amenajarea unui asemenea pătul improvizat pentru că , după cum recunoaşte şeful bazei, Marin Iîărbulescu — în cîteva zile nu va mai fi loc pentru depozitarea porumbului. Mare ne-a fost însă mirarea cînd, la numai cîţiva paşi de locul unde se încerca înjghebarea unui astfel de adăpost, am descoperit un pătul cu o capacitate de 120 tone, ocupat cu... gazuri de griu, neridicate de I.A.S. Rm. Vîlcea. — Le-am cerut celor de la I.A.S. »I ne elibereze acest spaţiu — ne spune şeful bazei, dar noi am spus: noi am auzit. Nu se putea oare găsi o soluţie tn acest sens pină acum ? Greu de crezut, dacă, fireşte, se acţiona mai hotărît. In ciuda numeroaselor sesizări şi reclamaţii înregistrate cu precizie matematică în fiecare toamnă, într-un mod cu totul necorespunzător, este organizată şi preluarea animalelor, contractate atît de către unităţile agricole, cit şi de către ţăranii cooperatori sau cu gospodărie individuală . Practicile birocratice care persistă în acest sector — ne spune medicul veterinar Florian Monea, de la cooperativa agricolă de producţie Galicea — se soldează cu pierderi mari de carne, care ar trebui, de fapt, predată statului. De cele mai multe ori, cînd trebuie să livrăm animalele contractate, achizitorii fabricii de industrializare a cărnii nu se prezintă la recepţie. Suntem nevoiţi, astfel, să prelungim in mod nepermis postul animalelor, ceea ce are drept rezultat mari pierderi in greutate. Acum avem de predat un lot de 35 de bovine, in greutate de peste 250 kg fiecare. Intrucît achizitorul nu s-a prezentat să le ridice, nu ar avut încotro şi a trebuit să le duc personal la abator, pentru a le tăia „la litigiu". Aceasta înseamnă insă ca eu să-mi pierd cel puţin 2—3 zile de lucru, fără a mai vorbi de cooperatorii care trebuie să insoţească animalele. Am putea relata aici şi multe alte exemple de acest fel, din care rezultă că, din cauza unor anomalii în genere destul de bine cunoscute, bazele de recepţie obligă animalele la o adevărată cură de slăbire. Nu de mult, la cooperativa agricolă de producţie Lăcusteni, achizitorul Făurescu a recepţionat 20 de bovine. In baza acestei „recepţii“, animalele au fost duse apoi la baza din Bălceşti. Aici, însă, stupoare ! Nu au fost primite decit 4. Restul, după ce fuseseră ţinute mai bine de o zi nemîncate, au făcut cale-ntoarsă, pentru a fi aduse altădată Medicul veterinar Valeriu Maxim de la cooperativa agricolă de producţie Călimăneşti, ne-a relatat o adevărată odisee, care a durat aproape o lună de zile, pentru preluarea unei vaci bătrîne în schimbul unei viţele predate cooperativei agricole pentru prăsilă de achizitorul din comună. într-una din zilele trecute, la baza de recepţie din Rm. Vîlcea am găsit mai mulţi producători care aduseseră, de la distanţe de zeci de km, circa 10—15 animale. Recepţionerul Constantin Ghiţescu îi sfătuia însă să se întoarcă cu ele acasă, deoarece chiar atunci I.A.S. Ciocăneşti, unde trebuiau să fie dirijate, anunţase că nu are maşini pentru transportul lor. Iar baza de recepţie din Rm. Vîlcea nu dispunea de furaje ca sa le întreţină. Am discutat despre aceste lucruri cu tov. Nicolae Marcu, directorul fabricii de industrializare a cărnii, care a recunoscut că oamenii au toate motivele să fie nemulţumiţi. Dar intrucît ingrăşătoriile spre care trebuie dirijate multe din animalele contractate refuză să le primească, ne-a mărturisit că nu vede cum ar putea fi practic înlăturate aceste deficienţe. Fiind vorba de pierderi însemnate de carne, se impune — şi aceasta neîntîrziat — ca Ministerul Industriei Alimentare să găsească soluţii pentru simplificarea filierii de livrare a animalelor contractate şi să asigure aplicarea lor riguroasă. însemnările de faţă au prezentat doar cîteva din anomaliile intîlnite in activitatea bazelor de recepţie. Acestea sint departe de a reprezenta cazuri singulare, ieşite din comunele ce sint semnalate şi din alte loialităţi ale ţării, au fost In repetate rînduri criticate. Cu atît mai mult cu cit aduc pagube insemnate economiei naţionale, cu atit mai mult cu cit nu poate fi vorba de motive obiective care să determine neputinţa eliminării unor asemenea defecţiuni o spunem răspicat : persistenţa neajunsurilor, imobilismul unora in luarea cit mai grabnică a măsurilor ce se impun, lipsa simțului de răspundere pentru păstrarea roadelor pămîntului sunt acte anti-sociale ce se cuvin extirpate din rădăcină prin măsuri ferme. Dumitru URCOB CONCURS EXCEPTIONAL PRONOEXPRES La concursul de mime, Administraţia de stat Loto-Pronosport atribuie, în număr nelimitat, apartamente cu 3 camere — confort de gradul 1 şi diferenţa în numerar pină la 100 000 de lei; apartamente cu 2 camere — confort de gradul 1 şi diferenţa in numerar pină la 75 000 de lei, autoturisme „Dacia 1100“ și „Skoda 1000 M.B.“ şi alte premii. Azi este ultima zi pentru procurarea biletelor. Cele mai mari şanse de ciştig au biletele cu seria N de 30 de lei. (Urmare din pag. I) aceste curse clandestine, se concretizează intr-un prejudiciu de 160 000 de Iei. Cum de au putut avea loc „secvenţe" ca aceea din „filmul“ rulat de noi mai înainte ? Ni s-a confirmat că depozitul era rar vizitat de şefii lui, care aveau deplină încredere un gestionar (!). Paza işi făcea datoria aşa cum s-a văzut. De pe acest şantier, aflat nu undeva, in locuri pustii, prin coclauri, ci în plin oraş, se fura ca dintr-o casă părăsită ca la drumul mare, fără ca nimeni, nici paza (plătită pentru a păzi), nici şefii (plătiţi pentru., a controla) să se sinchisească Intr-o sesizare către conducerea întreprinderii nr 8. Procuratura municipiului Bucureşti aminteşte principalele cauze care au generat infracţiunea şi care pot In continuare facilita sustragerile din avutul obştesc. In primul rînd, se pomeneşte despre slabul, cvasiinexistentul control al celor răspunzători pentru păstrarea intactă a averii şantierului (într-o perioadă de 9 luni nu s-au făcut nici un fel de verificări sau controale la depozitul „Farado“ Notăm că nu este vorba de inventare globale, ci de obişnuitele şi necesarele verificări periodice prin sondaj de care, pare-se conducerea întreprinderii amintite nici n-a auzit) Iată doar o mostră de nepăsare: şoferii care au participat la furt au făcut curse clandestine în valoare de 40 000 lei, adică au parcurs cu maşinile încărcate cîteva mii de kilometri Nu s-a putut oare observa inutilitatea unor asemenea curse ? Nimeni nu s-a întrebat ce transportă camioanele ? Răspunsul la această întrebare ni -l dă faptul că oamenii investiţi cu răspunderea de a se ocupa de îndrumarea directă, la obiectivele de lucru, a muncii practice au vizitat şantierul, intr-un an întreg, numai de trei-patru ori ! Ne dăm astfel şi mai limpede seama de ce condiţii prielnice pentru desfăşurarea activităţii lor au beneficiat hoţii. În altă ordine de idei, se cuvine subliniată uşurinţa cu care sunt angajaţi în posturi oameni certaţi cu cinstea şi cu legea Atît conducătorul şantierului, cit şi şefii lui Ion Albu de la serviciul de aprovizionare, au înregistrat furturile acestuia drept „o mare surpriză“. Adică - spun ei — cine s-ar fi aşteptat ca omul lor de încredere să fie, dragă doamne, hoţ ! Surpriza a trecut cu timpul dar ce se întîmplă cu paguba ? Vor participa la acoperirea daunelor aduse şantierului toţi cei care, neîndeplinindu-şi datoria, au înlesnit, de fapt, matrapazlîcurile lui Ion Albu şi ale comparşilor săi ? Printre „eroii“ acestei „pelicule“ se numără, desigur, şi beneficiarii materialelor sustrase din depozit. Uşor, prea uşor, materiale încărcate în zeci de maşini, materiale care valorează peste o sută de mii de lei, au fost vîndute, deoarece uşor s-au găsit şi clienţii : 19 cetăţeni particulari, care au cumpărat materialele fără să-şi pună nici o problemă, de parcă le-ar fi achiziţionat de la magazin. Nu e nici o exagerare în afirmaţia că vina amatorilor de materiale „de ocazie" — oameni care nu se întreabă pe ce cale şi le-a procurat „binevoitorul" vînzător — este la fel de mare ca a hoţului însuşi Cumpărătorul se transformă, cu sau fără voie, intr-un complice care favorizează ilegalitatea şi o proliferează ! într-o astfel de situaţie se află, bunăoară, Maria Belu, învăţătoare din Ploieşti, care a încheiat un „contract" în valoare de cîteva zeci de mii de lei cu un „antreprenor" ce se obligase să-i pună la dispoziţie materiale şi lucrători pentru construirea unei case Maria Belu nu s-a intrebat cit de legal este ceea ce face, nu ştia măcar prea bine cine-i omul care in faţa ei se pretindea „arhitectul" Ionescu şi care se lăuda a fi om cu relaţii şi „foarte dornic de a o ajuta“, iată ce declară „contractanta“ pentru a justifica această „înţelegere de afaceri“ cu un individ dovedit apoi hoţ notoriu : — Mi s-a părut că Ionescu ia materialele şi oamenii de pe un şantier, dar nu era treaba mea, că doar eu am încheiat cu ei acte in regulă... in realitate „arhitectul" Tonescu era maistru pe un şantier al Trustului de construcţii-montaj Prahova, unde, chipurile, construia hale pentru combinatul de industrie locală „Progresul“Ploieşti. Om cu trecut dubios (mai suferise o condamnare pentru fals în acte publice), în loc să se ocupe de treburile şantierului, făcea şi desfăcea tot felul de afaceri , lua lucrări particulare in antrepriză, folosind salariaţii din subordine, pe care ii învoia apoi pentru propriile lor combinaţii Această harababură, care sărea în ochi, nu a neliniştit nici conducerea C.M. Prahova, nici pe şeful de lot Panait Davidescu, conducătorul direct al lui lonescu (...„care trecea cu viteza automobilului pe şantier şi avea incredere în mine“, după cum declară Gh. lonescu), nici pe beneficiar,Combinatul de industrie locală „Progresul“-Ploieşti. Era oare atît de greu de observat că lucrurile pe şantier erau întirziate faţă de plan cu 6—7 luni ? Avînd deci asigurate „condiţii optime", Gh. Ionescu ridică în cîteva săptămîni o casă Măriei Belu cu materialele şi oamenii şantierului unde era şef. Asociaţii săi la afacere, zidarul Săftoi, Ion Vasile, C. Manolache sunt pontaţi „prezenţi" pe şantier, iar şoferului Andrei Nicolae, care-i transportă materialele, i se confirmă, pe foaia de parcurs, curse nefăcute şi este răsplătit „cum se cuvine". Ghionescu declară cu cinism : „Aveam toate posibilităţile să acţionez în voie O parte din materialele luate de mine zăceau pe şantier şi nici măcar nu erau trecute în evidenţă, aşa că nimeni n-avea cum să ştie că le-am folosit..." Ce spun conducătorii trustului ploieştean despre aceste fapte ? Directorul N. Iorga amintea ca o scuză că „există un specific al activităţii de construcţii, care îngreunează Case care... circulă la miezul nopţii paza şantierului (!) şi care nu dă posibilitate, datorită largii răspîndiri a materialelor, să se execute verificări operative ale stocurilor". Oare de acest „specific" ţine faptul că, timp de 10 zile, o echipă de zidari a lipsit în întregime de pe şantier, fiind în tot acest răstimp pontată, fără să se observe ? Mărturisim că n-am înţeles în ce constă „specificul" despre care pomenea directorul T.C.M. Ploieşti „Specifică" este aici doar superficialitatea, comoditatea lipsa de control. Specificul real al activităţii de construcţii constă în munca organizată, sîrguincioasă a celor ce lucrează pe şantiere Iată că neverosimilul Intimplării sugerate la începutul acestor rînduri — neverosimil favorizat de nepăsarea cuibărită în activitatea unor conduceri de şantiere — poate căpăta cele mai reale aspecte cu putință Căci ce sînt-'oare toate aceste case particulare ridicate din materialele statului — materiale destinate înălțării unor obiective industriale sau social-culturale - decit case furate? Furate statului şi totodată mie, ţie, lui, tuturor acelora care au dreptul legal şi îşi aşteaptă, onest, rîndul să se mute în apartamentele ce li se cuvin întărirea controlului activităţii de pe şantiere, simţul de răspundere în angajarea personalului ce gestionează bunuri materiale, o pază eficientă care să nu doarmă în post, o riguroasă urmărire a activităţii fiecărui constructor de către maiştrii şi şefii de şantier, verificări detaliate şi exigente ale depozitelor şi gestiunilor — iată tot atâtea mijloace care pot împiedica fenomenul „caselor furate". Depuneri in vederea participării la prima tragere la sorti a noului libret de economii pentru turism Casa de Economii şi Consemnaţiuni informează că, în mod excepţional, la prima tragere la sorţi a libretului de economii pentru turism (pentru trimestrul IV/1969) vor participa libretele care vor fi emise pină la data de 22 noiembrie a.c. Inclusiv. Depunătorii care doresc să participe la tragerea la serţi pentru trimestrul IV a.c. trebuie să depună pe aceste librete, pină la data menţionată mai sus, suma de minimum 3 000 lei, pe care trebuie să o păstreze la C.E.C. pînă la 31 decembrie a.c. inclusiv. Pentru sumele depuse pe libretele de economii pentru turism, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acordă depunătorilor dobînzi şi, prin trageri la sorţi trimestriale, cîştiguri in excursii in străinătate organizate de O.N.T., ca şi cîştiguri in bani pentru organizarea de excursii individuale in străinătate. Cîștigătorii care efectuează excursii individuale în străinătate primesc, la cerere, o parte din valoarea cîștigului (lei 3 000) In valuta tării in care se deplasează Libretele de economii pentru turism se emit de toate filialele şi agenţiile C.E.C., pentru o depunere iniţială de minimum 100 lei. LOTO Numerele extrase la tragerea din 9 noiembrie 1969 : EXTRAGEREA I : 79 88 52 82 68 19 73 42 54 80 1 11. Fond de premii : 486 053 lei. EXTRAGEREA a II-A : 53 37 21 13. Fond de premii : 254 703 lei. « Plata premiilor pentru acest concurs se va face astfel : In Capitală , Incepînd de la 15 noiembrie pînă la 23 decembrie 1969 inclusiv. In țară : de la 19 noiembrie pînă la 23 decembrie 1969 inclusiv. Confecţii călduroase pentru toate virstele Vremea s-a răcit. Îmbrăcămintea şi încălţămintea călduroasă, adecvate timpului în care ne găsim, au deci căutare. Magazinele de specialitate sunt bine aprovizionate cu paltoane din stofe de calitate, cu gulere din blană. Pentru copii — ca in imaginea de faţă — şi pentru adulţi. Prin magazinele de confecţii bărbăteşti şi pentru adolescenţi se desfac costume călduroase — din ţesături de lină — din lină în amestec cu fibre poliesterice, din ţesături poliester în amestec cu celofibră. Se găsesc, de asemenea, pantaloni şi cămăși potrivite sezonului rece, paltoane din stofă fină și semifînâ. SCl NT El A slmbăta 8 noiembrie 1969 Oraşele în pragul iernii însemnări despre activitatea edilitară la Iaşi şi Paşcani In raidul de faţă — întreprins în oraşele Iaşi şi Paşcani — ne-am interesat de pregătirile care privesc gospodăria comunală. Precizăm de la început că atît din partea consiliilor populare respective, cit şi a unităţilor de gospodărire a spaţiului locativ, de transport în comun etc. se constată o preocupare intensă şi, în anumite compartimente, se înregistrează chiar rezultate îmbucurătoare. Dar în cursul raidului am descoperit şi o serie de deficienţe, a căror înlăturare nu mai suportă amînare. Să ne referim, în primul rînd, la faptul că la noile locuinţe lucrările de asigurare cu apă caldă şi rece, canalizare etc n-au ţinut pasul cu construcţiile executate Este deci firesc ca locatarii — printre care cei din cartierele Socola-Nicolina şi Tătăraşi — să reclame lipsa de apă caldă menajeră — Este adevărat, aşa stau lucrurile — ne-a confirmat ing. Alexandru Casian, directorul Direcţiei judeţene de gospodărie comunală Dar consemnaţi că aceste greutăţi se datoresc unor cauze obiective : îndesirea blocurilor, realizată în ultimii ani in cartierele noi de locuinţe de la Iaşi, a făcut ca reţelele proiectate şi executate iniţial să nu mai poată satisface cerinţele actuale. Prin construirea unei noi magistrale de apă in cartierul Dimitrie Cantemir, care e aproape gata, şi a alteia, în cartierul Tătăraşi, ce va fi dată în folosinţă pînă la sfîrşitul anului, presiunea apei va creşte, asigurind aprovizionarea cu apă caldă la toate etajele blocurilor. Aşa stînd lucrurile, nu ne-am mai dus la proiectanţi să-i întrebăm de ce n-au prevăzut de la inceput noile magistrale, că doar nimeni n-a indicat ca îndesirile de blocuri să se facă fără a se ţine seama de posibilităţile de a li se asigura apă, căldură şi canalizare. Nu i-am mai întrebat nici pe constructori — deşi ar fi fost cazul — de că ei, ca executanţi, nu au atras atenţia din timp că locuinţele nu pot fi făcute fără a avea apă şi căldură Cum lucrurile sunt pe cale de rezolvare, i-am întrebat tot pe beneficiar • de ce nu insistaţi ca lucrătorii I.C.R.S. (întreprinderea de construcţii şi reparaţii de străzi), care execută noile magistrale, să urgenteze ritmul lucrărilor ? — Nu-i mai criticaţi pe cei de la I.C.R.S, pentru că au realizat deja 76 la sută din planul valoric anual — ne-a spus, plin de duioşie, ca o mamă ce-şi ocroteşte copilul, ing Alexandru Casian. Dar oare numai îndeplinirea planului valoric trebuie urmărită atunci cînd este vorba de pregătirile pentru iarnă? în fapt, lucrările înaintează pe alocuri, anevoie, iar organizarea este defectuoasă. In ziua de 25 octombrie, de exemplu, începînd de la orele 12—13 n-am mai găsit nici un lucrător pe şantierele magistralelor de apă respective. Şi iar n-am fost lămuriţi : de ce nu s-o fi punînd mereu în faţă îndeplinirea planului valoric, cînd multe lucrări sunt rămase in urmă ? Este, desigur, un fapt pozitiv că această situaţie nu i-a lăsat, indiferenţi pe tovarăşii din conducerea consiliului popular municipal Tov Gh. Cambose, vicepreşedinte al consiliului, ne-a vorbit despre măsura luată pentru suplimentarea cu încă 50 de lucrători a colectivului de la I.G.L.L., care lucrează la reglarea şi repararea instalaţiilor de căldură, apă etc. Din păcate însă, nimeni nu ştie ce fac şi pe unde omoră aceşti oameni , şi, în general vorbind, nu prea se văd roadele activităţii I.G.L.L. in pregătirea pentru iarnă a fondului locativ Greutăţi în ce priveşte încălzirea noilor blocuri s-au ivit şi la Paşcani După cum ni s-a relatat, reţeaua de apă şi încălzire nu are suficientă presiune, la centrala termică mai este necesar un cazan, cvartalele de locuinţe au capacităţi de aprovizionare cu combustibil pentru încălzire centrală numai pentru cite 5—6 zile. La rîndul său, nici depozitul „Competrol“ din localitate nu are o capacitate îndestulătoare pentru astfel de combustibil şi atunci locatarii sunt trimişi să-l ridice direct din vagoanele-cisterne, de la gară. Dar cum asociaţiile de locatari n-au mijloace de transport proprii şi nici nu pot inchina operativ, fără o aprobare obţinută în prealabil de la direcţia judeţeană din Iaşi, se trezesc în loc de combustibil cu locaţii, pe care trebuie să le plătească C.F.R.-ului. Pînă acum s-au şi plătit vreo 6 000 de lei drept locaţii. Trebuie să recunoaştem, este o situaţie mai mult decit nefirească. Aducîndu-i la cunoştinţa tov. Casian aceste probleme, n-a mai fost atît de, duios. Era, evident, vorba de altă întreprindere, care nu intră în subordinea directă a domniei sale : „Da, „Competrolul“ trebuie criticat, ba chiar şi Ministerul Petrolului, pentru că la adresa noastră, prin care semnalam situaţia de la Paşcani, ne-a răspuns că abia în 1970 va construi un rezervor de 200 de tone, destinat combustibilului necesar încălzirii centrale“. Totuşi, cum se vor înlătura neajunsurile din acest sezon ? Pînă acum nu s-a găsit nici o soluţie economică acceptabilă. Realizarea „îndesirilor“ atît la Iaşi, cit şi la Paşcani aduce în actualitate şi o altă problemă: aceea a căilor de acces în noile cartiere. Ştiu oare forurile responsabile că prevederile în legătură cu aceste căi nu se realizează întocmai, că şi ceea ce s-a făcut se strică acum, fără a mai fi reparat ? Să concretizăm : constructorii Trustului local de construcţie Iaşi au spart aproape toate aleile asfaltate din cartierul „Codrescu“, pentru a racorda conducta de încălzire și apă la blocurile Bl, Po, E 6 construite cu fonduri personale, dar nimeni nu se mai gîndește să repare stricăciunile. Tot constructorii au distrus un trotuar lung de aproape un kilometru intre blocul A1 şi A3 din Tătăraşi, făcînd aşa-zisa nivelare pe verticală a terenului şi, de un an de zile, nu s-a mai construit altul Pe malul drept al Bahluiului din cartierul Socola-Nicolina, pe str. Ion Creangă din Tătăraşi, în piaţa „Podul Roşu" şi în alte părţi, întreprinderea pentru lucrări de telecomunicaţii a instalat nişte cabluri pe str Uzinei. Trustul local de construcţii a executat protecţia catodică a conductei de gaz metan după ce strada a fost asfaltată şi tot aici I.C.M. Bacău a căpătat autorizaţie să spargă strada chiar fără a avea cablul ca urmează a fi pozat, de două luni circulaţia fiind împiedicată Peste tot locatarii sunt lăsaţi să meargă prin noroaie cînd vremea este ploioasă şi nimeni nu ia in seamă sesizările de acest fel „Le-am dat amenzi Întreprinderilor care n-au respectat angajamentul luat atunci cînd au cerut autorizaţie să spargă străzile pentru vreo lucrare urgentă Dar tot degeaba. Nu înţeleg să repare stricăciunile“ — ne-a spus ing Gheorghe Ghiţă, şeful serviciului de gospodărie comunală a municipiului Iaşi. În asemenea împrejurări se dovedeşte din nou că sistemul actual al amenzilor, excesiv de blind — oare de cite ori a semnalat presa acest aspect ! — "este total lipsit de eficacitate, mai cu seamă că sumele respective sunt suportate tot de stat, din fondurile întreprinderilor Dacă ele s-ar incasa din buzunarul conducătorilor întreprinderilor care provoacă stricăciunile situaţia ar fi cu totul alta Oraşele trebuie să intîmpine iarna cu locuinţele reparate şi instalaţiile de încălzire în bună stare de funcţionare. Este un obiectiv care merită cea mai mare atenţie din partea comitetelor executive ale consiliilor populare, a tuturor celorlalți factori de răspundere. Manoale CORCACI corespondentul „Scînteii*